2ra-654/25 — desfacerea casatoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori si incasarea pensiei de intretinere
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- desfacerea casatoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori si incasarea pensiei de intretinere
- Temei legal
- Dezacordul recurentului cu decizia instantei de apel nu constituie un temei de casare a ei
2ra-654/25 — desfacerea casatoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori si incasarea pensiei de intretinere (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
privind inadmisibilitatea recursului
în cauza civilă
Cristina Gurduiala împotriva lui Alexandru Gurduiala, intervenient accesoriu
Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Glodeni
(desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei de
întreținere)
împotriva deciziei Curții de Apel Nord din 21 august 2025
(dosarul nr: 2ra-654/25
Nr. PIGD 2-24146016-01-2ra-09092025)
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de casare a ei.
Judecătoria Bălți, sediul Glodeni - jud. A. Gavdiuc
Curtea de Apel Nord - jud. S. Grosu, A. Țihonschi, M. Sajin
17 decembrie 2025
Textul corespunde originalului
Studiind în lipsa părților recursul declarat de Alexandru Gurduiala,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Munteanu,
Gheorghe Stratulat, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 29 decembrie 2024, Cristina Gurduiala, reprezentată de avocatul
Corneliu Pleșca, a depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Alexandru
Gurduiala, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei
Glodeni privind desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori cu
reclamanta și încasarea pensiei de întreținere în mărime fixă de 3500 lei lunar,
pentru fiecare copil, începând cu data adresării în judecată, până la atingerea
vârstei majoratului.
În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că are cu pârâtul încheiată o
căsătorie la 2 septembrie 2015, în care la *** s-a născut un fecior și la *** o fiică.
Aceasta consideră că a eșuat viața în familie, ultimul timp nu se pot înțelege,
soțul are un comportament agresiv și de câteva luni nu mai locuiesc împreună.
Potrivit reclamantei, copii se află la moment cu aceasta, iar tatăl nu ar participa la
educarea și întreținerea acestora în mod benevol.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea Judecătoriei Bălți sediul Glodeni din 13 februarie 2025, s-a
hotărât că acțiunea se admite parțial, căsătoria se desface, se încasează taxa de stat
de la reclamantă și pârât pentru înregistrarea desfacerii căsătoriei, se stabilește
locul de trai a copiilor minori cu reclamanta, se încasează de la pârât în beneficiul
reclamantei pensia pentru întreținere a copiilor minori în sumă fixă în mărime de
3000 lei lunar pentru fiecare copil începând cu data de 19 decembrie 2024 și până
la atingerea de către copiii minori a vârstei de majorat sau până la schimbarea
situației materiale a părților, se încasează taxa de stat de la pârât în beneficiul
statului.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 11 martie 2025, Alexandru Gurduiala a depus o cerere de apel împotriva
hotărârii din 13 februarie 2025, indicând că cu hotărârea menționată este de acord
în partea desfacerii căsătoriei, nefiind de acord cu privire la încasarea pensiei de
întreținere.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia Curții de Apel Nord din 21 august 2025, s-a respins cererea de
apel formulată de Alexandru Guriuiala și s-a menținut hotărârea din 13 februarie
2025.
Instanța de apel a susținut că nu se va expune asupra pretențiilor din instanța
de fond cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori,
or Alexandru Gurduiala contestă hotărârea doar în latura încasării pensiei pentru
întreținerea copiilor minori.
Curtea de Apel Nord reține corectă argumentarea instanței de fond în
stabilirea pensia de întreținere sumă bănească fixă, pentru copiii minori *** și ***
în mărime de 3 000,00 lei lunar pentru fiecare.
În acest sens, potrivit datelor statistice ale Biroului Național de Statistică
pentru anul 2024, minimul de existență pentru copii în vârstă de la 7 la 17 ani, în
orașe mari constituie 3 839,50 lei, lunar. Totodată Colegiul urmează să menționeze
faptul că este evident faptul că cuantumul acestuia este în permanentă creștere de
la o perioadă la alta, ceea ce raportat la speță, implică cheltuieli mai mari pentru
asigurarea nivelului minim pentru întreținerea fiecărui copil.
Instanța de apel relevă că din contul lui Gurduiala a fost încasată suma
depășită de minimul minimului de existență pentru copii în mărime de 3 000,00 lei
lunar, reieșind din necesitățile acestora, raportate la traiul pe teritoriul Moldovei.
Cu privire la cele invocate de apelant, și anume faptul că Gurduiala
Alexandru cu ar fi angajat, fiind prezentat Contractul de îndeplinire a serviciului
militar pentru perioada 27.03.2021-27.03.2026, instanța de apel reține că după 27
martie 2026, există incertitudine privind prelungirea contractului și menținerea
venitului actual. Așadar, venitul apelantului nu poate fi considerat stabil pe termen
lung, ceea ce justifică încasarea pensiei în sumă fixă.
La caz, copiii minori trebuie să beneficieze de o formă sigură și constantă
de întreținere, iar o sumă fixă, rezonabilă și predictibilă oferă securitate financiară
și asigură condiții minime de viață decentă, pe cînd instabilitatea financiară a
tatălui nu trebuie să afecteze negativ dezvoltarea copiilor.
În concluzie, instanța de apel constată cu certitudine că, prima instanță a
determinat corect raportul juridic dedus judecății, circumstanțele importante
pentru soluționarea cauzei au fost stabilite și elucidate pe deplin, probelor
prezentate li s-a dat apreciere completă, obiectivă, având în vedere toate aspectele
importante justei soluționări, iar în final fiind emisă o hotărâre legală și întemeiată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 9 septembrie 2025, Alexandru Gurduiala a depus o cerere de recurs
împotriva deciziei din 21 august 2025 prin care a solicitat casarea acesteia și a
hotărârii din 13 februarie 2025 în parte și să se dispună stabilirea mărimii pensiei
de întreținere în cuantum de 2000 lei / lună pentru fiecare copil minor, ori care să
fie în cuantumul stabilit de cel mult 1/3 din veniturile salariale lunare ale
recurentului.
În motivarea recursului, recurentul a reiterat circumstanțele faptice și a
combătut argumentele reclamantei din cererea de chemare în judecată. În acest
sens a susținut că informațiile descrise și invocate prin acțiunea civilă nu au fost
confirmate și nici nu au fost descifrate, la propriu, prin probe verifice, documente
confirmative în orifinal care să servească la confirmarea acestor împrejurări și care
ar putea servi ca bază legitimă la emiterea hotărârii. Acesta a mai indicat că nici
instanța de fond, nici instanța de apel nu au stabilit care sunt de facto veniturile
lunare ale Cristinei Gurduiala și care ar fi posibilitățile financiare ale acesteia.
Astfel, a fost invocat că actele instanțelor inferioare s-au bazat strict pe presupuneri
în vederea stabilirii corectitudinii și a legitimității mărimii pensiei de întreținere.
Recurentul invocă faptul că pe seama sa a fost pusă achitarea pensiei de
întreținere în mărime totală de 3000 lei pentru fiecare copil. Suma totală de 6000
lei ar constitui aproximativ ½ din cuantumul plăților lunare ale recurentului, dar
nu 1/3. În altă ordine de idei, arată că suma de 3000 lei pe lună pentru fiecare copil
reprezintă aproximativ 78% din suma lunară a minimului de existență pentru copil,
care este în mărime de 3839,50 lei. În viziunea recurentului, suma de 3839,50 lei
nici nu putea fi luată în considerațiune or, s. Onițcani, r. Criuleni nu este un „oraș
mare”.
Recurentul consideră că în cadrul examinării cauzei a demonstrat că
beneficiază de plăți salariale lunare frecvente, ceea ce nu ar face posibilă stabilirea
pensiei de întreținere în cuantum fix.
Astfel, Alexandru Gurduiala consideră că instanțele ierarhic inferioare au
interpretat eronat prevederile art. 75 alin. (1) din Codul familei. Acesta susține că
în sensul art. 75 alin. (1) din Codul familiei, pensia urma a fi stabilită în mărime
de 1/3 din veniturile sale, adică a câte 2000 lei per fiecare copil minor.
Recurentul susține că instanțele inferioare nu au determinat corect structura
cheltuielilor pe care le suportă, indicând faptul că are de achitat și un credit.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 431 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența
Curții Supreme de Justiție.
(2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.”
Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
,,Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărâriisau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel”.
Art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă:
„Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a
Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un
apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.
Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost
invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”
Art. 433 alin. (1)-(2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1);
a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția
cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5);
b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434;
c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;
d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat;
e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță fundamentală pentru
dezvoltarea jurisprudenței;
f) recursul este vădit neîntemeiat.
(2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat inadmisibil
în temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.”
Art. 440 alin. (1) și alin. (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Sub aspectul termenului de declarare a recursului, Completul de judecată
menționează că, Curtea de Apel Nord a pronunțat dispozitivul deciziei în ședință
publică la 21 august 2025. Prin urmare, depunerea recursului de către Alexandru
Gurduiala la 9 septembrie 2025 a fost în termen.
Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (1) lit.
a)-f) și alin. (2) din Codul de procedură civilă.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă.
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea/
inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului de
procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe
temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al
instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient
de serioasă.
Completul Curții Supreme de Justiție notează, că pentru a trece testul de
admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și
întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii
de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le
întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Or, dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, nu constituie temei
de casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are
un caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că potrivit
regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
instanțele ierarhic inferioare. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre
probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara
controlului instanței de recurs.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție aderă la argumentele
dezvoltate de Curtea de Apel Nord, întrucât acestea sunt fondate pe o interpretare
corectă a normelor de drept material și procedural incidente cauzei, precum și pe
o analiză riguroasă a circumstanțelor dovedite prin probatoriul administrat.
Argumentelor invocate de către recurent și s-a dat un răspuns detaliat și clar
în actele judecătorești contestate, motiv pentru care acestea se rezumă la un simplu
dezacord cu soluția adoptată.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează că
instanța de apel a efectuat o verificare completă a raportului juridic dedus judecății,
a identificat corect natura obligațiilor ce revin participanților la proces în raport cu
circumstanțele faptice, concluziile instanței de apel rezultând din cercetarea
probelor și din verificarea circumstanțelor incidente.
În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
consideră recursul declarat de Alexandru Gurduiala, ca fiind vădit neîntemeiat,
prin urmare inadmisibil.
Din aceste motive, în conformitate cu art. art. 431, alin. (1) și (2), art. 433,
alin. (1), lit. f), 440, alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Consideră inadmisibil recursul declarat de Alexandru Guruiala.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Munteanu
Gheorghe Stratulat