1ra-2031/20 — art. 145 alin. 2 lit. e/1 CP

1ra-2031/20 — art. 145 alin. 2 lit. e/1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-2031/20

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

16 decembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte: Timofti Vladimir

Judecătorii: Toma Nadejda și Boico Victor,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

către avocatul Rotari Mihaela în numele inculpatei Druța Alina, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 14 iulie 2020,

în cauza penală în privința lui

Druța Alina xxxxx, născută la xxxxx, originară și

domiciliată în xxxxx, xxxxx.

Termenul de examinare:

Prima instanță: 28.03.2019 – 04.12.2019;

Instanța de apel: 29.01.2020 – 14.07.2020;

Instanța de recurs: 18.09.2020 – 16.12.2020.

A C O N S T A T A T :

Druța Alina a fost recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 145 alin. (2) lit. e1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de

închisoare pe un termen de 13 (treisprezece) ani, cu executare în penitenciar

pentru femei de tip închis.

A fost dispusă trecerea în contul statului a cheltuielilor judiciare pentru

efectuarea expertizelor în mărime totală de 29 942,00 (douăzeci și nouă mii

nouă sute patruzeci și doi, 00) lei.

Druța Alina, la data de 08 ianuarie 2019, aproximativ ora 00:45,

aflându-se în stare de ebrietate alcoolică la domiciliul său, amplasat în satul

xxxxx, raionul xxxxx, fiind înarmată cu un cuțit de bucătărie, urmare a unor

relații ostile existente de mai mult timp între ea și concubinul său

Andronic Vasile, care era membru de familie, intenționat, urmărind scopul

lipsirii ilegale de viață a acestuia, i-a aplicat cu cuțitul ce îl avea asupra sa două

lovituri în regiunea organelor de importanță vitală - cutia toracică, cauzându-i

astfel victimei Andronic Vasile leziuni corporale grave, periculoase pentru viață

1

sub formă de plagă tăiată înțepată a hemitoracelui stâng cu lezarea cordului, a

peretelui muscular al ventriculului stâng pe suprafața anterioară la vârfiș, care

a provocat tamponada cordului, hemoragie internă în cavitatea pleurală pe

stânga cu dezvoltarea șocului post-hemoragie și traumatic, în rezultatul cărora

victima Andronic Vasile a decedat pe loc.

Pe baza stării de fapt constatate, prima instanță a reținut că în drept, fapta

inculpatei Druța Alina întrunește elementele constitutive ale infracțiunii

prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. e1) Cod penal, după indicii calificativi: omorul

unei persoane, săvârșită asupra unui membru de familie.

a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri

de achitare, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de ea.

În motivarea cererii de apel, inculpata a menționat că:

- nu a săvârșit omorul concubinului său, Andronic Vasile. La momentul

reținerii și a alegerii măsurii preventive a recunoscut vina în comiterea

infracțiunii, însă pe parcursul urmăririi penale, la momentul înaintării

învinuirii, a comunicat că nu a săvârșit infracțiunea;

- nu i-a aplicat victimei de două ori lovituri cu cuțitul în regiunea toracică

pe stânga și nu a dorit survenirea decesului concubinului ei;

- referindu-se la explicațiile depuse pe parcursul cercetării judecătorești,

inculpata a evidențiat că aceste declarații nu au fost depuse de la începutul

urmăririi penale, deoarece când i se aplicau lovituri din spate era convinsă că

este o persoană străină și nu victima Andronic Vasile. A avut temeri că acea

persoană străină îi va omorî familia, deoarece despre aceasta i-a vorbit acel

străin, pe care nu l-a văzut la față întrucât în ușa de la intrare în cameră se afla

o cuvertură;

- la momentul sosirii colaboratorilor de poliție în gospodărie, a spus

inițial că victima venind de afară a intrat cu cuțitul înfipt în cutia toracică și a

căzut lângă ușă. Atare declarații a depus din motiv că se temea să nu sufere

familia ei. La cerința colaboratorilor de poliție a predat un cuțit folosit zi de zi

la bucătărie;

- sunt divergențe între cele stabilite prin declarațiile inculpatei depuse la

fața locului și cele stabilite prin raportul de expertiză judiciară

nr.201920C0006 din 11.02.2019. Concluzia expertului judiciar contravine

stării de fapt descrise prin declarațiile inculpatei. Tot în ordinea acelorași idei,

arată că pe parcursul urmăririi penale nu a fost stabilit faptul că victima a fost

mișcată din locul unde s-au certat, anume de lângă patul unde se certau, or,

victima a fost găsită lângă ușa de intrare în cameră;

- cât privește petele de sânge, ce aparțin victimei, depistate pe haina

inculpatei, susține că haina s-a murdărit de sânge în momentul când s-a

apropiat de concubinul său, văzându-l că se afla la podea însângerat. Din

2

hainele murdare de sânge purtate de ea, s-a schimbat la indicația

colaboratorilor de poliție, care i-au cerut faptul dat.

apelul inculpatei a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței fără

modificări.

4.1. În motivarea soluției emise, instanța de apel a menționat că, în urma

efectuării cercetării ample a probelor administrate în cauză, se conchide asupra

temeiniciei și legalității concluziei primei instanțe privind constatarea

vinovăției inculpatei Druța Alina de comiterea infracțiunii încriminate, cât și

asupra calificării juste a acțiunilor inculpatei în baza art. 145 alin. (2) lit. e1) Cod

penal.

Prima instanță a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv

circumstanțele cauzei și în baza art. 101 Cod de procedură penală a dat

probelor administrate pe caz o apreciere legală din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității fiecăreia, iar toate probele în

ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

În ședința instanței de apel, părțile în susținerea pozițiilor sale, au făcut

referire la următoarele probe: raport de expertiză judiciară nr.20190P0031 din

14.01.2019 (f.d.68-69); adeverința nr. 12 din 09.01.2019, eliberată de primăria

com. Taxobeni pe numele cet. Druța Alina. (f.d.80); proces-verbal nr. 8 al

examinării medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului și stării

de ebrietate și naturii ei (f.d.83); adeverință nr. 21 din 09.01.2019 despre

componența familiei a cet. Andronic Vasile (f.d.86); caracteristica din

09.01.2019, eliberată de primăria com. Taxobeni pe numele cet. Andronic

Vasile (f.d.87); caracteristica din 09.01.2019, eliberată de primăria

com. Taxobeni pe numele cet. Druța Alina (f.d.89); certificat nr.8 din 09.01.2019

eliberat cet. Druța Alina, precum că aceasta nu se află la evidența medicului

narcolog (f.d.91); informație nr. 10 din 11.01.2018, precum că cet. Druță Alina

nu se află la evidență la Centrul Comunitar de Sănătate Mintală (f.d.92);

proces-verbal de constatare a infracțiunii din 08.01.2019 (f.d.6); proces-verbal

de cercetare la fața locului din 08.01.2019, cu planșa fotografică anexată (f.d.

8-20); proces-verbal de examinare a obiectului din 08.01.2019, cu planșa

fotografică anexată (f.d.21-25); ordonanța de recunoaștere și de anexare a

corpurilor delicte din 08.01.2019 (f.d.26); proces-verbal de examinare a

cadavrului (f.d.29-30); ordonanță de ridicare din 09.01.2019 (f.d.31);

proces-verbal de ridicare din 09.01.2019 (f.d.32); proces-verbal de examinare

a obiectului din 09.01.2019, cu planșa fotografică anexată (f.d.33); ordonanță

de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte din 09.01.2019 (f.d.43);

raport de expertiză judiciară nr.20137A0012 din 08.02.2019 (f.d.60-62);

raport de expertiză judiciară nr.201920C0006 din 11.02.2019 (f.d.74-76);

proces-verbal de testare alcoolscopică din 08.01.2019, cu rezultatul testării

3

alcoolscopice a cet. Druța Alina 0,86 mg/l (f.d.81-82); proces-verbal nr. 8 din

08.01.2019 al examinării medicale de constatare a faptului de consumare a

alcoolului și stării de ebrietate și naturii ei (f.d.83-84); caracteristica din

09.01.2019, eliberată de primăria com. Taxobeni pe numele cet. Druța Alina

(f.d.89); proces-verbal de audiere a bănuitului Druța Alina din 08.01.2019

(f.d.98); proces-verbal de audiere a învinuitului Druța Alina din 08.01.2019

(f.d.102-103); proces-verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii din

10.01.2019, planșa fotografică anexată (f.d.104-108); proces-verbal de audiere

a învinuitului Druța Alina din 13.02.2019 (f.d.131-133); proces-verbal de

cercetare la fața locului (f.d.137-138); ordonanță de ridicare din 18.02.2019

(f.d.139); proces-verbal de ridicare (f.d.140); raport de expertiză judiciară

nr.201908M0022 din 28.02.2019 (f.d.147-152); proces-verbal de examinare a

obiectului din 25.02.2019 (f.d.160-162); informație privind apelurile telefonice

de pe nr.068476223 (f.d.178-179); raport de expertiză judiciară

nr.201905O0074 din 19.03.2019 (f.d.197-203); declarațiile succesorului părții

vătămate Andronic Alina audiată la 24.04.2019 în ședința primei instanțe

(f.d.35-36); declarațiile martorului Andronic Mircea audiat la 08.05.2019 în

ședința primei instanțe (f.d.45-47); declarațiile martorului Mititelu Emilia

audiată la 29.05.2019 (f.d.50-51); declarațiile martorului Mititelu Serghei

audiat la 29.05.2019 în ședința primei instanțe(f.d.50-53); declarațiile

martorului Ipati Elena audiată la 05.06.2019 în ședința primei instanțe (f.d.

60-61); declarațiile martorului Palii Anatoli audiat la 05.06.2019 (f.d.62-64);

declarațiile inculpatei Druța Alina audiat la 27.11.2019 depuse în ședința

primei instanțe (f.d.95-101).

Sub aspectul celor reținute, instanța de apel a notat că, în rezultatul

cercetării obiective și multilaterale a probelor administrate în prezenta cauză

în instanța de apel, dovedesc cu certitudine comiterea de către inculpata

Druța Alina a infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. e1) Cod penal, după

indicii calificativi: omorul unei persoane, săvârșit asupra unui membru de

familie.

Astfel, instanța de apel a menționat că deși inculpata Druța Alina neagă

cu desăvârșire comiterea faptei criminale prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. e1)

Cod penal, ultima invocând în apărarea sa faptul că, nu a fost acea care a aplicat

lovitura cu cuțitul, ci o persoană necunoscută, pe care nu a văzut-o, auzind doar

vocea acesteia în momentul când i-a spus să ia vina asupra ei, instanța de apel

a conchis că vinovăția ei și-a găsit deplină confirmare prin probele administrate

pe caz ce au servit obiect de cercetare judecătorească atât în instanța de fond,

cât și suplimentar în cea de apel.

În susținerea poziției expuse, instanța de apel din conținutul declarațiilor

martorului Palii Anatolie din 05.06.2019 (f.d. 62-64, vol.2), a reținut

recunoașterea de către inculpată a faptului că anume ea a lovit victima

4

Andronic Vasile de două ori cu cuțitul. Totodată, potrivit acelorași declarații, a

fost constatat că inculpata Druța Alina a prezentat angajatului poliției

Palii Anatolie, venit la locul crimei, cuțitul cu care a înfipt victima. Martorul a

declarat că inculpata a scos din dulap un cuțit cu mânerul din lemn.

Instanța de apel a evidențiat că nu are dubii în privința veridicității

acestor declarații, întrucât cuțitul recunoscut ca corp delict în baza ordonanței

din 08.01.2019 (f. d. 26, vol. 1) corespunde trăsăturile cuțitului la care face

referire martorul Palii Anatolie ca fiind prezentat de către Druța Alina la locul

comiterii infracțiunii. Astfel, în ordonanța menționată se arată că cuțitul cu

dimensiunea de 32 cm, are mânerul din lemn.

Tot în confirmarea vinovăției inculpatei de săvârșire a infracțiunii, au fost

evidențiate declarațiile lui Druța Alina consemnate în procesul-verbal de

audiere a bănuitei din 08.01.2019 (f.d. 98, vol.1), unde în cursul urmăririi

penale, Druța Alina în calitate de învinuită și-a menținut aceeași poziție de

recunoaștere a faptelor imputate.

Deși la audierea în calitate de învinuit a lui Druța Alina din 13.02.2019

(f.d.131-134), precum și pe parcursul examinării cauzei penale în prima

instanță și în instanța de apel, aceasta a negat cu desăvârșire vina în comiterea

infracțiunii, instanța de apel a considerat că o atare schimbare se datorează

faptului că Druța Alina a conștientizat posibilitatea supunerii acesteia unei

pedepse penale pentru cele săvârșite. Astfel, în cele din urmă în mod continuu

respinge orice acuzație în cauza penală dedusă judecării. Atare atitudine este

apreciată ca fiind comportament orientat spre eschivarea de la răspundere

penală. Însă, instanța de apel a reținut că nerecunoașterea vinovăției nu duce la

achitarea inculpatului, de vreme ce probele prezentate în sprijinul învinuirii,

cercetate și apreciate prin consecutivitatea și consecvența lor, demonstrează cu

certitudine săvârșirea de către Druța Alina a infracțiunii prevăzute de art. 145

alin. (2) lit. e1) Cod penal.

În opinia instanței de apel, probele la care a făcut referire apărarea, în

susținerea apelului declarat de către inculpată, nu combat circumstanțele

stabilite prin probele prezentate de procuror în susținerea acuzării. Efectuând

o apreciere obiectivă asupra unora din cele la care s-a referit partea apărării,

instanța de apel a constatat că acestea demonstrează latura negativă a

personalității inculpatei Druța Alina, întrucât: procesul-verbal nr. 8 al

examinării medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului și stării

de ebrietate și naturii ei, potrivit căruia la 08.01.2019 ora 06:20, Druța Alina se

afla în stare de ebrietate alcoolică (f. d. 83, vol. 1), iar caracteristica din

09.01.2019, eliberată de primăria com. Taxobeni pe numele cet. Druța Alina,

potrivit căreia Druța Alina se caracterizează negativ (f.d. 89, vol.1).

Cu referire la poziția inculpatei Druța Alina precum că nu a fost cea care

a aplicat loviturile cu cuțitul, instanța de apel le-a apreciat ca fiind declarative,

5

întrucât vinovăția acesteia se constată în baza declarațiilor martorului

Palii Anatolie, precum și prin declarațiile depuse de însăși inculpată la etapa

urmăririi penale, iar relevanța declarațiilor menționate sunt adeverite și de

circumstanțele stabilite prin raportul de expertiză judiciară nr.20137A0012

din 08.02.2019, care a stabilit că Druța Alina este responsabilă, ceea ce exclude

orice dubiu în privința comiterii crimei în stare de iresponsabilitate sau din

cauza intervenirii unor stări psiho-emoționale necontrolate. Druța Alina în

momentul săvârșirii infracțiunii își dădea seama de acțiunile sale și putea să le

controleze, a acționat direct și cu discernământ în momentul comiterii

acțiunilor infracționale, având capacitate deliberativă deplină.

Totodată instanța de apel a reținut că între acțiunile inculpatei

Druța Alina de aplicare a două lovituri victimei Andronic Vasile și consecința

survenirii decesului celui din urmă, există legătură cauzală directă, fapt

demonstrat prin concluzia raportului de expertiză judiciară nr.201920C0006

din 11.02.2019 (f. d. 74-76, vol. 1), care stabilește expres că, dintre leziunile

corporale depistate și cauza survenirii decesului este o legătură cauzală directă.

Cu referire la pedeapsa stabilită inculpatei, instanța de apel a notat că

prima instanță s-a condus de prevederile art. 61 Cod penal, la fel și de criteriile

generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 7 și art. 75 Cod penal.

Pedeapsa stabilită inculpatei Druța Alina se află în limitele sancțiunii

prevăzute la articolul corespunzător din Codul penal, și care este echitabilă

faptei comise și a circumstanțelor cauzei, la personalitatea inculpatei, care

anterior nu a fost trasă la răspundere penală, la locul de trai se caracterizează

negativ, precum și la consecințele grave și iremediabile survenite ca rezultat al

comiterii de către acesta a infracțiunii de omor.

în numele inculpatei a declarat recurs ordinar prin care, invocând prevederile

art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei

instanței de apel cu pronunțarea unei noi decizii prin care Druța Alina să fie

achitată.

5.1. În motivarea recursului înaintat, avocatul a menționat că:

- la momentul sosirii colaboratorilor de poliție în gospodărie, inculpata a

spus inițial că victima venind de afară a intrat cu cuțitul înfipt în cutia toracică

și a căzut lângă ușă. Atare declarații a depus din motiv că se temea să nu sufere

familia ei. La cerința colaboratorilor de poliție a predat un cuțit folosit zi de zi

la bucătărie;

- Druța Alina nu a avut nici o intenție de a-l omorî pe Andronic Vasile

(ultima având un copil minor cu ultimul, și fiind însărcinată cu al doilea tot de

la Andronic Vasile);

- conform doctrinei juridice, este posibil ca omorul intenționat să fie

comis de către un membru de familie asupra unui alt membru de familie. În

6

asemenea cazuri, aplicarea răspunderii în baza art. 2011 alin. (4) Cod penal

exclude calificarea suplimentară în corespundere cu art. 145 Cod penal. Astfel,

prima instanță și instanța de apel urmau să verifice dacă acțiunile inculpatei au

fost corect încadrate juridic, după care să se expună asupra pedepsei;

- la stabilirea pedepsei, instanța nu a motivat care este rostul aplicării

celei mai aspre pedepsei.

în secția reprezentarea învinuirii în Curtea Supremă de Justiție, Crijanovschi S.,

prin care a pledat pentru dispunerea inadmisibilității recursului, ca fiind vădit

neîntemeiat.

materialelor din dosar, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității

acestuia, din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să

decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că este vădit

neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent.

Din conținutul recursului declarat în cauză se constată că recurentul

invocând în calitate de temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10)

Cod de procedură penală, potrivit cărora: hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel în cazul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor

legale, a solicitat dispunerea achitării inculpatei.

Totodată, în conținutul recursului, avocatul Rotari Mihaela a înaintat

critici cu privire la faptul că instanțele de fond eronat au calificat fapta

inculpatei, precum și eronat au stabilit pedeapsa cu închisoare care este cea mai

aspră.

Analizând în esență recursul nominalizat, Colegiul penal conchide că

acesta este vădit neîntemeiat, urmând a fi dispusă inadmisibilitatea acestuia.

În susținerea acestei concluzii, Colegiul penal reține că partea apărării

solicită achitarea inculpatei, însă recursul nu cuprinde motivarea respectivei

solicitări, aceasta lipsind totalmente, sub acest aspect poziția părții apărării

fiind contradictorie, întrucât pe de o parte deși solicită achitarea inculpatei, însă

pe de altă parte același recurent solicită recalificarea faptei comise de către

inculpata Druța Alina.

7

În același timp, deși apărătorul susține că fapta săvârșită de inculpată

eronat a fost calificată în prevederile art. 145 alin. (2) lit. e1) Cod penal,

considerând că acțiunile inculpatei Druța Alina urmau a fi încadrate în baza art.

2011 alin. (4) Cod penal, Colegiul penal atestă că recursul nu a fost motivat sub

acest aspect.

Astfel, în circumstanțele în care recursul nu este motivat sub aspectul dat,

instanța de recurs nu poate dispune verificarea legalității încadrării juridice

faptelor incriminate inculpatei de către instanțele de fond, deoarece instanța de

recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul ordinar al apărării

cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica.

Or, conform art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea

acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii.

Cu referire la argumentul recurentului că instanțele de fond au stabilit

eronat inculpatei Druța Alina cea mai aspră pedeapsă, argument ce

coroborează cu temeiul de drept invocat, Colegiul penal reiterează că

infracțiunea prevăzută de art. 145 alin. (2) lit. e1) Cod penal, prevede pedeapsa

doar sub formă de închisoare, fără careva alternative.

Sub un alt aspect, Colegiul penal evidențiază că prin criterii generale de

individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele (regulile) stabilite de lege, de

care este obligată să se conducă instanța de judecată la aplicarea fiecărei

pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în parte.

Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare

în practică a principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei

penale, ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite,

de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează sau

atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Astfel, Colegiul penal reține, că persoanei declarate vinovate, trebuie să i

se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia

persoana se declară vinovată.

Conform prevederilor art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură

de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului,

și respectiv la rândul său are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din

partea ultimului, cât și a altor persoane.

Totodată, conform prevederilor art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute

vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în

limitele fixate în Partea specială a Codului penal în strictă conformitate cu

dispozițiile Părții generale a acestuia. La stabilirea categoriei și termenului

pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de

8

motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei, care

atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei

acestuia.

Respectiv, doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască

acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o

infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii

respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la

stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei.

Sancțiunea art. 145 alin. (2) lit. e1) Cod penal, prevede pedeapsa sub

formă de închisoare pe un termen de la 15 până la 20 ani sau cu detențiune pe

viață.

În acest sens, Colegiul penal notează că prima instanță corect a constatat

aplicabilitatea în speță a prevederilor art. 70 alin. (31) Cod penal, potrivit

cărora: „la aplicarea pedepsei persoanelor care au atins vârsta de 18 ani, dar nu

au atins vârsta de 21 de ani, care au săvârșit infracțiune la vârsta de la 18 până

la 21 de ani, maximul pedepsei se reduce cu o treime”, întrucât la data săvârșirii

infracțiunii – 08 ianuarie 2019, inculpata Druța Alina avea vârsta de 20 ani.

Astfel, Colegiul penal reține că prima instanță, individualizând pedeapsa

inculpatei a ținut cont de prevederile legale expuse supra și corect a

concluzionat asupra stabilirii pedepsei cu închisoare pe un termen de 13 ani.

Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei de către instanța de

judecată, într-un caz concret, se face în raport cu gravitatea infracțiunii

săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după

următoarele criterii: împrejurările și modul de săvârșire a infracțiunii, precum

și mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura

și gravitatea rezultatului produs sau a altor consecințe ale infracțiunii; motivul

săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; natura și frecvența infracțiunilor care

constituie antecedentele penale ale infractorului; conduita după săvârșirea

faptei și în cursul procesului penal; nivelul de educație, vârsta, starea de

sănătate, situația familială și socială etc.

Sub aspectul prevederilor legale citate, Colegiul penal statuează că

pedeapsa este echitabilă atunci când ea impune infractorului lipsuri și restricții

ale drepturilor sale, proporționale cu gravitatea infracțiunii săvârșite și este

suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor

victimei, statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiune.

Mai mult, pedeapsa este echitabilă și atunci când este capabilă de a

contribui la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea

condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de către

condamnat, precum și de alte persoane.

În contextul celor expuse, Colegiul penal conchide că la stabilirea

pedepsei inculpatei Druța Alina, pentru infracțiunea săvârșită, atât prima

9

instanță cât și instanța de apel prin menținerea sentinței, nu a comis erori de

drept, iar pedeapsa aplicată inculpatei este una corectă, deoarece la stabilirea

acesteia au fost respectate exigențele legii, iar argumentele recursului în acest

sens sunt vădit neîntemeiate.

Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că instanța de apel la

judecarea cauzei în ordine de apel, nu a comis erori de drept, care ar genera

casarea deciziei adoptate, urmând a fi dispusă inadmisibilitatea recursului

declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Rotari

Mihaela în numele inculpatei Druța Alina, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți din 14 iulie 2020, în cauza penală în privința lui

Druța Alina xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 29 ianuarie 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Toma Nadejda

Boico Victor

10