1ra-1511/2020 — art.190 alin.2 lit. c CP

1ra-1511/2020 — art.190 alin.2 lit. c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1511/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

10 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena,

judecând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursul

ordinar declarat de către avocatul Sandu Daniela în numele inculpatului

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11

martie 2020, în cauza penală în privința lui

Celpan Teodor xxxxxx, născut la

xxxxxxxxx.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 11.08.2016 – 08.11.2017;

Instanța de apel: 02.12.2019 – 11.03.2020;

Instanța de recurs: 03.06.2020– 10.11.2020.

A C O N S T A T A T :

Celpan Teodor a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal și, în baza acestei Legi, i-a

fost stabilită pedeapsă sub formă de 2 ani închisoare cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a

ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate legată de

gestionarea mijloacelor bănești pe un termen de 2 ani.

A fost admisă acțiunea civilă parțial și s-a încasat din contul lui

Celpan Teodor în beneficiul lui Cucoara Ion suma de 1000 lei cu titlu de

prejudiciu material și suma de 500 lei cu titlu de prejudiciu moral, în rest

cerința privind încasarea prejudiciului moral a fost respinsă ca

neîntemeiată.

reținut că, Celpan Teodor, la data de 19 iunie 2016, afându-se în

apartamentul nr. 66 "A” amplasat în mun. Chișinău str. xxxx acționând în

scopul însușirii prin escrocherie a banilor în sumă de 1000 lei de la

Cucoara Ion, sub pretextul transmiterii în chirie a apartamentului nr. 66

"A” amplasat în mun. Chișinău str. xxxxxxxxx contra sumei de 1500 lei

lunar, având înțelegerea ca perioada de chirie a apartamentului să înceapă

1

a decurge de la data de 01 iulie 2016, prin înșelăciune și abuz de încredere

a obținut de la Cucoara Ion, bani în sumă de 1000 lei ca avans pentru

transmiterea în chirie a apartamentului.

În continuare, Celpan Teodor la data de 25 iunie 2016, aflându-se în

apartamentul nr. 66 "A", amplasat în mun. Chișinău str. xxxxx a transmis

în chirie apartamentul nominalizat lui Abuzearova Anna contra sumei de

1200 lei lunar, astfel nerespectându-și obligațiunile asumate față de

Cucoara Ion, iar banii însușiți de la ultimul nu i-a restituit, astfel cauzând

părții vătămate Cucoara Ion xxxxxx un prejudiciu material considerabil.

Acțiunile lui Celpan Teodor au fost încadrate după semnele

calificative ale infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2), lit. c) Cod penal,

individualizate prin „escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei

persoane prin înșelăciune și abuz de încredere acțiuni săvîrșite în

proporții considerabile”.

care a solicitat admiterea cererii de apel pe motiv că examinarea cauzei a

avut în lipsa sa. Nu a primit careva citații, având în vedere că în acea

perioada locuia în r-nul xxxx. Consideră că i-a fost încălcat dreptul la

apărare, instanța de judecată a apreciat incorect probatoriul și a aplicat o

pedeapsă prea aspră. Prejudiciul cauzat părților vătămate a fost recuperat

integral. La întreținere are doi copii minori. Își recunoaște integral

vinovăția și solicită aplicarea unei pedepse non privative de libertate și

prevederile art.3641 Cod de procedură penală.

martie 2020 a fost respins apelul inculpatului Celpan Teodor, ca fiind

depus peste termen.

4.1 Instanța de apel a statuat că: sentința Judecătoriei Chișinău, sediul

Central din 08.11.2017, a fost atacată cu apel de către inculpatul Celpan

Teodor, la data de 19.11.2019, prin intermediul oficiului poștal.

Instanța de apel a menționat, că din materialele cauzei, rezultă că

inculpatul Celpan Teodor fiind citat legal de nenumărate ori la ședința de

judecată, inclusiv și cu dispunerea aducerii silite, la ședințele de judecată

nu s-a prezentat, eschivându-se de la judecată, fapt confirmat și prin

rapoartele colaboratorilor IP Hîncești din 13.03.2017, iar în baza încheierii

judecători Botanica, mun. Chișinău din 15.03.2017 de anunțare a

inculpatului în căutare, în privința lui Celpan Teodor a fost intentat

dosarul de căutare nr.2017420226, de aceia, aplicând prevederile art. 231

alin.(2) pct.1) Cod de procedură penală, prima instanță a decis examinarea

cauzei penale în lipsa inculpatului Celpan Teodor.

În ședința Curții de Apel Chișinău, inculpatul Celpan Teodor a

declarat că, pe data de 11 iunie 2019 a fost reținut și atunci a aflat despre

2

sentință, însă apelul l-a depus în luna noiembrie, fapt ce denotă în

consecință că inculpatul a cunoscut despre existența sentinței din

08.11.2017 din momentul reținerii, însă a înaintat cerere de apel, după 15

zile, în interiorul căruia inculpatul urma să declare apel împotriva

sentinței de condamnare.

Instanța de apel a constatat că apelul declarat de inculpatul Celpan

Teodor, nu poate fi repus în termen, întrucât acesta nici nu a solicitat

repunerea în termen a apelului declarat, mai mult ca atât, în cadrul

ședinței de judecată în Curtea de Apel Chișinău nu au fost elucidate

careva motivele prevăzute de legiuitor la art. 403 Cod de procedură

penală, or, în cererea de apel lipsesc careva motive întemeiate în vederea

circumstanțelor de ordin obiectiv, a căror producere nu depinde de voința

titularului dreptului de apel (calamitate naturală, accident, boală, etc.)

Instanța de apel a reiterat că prin admiterea unui apel tardiv și

poziționarea uneia dintre părțile procesului penal pe o treaptă mai

avantajoasă decât cealaltă parte, se încalcă vădit principiul egalității

armelor, care inter alia prevede că fiecare parte trebuie să beneficieze de o

posibilitate rezonabilă de a prezenta cauza sa în condiții care să nu-i

plaseze într-o situație net dezavantajoasă în raport cu partea adversă. În

cele din urmă, se notează că aplicarea regulilor privind termenele de

procedură este susceptibilă de a încălca principiul egalității armelor și a

securității raporturilor juridice, în general, în măsura în care fiecare dintre

părți nu se vor bucura de aceleași mijloace pentru a prezenta argumentele

sale în fața unei instanțe (a se vedea în acest sens, Varnima Corporation

International S.A. contra Greciei, nr.48906/06, §27, 28 mai 2009; Ben

Naceur contra Franței, nr.63879/00, §32, 3 octombrie 2006; Wynen contra

Belgiei, nr.32576/96, §32 CEDO 2002-VIII).

Instanța de apel a reținut că în speța discutată termenul de declarare

a apelului a fost omis de către inculpatul Celpan Teodor, din circumstanțe

care sunt imputabile inculpatului și nicidecum instanței de judecată. În

conformitate cu recomandările oferite de Plenul Curții Supreme de Justiție

în pct. 14/1 din Hotărârea nr. 10 din 24 decembrie 2010 „Pentru

modificarea și completarea Hotărâri Plenului Curții Supreme de Justiție

nr. 22 din 12.12.2005 „ Cu privire la practica examinării cauzelor penale în

ordine de apel” în cazul în care apelul este tardiv, judecata nu mai are loc,

întrucât instanța de apel nu a fost sesizată în conformitate cu legislația.

Sandu Daniela în numele inculpatului prin care invocând incidența pct. 6 a

dispozițiilor art. 427 Cod de procedură penală a solicitat casarea deciziei

și dispunerea rejudecării cauzei, în aceeași instanță de apel, în alt complet

de judecată.

3

5.1 În susținerea recursului avocatul Sandu Daniela în numele

inculpatului a invocat că inculpatul nu a primit copia sentinței de aceia

consideră că apelul a fost depus in termen.

Colegiul penal lărgit constată că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil

din următoarele considerente.

Conform art.435 alin.(1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, judecând recursul, îl respinge ca inadmisibil, cu menținerea

hotărârii atacate.

Potrivit prevederilor art.424 alin.(2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor

stipulate expres de art.427 Cod de procedură penală, care în mod

obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

Or, art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Din textul recursului, Colegiul penal constată, că recurentul a indicat

temeiul pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură

penală, și anume incidența pct. 6), potrivit căruia, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel în următoarele temeiuri: nstanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii

sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a

afectat soluția instanței.

Colegiul penal menționează, că potrivit practicii judiciare constante,

erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial. Instanța de recurs verifică, dacă s-a aplicat corect

legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost

constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

În speță, Colegiul penal constată că, instanța de apel la examinarea

cauzei a respectat prevederile art. 414 alin.(1) Cod de procedură penală

potrivit cărora, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță,

conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel.

Potrivit prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală

decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept

care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și

motivele adoptării soluției date.

Lecturând materialele cauzei, în raport cu solicitările recurentului,

argumentarea expusă de către instanța de apel în decizia emisă și

4

temeiurile invocate de către recurent, Colegiul penal conchide că

respectivele temeiuri nu sunt incidente speței întrucât instanța de apel nu

a judecat fondul cauzei, dar a constatat depunerea tardivă a apelului,

argumentându-și poziția corespunzător.

Cu toate acestea, reieșind din alegațiile recurentului, în raport cu

materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acestea sunt neîntemeiate,

deoarece, inculpatul Celpan Teodor fiind citat legal de nenumărate ori la ședința

de judecată, inclusiv și cu dispunerea aducerii silite, la ședințele de judecată nu s-

a prezentat, eschivându-se de la judecată, fapt confirmat și prin rapoartele

colaboratorilor IP Hîncești din 13.03.2017, iar în baza încheierii judecători

Botanica, mun. Chișinău din 15.03.2017 de anunțare a inculpatului în căutare,

în privința lui Celpan Teodor a fost intentat dosarul de căutare nr.2017420226,

de aceia, aplicând prevederile art. 231 alin.(2) pct.1) Cod de procedură penală, din

care motiv, prima instanță a decis examinarea cauzei penale în lipsa inculpatului

Celpan Teodor.

Totodată, se constată că, interesele inculpatului au fost apărate în

prima instanță de către avocatul Sandu Daniela, care a fost prezentă la

pronunțarea deciziei, iar conform recipisei depuse la dosar se atestă că

sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Central) din 08 noiembrie 2017,

respectiv fiindu-i cunoscută soluția pe caz.

Prin urmare, se reține că, inculpatului i-a realizat apărarea Sandu

Daniela și aceasta a primit sentința motivată la data de 08 noiembrie 2017.

De asemenea, mai reține că, în ședința Curții de Apel Chișinău din

11 martie 2019 (f.d.178), inculpatul Celpan Teodor fiind audiat a declarat

că, pe data de 11 iunie 2019 a fost reținut și atunci a aflat despre sentință.

Însă, în pofida faptului că făcut cunoștință cu sentința la 11 martie

2019, apelul l-a depus în luna noiembrie, fapt ce denotă în consecință că

inculpatul a cunoscut despre existența sentinței din 08.11.2017 din

momentul reținerii, nu și-au exercitat dreptul legal de a ataca actul de

dispoziție a instanței de judecată în termenul prevăzut de lege, însă a

înaintat cerere de apel, după 15 zile,în interiorul căruia inculpatul urma

să declare apel împotriva sentinței de condamnare.

Astfel, instanța de apel a reținut încălcarea termenelor prevăzute la

art.402 alin.(1) Cod de procedură penală, iar potrivit prevederilor art. 403

alin.(1), art. 404 alin.(1) Cod de procedură penală care expres indică la

imposibilitatea declarării apelului mai târziu de 15 zile de la data începerii

executării pedepsei, ceea ce face imposibilă și repunerea în termen a

apelului declarat de inculpatul Celpan Teodor care a depus apel la data

de 19.11.2019.

În context, instanța de apel a mai constatat că apelul declarat de

inculpatul Celpan Teodor nu poate fi repus în termen, întrucât acesta nici

5

nu a solicitat repunerea în termen a apelului declarat, mai mult ca atât, în

cadrul ședinței de judecată în Curtea de Apel Chișinău nu au fost

elucidate careva motivele prevăzute de legiuitor la art. 403 Cod de

procedură penală, or, în cererea de apel ne fiind invocate careva motive

întemeiate în vederea circumstanțelor de ordin obiectiv, a căror producere

nu depinde de voința titularului dreptului de apel.

În acest context, instanța de recurs ordinar respinge argumentul

recurentului precum că, instanța de apel neîntemeiat a respins apelul ca fiind

tardiv, deoarece inculpatul nu a primit copia sentinței, astfel consideră că apelul

inculpatului a fost depus în termen, deoarece instanța de apel just a reținut

faptul că nu au existat temeiuri pentru repunerea în termen a apelului

pentru judecarea în fond, întrucât inculpatului i-a realizat apărarea Sandu

Daniela și aceasta a primit sentința motivată la data de 08 noiembrie 2017,

totodată, chiar și în cazul precum a declarat inculpatul a cunoscut sentință

în ziua reținerii, adică la data de 11 iunie 2019 însă a depus cerere de apel

abia la 19.11.2019, astfel potrivit legii, la data pronunțării hotărârii începe

a curge termenul de exercitare a căii de atac, iar părțile care nu s-au

prezentat la pronunțare, se consideră că au luat cunoștință de conținutul

hotărârii motivate la data pronunțării.

Reieșind din aceste raționamente instanța de recurs susține poziția

instanței de apel cu privire la faptul că, apelantul nu a invocat careva motive

ce a condiționat omiterea termenului de atac și că termenul de declarare a apelului

a fost omis de către inculpatul Celpan Teodor, din circumstanțe care sunt

imputabile părții, astfel că repunerea apelului în termen, de către instanța de apel,

ar echivala cu avantajarea unei părți în defavoarea alteia, prin extinderea

termenului legal de prescripție și revizuire a hotărârilor judecătorești, or în

accepțiunea CtEDO (Ghirea versus Republica Moldova) urmează a fi

interpretat ca încălcare a principiilor securității juridice cât și a egalității

armelor, ceea ce duce la violarea art. 6 din Convenția Europeană a

Drepturilor Omului – dreptul la un proces echitabil, care urmează a fi

respectat cu referință la partea acuzării și a apărării, fără discriminare.

De asemenea Colegiul penal cu referire la critica recurentului

potrivit căruia a solicitat aplicarea unei pedepse în privința lui Celpan Teodor

non privative de libertate cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, invocând că

cauza a fost examinată în lipsa inculpatului, menționează că nu poate

constitui obiect de examinare în ordine de recurs întrucât instanța de apel

la fel nu sa expus asupra acestei chestiuni, respingând apelul la etapa

constatării tardivității acestuia.

În sensul dat se notează faptul că prin decizia instanței de apel, a fost

respins apelul inculpatului, ca depus peste termen.

Prin urmare la etapa judecării apelului, instanța nu sa implicat în

6

constatările primei instanțe nefiind agravată situația inculpatului.

Astfel, examinarea deciziei instanței de apel urmează a fi privită

doar prin prisma motivării cu privire la omiterea termenului de declarare

a apelului.

Cercetând alegațiile recurentului în raport cu constatările instanței

de apel, Colegiul penal apreciază că respectiva instanță corect a judecat

cauza, iar careva erori nu au fost stabilite.

Raportând situația dată la prevederile art. 402 alin. (1) și 231 alin. (3)

Cod de procedură penală, instanța de apel corect a stabilit că apelul

inculpatului a fost declarat cu omiterea termenului legal prevăzut.

Sancțiunea decăderii din motivul expirării termenului de apel, a fost

constatată de instanța de apel prin materialele cauzei.

Legea prevede repunerea în termen a apelului, ca un mijloc

procesual prin care poate fi eliminat principiul tardivității exercitării

apelului, în cazul în care titularul apelului invocă motive întemeiate

privind întârzierea declarării apelului împotriva sentinței, însă la caz

instanța de apel a stabilit că apelantul nu a adus motive întemeiate ce ar

justifica depunerea apelului în afara termenului legal.

Colegiul penal analizând decizia atacată prin prisma art. 340 Cod de

procedură penală, coroborat cu art. 402 alin. (1) Cod de procedură penală,

apreciază ca fiind corectă constatarea instanței de apel că, în respectiva

cauză se consideră că inculpatul au luat cunoștință de conținutul hotărârii

la data pronunțării, astfel încât, de la data pronunțării hotărârii începe a

curge termenul de exercitare a căii de atac.

Termenul de apel este un termen procesual legal, durata lui este

stabilită exhaustiv prin lege, acesta fiind absolut și având un caracter

imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a

exercita calea de atac.

Totodată, este cert faptul că inculpatul în cererea de apel declarată

împotriva sentinței, nu a solicitat repunerea în termen, și nu a expus

argumente justificative în vederea motivării termenului omis, or,

repunerea apelului în termen, de către instanță de apel, în lipsa motivelor

întemeiate, ar echivala cu avantajarea unei părți în defavoarea alteia, prin

extinderea termenului legal de prescripție, fapt care poate aduce atingere

principiilor securității raporturilor juridice cât și a egalității armelor, ceea

ce duce la violarea art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului

- dreptul la un proces echitabil, care urmează a fi respectat atât cu referire

la partea apărării cât și acuzării.

Având în vedere că instanța de apel nu s-a expus asupra

circumstanțelor de fapt ale cauzei și legalității sentinței, din aceste puncte

de vedere, nu există temei nici pentru instanța de recurs de a se expune

7

asupra argumentelor cu referire la vinovăția și pedeapsa stabilită

inculpaților.

În concluzie, instanța de recurs reține, că hotărârea instanței de apel

corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, este legală și

motivată iar criticile din recursul ordinar declarat de către avocatul Sandu

Daniela în numele inculpatului, fiind vădit neîntemeiate, respectiv acesta

urmând a fi respins ca inadmisibil.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Se respinge ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de către

avocatul Sandu Daniela în numele inculpatului împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 martie 2020, în cauza

penală în privința lui Celpan Teodor xxxxxx.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 30 decembrie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

8