2r-253/26 — Desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori si încasarea pensiei de întretinere

La 19 decembrie 2024, Cristina Gurduiala, reprezentată de avocatul Corneliu Pleșca, a depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Alexandru Gurduiala, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Glodeni privind desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori cu reclamanta și încasarea pensiei de întreținere în mărime fixă de 3500 lei lunar, pentru fiecare copil, începând cu data adresării în judecată, până la atingerea vârstei majoratului.

Prin hotărârea din 13 februarie 2025 a Judecătoriei Bălți, sediul Glodeni, acțiunea s-a admis parțial: căsătoria s-a desfăcut, s-a încasat taxa de stat de la reclamantă și pârât pentru înregistrarea desfacerii căsătoriei, s-a stabilit locul de trai a copiilor minori cu reclamanta, s-a încasat de la pârât în beneficiul reclamantei pensia pentru întreținere a copiilor minori în sumă fixă în mărime de 3000 lei lunar pentru fiecare copil începând cu data de 19 decembrie 2024 și până la atingerea de către copiii minori a vârstei de majorat sau până la schimbarea situației materiale a părților și s-a încasat taxa de stat de la pârât în beneficiul statului.

La 11 martie 2025, Alexandru Gurduiala a depus o cerere de apel împotriva hotărârii din 13 februarie 2025, indicând că este de acord cu hotărârea în partea desfacerii căsătoriei, nefiind de acord cu privire la încasarea pensiei de întreținere.

Prin decizia Curții de Apel Nord din 21 august 2025, s-a respins cererea de apel formulată de Alexandru Gurduiala și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Bălți, sediul Glodeni, din 13 februarie 2025.

La 9 septembrie 2025, Alexandru Gurduiala a depus o cerere de recurs împotriva deciziei din 21 august 2025, prin care a solicitat casarea, în parte, a acesteia și a hotărârii din 13 februarie 2025, precum și stabilirea mărimii pensiei de întreținere în cuantum fie de 2000 lei/lună pentru fiecare copil minor, fie în mărime de cel mult 1/3 din veniturile salariale lunare ale recurentului. 1

Prin încheierea din 17 decembrie 2025 a Curții Supreme de Justiție, s-a considerat inadmisibil recursul declarat de Alexandru Guruiala, ca fiind vădit neîntemeiat.

La 07 martie 2026, Gurduiala Alexandru a depus cerere de revizuire, prin care a solicitat casarea deciziei Curții de Apel Nord din 21.08.2025, rejudecarea cauzei civile la cererea de chemare în judecată înaintată de Gurduiala Cristina către Gurduiala Alexandru cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei de întreținere.

Prin încheierea din 11 iunie 2026 a Curții de Apel Nord, cererea de revizuire depusă de Gurduiala Alexandru împotriva deciziei Curții de Apel Nord din 21.08.2025 s-a respins ca inadmisibilă.

La 12 iunie 2026, Gurduiala Alexandru, reprezentat de avocatul stagiar Natalia Guțan, a depus o cerere de recurs împotriva încheierii din 11 iunie 2026 a Curții de Apel Nord.

La 17 iunie 2026, încheierea din 11 iunie 2026 a Curții de Apel Nord, i-a fost comunicată avocatului stagiar Natalia Guțan, iar la 19 iunie 2026 i-a fost comunicată nemijlocit lui Gurduiala Alexandru.

Totodată, la 21 iulie 2026 și 27 iulie 2026, în adresa Curții Supreme de Justiție au fost înregistrate două recursuri suplimentare, ambele semnate atât de Gurduiala Alexandru, cât și de avocatul stagiar Natalia Guțan.

Art. 56 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „(3) Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării 2 obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.”

Art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.”

Art. 100 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de chemare în judecată şi actele de procedură se comunică participanţilor la proces şi persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite, prin poştă, cu scrisoare recomandată şi cu aviz de primire, prin intermediul biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act şi confirmarea primirii lui, precum şi prin delegaţie judiciară.”

Art. 105 alin. (11), (5) din Codul de procedură civilă: „(11) Citația sau înștiințarea se expediază autorităților publice, persoanelor juridice de drept privat și avocaților prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor sau prin orice mijloc de comunicare ce asigură transmiterea și confirmarea primirii acestor acte. La solicitarea persoanelor fizice, citația sau înștiințarea poate fi transmisă acestora prin mijloace de comunicare ce asigură transmiterea și confirmarea primirii acestor acte sau prin poșta electronică în cadrul Programului integrat de gestionare a dosarelor. (5) Citația sau înștiințarea adresată persoanei fizice se înmînează personal contra semnătură pe cotor. Citația sau înștiințarea adresată unei organizații se înmînează persoanei cu funcție de răspundere respective contra semnătură pe cotor sau, în cazul absenței acesteia, se înmînează în același mod unui alt angajat, considerîndu- se recepționată de organizație. Dacă părțile și alți participanți la proces sînt reprezentați de avocați, citațiile și înștiințările se expediază la sediul avocaților, recepționarea înlăturînd orice viciu de citare a participanților. Citațiile și înștiințările expediate reprezentanților la adresa electronică înregistrată în Programul integrat de gestionare a dosarelor se consideră recepționate de către părți și alți participanți la proces.”

Art. 110 din Codul de procedură civilă: „Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanţa (judecătorul), participanţii la proces şi alte persoane legate de activitatea instanţei trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.”

Art. 111 alin. (1), (2) și (3) din Codul de procedură civilă: „(1) Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. (2) Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment 3 viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade. (3) Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.”

Art. 112 alin. (3) și (4) din Codul de procedură civilă: „(3) Actul de procedură pentru care este stabilit un termen poate fi îndeplinit pînă la ora 24 a ultimei zile din termen. Dacă cererile de apel sau de recurs, documentele sau sumele bănești au fost predate la oficiul poștal sau la telegraf, sau prin alte mijloace de comunicație înainte de ora 24 din ultima zi a termenului, actul de procedură se consideră îndeplinit în termen. (4) Dacă actul de procedură trebuie efectuat nemijlocit în instanța judecătorească ori în o altă organizație, termenul se consideră expirat la ora care încheie programul lor sau la care încetează operațiunile respective.”

Art. 113 din Codul de procedură civilă: „Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanţa de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”

Art. 424 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă: „(2) Curtea Supremă de Justiție examinează recursurile declarate împotriva încheierilor emise de către curțile de apel. (3) Încheierile Curții Supreme de Justiție nu se supun niciunei căi de atac.”

Art. 425 din Codul de procedură civilă: „Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.”

Art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „(3) Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.”

Art. 4261 alin. (1) lit. a), b) și alin. (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Instanța de recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă: a) cererea de recurs a fost depusă în afara termenului legal, iar recurentul nu solicită repunerea în termen sau instanţa de recurs a refuzat să efectueze repunerea în termen; b) cererea de recurs a fost depusă de o persoană care nu este în drept să declare recurs. (2) Recursul împotriva încheierii judecătorești se restituie în baza a cel puțin unuia din temeiurile prevăzute la alin.(1), printr-o încheiere care nu se supune niciunei căi de atac.”

Art. 22 alin. (1), (3), (4) lit. a), c) și alin. (5) din Codul civil: 4 „(1) Se consideră notificare comunicarea unui act juridic sau a unei informații într- un scop juridic. (3) Notificarea produce efecte din momentul cînd ajunge la destinatar, cu excepția cazului în care aceasta prevede un efect întîrziat. (4) Notificarea se consideră ajunsă la destinatar: a) cînd este predată destinatarului; c) în cazul unei notificări transmise prin poștă electronică sau prin alt mijloc de comunicare individuală, cînd poate fi accesată de către destinatar. (5) Notificarea se consideră că a ajuns la destinatar după îndeplinirea uneia dintre cerințele prevăzute la alin. (4), oricare dintre acestea este îndeplinită mai întîi.”

Art. 48 alin. (1) și (2) al Legii nr. 124 din 19 mai 2022 privind identificarea electronica și serviciile de încredere: „(1) Dacă semnatarul sau creatorul sigiliului electronic și destinatarul documentului electronic nu au convenit altfel, moment al expedierii documentului electronic se consideră momentul intrării acestuia în sistemul informațional care nu este controlat de către semnatar sau creatorul sigiliului electronic ori de către intermediarul în circulația electronică a documentelor care expediază documentul electronic în numele semnatarului sau al creatorului sigiliului electronic. (2) Dacă semnatarul sau creatorul sigiliului electronic și destinatarul documentului electronic nu au convenit altfel, momentul recepționării documentului electronic se consideră momentul intrării acestuia în sistemul informațional indicat de destinatar. În cazul în care destinatarul documentului electronic nu a indicat sistemul informațional respectiv, documentul electronic se consideră recepționat din momentul intrării acestuia în sistemul informațional al destinatarului, iar în cazul în care destinatarul nu dispune de un asemenea sistem – din momentul extragerii de către destinatar a documentului electronic din sistemul informațional prin care a fost transmis.”

Art. 430 lit. a) din Codul de procedură civilă: „Sunt în drept să declare recurs: a) părţile şi alţi participanţi la proces.”

Art. 75 alin. (1) și (4) din Codul de procedură civilă: „(1) În proces civil, persoanele fizice îşi pot apăra interesele personal, prin avocat sau avocat stagiar. Participarea personală în proces nu face ca persoana fizică să decadă din dreptul de a avea avocat. (4) Actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sînt obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea însăşi. Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părţii.”

Art. 80 alin. (7) din Codul de procedură civilă: „(7) Împuternicirile date avocatului sau avocatului stagiar se atestă prin mandat.”

Art. 15 alin. (3) din Legea nr. 1260-XV din 19.07.2002 cu privire la avocatură: „(3) Avocatului stagiar i se permite să acorde, contra plată, asistenţă juridică clientului în cadrul judecătoriilor, curţilor de apel şi autorităţilor publice. Avocatul stagiar are dreptul să asiste avocatul îndrumător, la orice fază a procesului penal, în cazul apărării drepturilor bănuitului, ale învinuitului sau ale inculpatului şi să acorde asistenţă juridică la toate fazele procesului penal celorlalte părţi participante 5 la procesul penal, contravenţional şi civil, cu excepţia reprezentării părţii la faza procesului în recurs.”

Art. 17 alin. (3) din Statutul profesiei de avocat, aprobat la 29.01.2011 de Uniunea Avocaților din Republica Moldova: „(3) Avocatului stagiar i se permite să acorde, contra plată, asistență juridică clientului în cadrul judecătoriilor, curților de apel şi autorităților publice. Avocatul stagiar are dreptul să asiste avocatul îndrumător, la orice fază a procesului penal, în cazul apărării drepturilor bănuitului, ale învinuitului sau ale inculpatului și să acorde asistență juridică la toate fazele procesului penal celorlalte părți participante la procesul penal, contravențional și civil, cu excepția reprezentării părții la faza procesului în recurs.”

Completul de judecată reține că, la 12 iunie 2026, avocatul stagiar Natalia Guțan (care acționează în baza mandatului avocațial seria MAS nr. 105131 din 01 mai 2026) a depus în interesele lui Gurduiala Alexandru o cerere de recurs împotriva încheierii din 11 iunie 2026 a Curții de Apel Nord.

Totodată, la 21 iulie 2026 și 27 iulie 2026, în adresa Curții Supreme de Justiție au fost înregistrate două recursuri suplimentare, ambele semnate atât de Gurduiala Alexandru, cât și de avocatul stagiar Natalia Guțan.

Cu referire la cererea de recurs inițială și cererile de recurs suplimentare, semnate de către avocatul stagiar Natalia Guțan în interesele lui Gurduiala Alexandru, Completul de judecată menționează următoarele.

La caz, Completul de judecată atestă că dreptul de a contesta cu recurs încheierea din 11 iunie 2026 a Curții de Apel Nord a fost valorificat de către reprezentantul împuternicit al recurentului Gurduiala Alexandru, avocatul stagiar Natalia Guțan, cu încălcarea limitelor împuternicirilor stabilite la art. 15 alin. (3) din Legea cu privire la avocatură în coroborare cu art. 17 alin. (3) din Statutul profesiei de avocat, respectiv calea de atac cu recurs a fost exercitată de către o persoană, care în virtutea legii, nu este în drept să o exercite. Or, deși avocatul stagiar este îndreptățit să acorde asistență juridică și să reprezinte clientul în limitele prevăzute de lege, legiuitorul a exclus în mod neechivoc 6 posibilitatea reprezentării părții în faza procesului în recurs, apreciind că această etapă procesuală, caracterizată printr-un grad sporit de complexitate juridică, trebuie exercitată de un avocat cu drept deplin de exercitare a profesiei.

Completul de judecată remarcă faptul că, noțiunea de „reprezentare a părții în faza procesului în recurs” include totalitatea actelor procesuale specifice acestei etape, inclusiv formularea, semnarea și depunerea cererii de recurs în numele părții, acestea constituind modalități de exercitare a reprezentării procesuale și nu simple acte materiale. Prin urmare, avocatul stagiar nu este învestit cu competența legală de a exercita în mod autonom asemenea atribuții, iar orice interpretare contrară ar lipsi de efect util interdicția expres instituită de legiuitor.

Prin urmare, prin prisma legii, avocatul stagiar nu dispune de competență de a reprezenta partea în faza procesului în recurs, inclusiv prin formularea și depunerea cererii de recurs în numele acesteia, competența respectivă aparținând exclusiv avocatului cu drept deplin de exercitare a profesiei sau părții, în cazurile în care legea procesuală permite exercitarea personală a căii de atac.

În contextul dat, Completul de judecată constată că avocatul stagiar Natalia Guțan nu dispune de competența legală de a semna și de a declara recurs în numele recurentului Gurduiala Alexandru, întrucât legiuitorul a delimitat în mod expres sfera atribuțiilor avocatului stagiar, limitând-o la acordarea asistenței juridice și reprezentarea clientului numai în fața judecătoriilor, curților de apel și autorităților publice, fără a include reprezentarea părții în faza procesuală a recursului. Or, exercitarea căii de atac – recursul, presupune reprezentarea părții în fața instanței ierarhic superioare, la caz la Curtea Supremă de Justiție, competentă să soluționeze această cale de atac, iar o asemenea competență nu este recunoscută avocatului stagiar, rezultă că recursurile declarate și semnate de acesta au fost formulate cu încălcarea limitelor competenței profesionale stabilite de lege.

În circumstanțele enunțate și având în vedere că în condițiile legii avocatul stagiar nu are competență de a reprezenta partea în faza procesului în recurs, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a restitui recursurile declarate de avocatul stagiar Natalia Guțan, în interesele lui Gurduiala Alexandru, ca fiind depuse de o persoană care nu este în drept să declare recurs.

Într-o altă ordine de idei, cu referire la cererile de recurs suplimentare, semnate de către Gurduiala Alexandru, Completul de judecată menționează următoarele.

Din sensul art. 425 din Codul de procedură civilă rezultă că, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la 7 comunicarea încheierii. Această normă instituie un termen de decădere, în interiorul căruia partea interesată poate ataca încheierile instanțelor judecătorești prin intermediul recursului. Norma stabilește că momentul de început al curgerii acestui termen este data comunicării încheierii către parte.

La caz, încheierea din 11 iunie 2026 a Curții de Apel Nord, i-a fost comunicată avocatului stagiar Natalia Guțan la 17 iunie 2026, iar la 19 iunie 2026 i-a fost comunicată nemijlocit lui Gurduiala Alexandru.

În cererea de recurs suplimentară din 21 iulie 2026 se confirma recepționarea încheierii de către avocatul stagiar Natalia Guțan la 17 iunie 2026.

În aceste împrejurări Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, încheierea din 11 iunie 2026 a Curții de Apel Nord i-a fost comunicată avocatului stagiar Natalia Guțan, care acționează în interesele lui Gurduiala Alexandru, în conformitate cu dispozițiile art. 100 alin. (1) și art. 105 alin. (5) din Codul de procedură civilă, la 17 iunie 2026.

Respectiv, termenul-limită de 15 zile pentru depunerea recursului împotriva încheierii din 11 iunie 2026 a Curții de Apel Nord, în conformitate cu prevederile art. 425 din Codul de procedură civilă, a început a curge din data de 18 iunie 2026, ziua imediat următoare datei comunicării încheierii, care a expirat la 02 iulie 2026, ora 24:00.

Însă, în pofida acestui fapt, Gurduiala Alexandru a depus cererea de recurs (suplimentară) abia la 21 iulie 2026, precum și la 27 iulie 2026, adică după expirarea termenului legal prevăzut de art. 425 din Codul de procedură civilă.

Totodată, din cuprinsul cererii de recurs rezultă că, recurentul nu a solicitat repunerea în termen pentru depunerea recursului și nici nu a invocat motive temeinice care ar putea justifica depășirea termenului legal.

În aceste circumstanțe sunt incidente dispozițiile art. 4261 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, potrivit cărora instanța restituie recursul împotriva încheierii dacă acesta a fost depus în afara termenului legal, iar recurentul nu solicită repunerea în termen.

Prin urmare, recursurile urmează a fi restituite ca tardive, fără a mai fi analizate celelalte aspecte invocate de recurent, întrucât neîncadrarea în termenul procedural este de natură să atragă, de sine stătător, restituirea recursului.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că, Gurduiala Alexandru a declarat recurs cu omiterea termenului prevăzut la art. 425 din Codul de procedură civilă și nu a solicitat repunerea în termenul 8 procedural omis, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a restitui recursurile suplimentare declarate de Gurduiala Alexandru ca fiind tardive, circumstanță ce împiedică examinarea acestora în fond.

În conformitate cu art. 269-270, art. 4261 alin. (1) lit. a), b) și alin. (2) din Codul de procedură civilă,