1ra-367/2021 — art. 187 alin. 2 lit. e CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 187 alin. 2 lit. e CP
- Temei legal
- art. 422 CPP
1ra-367/2021 — art. 187 alin. 2 lit. e CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 1ra-367/2021
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
20 ianuarie 2021 mun. Chișinău
Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președinte Iurie Diaconu,
Judecători Liliana Catan, Ion Guzun,
a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în
principiu a recursului ordinar, împotriva deciziei Curții de Apel Comrat din 25
septembrie 2019, declarat de avocatul Aurel Grosu, în numele inculpatului
Pronco Vadim
anterior condamnat prin:
1) sentința Judecătoriei Basarabeasca din 24.09.2007,
în baza art. 188 alin. (1) Cod penal la amendă în mărime de
700 unități convenționale;
2) sentința Judecătoriei Basarabeasca din 03.03.2010 și
decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din
20.05.2020, în baza art. 287 alin. (2) lit. a), 287 alin. (3), 84
alin. (4), 90 Cod penal la 4 ani închisoare, cu suspendarea
condiționată a executării pedepsei pe un termen de probă de
4 ani.
Prin încheierea Judecătoriei Basarabeasca din
28.05.2014, s-a dispus executarea pedepsei în penitenciar de
tip semiînchis.
Termenul de examinare,
instanța de fond: 09.07.2018 - 14.01.2019,
instanța de apel: 18.02.2019 - 25.09.2019,
instanța de recurs: 27.10.2020 - 20.01.2021.
Asupra recursului menționat, Colegiul penal,
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Cimișlia din 14 ianuarie 2019, Pronco Vadim a fost
condamnat în baza art. 187 alin. (2) lit. e) Cod penal la 5 ani închisoare.
1
Potrivit art. 85 alin. (1) Cod penal, prin adăugirea parâială a pedepsei conform
sentinței Judecătoriei Basarabeasca din 03.03.2010 și decizia Colegiului Penal al Curții
de Apel Chișinău din 20.05.2020, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 5 ani și 6 luni
închisoare ce executare în penitenciar de tip semiînchis, de la 14.01.2019, cu includerea
perioadei arestării preventive de la 21.06.2018 până la 14.01.2019.
Instanța de fond a constatat că, inculpatul Pronco Vadim este învinuit că la 20
februarie 2012, orele 23:00, având scopul însușirii ilegale a bunurilor altei persoane,
înțelegând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, intenționat, aflându-se în or. xxxx,
în curtea barului ”NIMB”, 1-a atacat pe Vataman Victor, doborându-1 la pământ,
manifestând astfel o violență nepericuloasă pentru viața și sănătatea persoanei și în
prezența altor persoane, în mod deschis, i-a sustras din buzunar un portmoneu de
culoare cafenie în valoare de 100 lei, în care se aflau bani în suma de 200 lei.
Instanța a reținut că, vinovăția inculpatului este dovedită integral prin probele
administrate și i-a încadrat acțiunile în baza art. 187 alin. (2) lit. e) Cod penal, ca jaf,
adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșit cu aplicarea violenței
nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei.
Avocatul Haralampie Cîrboba a declarat apel, solicitând casarea sentinței și
pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunile inculpatului să fie recalificate în baza
art. 186 alin. (1) Cod penal cu încetarea procesului penal conform art. 109 Cod penal,
în legătură cu împăcarea părților.
Apelantul a invocat că, în acțiunile inculpatului lipsesc elementele infracțiunii
imputate.
Potrivit deciziei Curții de Apel Comrat din 25 septembrie 2019, pronunțată
integral la 24 octombrie 2019, apelul a fost respins ca nefondat.
Instanța de apel a statuat că, prima instanța a dat o apreciere corectă probelor
administrate și întemeiat a ajuns la concluzia cu privire la vinovăția inculpatului.
Astfel, instanța de apel a constatat că la 20 februarie 2012, orele 23:00, Pronco
Vadim, urmărind scopul dobândirii ilegale a bunului altei persoane, conștientizând
caracterul infracțional al acțiunilor sale, în mod intenționat, aflându-se în or. xxxx, în
curtea barului ”NIMB”, 1-a atacat pe Vataman Victor, doborându-1 la pământ, și
aplicând violența nepericuloasă pentru viața și sănătatea persoanei, în prezența altor
persoane, în formă deschisă, a sustras din buzunarul lui portmoneul de culoare cafenie
în valoare de 100 lei, în care se aflau 200 lei.
Acțiunile inculpatului au fost corect calificate pe art. 187 alin. (2) lit. e) Cod
penal, ca jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, cu aplicarea
violenței nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei.
La 01 octombrie 2020, avocatul Aurel Grosu a declarat recurs ordinar,
solicitând casarea parțială a deciziei instanței de apel din 25.09.2019, rejudecarea
cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri în partea aplicării unei pedepse mai blânde
inculpatului.
Recurentul a invocat că, s-a aplicat o cumulare de sentințe ilegal și o pedeapsă
contrar prevederilor legale.
2
Acțiunile lui Pronco V. urmau a fi calificate prin prisma art. 186 alin. (1) Cod
penal și luând în considerație faptul împăcării, în baza art. 109 Cod penal, să fie încetată
urmărirea penală.
De asemenea, nu este clar din ce cauză apărarea n-a depus recurs și din aceste
considerente solicită repunerea în termen.
În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 2), 10), 11), 12) Cod de
procedură penală.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului nominalizat pe baza
materialului din dosarul cauzei și a motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează
că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.
Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel
pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și
de apel.
Însă, conform art. 422 Cod de procedură penală, termenul de recurs este de 30
de zile de la data pronunțării deciziei. Potrivit art. 231 alin. (3), (5) Cod de procedură
penală, la calcularea termenelor pe zile nu se ia în calcul ziua de la care începe să curgă
termenul, nici ziua în care acesta se împlinește. Dacă ultima zi a unui termen cade într-
o zi nelucrătoare, termenul expiră la sfârșitul primei zile lucrătoare care urmează. În
corespundere cu art. 418 alin. (1), 338 alin. (2)-(4), 340 alin. (1) Cod de procedură
penală, instanța de apel pronunță public dispozitivul hotărârii, fapt despre care se
consemnează în procesul-verbal. Hotărârea motivată se pronunță la fel public, în
termen de până la 30 de zile. Copia de pe hotărârea motivată se înmânează
participanților prezenți la ședința de judecată.
Conform jurisprudenței CtEDO, exigența de publicitate a deciziilor nu trebuie
neapărat să ia forma unei lecturi în voce a hotărârii în cazul când hotărârea este
publicată, înmânată sau expediată părților. De la data pronunțării hotărârii începe a
curge termenul de exercitare a căii de atac. Același fapt este prevăzut și de legislația
autohtonă (Hotărârea în cauza Sutter vs. Elveția).
Sub acest aspect se atestă că, conform procesului verbal al ședinței de judecată,
instanța de apel a pronunțat dispozitivul deciziei la 25 septembrie 2019, în prezența
inculpatului și avocatului său, Haralampie Cîrboba (f.d. 173, vol. II).
Totodată, decizia integrală a fost pronunțată la 24 octombrie 2019, în prezența
inculpatului, care a primit și o copie, semnând recipisa din aceeași dată (f.d. 177, 199,
vol. II).
Astfel, hotărârea motivată a fost pronunțată în condițiile legii pe 24.10.2019, iar
termenul de declarare a apelului a expirat la sfârșitul zilei de 11 noiembrie 2019.
Însă, recursul ordinar a fost depus și înregistrat la Curtea Supremă de Justiție la
01 octombrie 2020, adică peste termenul prevăzut de lege (f.d. 210-211, pct. 5. din decizie).
Alte informații cu privire la data depunerii recursului respectiv în instanța de
recurs nu există nici în dosar și nici în recursul nominalizat.
Este de menționat că art. 422 Cod de procedură penală, nu prevede repunerea în
termen a recursului ordinar, nici o altă procedură legală de a calcula termenul de recurs
decât de la data pronunțării deciziei motivate, iar art. 230 alin. (2) Cod de procedură
penală prescrie expres că în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este
3
prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului
procesual și nulitatea actului efectuat peste termen.
Prin urmare, durata termenului de recurs este stabilită prin lege. Acest termen nu
poate fi prelungit sau scurtat de instanța de judecată. El este absolut, are un caracter
imperativ și fatal, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita
calea de atac.
Deci, argumentul recurentului că: „nu este clar din ce cauză apărarea n-a depus
recurs și din aceste considerente solicit repunerea în termen”, nu are niciun suport
legal.
Conform art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de recurs
decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este
declarat peste termen.
Astfel, odată ce este depus peste termen, recursul ordinar de pe rol urmează a fi
declarat inadmisibil.
În conformitate cu art. 431 alin. (1), 432 alin. (1), (2) pct. 2), alin. (3) Cod de
procedură penală, Colegiul penal,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Aurel Grosu, împotriva
deciziei Curții de Apel Comrat din 25 septembrie 2019, în privința inculpatului Pronco
Vadim xxxx, pe motiv că este declarat peste termen.
Decizia este irevocabilă, fiind pronunțată integral la 05 februarie 2021.
Președinte Iurie Diaconu
Judecători Liliana Catan
Ion Guzun
4