ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 30.12.2020

1ra-982/2020 — art.42, art. 332 alin.1, art. 328 alin.1 CP

HOTĂRÂRE
30.12.2020
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art.42, art. 332 alin.1, art. 328 alin.1 CP
Temei legal
articolul 427 alin.1 pct. 6 CPP
Citează această cauză
1ra-982/2020 — art.42, art. 332 alin.1, art. 328 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-982/2020

Curtea Supremă de Justiție

16 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Boico Victor,

Judecători – Țurcan Anatolie, Burduh Victor, Stratulat Galina, Bejenaru Iurie,

judecând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursul

ordinar declarat de către inculpații Tucan Alexandrina și Mastac Ion,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22

noiembrie 2019, în cauza penală în privința lui,

Tucan Alexandrina XXXXX, născută la XXXXX,

originară și domiciliată în XXXXX.

Mastac Ion XXXXX, născut la XXXXX, originar

și domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 10.02.2014 – 16.12.2016

instanța de apel: 11.01.2017 – 22.05.2017

29.01.2018 – 21.06.2018

12.04.2019 – 22.11.2019

instanța de recurs ordinar: 03.08.2017 – 29.11.2017

04.09.2018 – 05.03.2019

10.02.2020 – 16.11.2020

fost achitat de învinuirea de comitere a infracțiunilor prevăzute de art. 42

alin. (3), art. 332 alin.(1) și art. 328 alin. (1) Cod penal, din motiv că fapta

inculpatului nu întrunește elementele componențelor de infracțiuni

incriminate.

Tucan Alexandrina a fost achitată de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 332 alin.(1) Cod penal, din motiv că fapta inculpatei nu întrunește

elementele componenței de infracțiune incriminate.

urmărire penală, Alexandrina Tucan se învinuiește în aceia că, ultima,

exercitând funcția de secretar al Consiliului comunal Tînțăreni, r-nul Anenii

Noi, începând cu 13 octombrie 2011, fiind în conformitate cu prevederile

1

art.123 alin.(2) Cod penal, persoană publică, căreia prin numire i-au fost

acordate drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorităților

publice, încălcând grav prevederile legislației în vigoare, a săvârșit

infracțiunea de înscrierea de către o persoană publică în documentele

oficiale a unor date vădit false, acțiuni săvârșite din interese personale, și

anume fiind persoană publică, autoritate reprezentativă a populației unității

administrativ-teritoriale și executivă a consiliului local, fiind obligată în

virtutea funcției deținute de a aviza proiectele de decizii ale consiliului local

contrasemna deciziile, de a elibera extrase sau copii de pe orice act din arhiva

consiliului local, să semneze procesele-verbale ale ședințelor consiliului local

să păstreze și să aplice după caz sigiliul, a ignorat cerințele legislației în

vigoare și cunoscând cu certitudine că la ședința Consiliului Local a com.

Tînțăreni că la 06 decembrie 2012, consilierii locali au decis de a transmite cu

titlu gratuit fondurile fixe și activele înregistrate ale gimnaziului din s.

Tînțăreni din gestionarea Primăriei în gestionare de nivelul 2, Direcției

raionale de Educație în conformitate cu restructurarea în sistemul de

învățământ, fiind instigată de primarul localității, Ion Mastac, din interese

personale, exprimate în acordarea unor servicii ultimului, persoana care a

propus-o la funcția de secretară a consiliului înscris în procesul-verbal al

ședinței consiliului local din 06 decembrie 2012 și în decizia nr. 09/ 07 anexă

la procesul-verbal, date vădit false privind separarea bunului imobil cu nr.

cadastral nr. XXXXX (Gimnaziul din s. Tnțăreni) în două bunuri imobile

separate, iar ulterior, în baza extrasului deciziei Consiliului local Tînțăreni

cu nr. 09/ 07 din 06 decembrie 2012 cu date vădit false, semnat de către

Alexandrina Tucan bunul imobil cu nr. cadastral XXXXX (gimnaziul din s.

Tînțăreni) a fost separat în două bunuri imobile, învinuind-o pe Alexandrin

Tucan a că a pus în dificultate procesul de instruire și învățătură a elevilor

Gimnaziului.

Tot ea, se învinuiește în aceia că știind cu certitudine că la ședința

consiliului local a com. Tînțăreni din 06 decembrie 2012, de către consilierii

locali s-a adoptat decizia de a forma instituția publică de interes local, pentru

organizarea activităților de salubrizare „Eco-Clear”, fiind instigată de

primarul localității, Ion Mastac, din interese personale, exprimate în

acordarea unor servicii ultimului, persoana care a propus-o la funcția de

secretară a consiliului a înscris în procesul verbal al ședinței consiliului local

din 06 decembrie 2012 și în decizia nr. 09/09 anexă la procesul-verbal, date

vădit false privind transmiterea acestei întreprinderi în gestiune terenul cu

nr. cadastral XXXXX pentru depozitarea deșeurilor, iar ulterior a întocmit și

semnat extrasul din decizia nr. 09/ 09 din 06 decembrie 2012 cu date vădit

false precum că Consiliul local a decis de a forma instituția publică de interes

2

local pentru organizarea activităților de salubrizare „Eco-Tînțăreni” cu

transmiterea în gestiune a terenului cu nr. cadastral XXXXX pentru

depozitarea deșeurilor. Astfel, Alexandrina Tucan se face vinovată că în

baza extrasului Deciziei Consiliului local Tînțăreni cu 09/ 09 din 06

decembrie 2012, cu date vădit false, semnat de ultima, a fost înregistrată

întreprinderea publică „Eco-Tînțăreni” cu genul de activitate înființarea

depozitelor de deșeuri și administrarea acestora, ceea ce contravin

intereselor populației acestei comune.

Instanța de fond a constatat că acțiunile lui Alexandrina Tucan au fost

încadrate juridic de către organul de urmărire penală în baza prevederilor

art. 332 alin. (1) Cod penal, individualizată prin „înscrierea de către o

persoană publică în documentele oficiale a unor date vădit false, săvîrșite

din interese personale”.

De asemenea, instanța de fond a stabilit că organul de urmărire penală

îl învinuiește pe Ion Mastac că acesta, exercitând funcția de Primar al s.

Tînțăreni, rnul Anenii Noi, fiind persoană publică, căreia prin alegere i-au

fost acordate drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorităților

publice, deci fiind autoritate reprezentativă a populației unității

administrativ-teritoriale și executivă a consiliului local, fiind obligat în

virtutea funcției deținute și art. 29 alin. (1) lit. t) al Legii Republicii Moldova

nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală', de a

constata încălcările legislației în vigoare comise de persoane fizice și juridice

în teritoriul administrat, să i-a măsuri pentru înlăturarea sau curmarea

acestora și, după caz, de a sesiza organele de drept, ignorând grav cerințele

legislației în vigoare, a organizat înscrierea de către o persoană publică, în

documentele oficiale a unor date vădit false, acțiuni săvârșite din interese

personale, în următoarele circumstanțe:

Așadar, Ion Mastac se învinuiește că știind cu certitudine despre faptul

că la ședința consiliului local a com. Tînțăreni din 06 decembrie 2012,

Consilierii locali au decis de a transmite cu titlu gratuit fondurile fixe și

activele înregistrate ale gimnaziului din s. Tînțăreni din gestionarea

Primăriei în gestionare de nivelul 2, Direcției raionale de Educație în

conformitate cu restructurarea în sistemul de învățământ, din interes

personal, exprimat în ridicarea autorității sale, față de consăteni, potențiali

alegători la următoarele alegeri, a organizat prin intermediul secretarei

consiliului local Alexandrina Tucan, de a înscrie în procesul-verbal al

ședinței Consiliului Local din 06 decembrie 2012 și în Decizia nr. 09/07, anexă

la procesul-verbal, date vădit false privind separarea bunului imobil nr.

cadastral XXXXX (gimnaziul din s. Tînțăreni) în două bunuri imobile

separate, iar în baza extrasului Deciziei Consiliului local Tînțăreni cu

3

nr.09/07 din 06 decembrie 2012 cu date vădit false, semnat de către secretara

Consiliului Alexandrina Tucan, bunul imobil cu nr. cadastral XXXXX

(gimnaziul din s. Tînțăreni) a fost separat în două bunuri imobile separate,

punând în dificultate procesul de instruire și învățătură a elevilor

gimnaziului.

La fel, prima instanță a stabilit că tot Ion Mastac se învinuiește în faptul

că știind cu certitudine, că la ședința Consiliului local al com. Tînțăreni din

06 decembrie 2012 de către consilierii locali s-a adoptat decizia de a forma

instituția publică de interes local pentru organizarea activităților de

salubrizare „Eco Clear”, din interes personal, exprimat în ridicarea

autorității sale față de consăteni, potențiali alegători la următoarele alegeri,

a organizat prin intermediul secretarei Consiliului local, Alexandrina Tucan,

de a înscrie în procesul-verbal al ședinței Consiliului local din 06 decembrie

2012 și în Decizia nr. 09/09 anexă la procesul- verbal, date vădit false privind

transmiterea acestei întreprinderi în gestiune terenul cu nr. cadastral

XXXXX, pentru depozitarea deșeurilor, iar ulterior din interes personal

indicat mai sus, a organizat prin intermediul secretarei Consiliului local,

Alexandrina Tucan, întocmirea și semnarea a extrasului Deciziei nr. 09/ 09

din 06 decembrie 2012 cu date vădit false precum că, Consiliul local a decis

de a forma instituția publică de interes local pentru organizarea activităților

de salubrizare a „Eco-Tînțăreni” cu transmiterea în gestiune terenului cu nr.

cadastral XXXXX, pentru depozitarea deșeurilor, iar în baza extrasului

Deciziei Consiliului Local Tînțăreni cu 09/09 din 06 decembrie 2012, cu date

vădit false, semnat de către secretara consiliului Alexandrina Tucan, a fost

înregistrată întreprinderea publică „Eco-Tînțăreni” cu genul de activitate

înființarea depozitelor de deșeuri și administrarea acestora, ceea ce

contravin intereselor populației acestei comune.

Instanța de fond a constatat că acțiunile lui Ion Mastac de către organul

de urmărire penală au fost încadrate juridic în baza prevederilor art.42

alin.(3), art.332 alin.(1) Cod penal, individualizată prin „organizarea de către

o persoană publică înscrierea în documentele oficiale a unor date vădit false,

acțiuni săvârșite din interese personale”.

La fel, instanța de fond a stabilit că tot Ion Mastac se învinuiește în

aceia că exercitând funcția de Primar al s. Tînțăreni, r-nul Anenii Noi, fiind

persoană publică în conformitate cu prevederile art. 123 alin. (2) Cod penal,

căreia prin alegere i-au fost acordate drepturi și obligații în vederea

exercitării funcțiilor autorităților publice, încălcând grav prevederile

legislației în vigoare, a săvârșit infracțiunea de depășire a atribuțiilor de

serviciu în interese personale, acțiuni care au cauzat daune în proporții

considerabile intereselor publice, drepturilor și intereselor ocrotite de lege

4

ale persoanelor fizice și anume în următoarele circumstanțe: exercitând

funcția de Primar al s. Tînțăreni, r-nul Anenii Noi, fiind persoană publică și

fiind autoritate reprezentativă a populației unității administrativ- teritoriale

și executivă a Consiliului Local, fiind obligat în virtutea funcției deținute și

art. 29 alin. (1) lit. t) al Legii Republicii Moldova nr. 436 din 28 decembrie

2006 „privind Administrația Publică Locală”, de a constata încălcările

legislației în vigoare comise de persoane fizice și juridice în teritoriul

administrat, să i-a măsuri pentru înlăturarea sau curmarea acestora și, după

caz, de a sesiza organele de drept, a ignorat cerințele legislației în vigoare, și

anume Cauza Tucan & Mastac - art.328, 42 și 332 Cod penal 7 cunoscând cu

certitudine, că la ședința Consiliului Local a com. Tînțăreni, din 06

decembrie 2012, de către Consilierii Locali s-a adoptat decizia de a forma

instituția publică de interes local pentru organizarea activităților de

salubrizare „Eco Clear” și constatând că această instituție nu poate fi

înregistrată la Camera de înregistrare și la Ministerul Justiției, deoarece în

denumirea instituției sunt prezente două cuvinte de origine străină, în mod

abuziv, contrar atribuțiilor de serviciu, fără avizul și înștiințarea Consiliului

local, unilateral, din interes personal, exprimat în ridicarea autorității sale

față de consăteni, a decis de a forma instituția publică de interes local pentru

organizarea activităților de salubrizare cu denumirea „Eco – Tînțăreni” cu

transmiterea în gestiune terenului cu nr. cadastral XXXXX pentru

depozitarea deșeurilor, întreprindere care ulterior a și a fost înregistrată la

indicația acestuia.

Astfel, primarul Ion Mastac se învinuiește că a diminuat autoritatea

Consiliului local, care potrivit art. 14 alin. (2) lit. e), h) al Legii Republicii

Moldova nr. 436 din 28 decembrie 2006, „privind Administrația Publică

Locală”, are competența de a decide atribuirea și propune schimbarea

destinației terenurilor proprietate a satului (comunei), decide înființarea

instituțiilor publice de interes local, cauzând astfel daune în proporții

considerabile intereselor publice, drepturilor și intereselor ocrotite de lege

ale mai multor locatari a com. Tînțăreni (776 de persoane), care și-au

exprimat dorința de a nu redeschide gunoiștea din apropierea satului.

Instanța de fond a constatat că acțiunile lui Ion Mastac în epizodul

descris, organul de urmărire penală le-a încadrat juridic în baza prevederilor

art. 328 alin.(1) Cod penal, individualizată prin „săvârșirea de către o

persoană publică a unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele

drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, care au cauzat daune în

proporții considerabile intereselor publice, precum și drepturilor și

intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice”.

5

casarea integrală a sentinței atacate, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei

noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: a o

recunoaște pe Alexandrina Tucan vinovată de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 332 alin.(1) Cod penal și în baza art. 60 lit. a) Cod penal, a

o libera de răspundere penală în legătură cu expirarea termenului de

prescripție; a-l recunoaște pe Ion Mastac vinovat de comiterea infracțiunilor

prevăzute de art. 42 alin. (3), art. 332 alin. (1) și art. 328 alin. (1) Cod penal și

a-i stabili pedeapsa după cum urmează: în baza art. 42 alin. (3), art. 332 alin.

(1) Cod penal - închisoare pe un termen de 1 an în penitenciar de tip

semiînchis cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în administrația publică

locală pe un termen de 3 ani; în baza art. 328 alin. (1) Cod penal - închisoare

pe un termen de 2 ani în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul

de a ocupa funcții în administrația publică locală pe un termen de 3 ani; în

baza art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul total, a-i

stabili definitiv lui Ion Mastac pedeapsa sub formă de închisoare pe un

termen de 3 ani în penitenciar de tip semiînchis cu privarea de dreptul de a

ocupa funcții în administrația publică locală pe un termen de 3 ani.

3.1. În motivarea cererii de apel, procurorul a menționat că:.

- probele administrate în respectiva cauză penală demonstrează cu

certitudine vinovăția inculpaților;

- expunerea detaliată în conținutul învinuirii formulate a actelor

normative și a atribuțiilor profesionale stipulate, în corespundere cu care

inculpații urmau să-și desfășoare activitatea profesională și în dependență

de care au comis faptele prejudiciabile, cu certitudine stabilesc argumentele

acuzării referitor la acuzațiile formulate;

- raportând împrejurările de fapt și cele de drept din speță, la aspectul

doctrinarul componenței „excesului de putere”, a menționat că prin

învinuirea formulată în rechizitoriu, acuzarea s-a referit la atribuțiile

funcționale, puse în sarcina inculpatului, Ion Mastac, în baza cărora acesta

urma să acționeze la constatarea încălcărilor legislației în vigoare comise de

persoane fizice și juridice în teritoriul administrat, să ia măsuri pentru

înlăturarea sau curmarea acestora și, după caz, de a sesiza organele de drept,

a ignorat cerințele legislației în vigoare;

- Alexandrina Tucan, cunoscând cu certitudine că la ședința la care a

participat în calitate de secretară a Consiliului sătesc, nu s-a adoptat decizia

de a separa imobilul școlii, nu s-a discutat chestiunea de a repartiza

întreprinderii noi formate careva teren și nu s-a discutat ca unul din

domeniul întreprinderii să fie depozitarea deșeurilor, contrar obligațiunilor

6

de serviciu, a introdus date vădit false în procesul verbal al ședinței și

deciziile anexe la procesul- verbal.

22.05.2017, a fost respins ca nefondat apelul declarat de către procuror și

menținută fără modificări sentința.

Procuratura de circumscripție Chișinău, Dorina Tăut, iar prin decizia

Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 29.11.2017, a fost

admis recursul ordinar declarat de către procuror, a fost casată total decizia

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22.05.2017 și a fost dispusă

rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

21.06.2018, a fost admisă cererea de apel depusă de către procuror, a fost

casată integral sentința și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: Alexandrina Tucan a fost

recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1)

Cod penal, fără stabilirea pedepsei, cu liberarea de răspundere penală, din

motivul expirării termenului de prescripție.

Ion Mastac a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 42 alin. (3), art. 332 alin. (1) Cod penal, fără stabilirea

pedepsei, cu liberarea de răspundere penală, din motivul expirării

termenului de prescripție.

A fost încetat procesul penal de învinuire a lui Ion Mastac de comitere

a infracțiunii prevăzute la art. 328 alin. (1) Cod penal, din motiv că fapta

acestuia constituie contravenție.

Ion Mastac a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției

prevăzute de art.313 Cod contravențional, fără stabilirea pedepsei, cu

liberarea de răspundere contravențională, din motivul expirării termenului

de prescripție.

inculpații Alexandrina Tucan și Ion Mastac, iar prin decizia Colegiului penal

lărgit al Curții Supreme de Justiție din 05.03.2019, a fost admis recursul

ordinar declarat de către inculpații Alexandrina Tucan și Ion Mastac, a fost

casată total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

21.06.2018 și a fost dispusă rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de

apel, în alt complet de judecată.

noiembrie 2019, a fost admis apelul declarat de către procurorul în

Procuratura Anenii Noi, Dumitru Plamadeala, casată integral, inclusiv din

7

oficiu, în temeiul art.409 alin.(2) Cod de procedură penală, sentința

judecătoriei Anenii Noi din 16.12.2016 și pronunțată o nouă hotărâre potrivit

modului stabilit pentru prima instanță prin care:

Tucan Alexandrina se recunoaște vinovată de comiterea infracțiunii

prevăzute de art.42 alin.(2) art.332 alin.(1) Cod penal, cu liberarea acesteia

de răspundere penală din motivul expirării termenului de prescripție a

tragerii la răspundere penală.

Mastac Ion se recunoaște vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute

de art.42 alin.(3), art.332 alin.(1) Cod penal, cu liberarea acestuia de

răspundere penală din motivul expirării termenului de prescripție a tragerii

la răspundere penală.

Se încetează procesul penal de învinuire a lui Mastac Ion în privința

învinuirii de comitere a infracțiunii prevăzute la art.328 alin.(1) Cod penal,

din motiv că fapta acestuia constituie contravenție.

Mastac Ion se recunoaște vinovat de comiterea contravenției prevăzute

de art.313 Cod Contravențional, cu liberarea acestuia de răspundere

contravențională din motivul expirării termenului de prescripție de tragere

la răspundere contravențională.

8.1. În motivarea soluției instanța de apel a indicat că prima instanță a

conchis eronat că inculpatul Mastac Ion urmează a fi achitat de învinuirea

de comitere a infracțiunilor prevăzute de art. 42 alin. (3), art. 332 alin.(1) și

art. 328 alin. (1) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește

elementele componențelor de infracțiuni incriminate și că inculpata Tucan

Alexandrina urmează a fi achitată de învinuirea de comitere a infracțiunii

prevăzute de art. 332 alin.(1) Cod penal, din motiv că fapta inculpatei nu

întrunește elementele componenței de infracțiune incriminate.

În acest context, instanța de apel a considerat că acțiunile inculpatei

Tucan Alexandrina se încadrează în baza art.42 alin.(2) art.332 alin.(1) Cod

penal, după semnele calificative „autorat la înscrierea de către o persoană

publică în documentele oficiale a unor date vădit false, săvârșite din interese

personale”, iar acțiunile inculpatului Mastac Ion se încadrează în baza art.42

alin.(3), art.332 alin.(1) Cod penal, după semnele calificative „organizarea de

către o persoană publică a înscrierii în documentele oficiale a unor date vădit

false, acțiuni săvârșite din interese personale”.

De asemenea, instanța de apel a considerat că acțiunile inculpatului

Mastac Ion nu se încadrează în baza art.328 alin.(1) Cod penal, după semnele

calificative „săvârșirea de către o persoană publică a unor acțiuni care

depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege,

care au cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice, precum

8

și drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice”, așa cum

le-a încadrat juridic organul de urmărire penală.

Cu referire la învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art.

328 alin.(1) Cod penal, Colegiul penal consideră că acțiunile inculpatului

Mastac Ion constituie contravenția prevăzută de art.313 Cod

contravențional, adică „săvârșirea unei acțiuni care depășește în mod vădit

limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege și care contravine

intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale

persoanelor fizice sau juridice, dacă fapta nu întrunește elementele

constitutive ale infracțiunii”.

Pentru a ajunge la concluzia că acțiunile inculpatei Tucan Alexandrina

se încadrează în baza art.42 alin.(2) art.332 alin.(1) Cod penal, iar ale

inculpatului Mastac Ion se încadrează în baza art.42 alin.(3), art.332 alin.(1)

Cod penal și a contravenției prevăzute de art.313 Cod contravențional,

instanța de apel a verificat probele acumulate la cauza penală, care au fost

cercetate de către prima instanță și anume: declarațiile martorului Ilovan

Liuba (Vol. III, f.d.49-51, 145); declarațiile martorului Ilovan Cozma (Vol. III,

f.d.52-53, 113); declarațiile martorului Îndoitu Vitali (Vol. III, f.d.55-56, 112);

declarațiile martorului Donici Fiodor (Vol. III, f.d.58-59, 106); declarațiile

martorului Danuța Igor; declarațiile martorului Grosu Liuba (Vol. III, f.d.70-

73, 108); declarațiile martorului Ciorba Petru (Vol. II, f.d.76-77, 148-149);

declarațiile martorului Croitor Diana (Vol. III, f.d.79-80, 117); declarațiile

martorului Magurean Angela (Vol. III, f.d.84-85, 158-159); declarațiile

martorului Paladi Claudia (Vol. III, f.d.82-83, 150-151); declarațiile

martorului Majar Veaceslav (Vol. III, f.d.118-120); declarațiile martorului

Tașciuc Anatoli (Vol. III, f.d.62- 63, 114); declarațiile martorului Furtuna

Octavian (Vol. III, f.d.15, 107); declarațiile martorului Savan Alexandru (Vol.

III, f.d.14, 137); procesul-verbal de ridicare a actelor din Primăria s. Țînțăreni

din 09 aprilie 2013 (Vol. II, f.d.53); actele ridicate la data de 09 aprilie 2013

din Primăria s. Țânțăreni și anume: procesul-verbal nr. 09 din 06 decembrie

2012, Decizia 09/07 din 06 decembrie 2012, Decizia 09/09 din 06 decembrie

2012, procesul-verbal nr. 10 din 24 decembrie 2012 Decizia 10/02 din 24

decembrie 2012 (Vol. II, f.d.54-79); procesul-verbal de examinare a actelor 14

octombrie 2013 (Vol. II, f.d.80); procesul-verbal de ridicare a actelor de la

OCT Anenii Noi din 15 august 2013 (Vol. II, f.d.138); procesul-verbal de

examinare a actelor ridicate la 15 august 2013 (Vol. II, f.d.139); procesul-

verbal de ridicare a actelor de înregistrare a IP „ECO Țînțăreni” de la

Ministerul Justiției din 04 octombrie 2013 și actele ridicate (Vol. II, f.d.144-

165); procesul-verbal de examinare a actelor ridicate la 04 octombrie 2013

(Vol. II, f.d.166).

9

Instanța de apel a considerat că din probele administrate la materialele

dosarului rezultă vinovăția inculpatei Tucan Alexandrina în privința

comiterii infracțiunii prevăzute de art.42 alin.(2) art.332 alin.(1) Cod penal,

după semnele calificative „autorat la înscrierea de către o persoană publică

în documentele oficiale a unor date vădit false, săvârșite din interese

personale”, precum și vinovăția inculpatului Mastac Ion în privința

comiterii infracțiunii prevăzute de art.42 alin.(3), art.332 alin.(1) Cod penal,

după semnele calificative „organizarea de către o persoană publică a

înscrierii în documentele oficiale a unor date vădit false, acțiuni săvârșite din

interese personale”.

De asemenea, din probele administrate la materialele dosarului rezultă

vinovăția inculpatului Mastac Ion în privința comiterii contravenției

prevăzute de art.313 Cod contravențional, adică „săvârșirea unei acțiuni care

depășește în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege

și care contravine intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite

de lege ale persoanelor fizice sau juridice, dacă fapta nu întrunește

elementele constitutive ale infracțiunii”.

Cu referire la componența de infracțiune prevăzută de art.42 alin.(3),

art.332 alin.(1) Cod penal, obiectul material al acestei fapte și, implicit,

produsul infracțiunii l-a constituit procesul-verbal al ședinței și extrasul din

decizia Consiliului com. Țânțăreni, r-nul Anenii Noi nr. 09/07 din 06.12.2012

privind separarea bunului imobil nr. cadastral XXXXX (Gimnaziul din s.

Țânțăreni) în două bunuri imobile separate.

Reieșind din circumstanțele elucidate de instanța de apel, s-a constatat

cu certitudine că chestiunea privind divizarea terenului școlii din com.

Țînțăreni nu a fost adoptată prin decizia Consiliului com. Țînțăreni, iar

inculpatul Mastac Ion a organizat prin intermediul inculpatei Tucan

Alexandrina, care activa în calitate de secretar al consiliului local, de a înscrie

în procesul-verbal al ședinței Consiliului Local din 06.12.2012 și în Decizia

nr. 09/07 anexă la procesul-verbal, date false privind separarea bunului

imobil nr. cadastral XXXXX (gimnaziul din s. Țînțăreni) în două bunuri

imobile separate, iar în baza extrasului Deciziei Consiliului local Țînțăreni

cu nr. 09/07 din 06.12.2012 cu date false, semnat de către secretara

Consiliului, Tucan Alexandrina, bunul imobil cu numărul cadastral XXXXX

(gimnaziul din s. Țînțăreni) a fost separat în două bunuri imobile separate.

În speță, a avut loc o înscriere a datelor false în deciziile Consiliului

com. Țânțăreni nr. 09/07 privind divizarea terenului școlii din com.

Țânțăreni în două bunuri imobile separate și nr. 09/09 din 06.12.2012 privind

transmiterea în gestiunea „Eco Țînțăreni” a terenului cu nr. cadastral

10

De asemenea, s-a stabilit că inculpata Tucan Alexandrina, cunoscând

că la ședința la care a participat ca secretară a consiliului com. Țânțăreni, nu

s-a adoptat decizia de a separa terenul școlii, nu s-a discutat chestiunea de a

repartiza întreprinderii noi formate careva teren și nu s-a discutat ca unul

din domeniul întreprinderii să fie depozitarea deșeurilor, contrar

obligațiunilor de serviciu, a introdus date false în procesul - verbal al ședinței

și deciziile anexe la procesul - verbal, fapt confirmat de martorii audiați.

În acest context, instanța de apel a apreciat critic versiunea inculpatei

Tucan Alexadrina precum că a avut loc o eroare tehnică, or s-a demonstrat

că aceasta a conștientizat acțiunile sale.

Cu referire la pedeapsa care urmează a le fi aplicată inculpatei Tucan

Alexandrina pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.42 alin.(2) art.332

alin.(1) Cod penal și inculpatului Mastac Ion pentru comiterea infracțiunii

prevăzute de art.42 alin.(3) art.332 alin.(1) Cod penal, instanța de apel a

constatat că a expirat termenul prescripției tragerii la răspundere penală

prevăzut de art.60 alin.(1), lit. a) Cod penal, or infracțiunea în cauză este una

ușoară, fiind prevăzută pedeapsa cu amendă în mărime de până la 500

unități convenționale sau cu închisoare de până la 2 ani, în ambele cazuri cu

privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită

activitate pe un termen de până la 5 ani (sancțiune în vigoare la data

comiterii infracțiunii - 06.12.2012).

În ceea ce privește încetarea procesului penal pornit în baza art. 328

alin. (1) Cod penal în privința lui Mastac Ion și încadrarea acțiunilor acestuia

în baza art.313 Cod contravențional, Colegiul penal reține că prin „daune în

proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale

persoanelor fizice sau juridice” se înțelege vătămarea ușoară sau medie a

integrității corporale sau a sănătății; leziunile corporale care nu implică un

prejudiciu pentru sănătate; daunele materiale care nu ating proporțiile mari.

Dacă fapta de exces de putere sau depășire a atribuțiilor de serviciu nu

implică producerea unor asemenea urmări, răspunderea poate fi aplicată în

conformitate cu art. 313 Cod contravențional.

A mai menționat instanța de apel și faptul că prin Hotărârea Curții

Constituționale nr. 22 din 27.06.2017 privind excepția de

neconstituționalitate a unor prevederi ale articolului 328 alin. (1) din Codul

penal (excesul de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu) (sesizările nr.

113g/2016 și nr. 8g/2017), a fost declarat neconstituțional textul „intereselor

publice sau” din alineatul (1) al articolului 328 Cod penal. Totodată, Curtea

a stabilit că până la instituirea de către legiuitor a unui prag valoric al

daunelor esențiale și considerabile, mărimea acestora va constitui limitele

11

care se încadrează între daunele în proporții mici și daunele în proporții

mari.

Instanța de apel a reținut că inculpatului Mastac Ion i se impută că ar

fi cauzat daune considerabile intereselor publice și drepturilor și libertăților

persoanelor din localitatea Țînțăreni, însă, semnul calificativ „intereselor

publice” urmează a fi exclus din învinuire.

Totodată, la materialele dosarului lipsesc probe care ar confirma

cuantumul prejudiciului cauzat drepturilor și libertăților persoanelor din s.

Țînțăreni, fără ca partea acuzării să demonstreze cauzarea unui prejudiciu

care să se încadreze între daunele în proporții mici și daunele în proporții

mari în spiritul hotărîrii Curții Constituționale nr. 22 din 27.06.2017.

În acest context, martorul Donici Fiodor a declarat că nu s-au adus

daune comunității în urma emiterii deciziei referitoare la întreprinderea

pentru salubrizarea comunei, iar martorii Ciorba Petru, Paladi Claudia,

Magurean Angela, Tașciuc Anatoli, Furtună Octavian și Savan Alexandru

nu au menționat despre careva daune. În acest context, deși martorul Danuța

Igor a afirmat că i s-a lezau drepturile, acesta nu a menționat în ce anume ar

consta lezarea drepturilor sale. 53. Totodată, dat fiind că s-a stabilit că fapta

ilicită există, dar lipsesc urmările prejudiciabile, Colegiul penal consideră că

fapta inculpatului Mastac Ion constituie contravenția prevăzută de art.313

Cod contravențional.

Astfel, reieșind din cele elucidate, instanța de apel a conchis de a

încetează procesul penal de învinuire a lui Mastac Ion în privința învinuirii

de comitere a infracțiunii prevăzute la art.328 alin.(1) Cod penal, din motiv

că fapta acestuia constituie contravenție și Mastac Ion se recunoaște vinovat

de comiterea contravenției prevăzute de art.313 Cod Contravențional, după

semnele calificative „săvîrșirea unei acțiuni care depășește în mod vădit

limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege și care contravine

intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale

persoanelor fizice sau juridice, dacă fapta nu întrunește elementele

constitutive ale infracțiunii”.

Totodată, acesta urmând a fi liberat de răspundere contravențională

din motivul expirării termenului de prescripție de tragere la răspundere

contravențională, or conform art.30 alin.(2) Cod contravențional (în redacția

în vigoare la data comiterii contravenției), termenul general de prescripție a

răspunderii contravenționale este de trei luni.

2019, a fost atacată cu recurs ordinar de către inculpații Mastac Ion și Tucan

Alexandrina, prin care invocând ca temei pentru recurs ordinar prevederile

12

art. 427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, au solicitat casarea deciziei,

cu menținerea sentinței;

9.1. În motivarea cererii de recurs ordinar, inculpații au menționat că:

- motivarea hotărârii instanței de apel este una formală în care doar

descrie fapta, probele administrate în respectiva cauză penală, fără a face o

analiză amplă;

- instanța de apel urma să își motiveze clar și să indice cu certitudine

calitatea fiecărui participant, or, dacă inculpatului iau fost calificate acțiunile

conform prevederilor art. 42 alin. (3) Cod penal, care prevede calitatea de

organizator, instanța urma să țină cont că participația este cooperare cu

intenție a două sau mai multe persoane la săvârșirea unei infracțiunii.

Participația penală există numai atunci când s-a cooperat cu intenție și este

condiționată de săvârșirea faptei cu intenție de cel puțin 2 persoane, astfel

instanța de apel calificând acțiunile inculpatului Ion Mustac, stabilește

gradul de participare la infracțiune a inculpatului drept organizator, fără a

stabili gradul de participație a inculpatei Alexandrina Tucan. În consecință,

instanța de apel a pronunțat o hotărâre contradictorie și nemotivată,

contrară prevederilor art. 6 al Convenției europene a drepturilor omului;

- inculpata Alexandrina Tucan se învinuiește de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal „fiind instigată de primarul

localității Ion Mastac”, însă, în învinuirea inculpatului nu este indicat

precum că ultimul a instigat-o pe Alexandrina Tucan în comiterea

infracțiunii, dar a organizat prin intermediul secretarei consiliului local

Alexandrina Tucan de a înscrie în procesul-penal date vădit false;

- instanța de apel în motivarea deciziei indică două poziții

contradictorii și anume că „(...) semnul calificativ „intereselor publice"

trebuie exclus din învinuire", pe când instanța de apel recalificând acțiunile

inculpatului Ion Mastac de la 328 alin. (1) Cod penal, la art. 313 alin. (1) Cod

contravențional, pe motiv că fapta acestuia constituie contravenție a indicat

că „Ion Mastac a comis contravenția prevăzută de art. 313 Cod

Contravențional, individualizată prin: săvârșirea unei acțiuni care depășește

în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege și care

contravine intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege

ale persoanelor fizice sau juridice, dacă fapta nu întrunește elementele

constitutive ale infracțiunii”. În consecință, instanța de apel prin decizia

pronunțată a susținut două poziții care sunt total contradictorii, încălcând

astfel dreptul la un proces echitabil al inculpaților, or, motivarea instanței

trebuie să fie clară și să ofere inculpaților siguranța că au fost auziți (a se

vedea cauza Fomin vs Moldovei din 11 octombrie 2011, nr. 36755/06).

Practica CEDO este constanță " motivarea unei decizii judiciare este strâns

13

legată de preocupările privitoare la asigurarea desfășurării unui proces

echitabil, aceasta permițând respectarea dreptului la apărare. Motivarea este

indispensabilă însăși calității actului de justiție și constituie o pavăză

împotriva arbitrarului.”;

- instanța de apel a audiat in calitate de martori doar pe Furtună

Octavian, Donici Tudor or în speță instanța de apel eronat a luat în calcul

declarațiile martorilor Cozma Ilovan, Fiodor Donici, Igor Danuța, Liuba

Grosu, Diana Croitor, Angela Magurean, Claudia Paladi, Veaceslav Majar și

Octavia Furtună, or aceștia nu au fost audiați repetat în instanța de apel, iar

declarațiile în instanța de fond au fost apreciate drept probe care nu

demonstrează vinovăția recurenților;

- învinuirea înaintată este imprecisă și neclară, or, nu a fost demonstrat

interesul personal pe care l-au avut la momentul falsificării actelor

administrative. Precum na fost demonstrat cum recurenții " au pus în

dificultate procesul de instruire și învățătură a elevilor Gimnaziului." prin

acțiunile sale. Blocul vechi de o periodă îndelungată nu mai este in folosință

pentru instruirea elevilor. Consiliul raional Anenii Noi n-a intervenit nici

cum in situația în care n-a primit în gestiune ambele blocuri, astfel

manifestînd acordul tacit cu decizia comunității Țînțăreni;

- instanța de apel fără a demonstra prezența elementelor constitutive

ale infracțiunii prevăzute de art. 332 Cod penal, or, interesul personal indicat

de către instanță și anume exprimat în ridicarea autorității sale față de

consăteni, potențiali alegători la următoarele alegeri, nu a fost probat, iar

instanța a omis să dezvăluie din care motive a ajuns la această concluzie;

- poziția instanței de apel referitoare la prezența elementului

obligatoriu pentru confirmarea componenței de infracțiune prevăzute la

art.328 alin.(l) Cod penal - ...a cauzat daune în proporții considerabile

intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale

persoanelor fizice sau juridice, sânt doar niște afirmații nefondate pe situația

de fapt și nu reflecta starea reală a lucrurilor;

- prima instanță a examinat cauza minuțios și aprofundat, cercetând

fiecare probă la justa ei valoare, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții și utilității, corect concluzionând că probele administrate pe

cauză de către partea acuzării comportă o doză de incertitudine și neclaritate

asupra vinovăției inculpaților în comiterea faptelor incriminate prin actul de

învinuire. Prin urmare, prima instanță corect a ajuns la concluzia că pe cauza

penală dedusă judecății nu există probe suficiente care ar dovedi

incontestabil vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunilor incriminate;

- prima instanță corect a invocat prevederile art.8 alin. (3) Cod de

procedură penală, potrivit cărora concluziile despre vinovăția persoanei de

14

săvârșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri. Toate dubiile în

probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, se interpretează în favoarea

bănuitului, învinuitului, inculpatului.

penal lărgit concluzionează că, acesta urmează a fi respins, din următoarele

considerente.

Potrivit prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală,

instanța de recurs judecând recursul, este în drept de al respinge ca

inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, în cazul în care se constată că

recursul nu a fost declarat cu respectarea condițiilor legale (este tardiv sau

inadmisibil) ori nu este întemeiat legal (este nefondat). Recursul este

nefondat în cazul când hotărârea atacată este legală, întemeiată și motivată.

În conformitate cu art. 427 Cod de procedură penală, hotărârea

instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și apel în baza temeiurilor stipulate expres în

acest articol. În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel.

Potrivit textului recursului declarat, Colegiul atestă că inculpații

invocă în calitate de temeiuri pentru recurs prevederile pct. 6) alin. (1) art.

427 Cod de procedură penală, potrivit cărora o hotărâre a instanței de apel

poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept comisă de

instanțele de fond și de apel în cazul, când instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o

eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

Referitor la temeiul de recurs invocat de recurenți și anume pct. 6) alin.

(1) art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal constată că astfel de

erori de drept nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului declarat,

dat fiind faptul, că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat

prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în

hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apelul procurorului, decizia cuprinzând motivele pe care se întemeiază

soluția pronunțată.

Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin.(1) Cod de procedură penală

instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor

din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

15

Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc, că instanța

de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit prevederilor art. 417 alin.(8) Cod de procedură penală decizia

instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus,

după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele

adoptării soluției date.

În acest sens, Colegiul penal lărgit atestă, că la soluționarea cauzei

instanța de apel, judecând cauza a ținut cont de prevederile art. 99-101, 414

Cod de procedură penală, a verificat și a cercetat probele sub toate aspectele,

apreciindu-le prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității

lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, și întemeiat a

ajuns la concluzia de a-i recunoaște vinovați pe inculpații Tucan

Alexandrina și Mastac Ion, de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 42

alin.(2), (3) și art. 332 alin.(1) Cod penal, cu liberarea acestora de răspundere

penală din motivul expirării termenului de prescripție a tragerii la

răspundere penală, precum și încetarea procesului penal în privința

inculpatului Mastac Ion în privința învinuirii de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 328 alin.(1) Cod penal, din motiv că fapta acestuia

constituie contravenție, cu recunoașterea acestuia vinovat de comiterea

contravenției prevăzute de art. 313 Cod contravențional, cu liberarea

acestuia de răspundere contravențională din motivul expirării termenului

de prescripție de tragere la răspundere contravențională.

Astfel, Colegiul conchide că este întemeiată concluzia instanței de apel

precum că, învinuirea înaintată inculpaților este confirmată prin probe

pertinente și concludente, care în ansamblu dovedesc indubitabil vinovăția

acestora.

Este corect argumentată și concluzia instanței de apel precum că

acțiunile inculpaților Tucan Alexandrina și Mastac Ion întrunesc elementele

infracțiunii în baza cărora le-a fost înaintată învinuirea de către acuzatorul

de stat și anume infracțiunile prevăzute de art. 42 alin.(2), (3), 332 alin.(1),

328 alin.(1) Cod penal.

La fel, instanța de apel corect a constatat că, prima instanță n-a dat o

apreciere juridică corectă probelor analizate, cu toate că hotărârea emisă vine

în contradicție cu probele analizate și apreciate de către instanța de apel prin

prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală și care demonstrează

cu certitudine vina inculpaților Tucan Alexandrina și Mastac Ion în

comiterea infracțiunilor încriminate și care combat poziția primei instanțe

inclusiv și argumentele inculpaților precum că fapta comisă nu întrunește

elementele componențelor de infracțiuni incriminate.

16

În acest sens, instanța de recurs atestă că instanța de apel întemeiat a

ajuns la concluzia că întreaga sistemă de probe enumerate și apreciate prin

prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, coroborează între ele

și demonstrează, incontestabil, faptul comiterii de către Tucan Alexandrina

a infracțiunilor prevăzute de art. 42 alin.(2), 332 alin.(1) Cod penal și de către

Mastac Ion a infracțiunilor prevăzute de art. 42 alin.(3), 332 alin.(1) și art. 328

alin.(1) Cod penal, iar prima instanță neîntemeiat a ajuns la concluzia de al

achitat pe Mastac Ion de învinuirea de comitere a infracțiunilor prevăzute

de art. 42 alin. (3), art. 332 alin.(1) și art. 328 alin. (1) Cod penal, și de a o

achita pe inculpata Tucan Alexandrina de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 332 alin.(1) Cod penal, din motiv că fapta inculpaților nu întrunește

elementele componenței de infracțiune incriminate.

Așadar, Colegiul penal lărgit atestă, că la soluționarea cauzei instanța

de apel a ținut cont de prevederile art. art. 99-101, 414 Cod de procedură

penală, a cercetat probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le

prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în

ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, astfel întemeiat ajungând

la concluzia privind recunoașterea vinovăției inculpaților.

Subsecvent instanța de apel, respectând prevederile art. 414 alin. (1),

(5) și art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, în hotărârea adoptată s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate de părți, decizia contestată

cuprinzând motive clare pe care se întemeiază soluția pronunțată, așa cum

este indicat în pct. 8.1. din prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs

și-o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară. Potrivit

jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare

a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință

soluția dată de instanțele de fond, or, în cazul în care instanțele de fond și-

au motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care

confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze

eficient orice drept de recurs eventual, o instanță de recurs poate, în

principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe

(hotărârile CEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei).

Generalizând cele enunțate, Colegiul penal lărgit, apreciază ca

justificate concluziile instanței de apel, privind constatarea vinovăției

inculpaților în săvârșirea infracțiunii imputate acestora, nefiind stabilite

careva erori de drept, care a-r genera necesitatea intervenirii instanței de

recurs în hotărârea atacată.

În concluzie, Colegiul penal lărgit statuează, că în cauza dată criticile

recurenților sub aspectul temeiurilor de casare, invocate în recursul ordinar

declarat, sunt nefondate, fiind axate pe mențiuni de ordin general, ce poartă

17

caracter de dezacord din punctul său de vedere, care în esență nu conțin o

expunere concretă a temeiurilor prevăzute de art.427 Cod de procedură

penală cu o motivare suficientă pentru a convinge instanța de recurs despre

necesitatea temeinică de a interveni în hotărârile atacate.

Din considerentele expuse, Colegiul penal lărgit concluzionează că

recursul declarat în cauză este neîntemeiat și urmează a fi respins ca

inadmisibil.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

Se respinge ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de către inculpații

Tucan Alexandrina și Mastac Ion, cu menținerea deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 22 noiembrie 2019, în cauza penală în privința

lui Tucan Alexandrina XXXXX și Mastac Ion XXXXX.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 30 decembrie 2020.

Președinte Boico Victor

Judecători Țurcan Anatolie

Burduh Victor

Stratulat Galina

Bejenaru Iurie

18

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2019-04-02
0,96
1ra-5/2019 — art. 332 al. 1, 328 al. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-5/2019 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 5 martie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit în componenţă: Preşedinte - Iurie Diaconu, Judecători - Ion Guzun, Liliana Catan, Dumitru Mardari, Maria Gh
CSJ 2021-01-14
0,95
1ra-32/2020 — art. 42 alin.5; 27; 190 alin.5; 307 alin.1; 328 alin.3 lit. b;
Dosarul nr. 1ra-32/2020 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 17 noiembrie 2020 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Boico Victor, Judecători – Cobzac Elena, Stratulat Galina, Burd
CSJ 2018-01-11
0,95
1ra-1373/2017 — art.42 alin.3, 332 alin.1, 328 alin.1 CP
Dosarul nr. 1ra-1373/2017 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE D E C I Z I E 29 noiembrie 2017 mun. Chişinău Colegiul lărgit în următoarea componenţă: preşedinte Ursache Petru judecători Toma Nadejda Timofti Vladimir Alerguş Constantin Moraru Petru j
CSJ 2020-07-30
0,95
1ra-239/2020 — art. 309-1 alin. 3 lit. a, c; art. 328 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-239/2020 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 02 iulie 2020 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componenţa: Preşedinte – Boico Victor, Judecători – Burduh Victor, Vascan Nina, Craiu Nicol
CSJ 2020-01-17
0,94
1ra-970/2019 — art. 327 alin. 2 lit. c CP
Dosarul nr. 1ra-970/2019 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 03 decembrie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componenţa: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Boico Victor, Țurcan Anatolie, Cobzac
Sursă