1ra-1104/2020 — art. 264 alin. 5 CP

1ra-1104/2020 — art. 264 alin. 5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.1ra-1104/2020

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

24 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena, Guzun Ion

judecând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursul ordinar

declarat de către directorul general al CA „Donaris Vienna Insurance Group” SA,

Gherasim Dinu, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

16 decembrie 2019, în cauza penală în privința lui,

Verdeș Nicolai XXXXX, născut la XXXXX,

originar și domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 03.05.2019 – 13.09.2019

instanța de apel: 11.10.2019 – 16.12.2019

instanța de recurs ordinar: 26.02.2020 – 24.11.2020

Asupra recursului ordinar în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

cauza fiind examinată în baza probelor administrate la faza de urmărire penală în

baza art.3641 Cod de procedură penală, Verdes Nicolai X a fost recunoscut vinovat

de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (5), fiindu-i aplicată pedeapsa

sub formă de închisoare pe un termen de 6 ani cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip deschis, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de

transport.

S-a admis integral acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Toma Irina.

S-a încasat de la Verdeș Nicolai, în beneficiul părții vătămate Toma Irina,

suma de 20 000 lei, ca compensare pentru prejudiciul moral cauzat.

S-a încasat în mod solidar de Verdeș Nicolai și C.A. ''Donaris Vienna

Insuranse Group" S.A., în beneficiul lui Toma Irina cheltuielile de asistență juridică

suportate în prezenta cauză, în mărime de 4000 lei.

S-a admis parțial acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Rogut

Anastasia.

1

S-a încasat din contul C.A. ''Donaris Vienna Insuranse Group" S.A., în

beneficiul lui Rogut Anastasia, cheltuielile de înmormântare în mărime de 25 000

lei.

S-a încasat din contul lui Verdeș Nicolai în beneficiul părții vătămate Rogut

Anastasia suma de 50 000 lei, ca compensare pentru prejudiciul moral cauzat.

S-a încasat în mod solidar de Verdeș Nicolai și C.A. ''Donaris Vienna

Insuranse Group" S.A., în beneficiul lui Rogut Anastasia cheltuielile de asistență

juridică suportate în prezenta cauză, în mărime de 4000 lei.

S-a admis parțial acțiunea civilă înaintată de partea civilă Pascaru Galina.

S-a încasat din contul C.A. ''Donaris Vienna Insuranse Group" S.A., în

beneficiul lui Pascaru Galina, cheltuielile de înmormântare în mărime de 25000 lei.

S-a încasat din contul C.A. ''Donaris Vienna Insuranse Group" S.A., în

beneficiul lui Pascaru Galina, pensia de întreținere a copiilor minori Pascaru

Ghenadie, născut la data de 17.05.2009 și Pascaru Damian, născut la data de

16.11.2013 în mărime de 1200 lei, lunar, pentru fiecare copil, începând cu data de

26.01.2019 și până la atingerea majoratului de către fiecare copil.

S-a încasat din contul lui Verdeș Nicolai în beneficiul părții civile Pascaru

Galina suma de 50 000 lei, ca compensare pentru prejudiciul moral cauzat.

S-a încasat în mod solidar de Verdeș Nicolai și C.A. ''Donaris Vienna

Insuranse Group" S.A., în beneficiul lui Pascaru Galina cheltuielile de asistență

juridică suportate în prezenta cauză, în mărime de 4000 lei.

1.1 Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Verdeș Nicolai,

la data de XXXXX, aproximativ la orele XXXXX min, deplasându-se la volanul

automobilului de model „Dacia Logan” cu n/î XXXXX, pe traseul Chișinău-

Hîncești la km 15-762, cu o viteză sporită, în direcția mun. Chișinău, având în

calitate de pasager pe bancheta din față pe cet. Rusu Nicolae, în apropierea taberei

de odihnă „Alunelul” situată pe teritoriul administrativ al sat. XXXXX, r.

XXXXX, nu a ținut cont de prevederile semnelor 3.27 - adică conducerea

mijlocului de transport cu o viteză ce depășește limita de viteză permisă de

indicatoarele de interzicere și restricție amplasată pe traseul dat și art. 45 alin.(1)

lit. a), b) și alin. (2) a Regulamentului Circulației Rutiere care prevede că, șoferul

trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită ținând

permanent seama de starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția,

dexteritatea în conducere care iar permite să prevadă situațiile periculoase, iar în

cazul în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de

conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească pentru a nu pune în

pericol siguranța traficului, art. 39 alin. 1) a Regulamentului Circulației Rutiere

care stipulează, că: prealabil începerii deplasării, reîncolonării sau altei schimbări

2

a direcției de mers, conducătorul de vehicul trebuie să se asigure că această

manevră va fi în siguranță și nu va crea obstacole pentru ceilalți participanți la

trafic și art. 42 alin. (2) al Regulamentului sus menționat, care prevede că pe

drumurile cu circulație dublu sens care au cel puțin două benzi pe direcție este

interzisă intrarea pe banda de circulație destinată sensului opus, condiții care au

fost ignorate de Verdeș Nicolai, în rezultatul cărui fapt a pierdut controlul asupra

autoturismului, trecând marcajul longitudinal continuu, derapând lateral pe sens

opus și tamponând automobilul de model „Peugeot 405" cu n/î XXXXX, condus

de cet. Pascaru Ghenadie, care se deplasa regulamentar în direcția mun. Hîncești.

În urma impactului, șoferul automobilului de model „Peugeot 405" cu n/î

XXXXX, Pascaru Ghenadie și pasagerul minor XXXXX, au decedat pe loc,

pasagerul automobilului de model „Dacia Logan" cu n/î XXXXX, Rusu Nicolae și

pasagerii automobilului de model „Peugeot 405" cu n/î XXXXX, Rogot Anastasia,

Toma Irina, Pascaru Ion și minora XXXXX, au fost internați în Instituția Medico-

Sanitară Publică, Centrul Național Științifico-Practic de Medicină Urgentă din

mun. Chișinău cu diferite leziuni corporale.

Ca consecință al impactului produs, conform Raportului de expertiză

judiciară nr. XXXXX din data de 15.03.2019, moartea cet. Pascaru Ghenadie, a

survenit în rezultatul leziunilor care se califică ca vătămare gravă.

Potrivit Raportului de expertiză judiciară nr. XXXXX din 01.03.2019 moartea

minorului XXXXX, a survenit în rezultatul leziunilor corporale primite care se

califică ca vătămare gravă, între leziunile corporale depistate la cadavrul copilului

XXXXX și deces există legătură cauzală directă.

Potrivit Raportului de expertiză judiciară nr. XXXXX din 18.03.2019, la cet.

Pascaru Ion, au fost stabilite leziuni corporale care se califică ca vătămare

corporală medie.

Potrivit Raportului de expertiză judiciară nr. XXXXX din 20.03.2019, la cet.

Rogut Anastasia, au fost stabilite leziuni corporale care se califică ca vătămare

corporală medie.

Potrivit Raportului de expertiză judiciară nr. XXXXX din 15.03.2019, la cet.

Toma Irina, au fost stabilite leziuni corporale care se califică ca vătămare corporală

ușoară.

Potrivit Raportului de expertiză judiciară nr. XXXXX din 03.04.2019, la cet.

Toma Sorina, au fost stabilite leziuni corporale care se califică ca vătămare

corporală ușoară.

3

Potrivit Raportului de expertiză judiciară nr. XXXXX din 20.03.2019, la cet.

Rogut Ion, au fost stabilite leziuni corporale care se califică ca vătămare corporală

neînsemnată.

Astfel, acțiunile lui Verdeș Nicolai X au fost încadrate în baza art. 264 alin. (5)

Cod penal, „încălcarea regulilor de securitate a circulației, de către persoana care conduce

mijlocul de transport, încălcare care a cauzat decesul a două persoane".

2.1 Avocatul Negru Olesea în numele inculpatului, solicitând casarea parțială

a sentinței, pronunțarea unei noi hotărâri în această parte prin care lui Verdeș

Nicolai a se stabili pedeapsa de 4 ani închisoare, cu aplicarea prevederilor art. 901

Cod penal, invocând că: inculpatul a recunoscut vina, a contribuit activ la

elucidarea circumstanțelor cauzei penale, a manifestat căința activă, la locul de trai

se caracterizează pozitiv, este căsătorit, are la întreținere doi copii minori și soția,

care nu este încadrată în câmpul muncii fiind nevoită de a se ocupa de îngrijirea

copiilor, care datorită vârstei fragede nu pot fi înmatriculați nici măcar la instituția

preșcolară, starea familiei este financiar împovărată și de faptul că inculpatul nu a

putut să fie angajat executând condițiile măsurii preventive aplicate, condițiile de

trai sunt reflectate în actele prezentate de către administrația publică locală,

inculpatul regretă mult săvârșirea infracțiunii comise, faptul că nu a contribuit

material la ajutorul părților vătămate s-a datorat din cauza ne dorinței de a

contribui, ci a imposibilității obiective de a întreprinde careva măsuri atunci când,

starea financiară a familiei era împovărătoare, nu dispunea de careva economii,

infracțiunea este comisă din imprudență, nu sunt circumstanțe agravante, în mare

parte producerea faptului s-a datorat condițiilor climaterice nefaste, condiții

cărora nu s-a putut adapta inculpatul în calitatea sa de conducător, nu trebuie

neglijat nici faptul că în automobilul Peugeot 405, produs în anul 1988, automobil

în care în urma impactului s-a constatat că se deplasau victimele, se aflau 7

pasageri, pasageri îmbarcați contrar prevederilor RCA, minorii nu aveau un scaun

amenajat, ba mai mult au fost urcați în automobilul supraîncărcat.

2.2 Directorul Companiei de Asigurări „Donaris Vienna Insurance Group"

Gherasim Dinu, solicitând casarea parțială a sentinței în partea ce ține de

admiterea acțiunilor civile depuse de către părțile civile Toma Irina, Rogut

Anastasia și Pascaru Galina către CA „Donaris Vienna Insurance Group” SA,

pronunțarea unei noi hotărâri în această parte prin care acțiunile civile depuse de

către părțile civile Toma Irina, Rogut Anastasia și Pascaru Galina către CA

„Donaris Vienna Insurance Group” SA, să fie admise în principiu, invocând că: la

data de 26.02.2018, între Verdeș Ivan în calitate de asigurat și CA „Donaris Vienna

Insurance Group" SA în calitate de asigurător a fost încheiat contractul de

4

asigurare obligatorie de răspundere civilă auto nr. RCAI-003809231, pentru

mijlocul de transport Dacia Logan cu n/î XXXXX.

La data de 12.06.2019, partea civilă Pascaru Galina a înregistrat cerere de

despăgubire și a solicitat achitarea despăgubirii prin compensarea prejudiciului

material ca rezultat al deteriorării iremediabile a mijlocului de transport Peugeot

405 cu n/î XXXXX, compensarea cheltuielilor de înmormântare în mărime de 25

000 lei cât și achitarea despăgubirii pentru pierderea întreținătorului pentru copii

minori XXXXX și XXXXX a câte 1 500 lei lunar.

Având în vedere că vinovăția lui Verdeș Nicolai în săvârșirea infracțiunii

prevăzute la art. 264 alin. (5) Cod penal, nu a fost stabilită prin sentință definitivă,

asigurătorul nu a luat o decizie pe marginea cererii de despăgubire depuse de către

Pascaru Galina, fiind între timp efectuate doar calculele cu referire la prejudiciul

ce ține de deteriorarea mijlocului de transport Peugeot 405 cu n/î XXXXX cât și

cele de recuperarea cheltuielilor de înmormântare.

A susținut că, asigurătorul nu este în posibilitate, la moment să stabilească

partea din întreținere pierdută de către beneficiarii întreținerii, întrucât succesorul

părții vătămate nu a prezentat certificat privind salariul lui Pascaru Ghenadie. La

caz, instanța de fond nu a motivat în genere calculul despăgubirii de asigurare

privind pierderea întreținătorului, limitându-se la acceptarea sumei pretinse de

către partea civilă, cu deducerea pensiei pentru pierderea întreținătorului stabilită

de Casa Națională de Asigurări Sociale. Astfel, prima instanță a calculat absolut

eronat despăgubirea de asigurare pentru pierderea întreținătorului, fără a avea

informația de referință privind salariul pierdut în conformitate cu prevederile art.

25 al Legii RCA.

În altă ordine de idei, ține să menționeze că, instanța de judecată a admis

acțiunile civile depuse de către Toma Irina și Rogut Anastasia fără ca persoanele

respective să fi înregistrat cerere de despăgubire asigurătorului. Astfel, instanța de

judecată a constat încălcarea drepturilor păgubiților respectivi în condițiile în care

ultimi nici măcar nu s-au adresat cu cerere de despăgubire părții civilmente

responsabile, sunt întrunite condițiile prevăzute la art. 387 alin. (3) Cod penal,

instanța de fond apriori a decis asupra întinderii despăgubirilor în condițiile în care

Legea RCA impune o altă modalitate de calcul și plată a despăgubirii de asigurare.

2019, s-au respins apelurile declarate, cu menținerea sentinței.

3.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a indicat că, prima instanță a

respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod

obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate în faza de urmărire

penală, acceptate de inculpat, o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței,

5

concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere

al coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului

Verdeș Nicolai în baza art. art. 264 alin. (5) Cod penal „încălcarea regulilor de

securitate a circulației, de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare care

a cauzat decesul a două persoane".

3.1.1 Referitor la apelul declarat de către avocatul Negru Olesea în numele

inculpatului:

Instanța de apel a indicat că, prima instanță la individualizarea, stabilirea

categoriei și termenului pedepsei inculpatului Verdeș Nicolai, a ținut cont de

prevederile art. 6, 7, 16, 61, 75, 76, 77, 78, Cod penal, de gravitatea infracțiunii

săvârșite, care se atribuie la categoria infracțiunii grave prin prisma prevederilor

art. 16 Cod penal, de faptul că infracțiunile au fost săvârșite din imprudență, de

personalitatea inculpatului, care deși anterior a fost judecat antecedentul penal

este stins, nu se află la medicul psihiatru sau narcolog, are la întreținere doi copii

minori, este caracterizat pozitiv la locul de trai.

În continuare instanța de apel a mai indicat că, efectuând o analiză complexă

a circumstanțelor cauzei și a personalității inculpatului, urmărind în acest sens

comportamentul lui în viața socială, precum și cel din înainte și după săvârșirea

infracțiunii incriminate, consideră că în coraport cu fapta comisă, urmările

prejudiciabile a faptei și personalitatea inculpatului, a constatat că corijarea și

reeducarea acestuia este posibilă doar cu aplicarea unei pedepse sub formă de

închisoare pe un termen de 6 ani, cu executarea în penitenciar de tip deschis în

conformitate cu prevederile art. 72 alin.(2) Cod penal, ținând cont concomitent și

de prevederile art. 3641 Cod de procedura penală.

Instanța de apel a considerat că anume această pedeapsă - privativă de

libertate, stabilită de instanța de fond, este echitabilă și suficientă pentru

restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor statului și întregii

societăți, perturbate prin infracțiunea comisă de către inculpat, iar pedeapsă

stabilită inculpatului este aptă de a îndeplini funcțiile și de a realiza scopul în

contextul gradului de pericol social a faptei comise de inculpat, cât și

personalitatea inculpatului.

În acest sens, instanța de apel a statuat că, nu poate admite solicitarea

apărătorului privind aplicarea față de Verdeș Nicolai a prevederilor art.901 Cod

penal, or, în urma acțiunilor sale, deși a comis o infracțiune din imprudență, au

decedat două persoane, inclusiv un copil.

Astfel, instanța de apel a conchis că, pedeapsa stabilită de instanța de fond a

fost motivată, individualizată și aplicată inculpatului în corespundere cu

prevederile legale, corespunde principiului proporționalității și scopului de restabilire

6

a echității sociale, corectare a inculpatului, precum și prevenirii de săvârșirea de

noi infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a altor persoane.

Cu referire la pedeapsa complimentară - privarea de dreptul de a conduce

mijloace de transport, instanța de apel subliniază că în conformitate cu art. 65 alin.

(1) Cod penal, privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită

activitate constă în interzicerea de a ocupa o funcție sau de a exercita o activitate de natura

aceleia de care s-a folosit condamnatul la săvârșirea infracțiunii.

La momentul comiterii faptei de care se face vinovat inculpatul, dispoziția art.

264 alin. (5) Cod penal indica pedeapsa sub formă de închisoare de la 6 la 10 ani cu

anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.

Reieșind din considerentele vizate, dar și având în vedere nemijlocit faptul că

norma de care se face vinovat inculpatul Verdeș Nicolai prevede în mod

obligatoriu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o

anumită activitate, în calitate de pedeapsă complementară, instanța de apel a

constatat aplicarea justificată în privința inculpatului Verdeș Nicolai, a sancțiunii

complementare - anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.

3.1.2 Referitor la apelul declarat de către Directorul Companiei de Asigurări

„Donaris Vienna Insurance Group" Gherasim Dinu:

Instanța de apel a constatat că, prin încheierea judecătoriei Hîncești, sediul

Ialoveni din 14.06.2019, CA „Donaris Vienna Insuranse Group" S.A. a fost

recunoscută în calitate de parte civilmente responsabilă.

La data de 26.02.2018, între Verdeș Ivan în calitate de asigurat și CA „Donaris

Vienna Insurance Group" SA în calitate de asigurător a fost încheiat contractul de

asigurare obligatorie de răspundere civilă auto nr. RCAI-003809231, pentru

mijlocul de transport Dacia Logan cu n/î XXXXX.

Cu privire la acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Toma Irina, instanța

de apel a indicat că, prima isntanță justificat a constatat că acesteia i-a fost cauzat

un prejudiciul moral, având în vedere că a suportat prin infracțiunea săvârșită de

inculpat, vătămări corporale ușoare, precum și fiica sa minoră XXXXX, prin

urmare, la caz se atestă un raport direct de cauzalitate între activitatea infracțională

descrisă și prejudiciul nepatrimonial suportat de partea vătămată, iar legea penală

prevede expres dreptul persoanei căreia i-a fost cauzat prejudiciu nemijlocit prin

acțiunile interzise de legea penală de a înainta o acțiune civilă privitor la încasarea

prejudiciului moral cauzat prin infracțiune, or, prin prisma prevederilor art. 616

al. (2) Cod civil, în cazul vătămării integrității corporale sau al altei vătămări a

sănătății, precum și în cazul privațiunii ilegale de libertate, cel vătămat poate cere

și pentru prejudiciul nepatrimonial o despăgubire în bani, stabilită în baza unei

aprecieri conforme principiilor echității.

7

Reieșind din circumstanțele cauzei, instanța de apel a considerat că suma de

20 000 lei în beneficiul lui Toma Irina, încasate cu titlu de prejudiciu moral de către

prima instanță din contul inculpatului Verdeș Nicolai, este suficientă pentru a

acoperi suferințele morale cauzate părții vătămate, or, instanța de fond a ținut cont

de semnificația valorilor sociale lezate și prejudiciul cauzat și a examinat suficient

capătul de cerere referitor la încasarea prejudiciului moral.

Cu privire la acțiunile civile înaintate de părțile vătămate/civile Rogut

Anastasia și Pascaru Galina, instanța de apel a susținut că, prima instanță justificat

a constatat că acestora i-au fost cauzat un prejudiciul moral, având în vedere că în

urma accidentului rutier, comis din cauza inculpatului, lui Rogut Anastasia, care

pe lângă vătămări corporale ușoare primite, i-a decedat copilul minor, de numai 6

luni, iar lui Pascaru Galina i-a decedat soțul Pascaru Ghenadie, prin urmare, la caz

se atestă un raport direct de cauzalitate între activitatea infracțională descrisă și

prejudiciul nepatrimonial suportat de partea vătămată/civilă, iar legea penală

prevede expres dreptul persoanei căreia i-a fost cauzat prejudiciu nemijlocit prin

acțiunile interzise de legea penală de a înainta o acțiune civilă privitor la încasarea

prejudiciului moral cauzat prin infracțiune, or, prin prisma prevederilor art. 616

al. (2) Cod civil, în cazul vătămării integrității corporale sau al altei vătămări a

sănătății, precum și în cazul privațiunii ilegale de libertate, cel vătămat poate cere

și pentru prejudiciul nepatrimonial o despăgubire în bani, stabilită în baza unei

aprecieri conforme principiilor echității.

În acest sens, instanța de apel consideră că suma de câte 50 000 lei în beneficiul

lui Rogut Anastasia și Pascaru Galina, încasate cu titlu de prejudiciu moral de către

prima instanță din contul inculpatului Verdeș Nicolai, este suficientă pentru a

acoperi cât de posibil suferințele morale cauzate părților vătămate/civile.

Conform art. 7 alin. (1) al Legii nr. 414 din 22.12.2006 cu privire la asigurarea

obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule în cadrul

asigurării obligatorii de răspundere civilă auto, cazul asigurat este accidentul

produs de un autovehicul, al cărui posesor a îndeplinit obligația de asigurare

obligatorie de răspundere civilă auto, cu cauzarea de prejudicii: a) atât în timpul

deplasării, cât și în timpul staționării autovehiculului; b) în urma desprinderii

accidentale, în timpul deplasării autovehiculului, a remorcilor, semiremorcilor sau

atașelor; c) produse de dispozitivele sau instalațiile cu care a fost echipat

autovehiculul; d) ca urmare a scurgerii, risipirii sau căderii accidentale a

substanțelor, materialelor sau obiectelor transportate; e) la urcarea în autovehicul

și la coborârea din el.

Art. 14 alin. (1) și (2) al aceleași Legi, stabilește că despăgubirea de asigurare

va fi stabilită și achitată în limitele răspunderii asigurătorului. Limitele răspunderii

8

asigurătorului sunt: a) 1 000 000 de lei - la avarierea sau distrugerea de bunuri,

indiferent de numărul persoanelor păgubite într-un accident; b) 1 000 000 de lei -

pentru fiecare persoană păgubită în caz de vătămări corporale sau deces, dar nu

mai mult de 5 000 000 de lei, indiferent de numărul persoanelor păgubite într-un

accident.

Potrivit art. 15 alin. (1) al Legii cu privire la asigurarea obligatorie de

răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule asigurătorul acordă

despăgubiri dacă prejudiciile s-au produs din culpa asiguratului sau a

utilizatorului de autovehicul, precum și în cazul în care, la data accidentului: a)

utilizatorul nu este inclus în contractul de asigurare încheiat între posesor și

asigurător, b) utilizatorul sau asiguratul nu posedă permis de conducere de

categoria respectivă; c) utilizatorul sau asiguratul nu a respectat obligațiile tehnice

legale cu privire la starea și siguranța autovehiculului.

Art. 22 al Legii cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru

pagube produse de autovehicule, stipulează că, despăgubirile se stabilesc în baza

unui acord scris între persoana păgubită sau reprezentantul ei legal și asigurător

ori, în cazul în care nu s-a ajuns la nici o înțelegere, prin hotărâre judecătorească

definitivă și irevocabilă.

Art. 25 alin. (3) - (5) al Legii stabilește că, (3) în caz de deces al terței persoane,

despăgubirea de asigurare se stabilește prin acordul dintre succesorii persoanei

păgubite sau reprezentantul ei legal și asigurător; (4) în cazul prevăzut la alin. (3),

despăgubirea de asigurare va include: a) partea din salariu pierdută de persoanele

care s-au aflat la întreținerea defunctului sau care aveau dreptul la pensie de

întreținere din partea lui minus indemnizațiile primite din fondurile bugetului

asigurărilor sociale de stat; b) cheltuielile de înmormântare (cheltuielile pentru

sicriu și piatră funerară, cheltuielile de transport, cheltuielile de îmbălsămare și

cheltuielile cimitirului), probate cu documente justificative; (5) Dacă documentele

justificative prevăzute la alin. (4) nu se prezintă, despăgubirea se efectuează la

prețurile minime pentru servicii similare prestate de birourile de pompe funebre

din localitatea în care a avut loc înmormântarea.

În baza celor menționate, instanța de apel a constatat că este motivată soluția

primei instanțe privind încasare din contul Companiei de Asigurări „Donaris

Vienna Insurance Group” în beneficiul lui Rogut Anastasia și Pascaru Galina a

cheltuielilor legate de înmormântarea a copilului minor XXXXX și a lui XXXXX,

în sumă a câte 25 000 lei, de vreme ce în cadrul cercetării judecătorești, au fost

prezentate bonuri de plată și lista produselor procurate în legătură cu petrecerea

ceremoniei de înmormântare.

Astfel, instanța de apel a reținut că, în urma decesului soțului părții civile

9

Pascaru Galina, la întreținerea ei au rămas doi copii minori: XXXXX, născut la

data de XXXXX și XXXXX, născut la data de XXXXX, aceștia fiind copii

decedatului Pascaru Ghenadie.

Conform Hotărârii Guvernului, Nr. 21, din 18.01.2019 privind aprobarea

cuantumului salariului mediu, lunar pe economie, prognozat pentru anul 2019,

salariul mediu pe economie este de 6 975 lei.

Conform informației publice acordate de Biroul Național de Statistică:

-minimul pentru întreținerea copilului în vârstă de 1-6 ani este de 1686,3 lei;

-iar minimul pentru întreținerea copilului în vârstă de 7-17 ani este de 2 198,8

lei.

În acesta ordine de idei, instanța de apel a remarcat, că până la atingerea

majoratului a copiilor minori, XXXXX, născut la data de XXXXX și XXXXX,

născut la data de XXXXX, acestora urmează a fi asigurată pensia de întreținere de

Compania de Asigurări „Donaris Vienna Insurance Group", în suma de câte 1200

lei lunar, pentru fiecare copil, or, suma respectivă, se încadrează în normele

statistice stabilite de Biroul Național de Statistică.

Astfel, insanța de apel a constatat că, prima instanță, stabilind pensia de

întreținere de câte 1200 lei lunar, pentru fiecare copil minor, a ținut cont, nu numai

de solicitarea părții civile, dar și de informația Biroului Național de Statistică, care

pe pagina sa web, a prezentat toată informația publică, oficială, cu privire la nivelul

de trai al populației, pagina care poate fi accesată liber, de oricine, lucru care nu

necesită a fi dovedit prin alte probe.

De asemenea, urmează de Compania de Asigurări „Donaris Vienna

Insurance Group" și de inculpatul Verdeș Nicolai X, în mod solidar, să fie suportate

cheltuielile legată de asistență juridică, în mărime de câte 4000 lei pentru Toma

Irina, Rogut Anastasia și Pascaru Galina, în situația în care la materialele cauzei,

au fost anexate bonuri de plată care confirmă că părțile vătămare, civile, au încheiat

contract de asistenta juridică cu BAA „Protecția Drepturilor Omului".

Referitor la afirmația apelantului precum că, instanța de judecată a admis

acțiunile civile depuse de către Toma Irina și Rogut Anastasia fără ca persoanele

respective să fi înregistrat cerere de despăgubire asigurătorului, instanța de apel a

susținut că nu poate constituie un temei de admiterea acțiunilor civile în principiu,

în situația în care legea procesual penală prevede dreptul persoanei de a se adresa

cu cerere de chemare în judecată, direct în instanța de judecată, persoanele cele ce

le-au fost cauzate prejudicii materiale sau morale nemijlocit prin fapta (acțiunea

sau inacțiunea) interzisă de legea penală sau în legătură cu săvârșirea acesteia.

Faptul că instanța de judecată a făcut referire la o normă de drept care nu era

în vigoare la momentul comiterii faptei, de asemenea nu constituie un temei de

10

casare sentinței în latura civilă, or, instanța de judecată a făcut referire în sentință

și la alte prevederi legare, care, în consecință, și-a întemeiat soluția legal.

Companiei de Asigurări „Donaris Vienna Insurance Group” Gherasim Dinu,

indicând temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, prin care solicită, casarea parțială a sentinței și a deciziei în

partea ce ține de admiterea acțiunilor civile depuse de către părțile civile Toma

Irina, Rogut Anastasia și Pascaru Galina către CA „Donaris Vienna Insurance

Group” SA, rejudecarea cauzei cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri,

prin care acțiunile civile depuse de către părțile civile Toma Irina, Rogut Anastasia

și Pascaru Galina către CA „Donaris Vienna Insurance Group” SA, să fie admise

în principiu, invocând argumente similare cu cele invocate în apel (pct. 2.2 din

prezenta decizie), invocând suplimentar:

- instanța de apel, cât și de fond au admis acțiunea civilă fără a ține cont de

prevederile legii speciale;

- instanța de fond și apel la pronunțarea soluției de admitere parțială a acțiunii

civile înaintate de Pascaru Galina către CA „Donaris Vienna Insurance Group" SA,

au pronunțat o soluție ca urmare a interpretării eronate a legii;

- atât instanța de fond cât și de apel, nu au ținut cont de prevederile art. 25

alin. (3) al Legii RCA, care exhaustiv face referire la partea din salariu pierdută de

persoanele care s-au aflat la întreținerea defunctului, și nu la minimul pentru

întreținerea copilului;

- instanțele inferioare au emis o soluție contrar celei reglementate de legea

specială, făcând referire la calculul despăgubirii de asigurare pentru pierderea

întreținătorului la datele statistice ale Biroului Național de Statistică în condițiile

în care legea nu reglementează așa o posibilitate;

- în decizia instanței de apel nu se specifică care anume alte prevederi legale

au fost aplicate de instanța de fond la motivarea soluției pe marginea acțiunii

civile. Or, nemijlocit esența pronunțării soluției pe marginea acțiunilor civile s-a

bazat pe prevederile art. 2031 alin. (2), și (4) Cod civil, care nu erau în vigoare la

momentul producerii accidentului rutier, (26.01.2019) prevederi în vigoare abia

din 01.03.2019;

Colegiul penal lărgit, conchide că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil, din

următoarele considerente.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Potrivit dispoziției art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța

11

de recurs, judecând recursul declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără

citarea părților, este în drept să-l respingă ca inadmisibil în cazul în care constată

că recursul este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Colegiul penal lărgit reține că recurentul indică ca temei pentru declararea

recursului ordinar, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

în sensul că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel

sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal

lărgit reține că motivele – temeiurile de recurs invocate de recurent nu se confirmă

în instanța de recurs ordinar, argumentând în acest context următoarele.

Astfel, ce ține de temeiul de recurs indicat de recurent, prevăzut de art. 427

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în sensul că „instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția”, Colegiul penal lărgit a conchis că nu și-a găsit

confirmarea în urma cercetării materialelor cauzei, nefiind identificate careva

circumstanțe care ar justifica incidența acestui temei de recurs, dat fiind faptul că,

instanța de apel, la judecarea apelului și adoptarea deciziei a respectat prevederile

art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, s-a expus detaliat

și argumentat asupra motivelor relevante invocate în apelul recurentului, fiind

reflectate clar motivele pe care se întemeiază soluția instanței de apel în privința

menținerii sentinței primei instanțe.

În privința argumentelor în susținerea temeiului prevăzut de art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit a constatat că nu pot fi

acceptate, or, aceste motive au fost obiect de dispută atât în cadrul primei instanțe

cât și în cadrul instanței de apel, asupra cărora s-au formulat și s-au punctat

minuțios și veridic răspunsurile asupra tuturor alegațiilor recurentului în sentința

adoptată (f.d. 9 – 11 v. III) și în decizia adoptată(f.d. 78 – 83 v. III), pe care Colegiul

penal lărgit le însușește, ce este conform practicii CtEDO cauza Albert vs. România

din 16.02.2010.

Conform prevederilor art. 219 alin. (4), 220 alin. (3), 387 alin. (1) Cod de

procedură penală, art. 1423 Cod civil, la evaluarea cuantumului despăgubirilor

materiale ale prejudiciului moral, instanța de judecată ia în considerare suferințele

12

fizice ale victimei, etc.

Hotărârea privind acțiunea civilă se adoptă în conformitate cu normele

dreptului civil. Odată cu sentința de condamnare, instanța de judecată, apreciind

dacă sunt dovedite temeiurile și mărimea pagubei cerute de partea civilă, admite

acțiunea civilă, în tot sau în parte, ori o respinge.

Mărimea compensației pentru prejudiciu moral se determină de către instanța

de judecată în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice

cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului,

dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în care această

compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate.

Caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice le apreciază instanța de

judecată, luând în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul,

precum și statutul social al persoanei vătămate.

Mai mult, recursul declarat, potrivit argumentelor invocate și reproduse în

pct. 4 din prezenta decizie, sunt întemeiate doar pe critica modului în care instanța

de apel a apreciat circumstanțele cauzei în latura civilă. Însă, pornind de la

relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de procedură penală, judecătorul

apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma

cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima

instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar.

Astfel, activitatea instanței de apel privind aprecierea sau reaprecierea

circumstanțelor cauzei în latura civilă, în alt sens decât cel pe care îl propun

recurenții, este o competentă și prerogativă legală a acestei instanțe, care nu

constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de

procedură penală și prin urmare, invocarea acestor chestiuni în recursul ordinar,

la fel este lipsită de orice temei legal.

Circumstanțele enunțate denotă în mod concludent că, instanțele de fond și

de apel nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurenți,

hotărârile contestate conțin motive clare și legale pe care se întemeiază soluție, din

care motive recursurile ordinare urmează a fi respinse ca inadmisibile.

veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aspectele

contestate nu se identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita

repetări inutile, le acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu

jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România

din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își

13

motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat

pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate

acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea

motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat

chestiunile esențiale supuse atenției sale.

În consecință, Colegiul penal lărgit nu a constatat prezența erorilor de drept

invocate de recurent ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate,

deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar

recursul ordinar declarat urmează a fi respins ca inadmisibil, fiind vădit

neîntemeiat.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Se respinge ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de către directorul

general al CA „Donaris Vienna Insurance Group” SA, Gherasim Dinu, cu

menținerea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 decembrie

2019, în cauza penală în privința lui Verdeș Nicolai XXXXX.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 24 decembrie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Guzun Ion

14