ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 24.12.2020

1ra-1463/2020 — art.361 alin.1 CP

HOTĂRÂRE
24.12.2020
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art.361 alin.1 CP
Temei legal
art.427, pct. 6, 7 CPP
Citează această cauză
1ra-1463/2020 — art.361 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1463/2020

Curtea Supremă de Justiție

01 decembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena,

judecând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursul

ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție

Chișinău, Popov Oleg împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 24 februarie 2020, în cauza penală în privința lui

Cibric Bogdan xxxxx, născut la xxxxx, domiciliat în

mun. xxxxxx.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 04.02.2019 – 22.03.2019;

Instanța de apel: 31.05.2019 – 24.02.2020;

Instanța de recurs: 28.05.2020 – 01.12.2020.

Bogdan a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.

361 alin.(1) Cod penal și în baza acestei Legi, prin aplicarea prevederilor

art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, i-a fost aplicată pedeapsa sub

formă de amendă în mărime de 500 unități convenționale, ceea ce constituie

25 000 lei.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

reținut că, Cibric Bogdan, acționând în scopul obținerii ilegale a unui

document și anume a permisului de conducere de tip rusesc ce i-ar oferi

dreptul de a se deplasa atât în Federația Rusă cât și în Republica Moldova,

prin intermediul unor persoane neidentificate de organul de urmărire

penală, a confecționat, deținut și falsificat pe numele său permisul de

conducere de tip rusesc, categoria ”B” cu numărul xxxx, pe care l-a deținut

și folosit, pe teritoriul Republicii Moldova, până la data de 26.12.2018, când

a fost stopat în mun. Ungheni și documentat de către angajații de patrulare,

care i-au ridicat permisul de conducere sus menționat. Conform raportului

de constatare tehnico-științifică nr. xxx din 28.12.2018, s-a constatat că

blancheta permisului de conducere pe numele Cibric Bogdan, xxxx cu nr.

xxxx, este confecționată dintr-o folie polimetrică, cu folosirea aparatelor de

1

imprimat computerizate Ink-Jet color (recuzitele, plasa de protecție, micro

textului, rubricile, înscrisurile în rubrici, imaginea foto, tabelul și codul de

bare), cu deosebire față de specimen, nu la întreprinderea de stat pentru

confecționarea blanchetelor de documente.

Instanța a stabilit că, prin acțiunile sale intenționate Cibric Bogdan a

comis infracțiunea prevăzută de art. 361 alin.(1) Cod penal, individualizată

prin „deținerea, folosirea documentelor oficiale false, care acordă drepturi

sau eliberează de obligații.”

Cauza penală a fost examinată în baza probelor administrate la faza de

urmărire penală în baza art.3641 Cod de procedură penală.

numele inculpatului prin care a solicitat repunerea în termen, casarea

parțială a sentinței în partea pedepsei sub formă de amendă în mărime de

25000lei, reexaminarea cazului cu aplicarea unei pedepse minimale sub

formă de muncă neremunerată, cu aplicarea facilităților acordate de art.3641

Cod de procedură penală.

3.1 În motivarea apelului, avocatul Bobu Anatolie în numele inculpatului a

invocat că:

- dând o analiză detailată a tuturor circumstanțelor cauzei, atât celor

agravante cât și atenuante, instanța a ajuns la concluzia de aplicare a

pedepsei sub formă de amendă, însă nu a ținut cont de starea materială a

inculpatului Cibric Bogdan, care după absolvirea gimnaziului tehnic este

impus de a se întreține cu lucru de ocazie și pedeapsa aplicată față de el este

echivalentul a aplicării unei pedepse sub formă privare de libertate;

- în ședința de judecată inculpatul a solicitat de ai fi aplicată pedeapsă

sub formă de muncă neremunerată în limitele sancțiunii articolului penal,

reieșind din absența oricăror venituri prin care ar putea achita amenda,

vinovăția a recunoscut-o pe deplin;

- sentința a fost pronunțată în absența inculpatului, avocatul la

moment fiind implicat în examinarea în alt proces civil, urmând ca instanța

de judecată să expedieze participanților copia verdictului judiciar, act ce nu

a fost întreprins și doar după începerea procedurii de executare s-a constatat

pedeapsa aplicată inculpatului.

februarie 2020 au fost respins apelul avocatului Bobu Anatolie în numele

inculpatului Cibric Bogdan și menținută sentința Judecătoriei Ungheni,

sediul Central din 22.03.2019, fără modificări.

4.1 Instanța de apel a statuat că: prima instanță la individualizarea,

stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului Cibric Bogdan a

ținut cont de prevederile art. 6, 7, 16, 61, 75, 76, 77, 78, Cod penal, de

gravitatea infracțiunii săvârșite, care se atribuie la categoria infracțiunilor

2

ușoare prin prisma prevederilor art. 16 Cod penal, de faptul că infracțiunea

a fost săvârșită din intenție, de personalitatea inculpatului care a recunoscut

vinovăția și nu se află la medicul narcolog sau psiholog.

Instanța de apel efectuând o analiză complexă a circumstanțelor cauzei

și a personalității inculpatului, urmărind în acest sens comportamentul lui

în viața socială, precum și cel din înainte și după săvârșirea infracțiunii

incriminate, a considerat că în coraport cu fapta comisă, urmările

prejudiciabile ale faptei și personalitatea inculpatului, prima instanță a

constatat justificat că corijarea și reeducarea acestuia este posibilă doar cu

aplicarea unei pedepse sub formă de amendă în mărime de 500 unități

convenționale, ceea ce constituie suma de 25 000 lei.

Instanța de apel a considerat la caz, inoportun de a fi aplicată în

privința inculpatului Cibric Bogdan o altă pedeapsă, în formă de muncă

neremunerată în folosul comunității, așa cum a pledat avocatul, or, acesta

anterior a fost supus unei pedepse în formă de muncă neremunerată în

folosul comunității prin sentința Judecătoriei Ungheni din 24.09.2018 în baza

art.2641 alin.(4) Cod penal, însă, nu a făcut concluzii de rigoare și a comis o

nouă infracțiune cu intenție, fapt ce denotă în cele din urmă, că scopul

prestabilit al legii penale privind corectarea și reeducarea inculpatului Cibric

Bogdan, v-a fi pe deplin atins, doar prin menținerea pedepsei sub formă de

amendă minimă, în mărime de 500 unități convenționale, stabilit de prima

instanță.

Instanța de apel a considerat că anume această pedeapsă este echitabilă

și suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și

intereselor statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiunea comisă

de către inculpat, iar pedeapsă stabilită inculpatului este aptă de a îndeplini

funcțiile și de a realiza scopul în contextul gradului de pericol social a faptei

comise de inculpat, cât și personalitatea inculpatului.

ordinar, de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău

Popov Oleg, prin care invocând incidența pct. 6, 7 a dispozițiilor art. 427 Cod

de procedură penală, a solicitat casarea deciziei, cu rejudecarea cauzei în

instanța de apel, din motiv că eroarea judiciară nu poate fi corectată de către

instanța de recurs.

5.1 În susținerea recursului procurorul a invocat că:

- instanța de apel, fiind sesizată de către avocatul Anatolie Bobu cu o

cerere de apel declarată în numele inculpatului Cibric Bogdan împotriva

sentinței Judecătoriei Ungheni din 22 martie 2019, nu a verificat faptul dacă

calea de atac a fost declanșată de către titular în termenul prevăzut de lese;

- judecarea cauzei în instanța de fond s-a desfășurat cu participarea

inculpatului Cibric Bogdan și a avocatului Anatolie Bobu care a reprezentat

3

interesele acestuia;

- potrivit procesului-verbal al ședințelor de judecată în prima instanță

rezultă că, după ce părțile în proces, inclusiv avocatul Anatolie Bobu au

pledat la data de 27 februarie 2019 în cadrul dezbaterilor judiciare, au

epuizat etapa replicilor iar inculpatului i s-a oferit dreptul de a pleda în

cadrul ultimului cuvânt, instanța a anunțat etapa deliberării și respectiv a

pronunțării sentinței motivate 22 martie 2019. Avocatul Anatolie Bobu a

cunoscut cu exactitate data la care prima instanță a amânat pronunțarea

sentinței, la care urma să se prezinte la sediul instanței pentru a audia soluția

deliberată și, după caz, în lipsa inculpatului, să primească o copie a sentinței.

Avocatul Anatolie Bobu deliberat a absentat la ședința în care sentința a fost

pronunțată;

- potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată, sentința a fost

pronunțată la 22 martie 2019. orele 930 (f.d.72-73). Avocatul Anatolie Bobu a

sesizat instanța ierarhic superioară cu cerere de apel la 27 mai 2019 (f.d.84);

- consideră că termenul de la care urma a fi calculată prescrierea

dreptului avocatului Anatolie Bobu de a contesta sentința este data

pronunțării actului judecătoresc-22 martie 2019, făcând trimitere la art.402

alin.(1) Cod de procedură penală;

- avocatul Anatolie Bobu a sesizat instanța de apei contrar prevederilor

imperative ale legii de procedură penală, instanța de apel urma să constate

existența unui incident de procedură și în consecință respingă apelul acesteia

ca fiind declarat peste termenul prevăzut de lege indicând prevederile

art.415 alin.(1) pct. 1) lit. a) Cod de procedură penală;

- a remarcat că deși a admis pentru examinare în fond un apel

introdus în opinia noastră tardiv, instanța de apel greșit a motivat și soluția

de respingere a apelului;

- instanța de apel urma să rețină faptul că avocatul inculpatului a

solicitat aplicarea unei pedepse mai aspre decât pedeapsa numită în sarcina

respectivului de către prima instanță și să invoce regula neagravării situației

în propriul apel, unicul și deopotrivă pertinent prezentei spețe;

- consideră că instanța de apel greșit a admis pentru examinare pe fond

un apel introdus tardiv, devreme ce argumentele invocate în sprijinul

soluției dispuse vin în contradicție împrejurările de fapt și de drept ale

cauzei.

și argumentelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta

urmează a fi admis din următoarele considerente.

În speță, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art.422

Cod de procedură penală, și a declarat recursul ordinar în termen, reieșind

din Hotărârea Parlamentului privind declararea stării de urgență nr. 55 din

4

17 martie 2020, prin care a fost declarată stare de urgență pe întreg teritoriul

Republicii Moldova pe perioada 17 martie – 15 mai 2020.

În conformitate cu pct.8 din Dispoziția Comisiei pentru Situații

Excepționale a Republicii nr. 1 din 18 martie 2020 au fost stabilite măsuri

specifice în domeniul justiției pe perioada instituirii stării de urgență,

conform anexei.

Astfel, potrivit pct.1 al Anexei la Dispoziția nr. 1 din 18 martie 2020 a

Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova s-a dispus că, pe

durata stării de urgență termenele de prescripție și termenele de decădere

de orice fel nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe

toată durata stării de urgență instituite potrivit Hotărârii Parlamentului nr.

55 din 17 martie 2020.

Deci, în speță, termenul de declarare a recursului urma să curgă de la

26 martie 2020, ziua imediat următoare datei pronunțării deciziei integrale,

însă potrivit pct. 1 al dispoziției nr.14 din 6 aprilie 2020 a Comisiei pentru

Situații Excepționale a Republicii Moldova, zilele de 7 aprilie-17 aprilie 2020 au

fost declarate zile de odihnă pentru toate unitățile din sectorul bugetar.

Potrivit pct. 1 al dispoziției nr.17 din 13 aprilie 2020 a Comisiei pentru

Situații Excepționale a Republicii Moldova, zilele de 21 aprilie-24 aprilie 2020

au fost declarate zile de odihnă pentru toate unitățile din sectorul bugetar.

Conform pct. 1 al dispoziției nr.21 din 24 aprilie 2020 a Comisiei pentru

Situații Excepționale a Republicii Moldova, zilele de 27 aprilie-30 aprilie 2020

au fost declarate zile de odihnă pentru toate unitățile din sectorul bugetar.

În sensul prevederilor art.109 Codul muncii, ziua de 18 aprilie

2020(sâmbătă) este zi de repaus săptămânal, în temeiul prevederilor an. 111

alin.(l) lit. d) și f) Codul muncii, zilele de 19 și 20 aprilie 2020(prima și a dona

zi de Paște conform calendarului bisericesc) și respectiv de 1 mai (ziua

internațională a solidarității oamenilor muncii), la fel zilele de 25 aprilie 2020

(sîmbătă), 26 aprilie 2020 (duminica), 2 mai 2020 (sîmbătă) și respectiv 3 mai

2020 (duminică) sânt declarate zile de repaus săptămânal, nelucrătoare.

În conformitate cu prevederilor art.231 alin.(5) Cod de procedură

penală, dacă ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul

expiră la sfârșitul primei zile lucrătoare care urmează.

În condițiile precitate, prescrierea dreptului procurorului de a declanșa

calea de atac recursul ordinar în cauza lui Cibric Bogdan intervine la 4 mai

2020, zi de luni, lucrătoare.

Astfel, reieșind din considerentele menționate, depunerea recursului

ordinar de către procuror pe 04 mai 2020, Colegiul penal îl consideră ca

depus în termen legal.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6), 7) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

5

comise de instanțele de apel în următoarele temeiuri, instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, când apelul a fost introdus tardiv.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

este în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația

inculpatului.

Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel a comis

următoarele erori de drept.

Potrivit art. 414 alin. (1) și (5) Cod de procedură penală, instanța de

apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în

baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza

penală, și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit art. 402 alin. (1), 403 alin. (1) Cod de procedură penală,

termenul de apel este de 15 zile de la data pronunțării sentinței integrale.

Apelul declarat după expirarea termenului prevăzut de lege este

considerat ca fiind făcut în termen dacă instanța de apel constată că

întârzierea a fost determinată de motive întemeiate.

Conform art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia

instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au

dus la respingerea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Însă, instanța de apel, nu a respectat prescripțiile de drept

nominalizate, deoarece, conform dispozitivului deciziei atacate (pct. 4. din

decizie), aceasta nu a soluționat solicitarea avocatului Bobu Anatolie din apelul

declarat la 27.05.2019: „repunerea în termen a acestuia” (pct. 3.1., din prezenta

decizie);

În acest sens Colegiul penal lărgit menționează că instanța de apel la

judecarea cauzei trebuia să analizeze argumentele importante invocate atât

de apelant, ce conduc la admiterea sau la respingerea acestora cât și contra

argumentele acuzării vi-a-vis de solicitările apelantului, urmând să se

expună motivat, asupra faptului repunerii în termen a apelului, inclusiv prin

fixarea soluției în dispozitivul deciziei.

Astfel, Colegiul penal lărgit constată că, potrivit procesului-verbal al

ședințelor de judecată în prima instanță rezultă că, după ce părțile în proces,

inclusiv avocatul Anatolie Bobu au pledat la data de 27 februarie 2019 în

cadrul dezbaterilor judiciare, au epuizat etapa replicilor iar inculpatului i s-

a oferit dreptul de a pleda în cadrul ultimului cuvânt, instanța a anunțat

etapa deliberării și respectiv data pronunțării sentinței motivate ca fiind 22

martie 2019. Respectiv, se reține că, atât avocatul Anatolie Bobu cât și

inculpatul au cunoscut cu exactitate data la care prima instanță a stabilit

6

pronunțarea sentinței însă aceștia deliberat a absentat la ședința în care

sentința a fost pronunțată.

Colegiul penal lărgit, apreciază critic, ca fiind insuficientă, constatarea

instanței de apel, care doar a reținut ca întemeiat argumentul apelantului,

precum că abia la 23.05.2019 a aflat despre existența sentinței contestate, iar

apelul a fost depus la 27.05.2019.

Astfel, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel nu a elucidat

toate circumstanțele relevante și nu a argumentat suficient concluzia sa, cu

privire la constatarea cererii de apel ca fiind depusă în termenul prevăzut de

Lege și a ținut cont și de afirmațiile procurorului, or acestea nici nu au fost

combătute de către instanța de apel în decizia sa.

Colegiul penal lărgit consideră neclară constatarea Instanței de Apel

precum că la materialele cauzei nu este vreo confirmare ce ar atesta că aceștia au

primit copia sentinței de condamnare în termen de 15 zile de la pronunțarea actului

judecătoresc, or, potrivit scrisorii datată cu 22 martie 2019, rezultă că

inculpatului Cibric Bogdan i-a fost expediată sentința(f.d.80), iar potrivit

adeverinței de pe plicul expediat cu aviz se atestă că acesta era plecat și nu a

recepționat corespondența(f.d.82-83).

În sensul expus, instanța de recurs ordinar menționează că instanța de

apel constatând că apelul este depus în termen nu și-a argumentat soluția în

drept, nu a ținut cont de circumstanțele expuse, și nu lea tratat în coroborare

cu prevederile art. 403 și 404 Cod de procedură penală.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

instanța de recurs casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea

cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi

corectată de către instanța de recurs.

Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de

către instanța de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1)

pct. 6), 7 Cod de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța

de recurs, se impune soluția admiterii recursului ordinar, casării totale a

deciziei contestate și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță

de apel, în alt complet de judecată.

De asemenea, colegiul penal consideră întemeiate criticile

procurorului referitor la motivarea soluției de respingere a apelului.

dispozițiile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de

rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă

conformitate cu prevederile Legii procesual penale asupra tuturor motivelor

indicate în apel, să cerceteze și să elucideze faptele importante pentru

soluționarea justă și promptă a cauzei date, să-și argumenteze clar

concluziile sale în decizia adoptată, în dependență de circumstanțele

7

constatate, ținând cont de practica unitară în acest domeniu și de practica

relevantă a CtEDO, în cadrul unui proces de judecată contradictoriu, să

pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art.

417 Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura

de circumscripție Chișinău, Popov Oleg, casează total decizia Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 24 februarie 2020, în cauza penală în

privința lui Cibric Bogdan xxxxx și dispune rejudecarea cauzei, de către

aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 24 decembrie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

8

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2021-04-22
0,94
1ra-48/2021 — art.264 alin.2 CP
Dosarul nr. 1ra-48/2021 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 23 martie 2021 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Timofti Vladimir, Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, Țurcan
CSJ 2020-12-03
0,94
1ra-1510/2020 — art.264 al.3 lit.b CP
Dosarul nr. 1ra-1510/2020 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E D E C I Z I E 04 noiembrie 2020 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte Timofti Vladimir Judecători Țurcan Anatolie Cobzac
CSJ 2021-06-23
0,94
1ra-738/21 — art.264 al.3 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-738/2021 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 23 iunie 2021 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Timofti Vladimir, Judecători – Ţurcan Anatolie și Toma Nadejda, examinând
CSJ 2020-02-27
0,94
1ra-34/2020 — art.264 alin.3 lit.a CP
Dosarul nr. 1ra-34/2020 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 28 ianuarie 2020 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte - Vladimir Timofti, Judecători - Anatolie Țurca
CSJ 2020-05-28
0,94
1ra-218/2020 — art. 264 alin. 3 lit. b, art. 266 CP
Dosarul nr. 1ra-218/2020 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 24 martie 2020 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componenţa: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, Țurcan
Sursă