1ra-2069/18 — art.201-1 alin.2 lit.c CP

Prin sentința Judecătoriei Edineț, sediul Central din 12 ianuarie 2018, Gurău Alina a fost recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (2) lit. c) Cod penal, stabilindu-i pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de doi ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis pentru femei. În conformitate cu art. 90 Cod penal, s-a dispus suspendarea executării pedepsei stabilite pe un termen de probă de un an, dacă nu va săvârși o nouă infracțiune și prin comportare exemplară și muncă cinstită va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat. A fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de Gurău Nina cu încasarea din contul Alinei Gurău în beneficiul Ninei Gurău a sumei de 2214, 66 lei cu titlu de prejudiciu material cauzat prin infracțiune, suma de 5000 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin infracțiune și suma de 2000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată sub formă de asistență juridică.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a reținut că, Gurău Alina, la data de 24.06.2017 aproximativ la orele 10:00, aflându-se la domiciliul său amplasat în XXXXX, a inițiat un conflict cu soacra sa, Gurău Nina, în rezultatul căreia a îmbrâncit-o pe ultima și a apucat-o de păr prin ce i-a cauzat conform raportului de expertiză judiciară nr.16 D din 17.07.2017, epilația la cap, echimoze la brațul drept și regiunea lombară pe stânga care au fost produse prin acțiunea traumatică a unui corp contodent, echimozele la genunchi, ruptură de menisc medial și entorsia de ligament colateral medieval al 1 articulației genunchiului drept, posibil prin lovirea de astfel de cădere pe ea la data și circumstanțele indicate și se califică ca vătămări corporale medie cu dereglarea sănătății de lungă durată. Astfel, prin acțiunile sale Gurău Alina a comis infracțiunea prevăzută de art. 2011 alin. (2) lit. c) Cod penal – violența în familie, adică acțiunea intenționată comisă de un membru al familiei în privința altui membru al familiei, manifestată prin maltratare, alte acțiuni violente, soldate cu vătămarea medie a integrității corporale sau a sănătății.

Sentința a fost atacată cu apel de către procuror și avocatul Martin Vasile în numele inculpatei Gurău Alina. 3.1. Avocatul Vasile Martin în numele inculpatei Gurău Alina, declarând apel a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărârii, prin care Gurău Alina să fie achitată de sub învinuirea comiterii infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (2) lit. c) Cod penal, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii, invocând următoarele argumente: - ambele părți ale conflictului din 24.06.2017, nu sunt membre de familie, locuiesc separat în diferite localități ale r-nul Edineț, nu formează o familie, în legătură cu ce inculpata Gurău Alina nu poate fi atrasă la răspunde penală și condamnată în temeiul art. 2011 Cod penal; - instanța de fond a comis o greșeală judecătorească prin declararea vinovăției lui Gurău Alina în comiterea infracțiunii pe care nu a săvârșit-o, condamnând-o ilegal. 3.2. Procurorul în Procuratura r-nul Edineț, Nadejda Podgurschi, declarând apel a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărârii, potrivit modului stabilit pentru prima instanță de încasare de la Gurău Alina a cheltuielilor judiciare în sumă de 482,72 lei, invocând următoarele argumente: - sentința instanței de fond în partea respingerii cheltuielilor judiciare în valoare de 320 lei, care este costul expertizei judiciare, 128 lei costul constatării medico legale și 34 lei 72 bani pentru birotică, este neîntemeiată.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 25 iulie 2018, au fost respinse apelurile procurorului și a avocatului Vasile Martin în numele inculpatei Gurău Alina ca nefondate și menținută sentința fără modificări.

În motivarea deciziei adoptate instanța de apel a reținut că, instanța de fond corect a încadrat acțiunile inculpatei în baza art. 2011 alin. (2) lit. c) Cod penal, stabilindu-i o pedeapsă echitabilă. Instanța de apel respins ca neîntemeiat argumentul apărării și a menționat că în speță s-a stabilit corect că inculpata deține calitatea de membru al familiei, deoarece acest fapt s-a constatat reieșind din prevederile art. 1331 lit. a) Cod penal, după cum a și indicat instanța de fond în sentința contestată. Astfel, instanța de apel a considerat corectă soluția instanței de fond care a reținut că inculpata Gurău Alina este subiect al infracțiunii de violență în familie, deoarece anume ea deține calitatea de membru al familiei (afini) în raport cu partea vătămată Gurău Nina. Corect în opinia instanței de apel a fost reținut de către prima instanță, că acțiunile lui Gurău Alina conțin latura subiectivă a infracțiunii încriminate sub formă de intenție directă la cauzarea vătămărilor corporale medii părții vătămate, deoarece la momentul aplicării violenței fizice față de soacra sa 2 (partea vătămată), inculpata putea și trebuia să-și de-a seama de urmările prejudiciabile ale acțiunilor sale violente față de Gurău Nina. Astfel, instanța de apel a conchis, că în speță lipsesc careva temeiuri de casare a sentinței primei instanțe, iar apelul depus de către avocatul Vasile Martin în numele inculpatei Gurău Alina este neîntemeiat. Cu referire la corectitudinea individualizării pedepsei aplicate inculpatei, instanța de apel a considerat, că prima instanță a dat deplină eficiență prevederilor art. 61 și 75 Cod penal, care stabilesc scopul pedepsei penale de restabilire a echității sociale și corijare a celui vinovat, întru prevenirea comiterii de către el a altor infracțiuni, precum și criteriile generale de individualizare a pedepsei, ținând cont de gravitatea faptei și pericolul social al faptei penale, urmările survenite, circumstanțele cauzei și de persoana inculpatei Gurău Alina care este fără antecedente penale. Totodată, instanța de apel a respins cerința acuzatorului de stat privind încasarea cheltuielilor de judecată, subliniind că este obligația acuzării în calitate de autoritate a statului acumularea probelor pentru demonstrează vinovăției și identificarea persoanei vinovate în comiterea unei infracțiuni.

Împotriva deciziei instanței de apel, la 21 septembrie 2018, prin intermediul oficiului poștal, în termen, declară recurs ordinar inculpata Gurău Alina, prin care solicită admiterea recursului, casarea sentinței și a deciziei instanței apel, cu emiterea unei noi decizii prin care să fie achitată. În motivarea recursului, neinvocând niciun temei de drept prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a indicat următoarele argumente: - În momentul când s-a produs incidentului între ea și partea vătămată, nu mai locuia împreună cu soțul său care este feciorul părții vătămate, el locuia separat; - Conflictul s-a iscat din motiv că, partea vătămată a dorit să-i permită ca copilul ei în vârstă de 6 ani să meargă la ea în ospeție, însă ultima a fost împotrivă, deoarece atât soțul ei, cât și partea vătămată întrebuințau în mod excesiv alcool; - Instanțele de judecată incorect au interpretat prevederile art. 1331 lit. b) Cod penal privind afinii.

Procurorul prin referința depusă a solicitat declararea inadmisibilității recursului pe motiv, că motivele invocate în recurs au constituit obiect de examinare în instanța de apel, și o altă opinie asupra probelor care au fost puse la baza hotărârii de condamnare nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei și respectiv hotărârea contestată conține motive legale pe care se întemeiază soluția.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond doar în cazurile stipulate în textul normei vizate. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă 3 asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Din textul recursului Colegiul penal constată, că inculpata Gurău Alina în recursul ordinar ca temei de casare invocă pct. 6) și 8) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală. Conform alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, o hotărâre a instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept comisă de instanțele de fond și de apel în cazul, când: pct. 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; pct. 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Colegiul penal menționează, că potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică, dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Colegiul penal constată că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc că instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Potrivit prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Colegiul penal consideră, că argumentele aduse de recurentă în susținerea solicitărilor sale, au constituit obiect de examinare în instanța de apel, și asupra acestora instanța s-a expus în mod întemeiat așa cum este indicat în pct. 5 al prezentei decizii, dând o apreciere probelor conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar tuturor probelor în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, ajungând la o concluzie corectă privind calificarea infracțiunilor săvârșite de către Gurău Alina în baza art. 2011 alin. (2) lit. c) Cod penal, stabilind corect existența în acțiunile inculpatei a elementelor constitutive ale infracțiunii în baza căreia a fost condamnată, precum și faptul că inculpata este 4 subiect al infracțiunii pentru care a fost recunoscută vinovată, concluzii pe care instanța de recurs le însușește, considerând că nu este necesară repetarea acestora. În acest sens Colegiul penal subliniază că, potrivit jurisprudenței CtEDO nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de instanțele inferioare. Or, în cazul în care acestea și-au motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c.Finlandei). Mai mult decât atât, Colegiul consideră necesar a menționa, că potrivit prevederilor art. 27, 414 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, că aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel pe care îl propune recurentul este o competență și prerogativă legală a instanțelor de fond și aceasta nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală, astfel invocarea acestei chestiuni drept temei de casare în recursul ordinar este lipsită de suport legal. Astfel, Colegiul penal atestă, că la examinarea cauzei de către instanța de apel au fost respectate prevederile legale prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, iar temeiurile invocate de către recurent prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului. Astfel de erori de drept în speța examinată nu s-au comis, prin urmare, hotărârea atacată este legală și întemeiată, iar recursul urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de inculpata Gurău Alina, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 25 iulie 2018, în cauza penală privind-o pe Gurău Alina XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 17 ianuarie 2019. Președinte Timofti Vladimir Judecători Toma Nadejda Boico Victor 5