1ra-1976/2020 — art. 190 alin. 1, 190 alin. 2 lit. b CP

1ra-1976/2020 — art. 190 alin. 1, 190 alin. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1976/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

02 decembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Iurie Diaconu,

Judecători Liliana Catan, Ion Guzun,

a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în

principiu a recursului ordinar, împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău din 06

februarie 2020 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 iulie

2020, declarat de inculpatul

Guțanu Andrei xxxxx,

condamnat anterior prin:

1) decizia Curții de Apel Chișinău din 08.05.2018,

în baza art. 191 alin. (2) lit. d) Cod penal, la amendă în

mărime de 500 unități convenționale.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 11.03.2019 – 06.02.2020,

instanța de apel: 26.02.2020 – 01.07.2020,

instanța de recurs: 11.09.2020 – 02.12.2020.

Asupra recursului menționat, Colegiul penal,

C O N S T A T Ă :

examinată conform prescripțiilor din art. 3641 Cod de procedură penală, Guțanu

Andrei a fost condamnat în baza art. 190 alin. (1) Cod penal, la 4 ani închisoare și art.

190 alin. (1) lit. b) Cod penal, 2 ani închisoare.

În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate,

i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 2 ani și 6 luni închisoare, cu privarea de dreptul

de a exercita activitate legată de angajarea persoanelor la lucru peste hotarele țării pe

un termen de 2 ani, din 06.02.2020, cu executare în penitenciar de tip semiînchis,

16.01.2020.

1

De la Guțanu Andrei s-a încasat în beneficiul lui Ciuciuleanu Vladimir

prejudiciul moral în mărime de 2000 lei, iar în folosul lui Postica Petru și Dodonu

Tudor prejudiciul material în sumă de a câte 5146 lei.

Prin aceiași sentință a fost condamnat și inculpatul Sârbu Nicolae, dar în

privința lui hotărârile judecătorești nu sunt atacate.

De la Guțanu Andrei și Sârbu Nicolae s-a încasat, solidar, în beneficiul lui

Ciuciuleanu Vladimir cheltuieli de judecată în sumă de 4000 lei.

aproximativ orele 19.00-20.00, împreună și de comun acord cu Sârbu Nicolae,

aflându-se în incinta localului „Torro Burgers”, din adresa str. Alecu Russo 65/1,

mun. Chișinău, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane,

inducându-1 în eroare pe Ciuciuleanu Vladimir prin prezentarea ca adevărată a unei

fapte mincinoase, sub pretextul organizării angajării în câmpul muncii în Finlanda, a

primit de la acesta mijloace bănești în sumă de 250 euro, care conform cursului oficial

euro/md stabilit de către BNM constituie 4872,025 MDL, însă, nu și-a onorat

angajamentul asumat, a însușit mijloacele bănești primite de la Ciuciuleanu V. și se

eschivează de la rambursarea sumei de bani menționate, astfel, cauzând părții

vătămate un prejudiciu material considerabil în sumă de 4872,025 lei.

Prin acțiunile sale intenționate, Guțanu Andrei a comis infracțiunea prevăzută

de art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal - escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor

altei persoane prin inducerea în eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevărată

a unei fapte mincinoase, cu cauzarea de daune în proporții considerabile, săvârșită de

două persoane.

Tot el, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane prin

escrocherie, prin intermediul rețelei de socializare ”facebook”, a plasat un anunț că

chipurile oferă servicii de angajare în câmpul muncii în or. Reus, Spania. La

20.06.2019, aproximativ orele 15:30, aflându-se în apropierea Centrului comercial

”Unic”, mun. Chișinău, i-a indus în eroare pe Postica Petru și Dodonu Tudor, prin

prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase în privința naturii și calității

substanțiale a obiectului, determinată de comportamentul său viclean, creându-le o

pretinsă și falsă realitate precum că în schimbul unei remunerări de 250 euro per

persoană, poate organiza plecarea lor în Spania la lucru. În continuarea acțiunilor sale

criminale, la 21.06.2019, aproximativ orele 11:10, aflându-se în apropierea Centrului

comercial ”Fidesco” din str. Moșilor 4, mun. Chișinău, a solicitat și a primit de la

Postica Petru și Dodonu Tudor câte 250 euro, echivalentul a 5146 lei, bani pe care i-

a însușit, iar pretinsele angajamente asumate privind organizarea deplasării numiților

la muncă în Spania nu și le-a îndeplinit, prin care fapt le-a cauzat părților vătămate

daune în proporții considerabile.

Prin acțiunile sale intenționate, Guțanu Andrei a comis infracțiunea prevăzută

de art. 190 alin. (1) Cod penal - escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei

persoane prin inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei

fapte mincinoase, în privința naturii și calităților substanțiale ale obiectului,

determinată de comportamentul viclean, săvârșită cu cauzarea de daune în proporții

considerabile”.

2

Instanța a reținut că inculpatul a recunoscut în totalitate faptele incriminate și a

solicitat examinarea cauzei în procedura simplificată, prevăzută la art. 3641 Cod de

procedură penală.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța a ținut cont de

prevederile art. 7, 16 alin. (2), 61, 75 Cod penal, că inculpatul a comis o infracțiune

mai puțin gravă - art. 190 alin. (1) Cod penal, care se pedepsește cu amendă în mărime

de la 550 la 850 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul

comunității de la 120 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 3 ani, și o infracțiune

gravă - art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal, care se pedepsește cu amendă în mărime de

la 850 la 1350 unități convenționale sau cu închisoare de la 2 la 6 ani, în ambele cazuri

cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate

pe un termen de până la 3 ani, că potrivit art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală,

inculpatul beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de

lege în cazul pedepsei cu închisoare, concluzionând că corectarea și reeducarea lui

este posibilă, doar prin condamnare în baza art. 190 alin. (1) Cod penal la 1 an

închisoare și pe art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal la 2 ani închisoare.

În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate,

urmând a-i fi stabilită pedeapsa definitivă de 2 ani și 6 luni închisoare.

și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatului să-i fie aplicată o pedeapsă cu

suspendarea condiționată a executării conform art. 90 Cod penal.

Apelantul a invocat că, inculpatul s-a căit sincer de comiterea infracțiunilor

comise, a solicitat examinarea cauzei penale în conformitate cu art. 3641 Cod de

procedură penală, a recuperat parțial paguba, în mărime de 250 euro, părții vătămate

Ciuciuleanu V., mama sa Pușcă (Potlog-Guțanu) Viorica este invalid pe viață și se

află la tratament medical în Italia cu diagnoza - leucemie, unde este nevoită să lucreze

pentru tratament.

Având în vedere persoana inculpatului și circumstanțele în care a fost comisă

infracțiunea, realizarea scopului pedepsei penale de reeducare a lui Guțanu A. poate

fi atins cu aplicarea unei pedepse nonprivative de libertate, potrivit art. 90 Cod penal.

2020, apelul a fost respins, ca nefondat.

Instanța de apel a statuat că, instanța de fond, la stabilirea categoriei pedepsei,

corect a aplicat prevederile legale și în conformitate cu art. 7, 75 Cod penal, a ținut

cont de gravitatea infracțiunilor săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui

vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, precum

și de scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului.

Ori, infracțiunea săvârșită de către Guțanu A. prevăzută la art. 190 alin. (1) Cod

penal se atribuie la categoria infracțiunilor mai puțin grave, iar cea de la art. 190 alin.

(2) lit. b) Cod penal - din categoria infracțiunilor grave.

Potrivit art. 61 alin. (2) Cod penal, pedeapsa are drept scop restabilirea echității

sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni

atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. Executarea pedepsei nu trebuie

să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească demnitatea persoanei condamnate.

La stabilirea și individualizarea pedepsei, în temeiul art. 75 alin. (1) Cod penal,

3

instanța de fond corect a reținut ca circumstanță agravantă faptul comiterii infracțiunii

de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru infracțiuni similare, ca

circumstanță atenuantă - recunoașterea vinovăției.

Potrivit art. 75 alin. (2) Cod penal, în cazul alternativelor de pedeapsă prevăzute

pentru infracțiunea săvârșită, pedeapsa cu închisoare are un caracter excepțional și se

aplică atunci când gravitatea infracțiunii și personalitatea infractorului fac necesară

aplicarea pedepsei cu închisoare, iar o altă pedeapsă este insuficientă și nu și-ar atinge

scopul. O pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru

săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din

numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei. Caracterul

excepțional la aplicarea pedepsei cu închisoare urmează a fi argumentat de către

instanța de judecată.

În temeiul deciziei Curții de Apel Chișinău din 08 mai 2018, inculpatul anterior

a mai fost condamnat, în baza prevederilor art. 191 alin. (2) lit. d) Cod penal, la

amendă în mărime de 500 u.c.

Astfel, la caz s-a atestat că, deși inculpatul a fost condamnat pentru infracțiunea

de delapidarea a averii străine, la 09.12.2018 și 20.06.2019 iarăși a comis infracțiuni

contra patrimoniului, prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. b) și 190 alin. (1) Cod penal.

În acest context, efectuând o analiză complexă a circumstanțelor cauzei și a

personalității inculpatului, urmărind în acest sens comportamentul lui în viața socială,

precum și cel din înainte și după săvârșirea infracțiunilor incriminate, în coraport cu

fapta comisă, urmările prejudiciabile ale faptei și personalitatea inculpatului, instanța

de fond legal și justificat a aplicat față de inculpat, o pedeapsă sub formă de

închisoare, or, categoriile pedepselor aplicate persoanelor fizice sunt expuse în Codul

penal, care urmează a fi aplicate într-o anumită consecutivitate: de la cea mai blândă

— amendă, până la cea mai aspră - închisoare.

Prin urmare, prima instanță corect a concluzionat că, pedeapsa sub formă de

închisoare cu suspendarea executării pedepsei, conform prevederilor art. 90 Cod

penal, nu va duce la corectarea inculpatului, or, acesta a avut deja posibilitatea de a

se corecta și reeduca, fiind anterior condamnat, însă careva concluzii totuși nu a făcut

și nu a pășit pe calea corectării, săvârșind din nou infracțiuni contra patrimoniului

prevăzute la art. 190 alin. (1) și 190 alin. (2) lit. b) Cod penal.

Dimpotrivă, soluția adoptată de către prima instanță își va atinge scopul de

corectare și reeducare a inculpatului, or aplicarea unei pedepse penale sub formă de

închisoare, va duce la conștientizarea de către inculpat a celor comise, cu atragerea

unor concluzii corecte ce țin de comportamentul său și relațiile sociale cu privire la

securitatea și ocrotirea circulației patrimoniului unor persoane și relațiile sociale cu

privire la libertatea manifestării de voință și minimul necesar de încredere.

Cât privește alegațiile apărătorului expuse în cererea de apel, precum că

practica judiciară demonstrează faptul că, o pedeapsă prea aspră generează apariția

unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere, fapt ce poate duce

la consecințe contrare scopului urmărit, instanța de apel a menționat că de

asemenea, o pedeapsă prea blândă generează dispreț față de ea și nu este suficientă,

nici pentru corectarea infractorului și nici pentru prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni.

4

Solicitarea avocatului în privința aplicării față de inculpat a prevederilor art. 90

Cod penal, este inoportună la caz, în situația în care, inculpatului i s-a acordat deja

șansa de a-și corija conduita și a demonstra că cele comise constituie un incident în

biografia acestuia, însă în final acestea au fost ignorate, ultimul săvârșind o nouă

infracțiune cu intenție.

Vis-a-vis de alegațiile apărătorului, instanța de apel a ajuns la concluzie că

scopul prestabilit al legii penale privind corectarea și reeducarea inculpatului va fi pe

deplin atins, doar prin menținerea pedepsei sub formă de închisoare, considerând că

această pedeapsă va atinge scopul sancțiunii penale de restabilire a echității sociale,

de corectare a inculpatului, precum și de prevenire a comiterii de noi infracțiuni.

Astfel, instanța de apel a conchis că pedeapsa sub formă de închisoare stabilită

prin sentință este echitabilă și suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a

drepturilor și intereselor statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiunile

comise de către inculpat, iar pedeapsă stabilită inculpatului este aptă de a îndeplini

funcțiile și de a realiza scopul în contextul gradului de pericol social a faptei comise

de inculpat, cât și personalitatea inculpatului.

Instanța de fond la stabilirea pedepsei cu închisoarea în privința lui Guțanu A.

corect a ținut cont și de prevederile art. 3641 alin. (8) Cod penal.

Deci, pedeapsa sub formă de închisoare cu executare este legală, întemeiată și

echitabilă în raport cu circumstanțele cauzei, iar argumentele invocate de către partea

apărării în apelul declarat privind aplicarea în privința inculpatului a prevederilor art.

90 Cod penal sunt doar declarative, fară temei legal, nefiind confirmate de probe

pertinente ce ar servi temei de aplicare a suspendării condiționate a executării

pedepsei stabilite inculpatului.

adoptate și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să-i fie aplicată suspendarea

condiționată a executării pedepsei în ordinea art. 90 Cod penal sau o pedeapsă mai

blândă decât cea prevăzută de lege.

Recurentul a invocat că, s-a căit sincer de comiterea infracțiunilor comise, a

solicitat examinarea cauzei penale în conformitate cu art. 3641 Cod de procedură

penală, a recuperat parțial paguba, în mărime de 250 euro, părții vătămate Ciuciuleanu

V., mama sa Pușcă ( xxxx) Viorica este invalid pe viață și se află la tratament medical

în Italia cu diagnoza - leucemie, unde este nevoită să lucreze pentru tratament.

Având în vedere persoana lui și circumstanțele în care a fost comisă

infracțiunea, realizarea scopului pedepsei penale de reeducare poate fi atins cu

aplicarea unei pedepse nonprivative de libertate, potrivit art. 90 Cod penal

În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură

penală.

baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal

concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele

considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

5

de fond și de apel, când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor

legale.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

În această ordine de idei și în raport cu circumstanțele invocate în recursul

ordinar în care nici nu sunt indicate concrete erori de drept și clar definite (pct. 5. din

decizie), se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârilor

contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 2., 4. din prezenta decizie, relevă în mod

concludent că instanțele de fond și de apel, legal și întemeiat au constatat și apreciat

circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei în latura pedepsei aplicate inculpatului,

în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor

de drept material, inclusiv de prevederile art. 61, 75 și 84 alin. (1) Cod penal, 3641

alin. (8) Cod de procedură penală, conform căror la aplicarea legii penale se ține cont

de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunilor săvârșite, de persoana celui

vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală.

Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului,

precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și

a altor persoane. Persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se

aplică o pedeapsă echitabilă în limitele și în strictă conformitate cu dispozițiile legii.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de

gravitatea infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei

care atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Inculpatul care a recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca

judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală

beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în

cazul pedepsei cu închisoare.

În consecutivitatea enunțată, instanțele just au concluzionat că, în cazul care

inculpatul a recunoscut vina, s-a căit și a solicitat examinarea cauzei în procedura

prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, dar a comis două infracțiuni - mai

puțin gravă și gravă, mai fiind condamnat anterior, nu a recuperat integral dauna

cauzată, chiar și în prezența circumstanțelor atenuante invocate de recurent,

suspendarea condiționată a executării pedepsei în baza art. 90 Cod penal, ar reprezenta

o soluție de pedeapsă penală prea blândă, inechitabilă, inadecvată și disproporțională

în raport cu gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, persoana inculpatului și a

scopului pedepsei penale sub aspectul restabilirii echității sociale, corectării ultimului,

prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea lui, cât și a altor persoane.

Deci, pedeapsa respectivă a fost motivată, individualizată și aplicată

inculpatului în corespundere cu prevederile legale (pct. 4. din decizie).

Pe lângă aceasta, recursul declarat, potrivit argumentelor invocate și reproduse

în pct. 5. din prezenta decizie, este întemeiat doar pe critica modului în care instanțele

de fond și de apel au apreciat probele și circumstanțele cauzei în latura pedepsei

penale.

6

Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de procedură

penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere,

formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate

de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel,

activitatea instanțelor de fond și de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea

probelor și circumstanțelor cauzei în latura pedepsei penale în alt sens decât cel pe

care îl propune inculpatul este o competență și prerogativă legală a acestei instanțe,

care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod

de procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel,

este lipsită de orice temei legal.

Mai mult, motivele invocate în recurs au constituit deja obiect de examinare în

instanțele de fond și de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens (pct. 2.

- 5. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor pricinii care au fost

puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi

temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița c.

Moldovei).

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanțele de fond și de apel

nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că i s-au aplicat

pedepse individualizate conform prevederilor legale, și că recursul ordinar este unul

vădit neîntemeiat.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este

vădit neîntemeiat.

Prin urmare, odată ce este vădit neîntemeiat, recursul de pe rol urmează a fi

declarat inadmisibil.

procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Guțanu Andrei xxxx

împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău din 06 februarie 2020 și deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 01 iulie 2020, pe motiv că este vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, fiind pronunțată integral la 24 decembrie 2020.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

7