1ra-2069/18 — art.201-1 alin.2 lit.c CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.201-1 alin.2 lit.c CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6, 8 CPP
1ra-2069/18 — art.201-1 alin.2 lit.c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 1ra-2069/2018
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
D E C I Z I E
19 decembrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
președinte: Timofti Vladimir,
judecători: Toma Nadejda și Boico Victor
examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de
inculpata Gurău Alina, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al
Curții de Apel Bălți din 25 iulie 2018, în cauza penală privind-o pe
Gurău Alina XXXXX, născută la
XXXXX, originară și domiciliată în
XXXXX.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 08.08.2017 – 12.01.2018;
Instanța de apel: 01.02.2018 – 25.07.2018;
Instanța de recurs: 23.11.2018 – 19.12.2018;
A C O N S T A T AT :
Prin sentința Judecătoriei Edineț, sediul Central din 12 ianuarie 2018,
Gurău Alina a fost recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute de
art. 2011 alin. (2) lit. c) Cod penal, stabilindu-i pedeapsa sub formă de
închisoare pe un termen de doi ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip
semiînchis pentru femei. În conformitate cu art. 90 Cod penal, s-a dispus
suspendarea executării pedepsei stabilite pe un termen de probă de un an, dacă
nu va săvârși o nouă infracțiune și prin comportare exemplară și muncă cinstită
va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat.
A fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de Gurău Nina cu încasarea
din contul Alinei Gurău în beneficiul Ninei Gurău a sumei de 2214, 66 lei cu titlu
de prejudiciu material cauzat prin infracțiune, suma de 5000 lei cu titlu de
prejudiciu moral cauzat prin infracțiune și suma de 2000 lei cu titlu de cheltuieli
de judecată sub formă de asistență juridică.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță a reținut că, Gurău Alina, la
data de 24.06.2017 aproximativ la orele 10:00, aflându-se la domiciliul său
amplasat în XXXXX, a inițiat un conflict cu soacra sa, Gurău Nina, în rezultatul
căreia a îmbrâncit-o pe ultima și a apucat-o de păr prin ce i-a cauzat conform
raportului de expertiză judiciară nr.16 D din 17.07.2017, epilația la cap,
echimoze la brațul drept și regiunea lombară pe stânga care au fost produse
prin acțiunea traumatică a unui corp contodent, echimozele la genunchi,
ruptură de menisc medial și entorsia de ligament colateral medieval al
1
articulației genunchiului drept, posibil prin lovirea de astfel de cădere pe ea la
data și circumstanțele indicate și se califică ca vătămări corporale medie cu
dereglarea sănătății de lungă durată.
Astfel, prin acțiunile sale Gurău Alina a comis infracțiunea prevăzută de
art. 2011 alin. (2) lit. c) Cod penal – violența în familie, adică acțiunea
intenționată comisă de un membru al familiei în privința altui membru al
familiei, manifestată prin maltratare, alte acțiuni violente, soldate cu vătămarea
medie a integrității corporale sau a sănătății.
Sentința a fost atacată cu apel de către procuror și avocatul Martin Vasile
în numele inculpatei Gurău Alina.
3.1. Avocatul Vasile Martin în numele inculpatei Gurău Alina, declarând apel a
solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărârii, prin care Gurău
Alina să fie achitată de sub învinuirea comiterii infracțiunii prevăzute de art.
2011 alin. (2) lit. c) Cod penal, pe motiv că fapta nu întrunește elementele
infracțiunii, invocând următoarele argumente:
- ambele părți ale conflictului din 24.06.2017, nu sunt membre de familie,
locuiesc separat în diferite localități ale r-nul Edineț, nu formează o familie, în
legătură cu ce inculpata Gurău Alina nu poate fi atrasă la răspunde penală și
condamnată în temeiul art. 2011 Cod penal;
- instanța de fond a comis o greșeală judecătorească prin declararea
vinovăției lui Gurău Alina în comiterea infracțiunii pe care nu a săvârșit-o,
condamnând-o ilegal.
3.2. Procurorul în Procuratura r-nul Edineț, Nadejda Podgurschi, declarând
apel a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărârii, potrivit
modului stabilit pentru prima instanță de încasare de la Gurău Alina a
cheltuielilor judiciare în sumă de 482,72 lei, invocând următoarele argumente:
- sentința instanței de fond în partea respingerii cheltuielilor judiciare în
valoare de 320 lei, care este costul expertizei judiciare, 128 lei costul constatării
medico legale și 34 lei 72 bani pentru birotică, este neîntemeiată.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 25 iulie 2018, au
fost respinse apelurile procurorului și a avocatului Vasile Martin în numele
inculpatei Gurău Alina ca nefondate și menținută sentința fără modificări.
În motivarea deciziei adoptate instanța de apel a reținut că, instanța de
fond corect a încadrat acțiunile inculpatei în baza art. 2011 alin. (2) lit. c) Cod
penal, stabilindu-i o pedeapsă echitabilă.
Instanța de apel respins ca neîntemeiat argumentul apărării și a menționat
că în speță s-a stabilit corect că inculpata deține calitatea de membru al familiei,
deoarece acest fapt s-a constatat reieșind din prevederile art. 1331 lit. a) Cod
penal, după cum a și indicat instanța de fond în sentința contestată.
Astfel, instanța de apel a considerat corectă soluția instanței de fond care a
reținut că inculpata Gurău Alina este subiect al infracțiunii de violență în
familie, deoarece anume ea deține calitatea de membru al familiei (afini) în
raport cu partea vătămată Gurău Nina.
Corect în opinia instanței de apel a fost reținut de către prima instanță, că
acțiunile lui Gurău Alina conțin latura subiectivă a infracțiunii încriminate sub
formă de intenție directă la cauzarea vătămărilor corporale medii părții
vătămate, deoarece la momentul aplicării violenței fizice față de soacra sa
2
(partea vătămată), inculpata putea și trebuia să-și de-a seama de urmările
prejudiciabile ale acțiunilor sale violente față de Gurău Nina.
Astfel, instanța de apel a conchis, că în speță lipsesc careva temeiuri de
casare a sentinței primei instanțe, iar apelul depus de către avocatul Vasile
Martin în numele inculpatei Gurău Alina este neîntemeiat.
Cu referire la corectitudinea individualizării pedepsei aplicate inculpatei,
instanța de apel a considerat, că prima instanță a dat deplină eficiență
prevederilor art. 61 și 75 Cod penal, care stabilesc scopul pedepsei penale de
restabilire a echității sociale și corijare a celui vinovat, întru prevenirea
comiterii de către el a altor infracțiuni, precum și criteriile generale de
individualizare a pedepsei, ținând cont de gravitatea faptei și pericolul social al
faptei penale, urmările survenite, circumstanțele cauzei și de persoana
inculpatei Gurău Alina care este fără antecedente penale.
Totodată, instanța de apel a respins cerința acuzatorului de stat privind
încasarea cheltuielilor de judecată, subliniind că este obligația acuzării în
calitate de autoritate a statului acumularea probelor pentru demonstrează
vinovăției și identificarea persoanei vinovate în comiterea unei infracțiuni.
Împotriva deciziei instanței de apel, la 21 septembrie 2018, prin
intermediul oficiului poștal, în termen, declară recurs ordinar inculpata Gurău
Alina, prin care solicită admiterea recursului, casarea sentinței și a deciziei
instanței apel, cu emiterea unei noi decizii prin care să fie achitată.
În motivarea recursului, neinvocând niciun temei de drept prevăzut de
art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a indicat următoarele argumente:
- În momentul când s-a produs incidentului între ea și partea vătămată, nu
mai locuia împreună cu soțul său care este feciorul părții vătămate, el locuia
separat;
- Conflictul s-a iscat din motiv că, partea vătămată a dorit să-i permită ca
copilul ei în vârstă de 6 ani să meargă la ea în ospeție, însă ultima a fost
împotrivă, deoarece atât soțul ei, cât și partea vătămată întrebuințau în mod
excesiv alcool;
- Instanțele de judecată incorect au interpretat prevederile art. 1331 lit. b)
Cod penal privind afinii.
Procurorul prin referința depusă a solicitat declararea inadmisibilității
recursului pe motiv, că motivele invocate în recurs au constituit obiect de
examinare în instanța de apel, și o altă opinie asupra probelor care au fost puse
la baza hotărârii de condamnare nu poate servi temei pentru reexaminarea
cauzei și respectiv hotărârea contestată conține motive legale pe care se
întemeiază soluția.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu
materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din
următoarele considerente.
Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de
apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de
instanțele de fond doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,
instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat
împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă
3
asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit
neîntemeiat.
Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept
formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de
recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea
atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de
drept formal și material.
Din textul recursului Colegiul penal constată, că inculpata Gurău Alina în
recursul ordinar ca temei de casare invocă pct. 6) și 8) alin. (1) al art. 427 Cod de
procedură penală.
Conform alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, o hotărâre a instanței
de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept comisă de
instanțele de fond și de apel în cazul, când: pct. 6) instanța de apel nu s-a
pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu
cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice
dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare
gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; pct. 8) nu au fost întrunite
elementele infracțiunii.
Colegiul penal menționează, că potrivit practicii judiciare constante, erorile
de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau
substanțial. Instanța de recurs verifică, dacă s-a aplicat corect legea la faptele
reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu
respectarea dispozițiilor de drept formal și material.
Colegiul penal constată că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat
prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în
hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul
declarat, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată.
Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală
instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii
atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din
cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.
Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc că instanța
de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.
Potrivit prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală decizia
instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus,
după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării
soluției date.
Colegiul penal consideră, că argumentele aduse de recurentă în susținerea
solicitărilor sale, au constituit obiect de examinare în instanța de apel, și asupra
acestora instanța s-a expus în mod întemeiat așa cum este indicat în pct. 5 al
prezentei decizii, dând o apreciere probelor conform prevederilor art. 101 Cod
de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și
veridicității, iar tuturor probelor în ansamblu - din punct de vedere al
coroborării lor, ajungând la o concluzie corectă privind calificarea infracțiunilor
săvârșite de către Gurău Alina în baza art. 2011 alin. (2) lit. c) Cod penal,
stabilind corect existența în acțiunile inculpatei a elementelor constitutive ale
infracțiunii în baza căreia a fost condamnată, precum și faptul că inculpata este
4
subiect al infracțiunii pentru care a fost recunoscută vinovată, concluzii pe care
instanța de recurs le însușește, considerând că nu este necesară repetarea
acestora.
În acest sens Colegiul penal subliniază că, potrivit jurisprudenței CtEDO nu
se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea
demonstrând cu prisosință soluția dată de instanțele inferioare. Or, în cazul în
care acestea și-au motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările,
care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să
utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în
principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe
(hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c.Finlandei).
Mai mult decât atât, Colegiul consideră necesar a menționa, că potrivit
prevederilor art. 27, 414 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, judecătorul
apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma
cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul,
verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de
prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe
noi prezentate instanței de apel și poate da o nouă apreciere probelor din dosar.
Astfel, că aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel
pe care îl propune recurentul este o competență și prerogativă legală a
instanțelor de fond și aceasta nu constituie un temei de drept separat din
numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală, astfel invocarea
acestei chestiuni drept temei de casare în recursul ordinar este lipsită de suport
legal.
Astfel, Colegiul penal atestă, că la examinarea cauzei de către instanța de
apel au fost respectate prevederile legale prescrise de art. 414-419 Cod de
procedură penală, iar temeiurile invocate de către recurent prevăzute la art. 427
alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, nu și-au găsit confirmare la
examinarea recursului. Astfel de erori de drept în speța examinată nu s-au
comis, prin urmare, hotărârea atacată este legală și întemeiată, iar recursul
urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură
penală, Colegiul penal,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de inculpata Gurău Alina,
împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 25 iulie 2018, în
cauza penală privind-o pe Gurău Alina XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 17 ianuarie 2019.
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Toma Nadejda
Boico Victor
5