2ra-963/25 — Desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului copiilor minori si încasarea pensiei de întretinere

La 25 septembrie 2024, Grigori Tucan a depus cerere de chemare în judecată împotriva Nataliei Tucan, intervenient accesoriu Direcția Generală Sănătate și Protecție Socială UTA Găgăuzia cu privire la desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei de întreținere.

În motivarea acțiunii a indicat că a încheiat căsătoria cu xxxxx, căsătoria fiind înregistrată de Primăria satului xxxxx. Din căsătorie au rezultat doi copii minori: fiica xxxxx.

Reclamanta a menționat că relațiile de familie dintre soți sunt grav deteriorate, între aceștia existând neînțelegeri permanente, incompatibilitate psihologică, lipsa relațiilor de respect reciproc și conflicte continue, care au dus la destrămarea definitivă a familiei. Relațiile conjugale dintre părți au încetat încă din anul 2019, iar menținerea căsătoriei a devenit imposibilă.

Reclamanta a explicat că ambii copii minori locuiesc împreună cu ea, care și se ocupă permanent de îngrijirea, educarea și întreținerea lor. Pârâtul nu participă suficient la întreținerea și educarea copiilor și nu contribuie corespunzător la creșterea acestora.

În acest context, Natalia Tucan a solicitat desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului copiilor minori împreună cu mama, invocând interesul superior al copiilor, precum și încasarea de la Grigori Tucan a pensiei de întreținere în mărime de 1/3 din salariul și/sau alte venituri ale acestuia, până la atingerea majoratului de către copii.

În drept, și-a întemeiat acțiunea în baza prevederilor art. 33 alin. (2), art. 35, 37, art. 63, art. 74-76 din Codul familiei, precum și pe dispozițiile Codului de procedură civilă și ale Legii privind drepturile copilului.

Întru consolidarea soluției sale, instanța de apel a reținut prima instanță a stabilit în mod corect circumstanțele de fapt relevante și a aplicat corect normele de drept material și procedural incidente cauzei.

Instanța de apel a constatat că relațiile de familie dintre părți sunt grav deteriorate, iar păstrarea familiei a devenit imposibilă, motiv pentru care desfacerea căsătoriei este justificată.

Cu referire la determinarea domiciliului copiilor minori, instanța de apel a reținut că din materialele cauzei rezultă că minorii locuiesc împreună cu mama Natalia Tucan, aceasta dispune de condiții necesare pentru creșterea și educarea copiilor, iar stabilirea domiciliului copiilor minori împreună cu reclamanta corespunde interesului superior al acestora.

Curtea de apel a mai apreciat că raportul autorității tutelare și celelalte probe administrate confirmă implicarea reclamantei în creșterea și educarea copiilor minori, precum și existența condițiilor adecvate pentru dezvoltarea acestora.

Totodată, instanța de apel a respins argumentele apelantului privind încălcarea regulilor de competență, reținând că reclamanta și copiii minori sunt 2 domiciliați pe teritoriul Republicii Moldova, rnul Comrat, iar examinarea cauzei de către Judecătoria Comrat, sediul Central este conformă normelor Codului de procedură civilă.

În esență, în argumentarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept expuse anterior, recurentul a invocat că instanțele inferioare au interpretat și aplicat eronat normele de competență jurisdicțională teritorială, susținând că domiciliul efectiv al copiilor minori și al pârâtului se află în regiunea transnistreană, iar cauza urma să fie examinată de instanțele competente din acea regiune.

Recurentul a susținut că instanțele inferioare au apreciat eronat probele administrate și raportul autorității tutelare, fără verificarea efectivă a condițiilor de trai ale copiilor minori și ale părintelui pârât.

Totodată, recurentul/reprezentantul a indicat că instanța de apel nu ar fi examinat corespunzător argumentele privind caracterul inadmisibil al unor probe administrate în cauză și pretinsa nerespectare a procedurii prealabile.

De asemenea, recurentul a invocat că instanța de apel ar fi pronunțat o hotărâre nemotivată și ar fi interpretat eronat dispozițiile Codului familiei și Codului de procedură civilă incidente cauzei.

Art. 433 alin.(1) lit. a) și f) din Codul de procedură civilă: ,,Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este vădit neîntemeiat.

Art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenţei uniforme a Curţii Supreme de Justiţie; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudenţa Curţii Supreme de Justiţie; 3 c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanţa nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale. Temeiurile menţionate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanţa de apel.”

Art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă: ,,Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanţa verifică, în limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor prevăzute la art. 432. Instanţa invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale căror drepturi sunt lezate prin hotărâre.”

Art. 440 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură civilă: „În cazul în care se constată existenţa unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părţilor, declară recursul inadmisibil. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conţine sumar faptele cauzei, motivele şi temeiul inadmisibilităţii, se publică pe pagina web oficială a Curţii Supreme de Justiţie şi se expediază părţilor.”

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (1) lit. a)-f) şi alin. (2) din Codul de procedură civilă. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă.

Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de substanțială. 4

Completul Curții Supreme de Justiție notează, că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Or, dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, nu constituie temei de casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are un caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanţa de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele ierarhic inferioare. Forţa atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor şi concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Completul de judecată notează că motivele invocate în cererea de recurs nu sunt de natură să infirme concluziile instanței de apel, acestea reprezentând, în esență, o reiterare a susținerilor examinate și o interpretare diferită a probelor administrate. Or, instanța de apel a analizat probele administrate în cauză, inclusiv raportul autorității tutelare, înscrisurile anexate la dosar și explicațiile participanților la proces, concluzionând justificat că stabilirea domiciliului copiilor minori împreună cu mama corespunde interesului superior al acestora.

Cu referire la pretinsa încălcare a normelor de competență jurisdicțională teritorială, completul de judecată reține că instanța de apel a examinat argumentele apelantului și a constatat că reclamanta și copiii minori sunt domiciliați pe teritoriul Republicii Moldova, r-nul Comrat, iar examinarea cauzei de către Judecătoria Comrat, sediul Central este conformă normelor de competență prevăzute de Codul de procedură civilă.

Cât privește argumentele recurentului referitoare la pretinsa apreciere eronată a probelor nu relevă existența unor încălcări de drept în sensul art. 432 din Codul de procedură civilă, ci exprimă dezacordul acestuia cu concluziile instanțelor inferioare. În lipsa unor erori de drept sau a unei aprecieri vădit nerezonabile a probelor, care să justifice intervenția instanței de recurs, completul conchide că decizia atacată este legală și întemeiată.

În această ordine de idei, se reține că decizia instanței de apel a fost pronunțată în temeiul probelor legal administrate și al unei interpretări conforme a normelor legale incidente. Iar raționamentele instanței de apel sunt clare și coerente, reflectând o legătură directă între situația de fapt și dispozițiile legale aplicabile. 5

Din considerentele expuse, completul de judecată conchide că cererea de recurs nu întrunește condițiile de admisibilitate prevăzute de lege și consideră recursul ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f) și art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Consideră inadmisibil recursul declarat de Grigori Tucan, reprezentat de avocatul Anna Hrapacova, împotriva deciziei din 4 noiembrie 2025 a Curții de Apel Sud, sediul Comrat. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Gheorghe Stratulat 6