1ra-1963/2020 — art. 201-1 alin. 2 lit. c CP

1ra-1963/2020 — art. 201-1 alin. 2 lit. c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1963/2020

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

24 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, în următoarea componență:

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Cobzac Elena

Țurcan Anatolie

Boico Victor

Guzun Ion

judecând, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Popov Oleg și de către

avocatul Cojocaru Dorin în numele inculpatului, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 iulie 2020, în cauza

penală privindu-l pe

Muntean Boris Xxxxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat r-nul Xxxxx s. Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

A C O N S T A T AT:

Boris Xxxxx a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.2011 alin.(2) lit.c)

Cod penal, la închisoare pe un termen de 4 ani, cu ispășirea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis.

Cheltuielile judiciare, în sumă de 16 lei - costul foilor A4,10 lei - costul

cernelii de la cartușul de imprimare și 320 lei - costul efectuării raportului de

expertiză medico- legală, au fost trecute în contul statului.

aproximativ la ora 02:00 min., aflându-se la domiciliu său, situat în r-nul Xxxxx,

s. Xxxxx, str. Xxxxx, în care locuiește împreună cu Deliu Angela Gheorghe, cu

care se află în relații de concubinaj, persoană, care în virtutea prevederilor legale,

reprezintă membru de familie, fiind în stare de ebrietate alcoolică, acționând cu

intenție directă, fără careva motive, a aplicat violență fizică asupra lui Deliu

Angela Xxxxx, exprimată printr-o lovitură cu pumnul în regiunea feței, după

care, ridicând un lemn gros de pe podea i-a aplicat o lovitură la mână și la

degetul mare a piciorului stâng.

1

Ulterior, văzând că, unghia degetului mare de la piciorul stâng a început a

se învineți, contrar voinței concubinei sale Deliu Angela Xxxxx, cu foarfecele care

se aflau în domiciliu a încercat să-i smulgă unghia, însă, văzând că nu i s-a

primit, i-a tăiat cu foarfecele degetul acesteia, după care, a luat foarfeci simple și

i-a tăiat pielea rămasă, în așa mod, cauzându-i conform raportului de expertiză

judiciară nr. 201930P0022 din 28 martie 2019, amputația degetului labei

piciorului stâng, ce condiționează o dereglare a sănătății de lungă durată și în

baza acestui criteriu se califică ca vătămare corporală medie.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Muntean Boris Xxxxx a comis

infracțiunea prevăzută de art.2011 alin.(2) lit.c) Cod penal, individualizată prin

„violență în familie, după semnele calificative „acțiunea sau inacțiunea intenționată

comisă de un membru al familiei în privința altui membru al familiei, manifestată prin

maltratare, acțiuni violente soldate cu vătămarea medie a integrității corporale.”

3.1 Procuror, care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi

hotărâri prin care, recunoscându-l pe Muntean B., culpabil de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art.2011 alin.(2) lit.c) Cod penal, cu stabilirea pedepsei

sub formă de închisoare pe un termen de 6 ani, cu ispășirea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis.

În motivarea apelului, acuzatorul de stat a indicat că, deși instanța a calificat

corect acțiunile inculpatului Muntean Moris, sentința este nefondată sub aspectul

blândeții pedepsei, fiindcă instanța de judecată a examinat în mod superficial

circumstanțele cauzei ce țin de individualizarea pedepsei, prevăzute de art. 75

din Codul penal.

Indică că, inculpatul Muntean Boris Xxxxx anterior a mai comis o

infracțiune similară, prevăzută de art.2011 alin. (1) lit. a) Cod penal, fiind

condamnat prin sentința din 05.10.2017, la închisoare pe un termen de 1 an.

Astfel, executarea acestei pedepse a fost suspendată condiționat, pe un termen de

probă 1 an, însă inculpatul nu s-a corectat, continuând să facă abuz de alcool, să

comită contravenții și în fine, în mai puțin de un an de la expirarea termenului de

probă, a comis infracțiunea.

Astfel, conform art.77 Cod penal, în calitate de circumstanțe ce agravează

răspunderea penală, au fost stabilite: săvârșirea infracțiunii de către o persoană

care anterior a fost condamnată pentru o infracțiune similară; săvârșirea

infracțiunii de către o persoană care se află în stare de ebrietate. Conform

referinței de la locul de trai, învinuitul se caracterizează negativ.

Indică că, prin sentința din 31.03.2017, emisă de către Judecătoria Căușeni,

sediul Ștefan Vodă, a fost încetată urmărirea penală în privința lui Muntean Boris

de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal, în

legătură cu împăcarea părților.

2

Prin ordonanța din 09.01.2014, emisă de către Procuratura raionului Ștefan

Vodă, a fost încetată urmărirea penală în privința lui Muntean Boris de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, în legătură cu

împăcarea părților.

Astfel, consideră că, pedeapsa cu închisoare pe un termen de 4 ani, stabilită

de instanța de fond, nu va atinge scopul procesului penal, anume de a proteja

persoana, societatea și statul de infracțiuni.

3.2 Avocatul Cojocaru Dorin în numele inculpatului Muntean B., solicitând

casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care, Muntean Boris să fie

achitat, pe motivul că fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii.

În motivarea apelului, avocatul a apreciat critic argumentele instanței și

temeiurile pe care a motivat și întemeiat sentința de condamnare împotriva lui

Munteanu Boris și totodată în mod selectiv și-a întemeiat sentința de

condamnare, dar și eronat a interpretat legea. Mai mult ca atît, instanța a dat

apreciere doar declarațiilor părții vătămate, nu a ținut cont că inculpatul a

declarat că a recurs la gestul de ai tăia degetul la solicitarea părții vătămate.

au fost respinse ca nefondate apelurile declarate și menținută sentința.

administrat, instanța de apel, a considerat dovedită în afara dubiilor rezonabile

vina inculpatului Muntean Boris Xxxxx și pe deplin prin următoarea sistemă de

probe pertinente, concludente, utile și veridice, care coroborează între ele, cum ar

fi: declarațiile părții vătămate Deliu Angela; martorului Deliu Nadejda;

martorului Midrigan Serghei, Midrigan Efrosinia; procesul verbal de cercetare la

fața locului din 24.03.2019; raportul de expertiză judiciară nr. 201930P0022 din 28

martie 2019.

Instanța de apel, examinând probatorul, a considerat dovedită

indubitabil vina inculpatului Muntean Boris Xxxxx în comiterea violenței în

familie, după semnele calificative „acțiunea sau inacțiunea intenționată comisă de un

membru al familiei în privința altui membru al familiei, manifestată prin maltratare,

acțiuni violente soldate cu vătămarea medie a integrității corporale”, acțiunile lui just

au fost calificate în temeiul art.2011 alin.(2) lit.c) Cod penal, iar personalitatea

acestuia susceptibilă supusă răspunderii penale.

Instanța de apel a stabilit, că declarațiile inculpatului Muntean Boris privind

nevinovăția sa în comiterea faptei penale incriminate, se combat prin totalitatea

de probe pertinente, concludente, utile și veridice cercetate în ședința de judecată

și anume prin declarațiile părții vătămate și a martorilor nominalizați supra și

probele scrise cercetate în ședința de judecată. Aceste probe coroborează între ele

și demonstrează incontestabil vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii de

violență în familie.

Așa dar, rezumînd normele de drept în raport cu circumstanțele de fapt,

3

instanța de apel a constatat, că în acțiunile inculpatului Muntean B. este prezentă

latura obiectivă a infracțiunii de violență în familie, or, în cadrul cercetării

judecătorești a fost dovedit faptul că, Muntean Boris, la 24 martie 2019,

aproximativ la ora 02:00 min., aflându-se la domiciliu său, situat în r-nul Xxxxx,

s. Xxxxx, str. Xxxxx, a aplicat violență fizică asupra lui Deliu Angela Xxxxx,

exprimată printr-o lovitură cu pumnul în regiunea feței și i-a tăiat cu foarfecele

degetul cel mare a piciorului stâng.

Faptul aplicării violenței în familie, este confirmat prin declarațiile părții

vătămate Deliu Angela, care în cadrul cercetării judecătorești, deși a indicat că nu

ține minte toate circumstanțe de fapt avute în ziua ceea, totuși aceasta a relatat

că, cînd a venit de la lucru Muntean Boris, au servit vin și, ulterior s-a început

ceartă între ei, de la faptul că dînsa nu a răspuns la telefon cînd el a telefonat-o,

respectiv, a fost bătută de dînsul, a învinițit- o la ochi și a lovit-o cu pumnii.

Mai mult ca atît, partea vătămată a declarat că, i-a spus lui Muntean Boris că

o doare degetul și el l-a tăiat cu foarfecele de viță-de-vie ca să nu o doară. Ea nu a

fost de acord ca să-i taie degetul.

În acest sens, instanța de apel a ținut cont de raportul de expertiză judiciară

nr. 201930P0022 din 28 martie 2019, prin care s-a stabilit la Deliu Angela -

amputația degetului 1 a labei piciorului stâng, care a fost produs prin mecanism

de tăiere cu un obiect tăietor înțepător, fractura consolidată a osului ulnar a

antebrațului stâng care au fost produse în rezultatul acțiunii traumatice a unui

obiect dur, ce condiționează o dereglare a sănătății de lungă durată și în baza

acestui criteriu, se califică ca vătămare corporală medie.

În asemenea circumstanțe, s-a constatat legătură de cauzalitate dintre fapta

prejudiciabilă, manifestată prin aplicarea de către inculpatul Muntean Boris

Xxxxx lovitori peste corp lui Deliu Angela, precum și amputația degetului 1 a

labei piciorului stâng, acestea fiind în legătură cu urmările prejudiciabile,

calificate ca vătămări corporale medie.

La caz, vinovăția inculpatului Muntean Boris Xxxxx se confirmă însăși prin

declarațiile acestuia, care a relatat că, dînsul a tăiat degetul părții vătămate, l-a

prelucrat și l-a bandajat, însă faptul menționat de inculpat precum că a tăiat

degetul la dorința și insistența părții vătămate, ultima plângându-se pe durere în

deget, în opinia instanție de apel, este una declarativă și absurdă, or, partea

vătămată în ședința de judecată a declarat că, dînsa nu a fost de acord ca să-i taie

degetul.

Cu declarațiile inculpatului și părții vătămate, coroborează și declarațiile ale

martorului Deliu Nadejda, care fiind mama părții vătămate, în cadrul cercetării

judecătorești, a indicat că, la data de 23.03.2019 a fost telefonată de o vecină de-a

fiicei sale și i-a comunicat că este un conflict la dînșii. Cînd a mers a doua zi la ei,

a văzut cum dorm ei în paturi separate, totul împrejur era încărcat de sînge, cînd

a ridicat plapuma, a văzut că Angelei îi este tăiat un deget. Fiica i-a spus că s-au

4

certat, iar la întrebarea de ce a tăiat deget lui Angela, Boris a răspuns că era

gangrenă și de asta i-a tăiat degetul.

La fel, și martorii Midrigan Serghie și Midrigan Efrosinia, confirmă că,

împreună, au mers la Xxxxx la casa lui Deliu Angela, iar cînd au intrat în casă,

într-un pat dormea Boris și în alt pat Angela, în camera este încărcat de sînge, l-

au întrebat pe Boris ce a făcut, la care el a răspuns că îi era frică să nu se

pornească o gangrenă și i-a tăiat degetul lui Angela.

În acesta ordine de idei, instanța de apel a reținut că, în speță, organul de

urmărire penală a administrat probe concludente și pertinente ce confirmă

integral, că anume inculpatul Muntean Boris Xxxxx a comis fapta prejudiciabilă,

soldată cu vătămări corporale medie în privința părții vătămate Deliu Angela, or,

fapta dată nici nu este negată de inculpat, în situația în care acesta a recunoscut

că anume el i-a tăiat degetul părții vătămate.

În asemenea circumstanțe, instanța de apel a stabilit că la comiterea faptei

incriminate, inculpatul Muntean B. a manifestat o intenție directă, avînd în

vedere că aceasta își dădea seama că aplică violență asupra concubinei sale -

Deliu Angela, aceasta avînd calitate specială de membru a familiei.

Faptul că inculpatul a manifestat o intenție directă, se confirmă prin

declarațiile părții vătămate, din care rezultă evident că relațiile dintre inculpat și

partea vătămată nu sunt unele din cele mai bune, iar cînd se certau, dînsa se

ducea la mama cu copii.

În acest sens, instanța de apel a reținut declarațiile martorului Deliu

Nadejda, care a menționat că Deliu Angela a fost bătută de neremunerate ori de

Muntean Boris, i-a turnat și căldarea cu var în cap, i-a tăiat și un deget la mînă.

În acesta ordine de idei, din probele cercetate se conchide evident că relațiile

dintre Muntean Boris Xxxxx și Deliu Angela, sunt tensionate, cu atît mai mult, că

ambii consumă băuturi alcoolice, ceea ce rezultă din circumstanțele de fapt,

precum și din declarațiile martorilor, iar ca rezultat, pe data de 24.03.2019, fiind

în stare de ebrietate, între aceștia s-a inițiat un conflict, o ceartă, care s-a soldat cu

aplicarea loviturilor din partea inculpatului și cu amputația degetului 1 a labei

piciorului stâng.

Sancțiunea art. 2011 alin.(2) Cod penal, prevede pedeapsa sub formă de

muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore sau cu

închisoare de la 1 la 6 ani. În baza art. 76 Cod penal, în calitate de circumstanțe

atenuante în privința inculpatului Muntean Boris Xxxxx, instanța de fond nu a

stabilit. În calitate de circumstanțe agravante, în conformitate cu art.77 Cod

penal, instanța de fond a identificat - săvârșirea infracțiunii de către o persoană

care anterior a fost condamnată pentru o infracțiune similară și săvârșirea

infracțiunii de către o persoană care se afla în stare de ebrietate.

Așa dar, instanța de judecată la individualizarea, stabilirea categoriei și

termenului pedepsei inculpatului Muntean Boris Xxxxx, a ținut cont de

5

prevederile art. 6, 7, 16, 61, 75, 76, 77, 78 Cod penal, de gravitatea infracțiunii

săvârșite, care se atribuie la categoria infracțiunilor grave prin prisma

prevederilor art. 16 Cod penal, de faptul că infracțiunea a fost săvârșită din

intenție, de personalitatea inculpatului care anterior a fost condamnat de mai

multe ori, inclusiv pentru o infracțiune similară, se caracterizează negativ la locul

de trai și nu se află la medicul narcolog și psihiatru.

În acest context, instanța de apel efectuând o analiză complexă a

circumstanțelor cauzei și a personalității inculpatului, urmărind în acest sens

comportamentul lui în viața socială, precum și cel din înainte și după săvârșirea

infracțiunii incriminate, consideră că în coraport cu fapta comisă, urmările

prejudiciabile ale faptei și personalitatea inculpatului, constată că corijarea și

reeducarea acestuia este posibilă doar cu aplicarea unei pedepse sub formă de

închisoare pe un termen de 4 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis, stabilită de instanța de fond.

Instanța de apel consideră că anume această pedeapsă - privativă de

libertate, stabilită de instanța de fond, este echitabilă și suficientă pentru

restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor statului și întregii

societăți, perturbate prin infracțiunea comisă de către inculpat, iar pedeapsă

stabilită inculpatului este aptă de a îndeplini funcțiile și de a realiza scopul în

contextul gradului de pericol social a faptei comise de inculpat, cât și

personalitatea inculpatului.

6.1 Procuror, care solicită casarea deciziei, cu remiterea cauzei la rejudecare

în instanța de apel în alt complet de judecată.

În motivarea recursului indică:

- din conținutul cererii de apel a procurorului rezultă că, acesta a criticat

sentința sub aspectul individualizării greșite a pedepsei penale numite în sarcina

inculpatului Muntean Boris, argumentînd că pedeapsa sub formă de închisoare

pe un termen de 4 ani nu este echitabilă și nici proporțională pericolului social al

faptei săvîrșite (infracțiuni gravă), consecințelor - vătămarea medie a integrității

corporale și a sănătății părții vătămate) dar și personalității inculpatului și că

echitabilă și proporțională pericolului social al faptei, consecințelor ei, dar și

personalității inculpatului, ar fi pedeapsa de 6 ani închisoare, cu executare

efectivă în penitenciar de tip semiînchis;

- deși procurorul apelant a solicitat prin cererea sa de apel înăsprirea

pedepsei penale numite inculpatului Muntean Boris, instanța de apel nu s-a

pronunțat motivat asupra argumentelor invocate în acest sens de către titularul

apelului, solidarizîndu-se cu soluția dată de către instanța de fond;

- instanța de apel urma să facă în partea descriptivă a deciziei recurate

reflecții motivate referitor la identitatea criteriilor ce au determinat-o să constate

6

că, argumentele procurorului apelant privind individualizarea pedepsei penale

numite inculpatului Muntean Boris ar fi nefondate;

- așa cum rezultă din partea descriptivă a deciziei recurate, instanța de apel,

deși a dedicat doar două puncte pentru a argumenta asupra netemeiniciei

apelului declarat de către procuror, s-a limitat exclusiv la descrierea/constatarea

modalității în care instanța de fond a individualizat pedeapsa penală stabilită

inculpatului Munteanu Boris, la redarea autentică a prevederilor legii

substanțiale penale referitoare la individualizarea pedepsei penale art.6, 7, 16, 61,

75, 76, 77, 78 Cod penal), dar și a unor concepții doctrinare referitor la același

subiect;

- simpla expunere/preluare de către instanța de apel a reflecțiilor instanței

de fond la compartimentul individualizării pedepsei penale numite inculpatului

Muntean Boris, a prevederilor legii substanțiale dar și a concepțiilor doctrinare

nu reprezintă o motivare în corespundere cu rigorile art.6 al Convenției

Europene a Drepturilor Omului;

- instanța de fond nu a fost suficient de explicită la compartimentul

individualizării pedepsei penale numite inculpatului Muntean Boris, iar instanța

de apel nu a făcut mai multă claritate în acest sens;

- din textul părții descriptive a sentinței din 24 iulie 2019 rezultă că, instanța

de fond a evocat cu sens de descriere, la compartimentul individualizării

pedepsei penale inculpatului Muntean Boris reflecțiile doctrinare preluate

ulterior în majoritatea lor de către instanța de apel, informații despre

condamnările penale și contravenționale anterioare ale inculpatului, date despre

caracterizarea acestuia la locul de trai, iară a explicat cu sens de

areumentare/motivare) dacă aceste date/informații au fost puse la baza

procesului intelectual de individualizare a pedepsei penale și dacă da, atunci în

ce măsură acestea au contribuit la stabilirea mărimii pedepsei penale numite

inculpatului(4 ani închisoare);

- din conținutul reflecțiilor instanței de fond, partea acuzării reține că,

aceasta a invocat în sprijinul soluției de individualizare a pedepsei penale numite

inculpatului Muntean Boris în exclusivitate prezența circumstanțelor agravante

și lipsa celor atenuante, coroborate cu prevederile art.78 alin.(1) și alin.(2) Cod

penal și că celelalte criterii de individualizare a pedepsei au fost ignorate, deși

existența lor a fost constatată, iar instanța de apel nu a corectat această eroare;

- nici instanța de fond și nici cea de apel nu au explicat care ar trebui să fie

efectele săvîrșirii infracțiunii în exclusivitate în circumstanțe care agravează

vinovăția inculpatului Muntean Boris, or, potrivit prevederilor art. 78 alin.(3)

Cod penal, în cazul în care există circumstanțe agravante se poate aplica

pedeapsa maximă prevăzută la articolul corespunzător din Partea specială a

prezentului cod;

7

- judecând după atitudinea potrivnică a inculpatului Muntean Boris față de

regulile firești de comportament social manifestată la momentul evenimentelor,

nu va fi în stare să-și facă concluziile necesare de pe urma unei condamnări

blînde, inechitabile în coraport cu personalitatea inculpatului, cu pericolul social

al faptei săvîrșite dar și cu consecințele provocate prin săvîrșirea infracțiunii

(schilodirea părții vătămate);

- atitudinea inculpatului indicată în alineatele supra față de normele de

conduită unanim recunoscute și acceptate în societatea modernă poate genera

doar aversiunea ca sens de repulsie) iar nesancționarea aspră a infractorului

comportă riscul că nu va îndreptăți așteptările societății față de actul de justiție,

v-a genera formarea unei concluzii de nesiguranță personală, cu precădere în

condițiile actuale în care infracțiunile de violentă în familie au căpătat o

amploare îngrijorătoare;

- pedeapsa stabilită inculpatului Muntean Boris nu va duce la atingerea

deplină a scopului lesii penale privind corectarea si reeducarea acesteia în

vederea neadmiterii pe viitor a careva încălcări a ordinii de drept și nici nu v-a

constitui o avertizare publică pentru alte persoane predispuse de a-si însuși

comportamente similare celui manifestat de către inculpat;

- omisiunea de a se expune motivat asupra argumentului procurorului

apelant privind individualizarea contrară prevederilor legale a pedepselor

penale numite inculpatului Muntean Boris echivalează cu nerezolvarea fondului

apelului, iar nerezolvarea fondului apelului constituie o eroare prevăzută la

art.427 alin.(1) pct 6) Cod de procedură penală;

- instanța de apel, fiind sesizată cu cerere de apel, la data de 4 februarie

2020, de către avocatul Dorin Cojocaru în numele inculpatului Muntean Boris,

declarate împotriva sentinței, nu a verificat faptul dacă calea de atac a fost

declanșată de către titular în termenul prevăzut de lege;

- inculpatul Muntean Boris nu a a sesizat instanța ierarhic superioară cu

cerere de apel;

- avocatul Dorin Cojocaru a sesizat instanța ierarhic superioară cu cerere de

apel tocmai la 4 februarie 2020;

- din forma și sensul cererii de apel semnată de către avocatul Dorin

Cojocaru, constată că acesta nu este un apel suplimentar în conceția normei de

procedură prevăzută la art. 402 alin. (5) Cod de procedură penală;

- în condițiile în care titularul apelului, avocatul Dorin Cojocaru a sesizat

insțanța de apel contrar prevederilor imperative ale legii de procedură penală,

instanța de apel urma să constate existența unui incident de procedură și în

consecință să respingă apelul acestaia ca fiind declarat peste termenul prevăzut

de lege.

În drept, recurentul își înaintează recursul declarat în baza art. 427 alin. (1)

pct. 6), 10) Cod de procedură penală.

8

6.2 Avocatul Cojocaru Dorin în numele inculpatului, care solicită casarea

acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care Muntean B. să fie achitat, din

motiv că în acțiunile lui nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii.

În motivarea recursului invocă:

- instanța a dat apreciere doar declarațiilor părți vătămate, nu a ținut cont că

inculpatul a declarat că a recurs la gestul de ai tăia degetul la solicitarea părții

vătămate;

- în cadrul ședinței la Curtea de Apel Chișinău a fost anexat un înscris ce

atestă deținerea inculpatului Munteanu Boris în IP 13 în condiții inumane, unde

elimentar nu este respectat suprafața minimă de 4 m2. Prin urmare, consideră că

cel puțin instanța de apel urma să dea apreciere și să recurgă la reducerea

pedepsei prin prisma art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală.

În drept recurentul își întemeiază recursul în baza art. 427 alin. (1) pct. 8)

Cod de procedură penală.

penal lărgit concluzionează că acestea urmează a fi respinse, din următoarele

considerente.

Potrivit prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală,

instanța de recurs judecând recursul, este în drept de al respinge ca inadmisibil,

cu menținerea hotărârii atacate, în cazul în care se constată că recursul nu a fost

declarat cu respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu este

întemeiat legal (este nefondat). Recursul este nefondat în cazul când hotărârea

atacată este legală, întemeiată și motivată.

În conformitate cu art. 427 Cod de procedură penală, hotărârea instanței de

apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și apel în baza temeiurilor stipulate expres în acest articol.

Cu referire la recursul declarat de către procuror.

Așadar, în prezenta speță, reieșind din recursul declarat de procuror se

atestă, că autorul acestuia îl întemeiază în baza pct. 6), 7), 10) alin. (1) art. 427 Cod

de procedură penală, ce stipulează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel, în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate

în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea

soluției contrazice dispozitivul hotărârii, apelul a fost introdus tardiv și s-au aplicat

pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Totodată, Colegiul penal lărgit constată din recursul declarat, că recurentul

nu contestă starea de fapt stabilită de instanțele de judecată și nici încadrarea

juridică a acțiunilor săvârșite, invocând dezacordul cu faptul că, instanța de apel

nu s-a expus asupra argumentului privind individualizarea greșită a pedepsei

inculpatului și nu a verificat dacă calea de atac a fost declanșată de către avocatul

Cojocaru D. în numele inculpatului în termenul prevăzut de lege.

9

Întru susținerea poziției sale, instanța de recurs remarcă prevederile art. 414

alin. (1), (5) Cod de procedură penală, unde este prevăzut că instanța de apel,

judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror

probe noi prezentate instanței de apel. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor

motivelor invocate în apel.

Potrivit art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de

apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la

respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Cu referire la temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 7) Cod

de procedură penală, Colegiul penal reține că, într-adevăr apelul avocatului

Cojocaru D. în numele inculpatului a fost depus peste termen, însă aceasta nu

schimbă situația, dar fiind faptul că, instanța de apel judecând cauza în ordine de

apel, a ținut cont de prevederile art. 415 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală

și a respins apelul avocatului Cojocaru D. în numele inculpatului, menținând

sentința atacată.

Ce ține de invocarea temeiurilor pentru recurs prevăzute la pct. 6), 10) alin.

(1) art. 427 Cod de procedură penală, Colegiului penal consideră, că în prezenta

speța nici unul din ele nu este incident cazurilor de casare, deoarece instanța de

apel și-a motivat întemeiat soluția adoptată, acordând deplină eficiență

prevederilor art. 61 și 75 Cod penal, la soluționarea chestiunii cu privire la

individualizarea pedepsei în privința inculpatului, stabilită pentru comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (2) lit. c) Cod penal, din care considerent

instanța de recurs respinge argumentul recurentului, precum că nu a fost dat

răspuns la toate argumentele din apel.

În viziunea Colegiului penal, instanța de apel a motivat desfășurat

hotărârea adoptată privind menținerea sentinței, iar decizia instanței de apel

corespunde prevederilor art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală,

respectiv alegațiile invocate de recurent privitor la prezența temeiului pentru

recurs prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, nu sânt

incidente pentru desființarea hotărârii instanței de apel și vor fi analizate sub

aspectul prezenței temeiului pentru recurs prevăzut la pct. 10) alin. (1) art. 427

Cod de procedură penală.

Instanța de recurs consideră că, în prezenta speță nu și-a găsit confirmarea

nici temeiul pentru recurs invocat de către procuror, și prevăzut la pct. 10) alin.

(1) art. 427 Cod de procedură penală, în ce privește individualizarea pedepsei, și

anume prin înăsprirea pedepsei penale inculpatului.

Prin urmare, în cazul săvârșirii unei infracțiuni instanța de judecată este

singură în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de individualizare a

pedepsei pentru infractorul care a comis acea infracțiune, având deplina libertate

de acțiune în vederea realizării acestei operațiuni, ținând seama de regulile și

10

principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a

cuantumului pedepsei în cadrul operațiunii de individualizare a acesteia.

Conform principiului individualizării răspunderii penale și pedepsei

penale, în coraport cu criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute

la art. 75 alin. (1) Cod penal, instanța de judecată aplică pedeapsă luând în

considerare caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, motivul și

scopul celor comise, persoana celui vinovat, caracterul și mărimea daunei

prejudiciabile, circumstanțele ce atenuează sau agravează răspunderea, ținându-

se cont de influența pedepsei aplicate asupra corectării vinovatului, precum și de

condițiile de viață ale familiei acestuia.

Pedeapsa aplicată inculpatului trebuie să fie echitabilă, legală și

individualizată, capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze

scopurile legii penale și pedepsei penale, potrivit art. 61 Cod penal, în strictă

conformitate cu dispozițiile părții generale a Codului penal și stabilirea pedepsei

în limitele fixate în partea specială.

Instanța de recurs reține că, inculpatul a fost condamnat de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (2) lit. c) Cod penal, sancțiunea căruia,

prevede pedeapsă cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de

ore sau cu închisoare de la 1 la 6 ani, iar conform art. 16 alin. (4) Cod penal, aceasta

se clasifică ca infracțiune gravă.

Colegiul notează că, instanțele de judecată trebuie să asigure aplicarea

măsurilor aspre de pedeapsă față de persoanele adulte care au săvârșit

infracțiuni grave, deosebit de grave și excepțional de grave.

Instanța de recurs reține, că în prezenta cauză penală, instanțele de fond au

ținut cont de faptul, că conform art. 76 Cod penal, circumstanțe atenuante în

privința inculpatului Muntean B., nu au fost stabilite. În calitate de circumstanțe

agravante, în conformitate cu art. 77 Cod penal, instanța de fond a identificat -

săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru

o infracțiune similară și săvârșirea infracțiunii de către o persoană care se afla în

stare de ebrietate.

Așa dar, instanța de judecată la individualizarea, stabilirea categoriei și

termenului pedepsei inculpatului Muntean B., a ținut cont de prevederile art. 6,

7, 16, 61, 75, 76, 77, 78 Cod penal, de gravitatea infracțiunii săvârșite, ce se

atribuie la categoria infracțiunilor grave ,prin prisma prevederilor art. 16 Cod

penal, de faptul că infracțiunea a fost săvârșită din intenție, de personalitatea

inculpatului care anterior a fost condamnat de mai multe ori, inclusiv pentru o

infracțiune similară, se caracterizează negativ la locul de trai și nu se află la

evidența medicului narcolog și psihiatru.

Reieșind din circumstanțele expuse, Colegiul penal constată că instanțele

de fond au argumentat pe deplin motivele pentru care au aplicat inculpatului în

baza art. 2011 alin. (2) lit. c) Cod penal, pedeapsa sub formă de închisoare, pe un

11

termen de 4 ani, urmare a circumstanțelor expuse mai sus, a atitudinii

inculpatului față de cele comise și influența pedepsei asupra corectării și

reeducării acestuia, din care considerent, instanța de recurs respinge ca

neîntemeiate afirmațiile procurorului, precum că pedeapsa aplicată inculpatului

este prea blândă și neechitabilă în raport cu circumstanțele cauzei, gravitatea

infracțiunii și nu în ultimul rând personalitatea inculpatului.

Ce ține de argumentul recurentului, precum că nici instanța de fond și nici

cea de apel nu au explicat care ar trebui să fie efectele săvârșirii infracțiunii în

exclusivitate în circumstanțe ce agravează vinovăția inculpatului Muntean Boris,

or, potrivit prevederilor art. 78 alin. (3) Cod penal, în cazul în care există

circumstanțe agravante se poate aplica pedeapsa maximă prevăzută la articolul

corespunzător din Partea specială a prezentului cod. La acest aspect, Colegiul

penal reține că, conform alin. (3) al art. 78 Cod penal, în cazul în care există

circumstanțe agravante se poate aplica pedeapsa maximă prevăzută la articolul

corespunzător din Partea specială a prezentului cod. Expresia „se poate aplica”

acordă dreptul instanței de judecată de a aplica pedeapsa maximă prevăzută la

articolul corespunzător din Partea Specială a Codului penal și respectiv exclude

efectele strict obligatorii ale circumstanțelor agravante asupra acestei categorii de

pedepse. Astfel, Colegiul penal lărgit reține că, instanțele de fond, ținând cont de

circumstanțele agravante stabilite în cauză, personalitatea inculpatului, au

aplicat acestuia o pedeapsă sub formă de închisoare, mai aproape de limita

maximă, fiind dreptul instanței de judecată de a nu aplica limita maximă.

Având în vedere toate aceste împrejurări, prima instanță, precum și cea de

apel au stabilit inculpatului pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 4

ani, fiind una echitabilă în raport cu fapta comisă și se încadrează în limitele

prevăzute de lege, luând în considerație toate criteriile generale de

individualizare a pedepsei, fiind individualizată corect și în așa fel încât

persoana vinovată să se convingă de necesitatea respectării legii penale și

evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare, iar aplicarea unei pedepse mai

aspre va fi neproporțională faptelor comise.

Față de cele ce preced, Colegiul penal consideră că pedeapsa individualizată

de instanțele de fond, răspunde atât principiului proporționalității, cât și

scopului prevăzut în art. 61 alin. (2) Cod penal, de restabilire a echității sociale,

corectare a inculpaților, precum și de prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât

din partea acestora, cât și a altor persoane.

Din acest punct de vedere se conchide, că de fapt, în cauză nu s-au comis

erorile de drept invocate de recurent, deci, nu persistă temei de casare a soluției

adoptate de instanța de apel, iar pedeapsa stabilită inculpatului Muntean B., a

fost aplicată în limitele legii.

Cu referire la recursul declarat de către avocatul Cojocaru Dorin în

numele inculpatului

12

Din cuprinsul recursului declarat de către avocat se reține, că aceasta

menționează ca temei de drept pct. 8) din alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală și anume, că nu au fost întrunite elementele infracțiunii, indicând faptul că

instanța a dat apreciere doar declarațiilor părți vătămate, nu a ținut cont că

inculpatul a declarat că, a recurs la gestul de a-i tăia degetul la solicitarea părții

vătămate, totodată descriind doar elementele constitutive ale infracțiunii

prevăzute de art. 2011 alin. (2) lit. c) Cod penal.

Instanța de recurs, studiind textul deciziei atacate constată, că temeiul

invocat de către recurent și prevăzut la pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală, nu și-a găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind

faptul, că instanța de apel, judecând cauza și verificând probele în ședința de

judecată a motivat detaliat și clar soluția adoptată în urma propriei analize și

examinări coroborate a probelor ce au servit ca temei pentru soluționarea laturii

penale a cauzei, expunându-se argumentat din care motive a ajuns la concluzia

de vinovăție a lui Muntean B. în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2011

alin. (2) lit. c) Cod penal.

Analizând criticile invocate de către avocat, prin prisma incidenței

temeiului de casare invocat, instanța de recurs menționează că acestea, de fapt,

au constituit obiect de studiu în instanțele de fond și asupra cărora în decizia

adoptată, instanța de apel s-a expus argumentat și nu se constată împrejurări ce

ar înlătura concluziile despre vinovăția ultimului.

În cauza supusă judecării, Colegiul penal lărgit consideră, că instanța de

apel corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, examinând obiectiv

cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, astfel just

ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului, în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 2011 alin. (2) lit. c) Cod penal.

Astfel, nu este fondată critica recurentului, în sensul pretinderii că instanța a

dat apreciere doar declarațiilor părți vătămate, nu a ținut cont că inculpatul a

declarat că a recurs la gestul de a-i tăia degetul la solicitarea părții vătămate,

deoarece instanța de apel a analizat minuțios aceste aspecte și s-a expus

argumentat în privința lor.

Astfel, la acest aspect, instanța de apel întemeiat a reținut că, partea

vătămată a declarat că, i-a spus lui Muntean Boris că, o doare degetul și el l-a

tăiat cu foarfecele de viță-de-vie ca să nu o doară. Ea nu a fost de acord ca să-i

taie degetul. În acest sens, se ține cont de raportul de expertiză judiciară nr.

201930P0022 din 28 martie 2019, prin care s-a stabilit la Deliu Angela - amputația

degetului 1 a labei piciorului stâng, care a fost produs prin mecanism de tăiere cu

un obiect tăietor înțepător, fractura consolidată a osului ulnar a antebrațului

stâng care au fost produse în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect dur, ce

condiționează o dereglare a sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu,

se califică ca vătămare corporală medie. În asemenea circumstanțe, s-a constatat

13

legătură de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă, manifestată prin aplicarea de

către inculpatul Muntean Boris Xxxxx lovitori peste corp lui Deliu Angela,

precum și amputația degetului 1 a labei piciorului stâng, acestea fiind în legătură

cu urmările prejudiciabile, calificate ca vătămări corporale medie. La caz,

vinovăția inculpatului Muntean B, se confirmă însăși prin declarațiile acestuia,

care a relatat că, dînsul a tăiat degetul părții vătămate, l-a prelucrat și l-a

bandajat, însă faptul menționat de inculpat precum că, a tăiat degetul la dorința

și insistența părții vătămate, ultima plângându-se pe durere în deget, în opinia

instanție de apel, este una declarativă și absurdă, or, partea vătămată în ședința

de judecată a declarat că, dînsa nu a fost de acord ca să-i taie degetul.

Astfel, Colegiul penal reține că instanțele de fond just au constatat că în

prezenta speță se confirmă latura obiectivă și subiectivă a infracțiunii prevăzute

de art. 2011 alin. (2) lit. c) Cod penal.

Cu referire la un alt motiv de critică din recurs, cu referire la solicitarea

recurentului privind aplicarea în privința inculpatului a prevederilor art. 385

alin. (5) Cod de procedură penală, invocând faptul că, a fost deținut în condiții

inumane, Colegiul penal reține că, în ședința de judecată inculpatul urma a

descrie detaliat condițiile materiale care afectează grav drepturile persoanei, și

respectiv cu prezentarea dovezilor privind încălcările drepturilor privind

condițiile de detenție, garantate de art. 3 din Convenția pentru apărarea

drepturilor omului și a libertăților fundamentale, conform jurisprudenței Curții

Europene a Drepturilor Omului, fapt ce nu a fost făcut. Totodată, Colegiul penal

reține că, Muntean B., nu este lipsit de dreptul de a se adresa, potrivit

prevederilor art. 4732 Cod de procedură penală, cu plîngere împotriva

administrației instituției penitenciare referitoare la condițiile de detenție care îi

afectează grav drepturile, garantate de art. 3 din Convenția pentru apărarea

drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care trebuie să conțină datele

privind perioada și locul detenției, precum și descrierea detaliată a condițiilor

materiale care afectează grav drepturile persoanei, cu solicitarea de a obliga

administrația instituției penitenciare să înlăture condițiile materiale contestate.

La plîngere pot fi anexate explicațiile altor condamnați sau preveniți, copiile

plîngerilor anterioare, adresate administrației instituției penitenciare sau

autorităților de supraveghere, și răspunsurile lor, alte probe relevante.

Concomitent cu depunerea plîngerii, se expediază o copie a acesteia, cu anexarea

materialelor respective, către organul care pune în executare sentința sau

încheierea.

Reieșind din cele expuse, Colegiul penal reține că corect au fost calificate

acțiunile inculpatului Muntean B., în baza în baza art. 2011 alin. (2) lit. c) Cod

penal, iar din ansamblu de probele administrate, nu se constată prezența a

careva dubii privind vinovăția inculpatului, în săvârșirea infracțiunii imputate și

în cele din urmă temeiul pentru recurs invocat și stipulat la pct. 8) alin. (1) art.

14

427 Cod de procedură penală, nu și-au găsit confirmarea.

Generalizând raționamentele mai sus nominalizate, Colegiul penal lărgit

concluzionează că recursurile declarate de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Popov Oleg și de către avocatul Cojocaru Dorin în

numele inculpatului, sunt neîntemeiate și urmează a fi respinse ca inadmisibile.

penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E:

Se resping ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Popov Oleg și de către

avocatul Cojocaru Dorin în numele inculpatului, cu menținerea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 iulie 2020, în cauza penală

privindu-l pe Muntean Boris Xxxxx.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la data de 24 decembrie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecător Cobzac Elena

Judecător Țurcan Anatolie

Judecător Boico Victor

Judecător Guzun Ion

15