1ra-1863/20 — art.186 al.2 lit b,c CP

1ra-1863/20 — art.186 al.2 lit b,c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.1ra-1863/2020

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

25 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Grosu Eugen în numele inculpatului Țurcan Vasile, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 18 mai 2020, în cauza

penală privindu-l pe

Țurcan Vasile xxxxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat în xxxxx,

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță:20.03.2017 – 16.07.2019;

Instanța de apel:04.12.2019 – 18.05.2020;

Instanța de recurs:21.08.2020 – 25.11.2020.

Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal

C O N S T A T Ă:

recunoscut vinovat și condamnat:

- în baza art.186 alin.(2), lit. b), c) Cod penal, la pedeapsă sub formă de amendă

650 unități convenționale, ceea ce constituie 32500 lei;

- în baza art. 208, alin. (1) Cod penal, la pedeapsă sub formă de amendă 650 unități

convenționale, ceea ce constituie 32500 lei.

În baza art.84 alin.(1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, lui

Țurcan Vasile i-a fost stabilită pedeapsa definitivă sub formă de amendă în mărime de

650 unități convenționale, ceea ce constituie 32500 lei.

1

Prin aceeași sentință hotărârea în privința cărora cu recurs ordinar în prezent nu

se contestă, Chiriacov Vasilii a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.186

alin.(2) lit. b), c) Cod penal, la pedeapsă sub formă de 200 ore muncă neremunerată în

folosul comunității, iar procesul penal privind învinuirea lui Crîjanovschi Vladimir în

baza art.186 alin.(2) lit. b), c) Cod penal în legătură cu faptul că părțile s-au împăcat.

S-a încasat în mod solidar de la Țurcan Vasile și Chiriacov Vasili în beneficiul lui

Crețu Elizaveta și Crețu Gheorghe prejudiciului material în mărime de 10 240,48 lei.

Pretenția părților vătămate Crețu Elizaveta și Crețu Gheorghe cu privire la

încasarea în mod solidar de la Țurcan Vasile și Chiriacov Vasili a prejudiciului moral, sa

respins.

înțelegerii prealabile și împreună cu Chireacov Vasili și Crijanovschi Vladimir, la 19

ianuarie 2017 spre 20 ianuarie 2017, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al

acțiunilor sale și având scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, prin

deteriorarea ușii din termopan și a gratiilor metalice de la această ușă cu o daltă metalică,

au pătruns în casa lui Crețu Elizaveta, de unde pe ascuns au sustras un fier de călcat de

model ”Termozeta”, cu costul de 859,2 lei, un fier de călcat de model ”Ariete”, cu costul

de 859,2 lei, un fier de călcat cu vapori cu costul de 3 007,2 lei, o combină electrică de

bucătărie de model ”Optima” cu prețul de 1 503,6 lei, un televizor de model ”Philips” cu

costul de 14391,6 lei, o sistemă ”Home Cinema” de model ”Philips”, cu costul de 3222

lei, un centru muzical de model ”Philips”, cu costul de 1 288,8 lei, un complet de farfurii

a câte 18 piese cu costul de 816,24 lei, un complet de farfurii a câte 18 piese cu costul de

601,44 lei, o cratiță de gătit cu vapori cu costul de 837,72 lei, un aspirator de model

”Termozeta”, cu costul de 966,6 lei, un aspirator cu costul de 1 696,92 lei, un cămin

electric cu spirală cu costul de 751,8 lei, un cămin electric cu ulei cu costul de 1 288,8

lei, o plapumă din lână cu costul de 751,8 lei și un ceas de mână de marca ”Diadora” cu

costul de 2 148 lei, bunuri materiale pe care le-au însușit, pricinuindu-i părții vătămate

Crețu Elizaveta o pagubă materială în sumă totală de 34 990,92 lei.

Tot el, Țurcan Vasile în noaptea de 19 ianuarie 2017 spre 20 ianuarie 2017, dându-

și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, știind cu certitudine că

Crijanovschi Vladimir este de vârstă minoră, l-a atras la activitate criminală și anume, la

sustragerea bunurilor materiale din casa lui Crețu Elizaveta.

Acțiunile lui Țurcan Vasile au fost calificate în limitele indicilor calificativi

prevăzuți de art.186 alin.(2), lit. b), c) din Codul penal „furtul, adică sustragerea pe

ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșită de mai multe persoane, prin pătrundere în

locuință” și art.208, alin. (1) Cod penal „atragerea minorilor la activitatea criminală,

săvârșite de o persoană care nu a atins vârsta de 18 ani”.

procurorul, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Țurcan Vasile să fie

recunoscut vinovat și condamnat în baza art.186, alin.(2) lit. b), c) Cod penal la 3 ani, cu

2

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis; iar în baza art.208 alin.(1) Cod

penal la 3 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În baza art.85 alin.(1) Cod penal, de adăugat parțial la pedeapsa aplicată partea

neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Comrat din 14 iulie 2016 și a-i

stabili lui Țurcan Vasile pedeapsa definitivă 8 ani închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis.

În argumentarea apelului a invocat că pedeapsa aplicată față de inculpat este prea

blândă și vădit neproporțională faptelor comise și urmărilor produse, cu abatere de la

criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art.75 Cod penal.

Instanța de judecată nu a ținut cont de faptul că acesta nu este pentru prima dată în

conflict cu legea și anterior a fost atras la răspundere penală pentru infracțiune similară

în baza art.186, alin.(4) Cod penal și condamnat la 14 iulie 2016 pentru sustragerea

bunurilor materiale în proporții mari, fiindu-i aplicată pedeapsă de 5 ani închisoare, cu

aplicarea art.90 Cod penal - suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate

vinovatului pe 5 ani. Astfel, Țurcan Vasile în perioada de probațiune, a săvârșit o altă

infracțiune, de această dată furt prin complicitate cu atragerea unui minor la activitatea

criminală, având rolul de organizator, pentru care urmează să poarte răspundere penală.

fost admis apelul declarat, casată parțial sentința, în partea condamnării inculpatului

Țurcan Vasile, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care Țurcan Vasile a fost recunoscut vinovat și condamnat:

- în baza art.186, alin.(2), lit. b), c) Cod penal, la 1 an închisoare, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis;

- în baza art.208 alin.(1) Cod penal, la 1 an închisoare cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis.

În baza art.84 alin.(1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, lui

Țurcan Vasile i-a fost stabilită pedeapsa definitivă sub formă de amendă în mărime de 1

an și 6 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Conform art.85 Cod penal, prin cumul de sentințe, lui Țurcan Vasile i-a fost

adăugată parțial partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Comrat

din 14 iulie 2016, fiindu-i stabilită pedeapsa definitivă de 6 ani închisoare, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute.

4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut, că judecarea cauzei în

instanța de fond a respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele

și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate în prezenta cauză,

o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității

lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungând la

concluzia privind vinovăția inculpatului Țurcan Vasile în baza art.186 alin.(4) Cod

penal, după indici calificativi – furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei

persoane, săvârșită de mai multe persoane, prin pătrundere în locuință și în baza

3

art.208, alin.(1) Cod penal după indici calificativi - atragerea minorilor la activitatea

criminală, săvârșite de o persoană care nu a atins vârsta de 18 ani.

Astfel, vinovăția inculpatului Țurcan Vasile a fost dovedită prin declarațiile

reprezentatului legal al părții vătămate Cotruță Gheorghe, precum și prin probele

administrate, și anume: Volumul I proces-verbal de cercetare la fața locului din 20

ianuarie 2017 cu planșa fotografică, prin care a fost cercetată casa lui Crețu Gheorghe,

situată în sat. xxxxx, r-nul xxxxx (f.d.6-18); proces-verbal de examinare a unei dălți

metalice și șurubelniță, din 27 ianuarie 2017, cu planșă fotografică (f.d.19-21); proces-

verbal de ridicare din 25 ianuarie 2017 prin care s-a ridicat de la Marin Ghenadie un

televizor de model ”Philips” și un aspirator de model ”Vaporetto” (f.d.44); proces-verbal

de examinare a obiectului din 27 ianuarie 2017 cu planșă fotografică, fiind examinat un

televizor de model „Philips” și un aspirator de model ”Vaporetto” (f.d.45-48); proces-

verbal de ridicare din 25 ianuarie 2017, prin care s-a ridicat de la Chireacov Vasili un

aspirator, 2 fiere de călcat, o combină de bucătărie, o sistemă ”Home Cinema” (f.d.50);

proces-verbal de examinare a obiectelor ridicate de la Chireacov Vasili, cu planșă

fotografică (f.d.51-60); proces-verbal de ridicare din 26 ianuarie 2017, prin care de la

Crîjanovschi Vladimir a fost ridicat un ceas de mână de model ”Diadora” (f.d.62);

proces-verbal de examinare a obiectului din 26 ianuarie 2017, cu planșă fotografică,

fiind examinat un ceas bărbătesc de mână de marca ”Diadora” ridicat de la Crîjanovschi

Vladimir (f.d.63-64); ordonanță de recunoaștere și anexare a corpurilor delicte la cauza

penală (f.d.65); recipisă de primire de la OUP de către reprezentantul părții vătămate,

Cotruță Gheorghe a bunurilor (f.d.72); proces-verbal cu planșă fotografică de verificare a

declarațiilor la locul infracțiunii din 26 ianuarie 2017 (f.d.149-154); proces-verbal cu

planșă fotografică de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii din 26 ianuarie 2017

cu participarea bănuitului Crîjanovschi Vladimir (f.d.180-188).

Totodată, instanța de apel a reținut că, potrivit materialelor cauzei penale și potrivit

declarațiilor reprezentantului părții vătămate și a inculpatului se desprinde fără dubiu

cele indicate mai sus, acțiuni ce nu au fost contestate de către inculpat, procuror și parte

vătămată, în faza dezbaterilor judiciare și la momentul înaintării cererii de apel.

Deși acțiunile inculpatului corect au fost încadrate juridic în baza art.186 alin.(4) și

art.208, alin. (1) Cod penal, prima instanță la stabilirea pedepsei nu a ținut cont de

criteriile de individualizare a acesteia, menționând că pedeapsa aplicată inculpatului

trebuie să fie capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile legii

penale și pedepsei penale, în strictă conformitate cu dispozițiile părții generale a Codului

penal și stabilirea pedepsei în limitele fixate în partea specială.

În acest sens, instanța de apel a remarcat că, instanța de fond nu a ținut cont de

faptul că inculpatul anterior a fost condamnat prin sentința Judecătoriei Comrat din 14

iulie 2016, în baza art.186, alin.(4) Cod penal, la închisoare pe un termen de 5 ani,

executarea pedepsei fiind suspendată pe un termen de 5 ani, fiind în termenul de probă a

săvârșit o nouă infracțiune de furt prin complicitate, cu atragerea unui minor la

activitatea criminală. Cele menționate mai sus generează starea antecedentului penal, și

4

aceste informații sunt elemente care nu pot fi omise și erau necesare să fie evaluate de

către instanța de prim nivel la alegerea pedepsei stabilite în privința lui Țurcan Vasile,

elemente care-l caracterizează negativ și care determină necesitatea întreprinderii

acțiunilor necesare care vor exclude pe viitor comportamentul antisocial al inculpatului.

avocatul Grosu Eugen în numele inculpatului, fără a indica careva temeiuri de declarare

a recursului din cele conținute la art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, solicitând

casarea deciziei și menținerea sentinței primei instanțe.

În argumentarea recursului partea apărării a menționat că, instanța de apel nu a luat

în considerație faptul că prin declarațiile date în ședința instanței de fond, Țurcan Vasile

a declarat că nu cunoștea ce vârstă are Crijanovschi Vladimir și că nu este de acord cu

încriminarea dânsul a acțiunilor prevăzute la art.208 Cod penal, deoarece ultimul spunea

tuturor că are vârsta de 20 de ani, declarații confirmate și de Chiriacov Vasile și de

Crijanovschi Vladimir, care a comunicat că nici Țurcan Vasile și nici Chireacov Vasile

nu cunoșteau ce vârstă are acesta, deoarece la exterior arată mult mai matur și cei din jur

cred că are o vârstă mai înaintată, fiind pe acest capăt de acuzare recunoscut vinovat în

mod ilegal și fără careva probe în acest sens.

Instanța de apel, la data de 18.05.2020, în mod ilegal a examinat cauza penală fără

să ia în atenție solicitările atât a lui Țurcan Vasile cât și a părții vătămate Crețu

Elizaveta. Referitor la intenția părților de a încheia o tranzacție de împăcare și solicitarea

acestora de a li se acorda un termen suplimentar, pentru a i se acorda posibilitatea lui

Turcan Vasile de a face rost de suma dc bani pretinsă de partea vătămată pe care au

negociat-o în ziua ședinței dată, nefiind posibilă negocierea unei eventuale tranzacții de

împăcare, din cauza refuzului părții vătămate de a discuta acest subiect. Prin refuzul

instanței de apel de a i se acorda părților un termen pentru semnarea tranzacției de

împăcare au fost încălcate prevederile art.109 Cod penal „cauzele care înlătură

răspunderea penală sau consecințele condamnării”.

solicitând inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri

legale.

materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia,

din următoarele considerente.

Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel

doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

În conformitate cu prevederile art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

5

Conform prevederilor art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art.427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

Conform art.420 alin.(4), 427 alin.(2) Cod de procedură penală, nu poate fi atacată

cu recurs sentința în privința căreia partea apărării nu a folosit calea apelului. În recurs

pot fi invocate doar acele temeiuri care au fost indicate și în apel.

Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau

procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică, dacă s-a

aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost

constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Din conținutul recursului ordinar declarat se constată că recurentul, nu a indicat nici

un temei de casare din cele prevăzute de art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, însă

invocă că, instanța de apel nu a apreciat la justa valoare probatoriul administrat pe caz,

susținând în același timp că învinuirea în baza art.208 alin.(1) Cod penal este

neîntemeiată.

Reieșind din conținutul cererii de recurs declarat în speță, recurentul nu a indicat

nici unul din temeiurile pentru recurs prevăzute la art.427 alin.(1) Cod de procedură

penală, însă a invocat că, instanța de apel greșit a ajuns la concluzia în ce privește

condamnarea inculpatului în baza art.208 alin.(1) Cod penal, considerând că lipsesc

probe certe ce ar confirma vinovăția inculpatului Țurcan Vasile în comiterea infracțiuni

încriminate.

Concomitent, titularul cerii de recurs susține că instanța de apel prin refuzul de a

acorda părților termen pentru semnarea tranzacției de împăcare a încălcat prevederile

art.109 Cod penal, prin ce a comis o eroare judiciară ce nu poate fi corectată de instanța

de recurs, intervenind cu solicitarea de a remite cauza la rejudecare.

Așadar, verificând probatoriul administrat în cauză prin prisma opiniei recurentului,

în sensul că inculpatul Țurcan Vasile nu este vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute

de art.208 alin.(1) Cod penal, Colegiul o consideră ca neîntemeiată, or instanțele de fond

judecând cauza și verificând probele cu respectarea prevederilor art.100 alin.(4) Cod de

procedură penală, le-a dat o apreciere justă potrivit art.101 Cod de procedură penală din

punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenții, veridicității și coroborării lor,

stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, ajungând la concluzia corectă

cu privire la vinovăția lui Țurcan Vasile în comiterea infracțiunii prevăzute de art.208

alin.(1) Cod penal.

În același context, Colegiul penal consideră necesar de a menționa că, potrivit

prevederilor art.art.27, 414 alin.(1) și (2) Cod de procedură penală, judecătorul apreciază

probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor

probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia

hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din

cauza penală și în baza oricăror probe noi și poate da o nouă apreciere probelor din

dosar.

6

Colegiul reține că concluziile instanțelor de fond contestate sunt corecte și se

confirmă prin cumulul de probe administrate, cercetate și verificate în cadrul ședinței

instanței de apel și indicate în pct.4.1 a prezentei decizii.

Instanța de recurs, fără a reitera întreaga motivare a instanței de apel, pe care și-o

însușește sub aspectul stării de fapt și de drept reținute, conchide asupra existenței faptei

și vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunilor de care a fost condamnat.

Mai mult de atât, nici inculpatul și nici avocatul său nu a contestat sentința cu apel,

iar pe parcursul judecării cauzei în ordine de apel nu a invocat careva obiecții față de

aprecierea probelor de către instanța de fond, sau în instanța de apel, prin urmare

argumentele specificate în recursul ordinar al apărătorului și anume că, ….instanța de

apel nu a luat în considerație faptul că prin declarațiile date în ședința instanței de fond,

Țurcan Vasile a declarat că nu cunoștea ce vârstă are Crijanovschi Vladimir și că nu

este de acord cu încriminarea dânsul a acțiunilor prevăzute la art.208 Cod penal,

deoarece ultimul spunea tuturor că are vârsta de 20 de ani, declarații confirmate și de

Chiriacov Vasile și de Crijanovschi Vladimir, care a comunicat că nici Țurcan Vasile și

nici Chireacov Vasile nu cunoșteau ce vârstă are acesta, deoarece la exterior arată mult

mai matur și cei din jur cred că are o vârstă mai înaintată, fiind pe acest capăt de

acuzare recunoscut vinovat în mod ilegal și fără careva probe în acest sens” nu au

niciun suport juridic, fiind neîntemeiate, or conform prevederilor art.427 alin.(2) Cod de

procedură penală, temeiurile pentru recurs pot fi invocate în recurs doar dacă au fost

invocate în apel.

La fel, Colegiul penal stabilește, că în speță, nu a fost comisă nici o eroare de drept,

așa precum se susține de către apărare, or pentru a constitui caz de casare, eroarea de fapt

trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar pe de

altă parte să fie vădită, neîndoielnică.

Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, dar discrepanța

între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte

evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul

probator o susține. În cauza deferită judecății o atare eroare nu a fost constatată de către

instanța de recurs.

Prin urmare, Colegiul penal menționează că argumentul invocat de către recurent

precum că, instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt care a afectat soluția instanței,

prin faptul că nu i-a acordat inculpatului Țurcan Vasile termen pentru încheierea

tranzacției de împăcare cu partea vătămată Crețu Elizaveta, este unul declarativ, or

potrivit procesului verbal al ședinței de judecată din 18.05.2020 (f.d.237 vol. III) partea

vătămată și-a exprimat dezacordul de a încheia tranzacția solicitată de către inculpatul

Țurcan Vasile, astfel încât instanța de apel just a ajuns la concluzia neacordării ultimului

termen suplimentar în acest sens.

Rezumând cele expuse, Colegiul penal statuează că temeiurile pe care s-au bazat

recurentul în recursul declarat, nu sunt imputabile deciziei atacate.

7

În acest context, Colegiul penal lărgit va respinge argumentele apărării precum că

instanța de apel nu a respectat cerințele art.414 Cod de procedură penală, care obligă

instanța să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel și să verifice probatoriul

administrat, întrucât reieșind din decizia contestată se învederează că aceasta cuprinde

atât descrierea și analiza detaliată a tuturor probelor, cât și răspunsurile argumentate

chestiunile esențiale.

Instanța de recurs se raliază argumentelor expuse în decizia instanței de apel și

pentru a evita repetări inutile, le acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu

jurisprudența CtEDO, care în pct.37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din

16.02.2010, statuează că art.6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze

deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare

argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct.61), cu toate acestea noțiunea de

proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o

instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției

sale.

Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea cauzei

în ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar genera casarea deciziei adoptate, fapt

ce impune inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Grosu Eugen în

numele inculpatului Grosu Eugen, ca fiind vădit neîntemeiat.

penal

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Grosu Eugen în

numele inculpatului Țurcan Vasile, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de

Apel Cahul din 18 mai 2020, în cauza penală privindu-l pe Țurcan Vasile xxxxx, ca

fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia pronunțată integral la 24 decembrie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

8