2r-253/26 — Desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori si încasarea pensiei de întretinere

La 19 decembrie 2024, Cristina Gurduiala, reprezentată de avocatul Corneliu Pleșca, a depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Alexandru Gurduiala, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Glodeni privind desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori cu reclamanta și încasarea pensiei de întreținere în mărime fixă de 3500 lei lunar, pentru fiecare copil, începând cu data adresării în judecată, până la atingerea vârstei majoratului.

Prin hotărârea din 13 februarie 2025 a Judecătoriei Bălți, sediul Glodeni, acțiunea s-a admis parțial: căsătoria s-a desfăcut, s-a încasat taxa de stat de la reclamantă și pârât pentru înregistrarea desfacerii căsătoriei, s-a stabilit locul de trai a copiilor minori cu reclamanta, s-a încasat de la pârât în beneficiul reclamantei pensia pentru întreținere a copiilor minori în sumă fixă în mărime de 3000 lei lunar pentru fiecare copil începând cu data de 19 decembrie 2024 și până la atingerea de către copiii minori a vârstei de majorat sau până la schimbarea situației materiale a părților și s-a încasat taxa de stat de la pârât în beneficiul statului.

La 11 martie 2025, Alexandru Gurduiala a depus o cerere de apel împotriva hotărârii din 13 februarie 2025, indicând că este de acord cu hotărârea în partea desfacerii căsătoriei, nefiind de acord cu privire la încasarea pensiei de întreținere.

Prin decizia Curții de Apel Nord din 21 august 2025, s-a respins cererea de apel formulată de Alexandru Gurduiala și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Bălți, sediul Glodeni, din 13 februarie 2025.

La 9 septembrie 2025, Alexandru Gurduiala a depus o cerere de recurs împotriva deciziei din 21 august 2025, prin care a solicitat casarea, în parte, a acesteia și a hotărârii din 13 februarie 2025, precum și stabilirea mărimii pensiei de întreținere în cuantum fie de 2000 lei/lună pentru 1 fiecare copil minor, fie în mărime de cel mult 1/3 din veniturile salariale lunare ale recurentului.

Prin încheierea din 17 decembrie 2025 a Curții Supreme de Justiție, în completul compus din Stela Procopciuc – președinte, Ion Munteanu, Gheorghe Stratulat, judecători, s-a considerat inadmisibil recursul declarat de Alexandru Guruiala, ca fiind vădit neîntemeiat.

La 07 martie 2026, Gurduiala Alexandru a depus cerere de revizuire, prin care a solicitat casarea deciziei Curții de Apel Nord din 21.08.2025, rejudecarea cauzei civile la cererea de chemare în judecată înaintată de Gurduiala Cristina către Gurduiala Alexandru cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei de întreținere.

Prin încheierea din 11 iunie 2026 a Curții de Apel Nord, cererea de revizuire depusă de Gurduiala Alexandru împotriva deciziei Curții de Apel Nord din 21.08.2025 s-a respins ca inadmisibilă.

La 12 iunie 2026, Gurduiala Alexandru, reprezentat de avocatul stagiar Natalia Guțan, a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 11 iunie 2026 a Curții de Apel Nord, ulterior fiind depuse recursuri suplimentare.

Conform fișei de repartizare a dosarului, prezenta cerere a fost repartizată aleatoriu, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, la 09 iulie 2026, judecătorului raportor Ion Munteanu, care face parte din completul de judecători în următoarea componență: Președintele completului: Stela Procopciuc, judecător: Gheorghe Stratulat.

Totodată, potrivit pct. VII al dispoziției Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 53 din 23 iulie 2026 „Cu privire modificarea dispoziției nr. 193 din 30 decembrie 2025 privind constituirea completelor de judecată pentru anul 2026”, s-a constituit în cadrul Curții Supreme de Justiție completul de judecată nr. 1 pentru examinarea recursurilor declarate împotriva încheierilor judecătorești, deciderea asupra inadmisibilității și examinarea recursurilor declarate împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel, emiterea avizelor consultative, în vederea soluționării cererilor de strămutare, în cauzele civile și de insolvabilitate precum și în vederea soluționării declarațiilor de abținere de la judecată, a cererilor de recuzare și a cererilor de accelerare a procedurii de judecare în cauzele civile, de insolvabilitate, de contencios administrativ și în cauzele penale, compus din magistrații: Stela Procopciuc (președinte), Ion Munteanu și Elena Croitor (judecători). 2

La 27 iulie 2026, Alexandru Gurduiala a depus o cerere de recuzare a judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Ion Munteanu, Stela Procopciuc și Gheorghe Stratulat.

În motivarea cererii de recuzare s-a menționat că, judecătorii desemnați pentru examinarea cererii de recurs împotriva încheierii din 11 iunie 2026 a Curții de Apel Nord, anterior, la 17 decembrie 2025, au emis încheierea, prin care s-a considerat inadmisibil recursul declarat de Alexandru Gurduiala.

În drept, s-au invocat prevederile art. 50 alin. (1), lit. d), e) din Codul de procedură civilă.

Art. 52 alin. (1), (2) și (5) din Codul de procedură civilă: „(1) Dacă există temeiurile specificate la art.50 și 51, judecătorul, expertul, specialistul, interpretul, grefierul sînt obligați să se abțină de la judecată. În aceleași temeiuri, recuzarea poate fi înaintată de participanții la proces sau este examinată din oficiu de către instanță. (2) Propunerea de recuzare și de abținere de la judecată se face oral sau în scris pentru fiecare în parte, trebuie să fie motivată și prezentată pînă la începerea dezbaterii cauzei în fond. Cererea de recuzare și cererea de abținere de la judecată pot fi înaintate mai tîrziu doar dacă autorul lor a aflat de existența temeiului recuzării sau abținerii după ce a început judecarea cauzei în fond. (5) În proces nu se admite înaintarea repetată a recuzării aceluiași judecător și pentru aceleași motive dacă anterior recuzarea lui a fost respinsă. De asemenea, nu se admite: recuzarea judecătorului din suspiciune în imparțialitatea lui dacă nu sînt cunoscute temeiurile de drept și de fapt pentru înaintarea recuzării; recuzarea judecătorului căruia i s-a încredințat verificarea temeiniciei recuzării declarate unui alt judecător; recuzarea judecătorilor care nu sînt implicați în examinarea cauzei.”

Art. 53 alin. (2) din Codul de procedură civilă: „(2) Cererea de recuzare se distribuie spre soluționare în mod aleatoriu prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor și se examinează în cel mult 5 zile lucrătoare din momentul repartizării, fără a afecta continuitatea ședinței de judecată, însă pînă la soluționarea cererii de recuzare se amînă pledoariile.” 3

Potrivit Dispoziției președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 53 din 23 iulie 2026, s-a constituit, în cadrul Curții Supreme de Justiție, completul de judecată nr. 1 pentru examinarea recursurilor declarate împotriva încheierilor judecătorești, deciderea asupra inadmisibilității și examinarea recursurilor declarate împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel, emiterea avizelor consultative, în vederea soluționării cererilor de strămutare, în cauzele civile și de insolvabilitate precum și în vederea soluționării declarațiilor de abținere de la judecată, a cererilor de recuzare și a cererilor de accelerare a procedurii de judecare în cauzele civile, de insolvabilitate, de contencios administrativ și în cauzele penale, compus din magistrații: Stela Procopciuc (președinte), Ion Munteanu și Elena Croitor (judecători).

Consecvent, în ordinea stabilită de art. 52 alin. (5) din Codul de procedură civilă, în proces nu se admite recuzarea judecătorilor care nu sunt implicați în examinarea cauzei. Astfel, întrucât judecătorul Gheorghe Stratulat nu mai face parte din completul care soluționează recursul înaintat de Alexandru Gurduiala, cererea de recuzare acestuia este inadmisibilă în temeiul legii.

În privința celorlalte capete de cerere, completul de judecată notează că, în conformitate cu art. 52 alin. (2) din Codul de procedură civilă, propunerea de recuzare se face oral sau în scris pentru fiecare în parte și trebuie să fie motivată.

Prin urmare, pentru a fi admisă, cererea de recuzare trebuie să întrunească două condiții normative imperative: a) să fie făcută pentru fiecare judecător în parte; și 2) să fie motivată.

În speță, se constată că cererea de recuzare depusă de Alexandru Gurduiala este adresată tuturor judecătorilor completului, fără a specifica motivele pe care se întemeiază dubiul de părtinire în raport cu fiecare membru al completului de judecată în parte. Totodată, cererea nu conține argumente care să susțină temeinicia dubiului menționat supra, limitându-se la niște formule generice preluate din 4 reglementările normative. Astfel, exigențele normative menționate nu sunt satisfăcute.

Suplimentar, cu referire la prevederile legale ale art. 50 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură civilă, invocate în cererea de recuzare, instanța reține că, soluționarea anterioară de către judecător a unor aspecte de procedură în cadrul aceleiași cauze nu echivalează cu o prezumție ab initio de părtinire. Este necesar inter alia a demonstra formarea anterioară a unei opinii asupra fondului anterior soluționării acestuia.

În contextul recursului, în temeiul limitărilor normative, instanța se poate pronunța exclusiv asupra chestiunilor de drept, iar, în condițiile examinării admisibilității, nu examinează și nu se pronunță asupra fondului cauzei. Chestiunea admisibilității recursului vizează exclusiv întrunirea condițiilor prevăzute de legea procesuală pentru exercitarea și susținerea acestei căi de atac.

În jurisprudența sa, CtEDO a statuat că simplul fapt că judecătorul a exercitat atribuții succesive în aceeași procedură nu este suficient pentru a demonstra lipsa de imparțialitate (Morel vs. Franța §§40-49), iar posibila părtinire se stabilește ținând seama de ansamblul procesului desfășurat în sistemul juridic intern și de rolul pe care îl are instanța de recurs (Monnell și Morris vs. Regatul Unit, §56).

În partea care vizează temeiul prevăzut de art. 50, alin. (1) lit. e), autorul cererii de recuzare nu explică, nu argumentează și nici nu probează care este interesul personal, direct sau indirect, în soluționarea cauzei, al judecătorilor a căror recuzare se cere, sau care sunt celelalte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui.

Prin urmare, premisele de părtinire invocate în susținerea cererii de recuzare nu pot fi considerate admisibile și întemeiate în sensul dispozițiilor art. 50 alin. (1) lit. d), e) în baza art. 52 alin. (2) și (5) din Codul de procedură civilă.

În consecință, având în vedere cele enunțate, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, respinge cererea de recuzare a judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Ion Munteanu, Stela Procopciuc și Gheorghe Stratulat, formulată de Alexandru Gurduiala.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 50 alin. (1) lit. d), e), art. 52 alin. (2) și (5), art. 53, 54 și art. 269-270 din Codul de procedură civilă, 5 COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea de recuzare a judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Ion Munteanu, Stela Procopciuc și Gheorghe Stratulat, formulată de Alexandru Gurduiala. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Diana Stănilă Judecători Ana Cucerescu Elena Croitor 6