1reab-187/20 — art. 54-1 lit. a CP RSSU

Dosarul nr. 1reab-9/2021

(1reab-187/2020)

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

25 ianuarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Iurie Diaconu,

Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan, Nadejda Toma, Victor Boico,

judecând, fără citarea părților, recursul în anulare declarat de către Procurorul

General Adjunct Roșioru Mircea, prin care solicită casarea sentinței Tribunalului

Militar al Diviziunii de Pușcași nr. 188 din 05 iunie 1944, în cauza penală privindu-l

pe

Sandul Serghei XXXX, născut în XXXXX.

Asupra recursului în anulare, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

a c o n s t a t a t :

1944, Sandul Serghei a fost condamnat în baza art. 54-1 „a” Cod penal al RSSU la 10

ani privațiune de libertate, cu interdicție în drepturi pe un termen de 5 ani și

confiscarea averii personale.

condamnat pentru faptul că, în anul 1932 a trădat patria și a fugit în România.

În cadrul ședinței de judecată, inculpatul Sandul Serghei, vinovăția în comiterea

infracțiunii a recunoscut-o și a declarat că după moartea tatălui său, mama sa s-a

recăsătorit cu un român și ulterior din cauza că, pe ultimul l-au lipsit de avere, au

decis să plece în România. Inculpatului nu îi plăcea traiul acolo, dar să temea să

revină în URSS din motiv că putea fi omorât de români. În 1936, s-a căsătorit, iar

anul 1941, odată cu retragerea Armatei Roșii, a rămas cu românii din motiv că

nimeni nu i-a spus că trebuie să se evacueze.

care, invocând prevederile art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, a solicitat

casarea sentinței, cu încetarea procesului penal în privința lui Sandul Serghei și

reabilitarea acestuia.

În susținerea celor menționate, procurorul indică că, probe veridice care ar

demonstra săvârșirea de către Sandul Serghei a infracțiunii prevăzute de art. art. 54-

1 „a” Cod penal al RSSU.

1

Concomitent, instanța de judecată a încălcat în mod flagrant dreptul

inculpatului la apărare, examinând cauza penală în lipsa apărătorului, a cărui

participare în cazul dat era obligatorie.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție concluzionează că, recursul

declarat urmează a fi admis din următoarele considerente.

Potrivit art. 6 pct. 44), art. 22 alin. (3), art. 452 alin. (1), art. 453 alin. (1) Cod de

procedură penală, hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare de către

Procurorul General și adjuncții săi în scopul reparării erorilor de drept comise la

judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii

precedente a afectat hotărârea atacată.

Sub acest aspect, se reține că instanța nominalizată a comis următoarea eroare

de drept.

Conținutul sentinței contestate relevă că, condamnatul nu a fost asistat de un

apărător, învinuirea nu a fost prezentată și susținută de un acuzator de stat, iar

instanța de judecată nu a supus analizei și aprecierii în coroborare declarațiile lui și

probele administrate în dosarul respectiv, fondându-și, astfel, hotărârea de

condamnare pe presupuneri.

Rezultă că, instanța a ignorat în mod vădit principiile și normele unanim

recunoscute și fundamentale ale unui proces penal echitabil, conform cărora orice

persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, de către o instanță imparțială,

care va hotărî asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptate

împotriva sa, având dreptul singură să se apere și să fie asistată de un apărător,

nefiind obligată să dovedească nevinovăția sa, iar concluziile despre vinovăția

persoanei în săvârșirea infracțiunii și sentința de condamnare nu pot fi întemeiate

pe presupuneri.

Pe lângă aceasta, conform art. 3 lit. a), art. 52, 53 din Legea privind reabilitarea

victimelor represiunilor politice din 08 decembrie 1992, sunt declarate nevinovate și

urmează a fi reabilitate în fața societății și reintegrate în drepturi toate persoanele

care, în perioada dintre 7 noiembrie 1917 și 23 iunie 1990, au fost supuse

represiunilor politice în baza deciziilor organelor de stat judiciare pentru „trădare de

patrie”. Ca rezultat al studierii dosarelor, asupra cărora au fost luate hotărâri ale

organelor judiciare, Procuratura Generală face recurs în anularea lor, care se

examinează de către Curtea Supremă de Justiție în modul stabilit de Codul de

procedură penală pentru examinarea recursurilor în anulare.

Împrejurările expuse denotă clar că erorile de drept comise de instanța

judecătorească în cadrul judecării cauzei penale respective, adică sfidarea vădită a

drepturilor și libertăților fundamentale ale condamnatului, constituie un viciu

2

fundamental, care a afectat hotărârea atacată și dovedesc univoc că în speță existau

circumstanțe care excludeau tragerea lui Sandul Serghei la răspundere penală.

Totodată, conform art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, dacă există

circumstanțe care exclud tragerea la răspundere penală, se adoptă hotărârea de

încetare a procesului penal.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. b) Cod de procedură penală, instanța admite

recursul, casează total hotărârea atacată și dispune încetarea procesului penal în

cazurile prevăzute de prezentul cod.

Prin urmare, în temeiul circumstanțelor nominalizate, recursul în anulare de pe

rol devine pasibil admiterii, cu casarea hotărârii contestate, ca fiind afectată de un

viciu fundamental, cu dispunerea încetării procesului penal, pe motiv că există

circumstanțe care exclud tragerea la răspundere penală.

art. 457 alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme

de Justiție,

d e c i d e:

admite recursul în anulare declarat de către Procurorul General Adjunct,

Roșioru Mircea, casează sentința Tribunalului Militar al Diviziunii de Pușcași nr.

188 din 05 iunie 1944, privind condamnarea lui Sandul Serghei XXXXX în baza art.

54-1 lit. a) din Codul penal al RSSU, cu încetarea procesului penal, pe motiv că

există circumstanțe care exclud tragerea lui la răspundere penală și dispune

reabilitarea acestuia, în conformitate cu Legea Republicii Moldova din 08 decembrie

1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 25 ianuarie 2021.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Ion Guzun

Liliana Catan

Nadejda Toma

Victor Boico

3