1ra-2031/20 — Art. 145 alin. 2 lit. e/1 CP

Prin sentința Judecătoriei Bălți (sediul Fălești) din 04 decembrie 2019, Druța Alina a fost recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. e1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 13 (treisprezece) ani, cu executare în penitenciar pentru femei de tip închis. A fost dispusă trecerea în contul statului a cheltuielilor judiciare pentru efectuarea expertizelor în mărime totală de 29 942,00 (douăzeci și nouă mii nouă sute patruzeci și doi, 00) lei.

În sentință, prima instanță a constatat că: Druța Alina, la data de 08 ianuarie 2019, aproximativ ora 00:45, aflându-se în stare de ebrietate alcoolică la domiciliul său, amplasat în satul xxxxx, raionul xxxxx, fiind înarmată cu un cuțit de bucătărie, urmare a unor relații ostile existente de mai mult timp între ea și concubinul său Andronic Vasile, care era membru de familie, intenționat, urmărind scopul lipsirii ilegale de viață a acestuia, i-a aplicat cu cuțitul ce îl avea asupra sa două lovituri în regiunea organelor de importanță vitală - cutia toracică, cauzându-i astfel victimei Andronic Vasile leziuni corporale grave, periculoase pentru viață 1 sub formă de plagă tăiată înțepată a hemitoracelui stâng cu lezarea cordului, a peretelui muscular al ventriculului stâng pe suprafața anterioară la vârfiș, care a provocat tamponada cordului, hemoragie internă în cavitatea pleurală pe stânga cu dezvoltarea șocului post-hemoragie și traumatic, în rezultatul cărora victima Andronic Vasile a decedat pe loc. Pe baza stării de fapt constatate, prima instanță a reținut că în drept, fapta inculpatei Druța Alina întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. e1) Cod penal, după indicii calificativi: omorul unei persoane, săvârșită asupra unui membru de familie.

Sentința a fost atacată cu apel de către inculpata Druța Alina, prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri de achitare, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de ea. În motivarea cererii de apel, inculpata a menționat că: - nu a săvârșit omorul concubinului său, Andronic Vasile. La momentul reținerii și a alegerii măsurii preventive a recunoscut vina în comiterea infracțiunii, însă pe parcursul urmăririi penale, la momentul înaintării învinuirii, a comunicat că nu a săvârșit infracțiunea; - nu i-a aplicat victimei de două ori lovituri cu cuțitul în regiunea toracică pe stânga și nu a dorit survenirea decesului concubinului ei; - referindu-se la explicațiile depuse pe parcursul cercetării judecătorești, inculpata a evidențiat că aceste declarații nu au fost depuse de la începutul urmăririi penale, deoarece când i se aplicau lovituri din spate era convinsă că este o persoană străină și nu victima Andronic Vasile. A avut temeri că acea persoană străină îi va omorî familia, deoarece despre aceasta i-a vorbit acel străin, pe care nu l-a văzut la față întrucât în ușa de la intrare în cameră se afla o cuvertură; - la momentul sosirii colaboratorilor de poliție în gospodărie, a spus inițial că victima venind de afară a intrat cu cuțitul înfipt în cutia toracică și a căzut lângă ușă. Atare declarații a depus din motiv că se temea să nu sufere familia ei. La cerința colaboratorilor de poliție a predat un cuțit folosit zi de zi la bucătărie; - sunt divergențe între cele stabilite prin declarațiile inculpatei depuse la fața locului și cele stabilite prin raportul de expertiză judiciară nr.201920C0006 din 11.02.2019. Concluzia expertului judiciar contravine stării de fapt descrise prin declarațiile inculpatei. Tot în ordinea acelorași idei, arată că pe parcursul urmăririi penale nu a fost stabilit faptul că victima a fost mișcată din locul unde s-au certat, anume de lângă patul unde se certau, or, victima a fost găsită lângă ușa de intrare în cameră; - cât privește petele de sânge, ce aparțin victimei, depistate pe haina inculpatei, susține că haina s-a murdărit de sânge în momentul când s-a apropiat de concubinul său, văzându-l că se afla la podea însângerat. Din 2 hainele murdare de sânge purtate de ea, s-a schimbat la indicația colaboratorilor de poliție, care i-au cerut faptul dat.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de apel Bălți din 14 iulie 2020, apelul inculpatei a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței fără modificări. 4.1. În motivarea soluției emise, instanța de apel a menționat că, în urma efectuării cercetării ample a probelor administrate în cauză, se conchide asupra temeiniciei și legalității concluziei primei instanțe privind constatarea vinovăției inculpatei Druța Alina de comiterea infracțiunii încriminate, cât și asupra calificării juste a acțiunilor inculpatei în baza art. 145 alin. (2) lit. e1) Cod penal. Prima instanță a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și în baza art. 101 Cod de procedură penală a dat probelor administrate pe caz o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității fiecăreia, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. În ședința instanței de apel, părțile în susținerea pozițiilor sale, au făcut referire la următoarele probe: raport de expertiză judiciară nr.20190P0031 din 14.01.2019 (f.d.68-69); adeverința nr. 12 din 09.01.2019, eliberată de primăria com. Taxobeni pe numele cet. Druța Alina. (f.d.80); proces-verbal nr. 8 al examinării medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului și stării de ebrietate și naturii ei (f.d.83); adeverință nr. 21 din 09.01.2019 despre componența familiei a cet. Andronic Vasile (f.d.86); caracteristica din 09.01.2019, eliberată de primăria com. Taxobeni pe numele cet. Andronic Vasile (f.d.87); caracteristica din 09.01.2019, eliberată de primăria com. Taxobeni pe numele cet. Druța Alina (f.d.89); certificat nr.8 din 09.01.2019 eliberat cet. Druța Alina, precum că aceasta nu se află la evidența medicului narcolog (f.d.91); informație nr. 10 din 11.01.2018, precum că cet. Druță Alina nu se află la evidență la Centrul Comunitar de Sănătate Mintală (f.d.92); proces-verbal de constatare a infracțiunii din 08.01.2019 (f.d.6); proces-verbal de cercetare la fața locului din 08.01.2019, cu planșa fotografică anexată (f.d. 8-20); proces-verbal de examinare a obiectului din 08.01.2019, cu planșa fotografică anexată (f.d.21-25); ordonanța de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte din 08.01.2019 (f.d.26); proces-verbal de examinare a cadavrului (f.d.29-30); ordonanță de ridicare din 09.01.2019 (f.d.31); proces-verbal de ridicare din 09.01.2019 (f.d.32); proces-verbal de examinare a obiectului din 09.01.2019, cu planșa fotografică anexată (f.d.33); ordonanță de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte din 09.01.2019 (f.d.43); raport de expertiză judiciară nr.20137A0012 din 08.02.2019 (f.d.60-62); raport de expertiză judiciară nr.201920C0006 din 11.02.2019 (f.d.74-76); proces-verbal de testare alcoolscopică din 08.01.2019, cu rezultatul testării 3 alcoolscopice a cet. Druța Alina 0,86 mg/l (f.d.81-82); proces-verbal nr. 8 din 08.01.2019 al examinării medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului și stării de ebrietate și naturii ei (f.d.83-84); caracteristica din 09.01.2019, eliberată de primăria com. Taxobeni pe numele cet. Druța Alina (f.d.89); proces-verbal de audiere a bănuitului Druța Alina din 08.01.2019 (f.d.98); proces-verbal de audiere a învinuitului Druța Alina din 08.01.2019 (f.d.102-103); proces-verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii din 10.01.2019, planșa fotografică anexată (f.d.104-108); proces-verbal de audiere a învinuitului Druța Alina din 13.02.2019 (f.d.131-133); proces-verbal de cercetare la fața locului (f.d.137-138); ordonanță de ridicare din 18.02.2019 (f.d.139); proces-verbal de ridicare (f.d.140); raport de expertiză judiciară nr.201908M0022 din 28.02.2019 (f.d.147-152); proces-verbal de examinare a obiectului din 25.02.2019 (f.d.160-162); informație privind apelurile telefonice de pe nr.068476223 (f.d.178-179); raport de expertiză judiciară nr.201905O0074 din 19.03.2019 (f.d.197-203); declarațiile succesorului părții vătămate Andronic Alina audiată la 24.04.2019 în ședința primei instanțe (f.d.35-36); declarațiile martorului Andronic Mircea audiat la 08.05.2019 în ședința primei instanțe (f.d.45-47); declarațiile martorului Mititelu Emilia audiată la 29.05.2019 (f.d.50-51); declarațiile martorului Mititelu Serghei audiat la 29.05.2019 în ședința primei instanțe(f.d.50-53); declarațiile martorului Ipati Elena audiată la 05.06.2019 în ședința primei instanțe (f.d. 60-61); declarațiile martorului Palii Anatoli audiat la 05.06.2019 (f.d.62-64); declarațiile inculpatei Druța Alina audiat la 27.11.2019 depuse în ședința primei instanțe (f.d.95-101). Sub aspectul celor reținute, instanța de apel a notat că, în rezultatul cercetării obiective și multilaterale a probelor administrate în prezenta cauză în instanța de apel, dovedesc cu certitudine comiterea de către inculpata Druța Alina a infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. e1) Cod penal, după indicii calificativi: omorul unei persoane, săvârșit asupra unui membru de familie. Astfel, instanța de apel a menționat că deși inculpata Druța Alina neagă cu desăvârșire comiterea faptei criminale prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. e1) Cod penal, ultima invocând în apărarea sa faptul că, nu a fost acea care a aplicat lovitura cu cuțitul, ci o persoană necunoscută, pe care nu a văzut-o, auzind doar vocea acesteia în momentul când i-a spus să ia vina asupra ei, instanța de apel a conchis că vinovăția ei și-a găsit deplină confirmare prin probele administrate pe caz ce au servit obiect de cercetare judecătorească atât în instanța de fond, cât și suplimentar în cea de apel. În susținerea poziției expuse, instanța de apel din conținutul declarațiilor martorului Palii Anatolie din 05.06.2019 (f.d. 62-64, vol.2), a reținut recunoașterea de către inculpată a faptului că anume ea a lovit victima 4 Andronic Vasile de două ori cu cuțitul. Totodată, potrivit acelorași declarații, a fost constatat că inculpata Druța Alina a prezentat angajatului poliției Palii Anatolie, venit la locul crimei, cuțitul cu care a înfipt victima. Martorul a declarat că inculpata a scos din dulap un cuțit cu mânerul din lemn. Instanța de apel a evidențiat că nu are dubii în privința veridicității acestor declarații, întrucât cuțitul recunoscut ca corp delict în baza ordonanței din 08.01.2019 (f. d. 26, vol. 1) corespunde trăsăturile cuțitului la care face referire martorul Palii Anatolie ca fiind prezentat de către Druța Alina la locul comiterii infracțiunii. Astfel, în ordonanța menționată se arată că cuțitul cu dimensiunea de 32 cm, are mânerul din lemn. Tot în confirmarea vinovăției inculpatei de săvârșire a infracțiunii, au fost evidențiate declarațiile lui Druța Alina consemnate în procesul-verbal de audiere a bănuitei din 08.01.2019 (f.d. 98, vol.1), unde în cursul urmăririi penale, Druța Alina în calitate de învinuită și-a menținut aceeași poziție de recunoaștere a faptelor imputate. Deși la audierea în calitate de învinuit a lui Druța Alina din 13.02.2019 (f.d.131-134), precum și pe parcursul examinării cauzei penale în prima instanță și în instanța de apel, aceasta a negat cu desăvârșire vina în comiterea infracțiunii, instanța de apel a considerat că o atare schimbare se datorează faptului că Druța Alina a conștientizat posibilitatea supunerii acesteia unei pedepse penale pentru cele săvârșite. Astfel, în cele din urmă în mod continuu respinge orice acuzație în cauza penală dedusă judecării. Atare atitudine este apreciată ca fiind comportament orientat spre eschivarea de la răspundere penală. Însă, instanța de apel a reținut că nerecunoașterea vinovăției nu duce la achitarea inculpatului, de vreme ce probele prezentate în sprijinul învinuirii, cercetate și apreciate prin consecutivitatea și consecvența lor, demonstrează cu certitudine săvârșirea de către Druța Alina a infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. e1) Cod penal. În opinia instanței de apel, probele la care a făcut referire apărarea, în susținerea apelului declarat de către inculpată, nu combat circumstanțele stabilite prin probele prezentate de procuror în susținerea acuzării. Efectuând o apreciere obiectivă asupra unora din cele la care s-a referit partea apărării, instanța de apel a constatat că acestea demonstrează latura negativă a personalității inculpatei Druța Alina, întrucât: procesul-verbal nr. 8 al examinării medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului și stării de ebrietate și naturii ei, potrivit căruia la 08.01.2019 ora 06:20, Druța Alina se afla în stare de ebrietate alcoolică (f. d. 83, vol. 1), iar caracteristica din 09.01.2019, eliberată de primăria com. Taxobeni pe numele cet. Druța Alina, potrivit căreia Druța Alina se caracterizează negativ (f.d. 89, vol.1). Cu referire la poziția inculpatei Druța Alina precum că nu a fost cea care a aplicat loviturile cu cuțitul, instanța de apel le-a apreciat ca fiind declarative, 5 întrucât vinovăția acesteia se constată în baza declarațiilor martorului Palii Anatolie, precum și prin declarațiile depuse de însăși inculpată la etapa urmăririi penale, iar relevanța declarațiilor menționate sunt adeverite și de circumstanțele stabilite prin raportul de expertiză judiciară nr.20137A0012 din 08.02.2019, care a stabilit că Druța Alina este responsabilă, ceea ce exclude orice dubiu în privința comiterii crimei în stare de iresponsabilitate sau din cauza intervenirii unor stări psiho-emoționale necontrolate. Druța Alina în momentul săvârșirii infracțiunii își dădea seama de acțiunile sale și putea să le controleze, a acționat direct și cu discernământ în momentul comiterii acțiunilor infracționale, având capacitate deliberativă deplină. Totodată instanța de apel a reținut că între acțiunile inculpatei Druța Alina de aplicare a două lovituri victimei Andronic Vasile și consecința survenirii decesului celui din urmă, există legătură cauzală directă, fapt demonstrat prin concluzia raportului de expertiză judiciară nr.201920C0006 din 11.02.2019 (f. d. 74-76, vol. 1), care stabilește expres că, dintre leziunile corporale depistate și cauza survenirii decesului este o legătură cauzală directă. Cu referire la pedeapsa stabilită inculpatei, instanța de apel a notat că prima instanță s-a condus de prevederile art. 61 Cod penal, la fel și de criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 7 și art. 75 Cod penal. Pedeapsa stabilită inculpatei Druța Alina se află în limitele sancțiunii prevăzute la articolul corespunzător din Codul penal, și care este echitabilă faptei comise și a circumstanțelor cauzei, la personalitatea inculpatei, care anterior nu a fost trasă la răspundere penală, la locul de trai se caracterizează negativ, precum și la consecințele grave și iremediabile survenite ca rezultat al comiterii de către acesta a infracțiunii de omor.

Nefiind de acord cu soluția instanței de apel, avocatul Rotari Mihaela în numele inculpatei a declarat recurs ordinar prin care, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei noi decizii prin care Druța Alina să fie achitată. 5.1. În motivarea recursului înaintat, avocatul a menționat că: - la momentul sosirii colaboratorilor de poliție în gospodărie, inculpata a spus inițial că victima venind de afară a intrat cu cuțitul înfipt în cutia toracică și a căzut lângă ușă. Atare declarații a depus din motiv că se temea să nu sufere familia ei. La cerința colaboratorilor de poliție a predat un cuțit folosit zi de zi la bucătărie; - Druța Alina nu a avut nici o intenție de a-l omorî pe Andronic Vasile (ultima având un copil minor cu ultimul, și fiind însărcinată cu al doilea tot de la Andronic Vasile); - conform doctrinei juridice, este posibil ca omorul intenționat să fie comis de către un membru de familie asupra unui alt membru de familie. În 6 asemenea cazuri, aplicarea răspunderii în baza art. 2011 alin. (4) Cod penal exclude calificarea suplimentară în corespundere cu art. 145 Cod penal. Astfel, prima instanță și instanța de apel urmau să verifice dacă acțiunile inculpatei au fost corect încadrate juridic, după care să se expună asupra pedepsei; - la stabilirea pedepsei, instanța nu a motivat care este rostul aplicării celei mai aspre pedepsei.

Referință asupra recursului declarat, a fost depusă de către procurorul în secția reprezentarea învinuirii în Curtea Supremă de Justiție, Crijanovschi S., prin care a pledat pentru dispunerea inadmisibilității recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat în baza materialelor din dosar, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia, din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Din conținutul recursului declarat în cauză se constată că recurentul invocând în calitate de temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, potrivit cărora: hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, a solicitat dispunerea achitării inculpatei. Totodată, în conținutul recursului, avocatul Rotari Mihaela a înaintat critici cu privire la faptul că instanțele de fond eronat au calificat fapta inculpatei, precum și eronat au stabilit pedeapsa cu închisoare care este cea mai aspră. Analizând în esență recursul nominalizat, Colegiul penal conchide că acesta este vădit neîntemeiat, urmând a fi dispusă inadmisibilitatea acestuia. În susținerea acestei concluzii, Colegiul penal reține că partea apărării solicită achitarea inculpatei, însă recursul nu cuprinde motivarea respectivei solicitări, aceasta lipsind totalmente, sub acest aspect poziția părții apărării fiind contradictorie, întrucât pe de o parte deși solicită achitarea inculpatei, însă pe de altă parte același recurent solicită recalificarea faptei comise de către inculpata Druța Alina. 7 În același timp, deși apărătorul susține că fapta săvârșită de inculpată eronat a fost calificată în prevederile art. 145 alin. (2) lit. e1) Cod penal, considerând că acțiunile inculpatei Druța Alina urmau a fi încadrate în baza art. 2011 alin. (4) Cod penal, Colegiul penal atestă că recursul nu a fost motivat sub acest aspect. Astfel, în circumstanțele în care recursul nu este motivat sub aspectul dat, instanța de recurs nu poate dispune verificarea legalității încadrării juridice faptelor incriminate inculpatei de către instanțele de fond, deoarece instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul ordinar al apărării cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica. Or, conform art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. Cu referire la argumentul recurentului că instanțele de fond au stabilit eronat inculpatei Druța Alina cea mai aspră pedeapsă, argument ce coroborează cu temeiul de drept invocat, Colegiul penal reiterează că infracțiunea prevăzută de art. 145 alin. (2) lit. e1) Cod penal, prevede pedeapsa doar sub formă de închisoare, fără careva alternative. Sub un alt aspect, Colegiul penal evidențiază că prin criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele (regulile) stabilite de lege, de care este obligată să se conducă instanța de judecată la aplicarea fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în parte. Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare în practică a principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei penale, ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează sau atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Astfel, Colegiul penal reține, că persoanei declarate vinovate, trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată. Conform prevederilor art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului, și respectiv la rândul său are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea ultimului, cât și a altor persoane. Totodată, conform prevederilor art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a Codului penal în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a acestuia. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de 8 motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei, care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Respectiv, doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei. Sancțiunea art. 145 alin. (2) lit. e1) Cod penal, prevede pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de la 15 până la 20 ani sau cu detențiune pe viață. În acest sens, Colegiul penal notează că prima instanță corect a constatat aplicabilitatea în speță a prevederilor art. 70 alin. (31) Cod penal, potrivit cărora: „la aplicarea pedepsei persoanelor care au atins vârsta de 18 ani, dar nu au atins vârsta de 21 de ani, care au săvârșit infracțiune la vârsta de la 18 până la 21 de ani, maximul pedepsei se reduce cu o treime”, întrucât la data săvârșirii infracțiunii – 08 ianuarie 2019, inculpata Druța Alina avea vârsta de 20 ani. Astfel, Colegiul penal reține că prima instanță, individualizând pedeapsa inculpatei a ținut cont de prevederile legale expuse supra și corect a concluzionat asupra stabilirii pedepsei cu închisoare pe un termen de 13 ani. Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei de către instanța de judecată, într-un caz concret, se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările și modul de săvârșire a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura și gravitatea rezultatului produs sau a altor consecințe ale infracțiunii; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedentele penale ale infractorului; conduita după săvârșirea faptei și în cursul procesului penal; nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială etc. Sub aspectul prevederilor legale citate, Colegiul penal statuează că pedeapsa este echitabilă atunci când ea impune infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor sale, proporționale cu gravitatea infracțiunii săvârșite și este suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor victimei, statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiune. Mai mult, pedeapsa este echitabilă și atunci când este capabilă de a contribui la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de către condamnat, precum și de alte persoane. În contextul celor expuse, Colegiul penal conchide că la stabilirea pedepsei inculpatei Druța Alina, pentru infracțiunea săvârșită, atât prima 9 instanță cât și instanța de apel prin menținerea sentinței, nu a comis erori de drept, iar pedeapsa aplicată inculpatei este una corectă, deoarece la stabilirea acesteia au fost respectate exigențele legii, iar argumentele recursului în acest sens sunt vădit neîntemeiate. Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea cauzei în ordine de apel, nu a comis erori de drept, care ar genera casarea deciziei adoptate, urmând a fi dispusă inadmisibilitatea recursului declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Rotari Mihaela în numele inculpatei Druța Alina, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 14 iulie 2020, în cauza penală în privința lui Druța Alina xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 29 ianuarie 2021. Președinte Timofti Vladimir Judecători Toma Nadejda Boico Victor 10