1ra-791/2018 — Art. 151 alin. 4 CP

1ra-791/2018 — Art. 151 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-791/2018

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

02 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte: Toma Nadejda,

judecători: Țurcan Anatolie și Cobzac Elena

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de

procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Bodareu Octavian, prin care

se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 17 ianuarie

2018, în cauza penală privind-o pe

Afanas Aliona XXXXX, născută la

XXXXX, originară și domiciliată în s.

XXXXX, com. XXXXX, r-nul XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 24.06.2017 – 19.09.2017;

Instanța de apel: 12.10.2017 – 17.01.2018;

Instanța de recurs: 15.03.2018 – 02.05.2018;

A C O N S T A T AT :

în baza art. 3641 Cod de procedură penală, Afanas Aliona a fost recunoscută

vinovată în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod penal cu

stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 8 ani, cu ispășirea

pedepsei în penitenciar pentru femei de tip închis.

A fost respinsă ca neîntemeiată solicitarea procurorului privind încasarea

de la inculpată a sumei de 2060 lei, ce constituie cheltuieli pentru efectuarea

expertizei medico-legale.

data de 20.03.2017, pe timp de zi, aflându-se în casa de locuit din gospodăria

ce-i aparține amplasată în satul XXXXX, com. XXXXX, raionul XXXXX, având

scopul cauzării vătămărilor corporale minorei XXXXX, a.n. XXXXX, deoarece

ultima plângea fapt ce o deranja, intenționat a apucat victima cu palma de față și

a împins-o cu violență, ca rezultat minora lovindu-se cu ceafa de marginea

patului ce se afla în apropiere. Ulterior fiind internată în IMSP Institutul Mamei

și Copilului din mun. Chișinău la data de 30.03.2017 în jurul orei 04.10, victima

minoră a decedat. Potrivit raportului de expertiză judiciară nr.646 din

05.06.2017, minorei XXXXX, i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de:

1

traumă cranio-cerebrală deschisă cu hemoragii în țesuturile moi pericraniene,

mușchiului temporal stâng, fractura bolții și bazei craniului, hemoragii

subarahnoidiene și intracerebrale bilateral, hemoragii secundare în trunchi

cerebral, care în comun se califică ca vătămare corporală gravă, după criteriul

pericolului pentru viață și sunt în legătură cauzală directă cu survenirea

decesului.

admiterea apelului, casarea sentinței, cu emiterea unei noi decizii prin care să fie

dispusă încasarea cheltuielilor de judecată de la inculpată, invocând următoarele

argumente:

- instanța de judecată a dat o apreciere justă circumstanțelor cauzei și a

calificat corect acțiunile inculpatei Afanas Aliona în baza art. 151 alin. (4) Cod

penal, însă din motive neîntemeiate nu a încasat cheltuielile judiciare suportate

în legătură cu instrumentarea cauzei penale;

- la adoptarea sentinței de condamnare instanța de judecată a respins

solicitarea acuzatorului de stat de încasare de la inculpata Afanas Aliona a

cheltuielilor judiciare în mărime de 2060 lei suportate în legătură cu efectuarea

acțiunilor procesuale;

- potrivit art. 385 alin. (1) pct. 14) Cod de procedură penală, rezultă - „La

adoptarea sentinței, instanța de judecată soluționează următoarele chestiuni în

următoarea consecutivitate: 14) cine și în ce proporție trebuie obligat să

plătească cheltuielile judiciare”;

- conform art. 227 alin. (1), alin. (2) pct. 5) Cod de procedură penală, reiese

- „Cheltuielile judiciare sunt cheltuielile suportate potrivit legii pentru

asigurarea bunei desfășurări a procesului penal”;

- cheltuielile judiciare cuprind sumele cheltuite în legătură cu efectuarea

acțiunilor procesuale în cauza penală”, art. 229 alin. (1), alin. (2) Cod e

procedură penală, prevede - „Cheltuielile judiciare sunt suportate de condamnat

sau sunt trecute în contul statului”;

- instanța de judecată poate obliga condamnatul să recupereze cheltuielile

judiciare, cu excepția sumelor plătite interpreților, traducătorilor, precum și

apărătorilor în cazul asigurării inculpatului cu avocat care acordă asistență

juridică garantată de stat, atunci când aceasta o cer interesele justiției și

condamnatul nu dispune de mijloacele necesare. Achitarea cheltuielilor judiciare

poate fi suportată și de condamnatul care a fost eliberat de pedeapsă sau căruia

i-a fost aplicată pedeapsă, precum și de persoana în privința căreia urmărirea

penală a fost încetată pe temeiuri de nereabilitare”;

- în aceste condiții acuzarea consideră că instanța de judecată urma să

încaseze de la inculpata Afanas Aliona, în contul statului, cheltuielile judiciare

suportate în legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale în cauza penală și

anume suma de 2060 lei, suportate în legătură cu efectuarea raportului de

constatare tehnico-științifică asupra corpurilor delicte;

- solicitând admiterea apelului, casarea parțială a sentinței instanței de fond

privind condamnarea inculpatei Aliona Afanas în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod penal la 8 ani închisoare cu ispășirea

pedepsei în penitenciar pentru femei de tip închis, cu rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

2

prin care a încasa de la Afanas Aliona cheltuielile judiciare suportate în legătură

cu efectuarea acțiunilor procesuale în cauza penală în sumă de 2060 lei.

a fost respins apelul procurorului ca nefondat, cu menținerea sentinței fără

modificări.

cauza penală în privința lui Afanas Aliona, în latura încasării cheltuielilor

judiciare, referitor la care se atacă sentința, instanța de fond nu a admis

derogări de la procedura penală, soluția instanței de fond de respingere a

cererii procurorului în latura dată fiind una întemeiată și corectă, în legătură cu

ce apelul declarat a fost respins ca nefondat, temei de casare a sentinței

instanței de fond din motivele invocate de procuror nefiind stabilite.

A reținut instanța de apel că, potrivit prevederilor art. 143 alin. (1) p. 1, 2

Cod de procedură penală se indică, că, expertiza se dispune și se efectuează în

mod obligatoriu pentru constatarea circumstanțelor enumerate în aliniatul

nominalizat, printre care: 1) cauzei morții; 2) gradului de gravitate și a

caracterului vătămărilor integrității corporale.

Instanța de apel a făcut trimitere la prevederile art. 143 alin. (2) Cod de

procedură penală, care stipulează că, plata expertizelor judiciare efectuate în

cazurile prevăzute la alin. (1) se face din contul mijloacelor bugetului de stat.

Drept urmare celor invocate, se indică că în cazurile când expertiza a fost

dispusă de către organul de urmărire penală sau de către instanța de judecată la

solicitarea acuzatorului de stat, plățile necesare pentru efectuarea expertizei

vor fi achitate din contul mijloacelor bănești a bugetului de stat.

A mai specificat instanța de apel că, din materialele cauzei penale, că în

cauza penală dată la etapa urmăririi penale a fost dispusă și efectuată expertiza

judiciară, fiind soldată raport de expertiză judiciară nr.646 din 05.06.2017, cu

suportarea cheltuielilor în sumă de 2060 lei (f. d. 49 – 53).

Totodată dispunerea expertizei de către organul de urmărire penală pentru

efectuarea examinării medico-legale a cadavrului victimei, în urma pornirii

urmăririi penale pe cauza penală dată, constituie acțiuni procesuale ce țin de

administrarea probatoriului și formularea învinuirii, care sunt puse în sarcina

părții acuzării.

În sensul dat, instanța de apel a statuat, că cheltuielile suportate în cadrul

urmăririi penale în vederea demonstrării vinovăției inculpatei în comiterea

infracțiunii incriminate, prin numirea efectuării expertizei judiciare, precum și

alte acțiuni procesuale, reprezintă cheltuieli judiciare ce sunt achitate din

bugetul statului.

În atare situație, instanța de apel a constatat că instanța de fond corect și

motivat a decis respingerea solicitării procurorului în latura încasării

cheltuielilor judiciare de la inculpată, totodată acuzarea fără careva temei legal

în dovedirea circumstanțelor pe care le invocă drept temei al solicitării a depus

apelul, motiv pentru care apelul declarat de procuror a fost respinge ca

nefondat, iar sentința instanței de fond ca legală și întemeiată se menține fără

modificări.

Argumentele enunțate de procuror în apelul declarat au fost considerate

nefondate și respinse, nefiind constatat temei de casare a sentinței din motivul

3

invocat de procuror, totodată instanța de apel a considera că nu este necesară

motivarea suplimentară a soluției sale cu referire la argumentele aduse de

procuror în apel, deoarece s-a motivat soluția adoptată anume în susținerea

concluziei instanței de fond, totodată fiind inutil suplimentar respingerea

separată a afirmațiilor procurorului, care se consideră netemeinice.

Instanța de apel în sensul invocat a considerat nefondate argumentele

aduse de procuror că legea permite ca cheltuielile judiciare să fie suportate de

condamnați, însă instanța de judecată neîntemeiat a respins încasarea

cheltuielilor judiciare de la inculpata Afanas Aliona în sumă de 2060 lei - costul

expertizei judiciare, deoarece sunt declarative și expuse în viziunea autorului

apelului, în sensul invocat hotărârea instanței de fond fiind una legală și

întemeiată.

ordinar procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Bodareu Octavian,

prin care solicită admiterea recursului, casarea deciziei, cu remiterea cauzei la

rejudecare.

În motivarea recursului, invocând temei de drept prevăzut de pct. 6) art.

427 alin. (1) Cod de procedură penală, a indicat următoarele argumente:

- în temeiul Legii nr. 316 din 22 decembrie 2017, în vigoare din

09 februarie 2018, au fost abrogate prevederile art. 143 alin. (2) Cod de

procedură penală, care prevedea că plata expertizelor judiciare efectuate în

cazurile prevăzute la alin. (1) (adică în cazurile pentru constatarea morții) se

face din contul mijloacelor de stat;

- instanțele de judecată au interpretat eronat prevederile art. 227 alin. (1)

Cod de procedură penală, conform căruia cheltuieli judiciare sunt cheltuielile

suportate potrivit legii pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal.

materialelor din dosar, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia din

următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă

asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit

neîntemeiat.

Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept

formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de

recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea

atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

drept formal și material.

Colegiul reține că recurentul invocă ca temei pentru recurs pct. 6) alin. (1)

al art. 427 Cod de procedură penală, precum că instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

4

În esență, recurentul critică decizia instanței de apel dintr-un singur

considerent, și anume că, în viziunea sa, instanțele de judecată nu au calificat

obiectiv, necesitatea încasării cheltuielilor de judecată, adoptând o decizie

neargumentată.

Cu referire la aceste argumente ale recurentului Colegiul penal conchide, că

instanța de apel, judecând cauza, a cercetat nemijlocit, sub toate aspectele

probele prezentate de părți, pe care le-a apreciat în mod obiectiv, ajungând

corect la concluzia de a respinge apelul procurorului, cu menținerea sentinței

fără modificări, prin care a fost respinsă solicitarea procurorului privind

încasarea de la inculpată a sumei de 2060 lei, ce constituie cheltuieli pentru

efectuarea expertizei medico-legale, or, cheltuielile suportate de către organul

de urmărire penală în speță nu sunt unele de natura de a impune cheltuieli

neprogramate și neincluse în cheltuielile evidente suportate anume de către

stat.

Astfel, art. 227 alin. (2) Cod penal stipulează, că cheltuielile judiciare

cuprind sumele: 1) plătite sau care urmează a fi plătite martorilor, părții

vătămate, reprezentanților lor, experților, specialiștilor, interpreților,

traducătorilor și asistenților procedurali; 2) cheltuite pentru păstrarea,

transportarea și cercetarea corpurilor delicte; 3) care urmează a fi plătite

pentru acordarea asistenței juridice garantate de stat; 4) cheltuite pentru

restituirea contravalorii obiectelor deteriorate sau nimicite în procesul de

efectuare a expertizei judiciare sau de reconstituire a faptei; 5) cheltuite în

legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale în cauza penală.

Totodată, alin. (3) prevede, că cheltuielile judiciare se plătesc din sumele

alocate de stat dacă legea nu prevede altă modalitate.

Potrivit art. 228 Cod de procedură penală (1) În modul prevăzut de legea

procesuală penală, din sumele alocate de stat vor fi compensate următoarele

cheltuieli judiciare suportate de către martori, partea vătămată, partea civilă,

asistenții procedurali, interpreți, traducători, experți, specialiști, reprezentanții

legali ai părții vătămate, ai părții civile:

1) cheltuielile făcute în legătură cu prezentarea la citare în organul de

urmărire penală și în instanță;

2) cheltuielile de cazare;

3) salariul mediu pentru toată perioada de participare în procesul penal;

4) cheltuielile de reparare, restabilire a obiectelor care au fost deteriorate

în urma utilizării lor în cadrul acțiunilor procesuale la cererea organului de

urmărire penală sau a instanței.

(2) Organele, întreprinderile, instituțiile și organizațiile de stat sunt

obligate să păstreze salariul mediu pentru toată perioada de timp în care partea

vătămată, reprezentantul ei legal, asistentul procedural, interpretul,

traducătorul, specialistul, expertul, martorul au participat în procesul penal la

citarea organului de urmărire penală sau a instanței.

(3) Expertului și specialistului li se recuperează, de asemenea, costul

materialelor care le aparțin și care au fost utilizate pentru executarea

însărcinării respective.

5

(4) Expertul, specialistul, interpretul, traducătorul au dreptul la

recompensă pentru executarea obligațiilor, afară de cazurile când le-au executat

în cadrul unei însărcinări de serviciu.

(5) Cheltuielile suportate de persoanele menționate la alin.(1) vor fi

recuperate la cererea acestora în baza unei hotărâri a organului de urmărire

penală sau a instanței în mărimea stabilită de legislația în vigoare.

Prin urmare, suma de 2060 lei este compusă din efectuarea expertizei

medico-legale nr. 646 din 05 iunie 2017 (f. d. 49 - 53), care a fost dispusă prin

ordonanța organului de urmărire penală (f. d. 46), pentru determinarea modului

de apariție a mecanismului formării și gradul vătămărilor corporale ale victimei

și cauzei decesului victimei minore Mădălina Tcaci, or, aceste cheltuieli sunt

puse pe seama statului prin intermediul organelor de resort care pornesc

urmărirea penală și se compun din cheltuieli evidente și necesare în vederea

constatării faptei infracționale, însă nu constituie cheltuieli suplimentare

suportate de către organul de urmărire penală sau de către instanță, în legătură

cu efectuarea urmării penale sau judecarea cauzei.

Așa dar, Colegiul penal atestă, că instanța de apel întemeiat a reținut, că

aceste cheltuielile sunt suportate de către organul de urmărire penală, care și

are atribuția de a administra probele în vederea probării/combaterii acuzației

aduse, însă aceste cheltuieli nu sunt de natura de a pune pe seama statului

costuri suplimentare, sau exagerate, iar cheltuielile pentru efectuarea expertizei

întru stabilirea cauzei decesului victimei, sunt evidente și necesare pentru a

demonstra existența/lipsa bănuielii rezonabile privind comiterea infracțiunii.

Colegiul penal de asemenea menționează, că la examinarea cauzei de către

instanța de apel au fost respectate prevederile legale prescrise de art. 414-419

Cod de procedură penală, iar eroarea de drept invocată de către recurent

prescrisă la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, nu a fost

constatată la examinarea recursului, prin urmare, hotărârea atacată este legală

și întemeiată, iar recursul urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit

neîntemeiat.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de declarat de procurorul în

Procuratura de circumscripție Bălți, Bodareu Octavian, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 17 ianuarie 2018, în cauza penală

privind-o pe Afanas Aliona XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 02 mai 2018.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

6