1ra-2169/2020 — art. 217 alin. 4 lit. b CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 217 alin. 4 lit. b CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 5,8,10 CPP
1ra-2169/2020 — art. 217 alin. 4 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 1ra-2169/2020
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
02 decembrie 2020 mun. Chișinău
Colegiul Penal în următoarea componență:
președinte Diaconu Iurie
judecători Catan Liliana
Guzun Ion
examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul
Pucas Ina în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului
penal al Curții de Apel Chișinău din 29 iulie 2020, în cauza penală privindu-l pe
ȚARIOV Veaceslav XXXXX, născut la XXXXX,
originar din XXXXX, domiciliat în XXXXX.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 06.07.2017 – 01.11.2019;
Instanța de apel: 26.03.2020 – 29.07.2020;
Instanța de recurs: 16.10.2020 – 02.12.2020.
c o n s t a t ă:
Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din 01 noiembrie 2019,
cauza fiind examinată conform prescripțiilor din art. 3641 Cod de procedură penală,
Țariov Veaceslav a fost recunoscut vinovat și condamnat pe:
- art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal (epizodul din 05.05.2017), fiindu-i stabilită
pedeapsă sub formă de închisoare pe termen de 1 an, cu executare în penitenciar de
tip semiînchis, cu privarea de dreptul a exercita activitate în domeniul circulației
drogurilor, etnobotanicelor sau analogii acestora, pe termen de 5 ani;
- art. 217 alin. (4) lit. b) Cod Penal (epizodul din 07.05.2017) și i s-a stabilit
pedeapsa de 1 an închisoare, cu ispășire în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea
de dreptul a exercita activitate în domeniul circulației drogurilor, etnobotanicelor sau
analogii acestora, pe termen de 5 ani.
În temeiul art. 84 alin. (1) Cod Penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul
parțial, al pedepselor aplicate, i s-a stabilit lui Țariov Veaceslav pedeapsă definitivă
sub formă de închisoare pe termen de 1 ani și 6 luni, cu executare în penitenciar de
tip semiînchis, cu privarea de dreptul a exercita activitate în domeniul circulației
1
drogurilor, etnobotanicelor sau analogii acestora, pe termen de 5 ani.
În conformitate cu art. 90 Cod Penal, s-a dispus suspendarea condiționată a
executării pedepsei cu închisoare aplicată lui Țariov Veaceslav pe termen de
probațiune de 1 an.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță, în fapt, a constatat că, Țariov
Veaceslav, aflându-se în mun. Chișinău, a păstrat asupra sa masa vegetală uscată și
mărunțită de culoarea galben-cafenie-violetă cu greutatea de 0,190 gr, ambalată într-
un pachețel din polimer transparent, până cînd la 05.05.2017, a fost reținut de
colaboratorii de poliție în scara 2 a blocului locativ XXXXX, iar ulterior escortat la
Inspectoratul de Poliție Buiucani din XXXXX, unde a fost ridicat de la el pachețelul
depistat.
Tot el, la 07.05.2017, aflându-se în mun. Chișinău, a păstrat asupra sa masa
vegetală uscată și mărunțită de culparea galben-cafenie-violetă cu greutatea de 0,162
gr, ambalată într-un pachețel din polimer transparent. în aceiași zi a fost reținut de
către colaboratorii de poliție în apropierea Policlinicii nr.7, din XXXXX, iar ulterior
escortat la Inspectoratul de Poliție Buiucani din XXXXX, unde a fost ridicat de la el
pachețelul depistat.
Conform raportului de constatare tehnico-științifică nr.34/12/l-R-2852 din
25.05.2017, precum și a raportului de constatare tehnico-științifică nr.34/12/l-R- 2869
din 26.05.2017, s-a stabilit că masa vegetală uscată și mărunțită de culoarea galben-
cafenie-violetă cu greutatea de 0,190 gr și greutatea de 0,162, ambalate în pachețele
din polimer transparent, care au fost depistate și ridicate de la Țariov Veaceslav la
05.05.2017 și la data de 07.05.2017, a fost îmbibată cu cannabinoidul sintetic
MDMB(N)-2201, care nu este inclus în Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.
1088 din 05.10.2004 „Cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor
stupefiante, psihotrope și precursorilor acestora, supuse ilicit, precum și cantitățile
acestora, AB-PINACA-CHM de la 0,25 gr constituie proporții deosebit de mari.
Legalitatea și temeinicia sentinței de condamnare, a fost atacată cu apel de
către procuror, care a solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit
modului stabilit pentru prima instanță prin care Țariov Veaceslav să fie recunoscut
vinovat în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal (2
episoade) și a-i stabili o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 1 an și 6
luni pentru fiecare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, iar în
conformitate cu prevederile art. 84 alin. (l) Cod penal, prin cumul parțial a-i stabili
pedeapsă definitivă sub formă de închisoare de 2 ani și 6 luni, cu executare în
penitenciar de tip semiînchis.
În motivarea cererii de apel s-a indicat că instanța de fond, neîntemeiat i-a stabilit
o pedeapsă prea blîndă și cu suspendarea executării pe termen de un an în coraport cu
2
fapta încriminată și care nu î-și v-a atinge scopul de corectare a condamnatului,
precum și de prevenirea de comitere din partea acestuia a unor noi infracțiuni, or
aplicarea unei asemenea pedepse nu v-a duce la restabilirea echității sociale și
corectarea inculpatului.
În același context, potrivit art. 394 alin. (2), pct. 3) din Codul de procedură
penală, instanța de judecată este obligată, să motiveze aplicarea unei condamnări cu
suspendarea condiționată a executării pedepsei, iar potrivit art. 90 Cod penal, la
adoptarea unei asemenea hotărîri instanța este obligată ca în hotărîrea sa, să indice
motivele condamnării cu suspendare condiționată a executării pedepsei, însă în
virtutea acestor circumstanțe, sentința din 01 noiembrie 2019, nu corespunde rigorilor
și prevederilor stabilite de normele citate supra.
Prin decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 29 iulie 2020,
apelul procurorului a fost admis, cu casarea sentinței în partea individualizării
executării pedepsei și s-a pronunțat în această parte o nouă hotărîre potrivit modului
stabilit pentru prima instanță prin are s-a exclus aplicarea prevederilor art. 90 Cod
penal, cu dispunerea executării pedepsei închisorii, în penitenciar de tip semiînchis.
În rest, sentința s-a menținut fără modificări.
În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a menționat că, instanța de
fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a tras concluzia că
inculpatul a săvârșit anume infracțiunile pentru care a fost condamnat, însă la
stabilirea pedepsei nu a ținut cont de toate circumstanțele reale și personale ale
inculpatului în coroborare cu prevederile art. 61 din Codul penal.
La numirea tipului și măsurii de pedeapsă inculpatului, instanța de apel a reținut
că deși instanța de fond a reiterat prevederile art. 6, 7, 61, 75 – 78 Cod penal, nu le-a
aplicat corespunzător, considerent din care apelul acuzatorului de stat urmează a fi
admis în această parte. La individualizare, stabilirea categoriei și termenului pedepsei
inculpatului s-a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75 din Codul penal și anume de
gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat,
de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de condițiile de
viață ale familiei acestuia precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și
reeducării vinovatului.
La caz, privind gravitatea infracțiunii săvârșite, conform art. 16 Cod penal,
instanța de apel a atestat că infracțiunea săvârșită, în funcție de caracterul și gradul
prejudiciabil, se atribuie la categoria infracțiunilor mai puțin grave. În continuare, nu
s-a reținut careva circumstanțe agravante, stabilite de art. 77 Cod penal în sarcina
inculpatului. Iar, conform prevederilor art. 76 Cod penal, drept circumstanțe atenuante
s-a reținut căința activă a inculpatului.
3
Consecvent, la stabilirea pedepsei instanța reiterează prevederile art. 3641 alin.
(8) Cod de procedură penală care prevede, că inculpatul care a recunoscut săvârșirea
faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor
administrate în faza de urmărire penală beneficiază de reducerea cu o treime a
limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare (...).
Astfel, în privința inculpatului s-a aplicat pedeapsa închisorii pe un termen de
1 an, pentru fiecare episod în parte, iar cu aplicarea art. 84 Codul penal, pedeapsă
definitivă de 1 an și 6 luni, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, categoria și
termenul pedepsei enunțate fiind de natură să respecte pe de o parte principiul
umanismului, iar pe de altă parte principiul echității, fără să fie afectat scopul general
al legii penale. Totodată s-a aplicat pedeapsa complementară obligatorie - privarea de
dreptul a exercita activitate în domeniul circulației drogurilor, etnobotanicelor sau
analogii acestora, pe un termen de 5 ani.
În acest context, instanța de apel a menționat că, instanța de fond, suspendînd
condiționat executarea pedepsei nu a indicat în aceste sens careva circumstanțe ce ar
indica că inculpatul întrunește cerințele normei materiale, omițînd pericolul
infracțiunilor comise, impactul asupra societății, dar și faptul că inculpatul a comis
două infracțiuni. Astfel, în speță se atestă că prevederile art. 90 din Codul penal nu î-
i sunt aplicabile inculpatului,
Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, avocata Pucas Ina în interesele
inculpatului a atacat-o cu recurs ordinar, invocînd motivele prevăzute de art. 427 alin.
(1) pct. 5, 8, 10 Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei și remiterea
cauzei la rejudecare în instanța de apel în alt complet de judecată.
În motivare recurenta a indicat următoarele:
- instanța de apel nu a luat în considerare că inculpatul antecedente penale nu
are, a recunoscut fapta comisă și se căiește, la fel indică pericolul social al faptei
comise și deloc pericolul asupra vieții și sănătății inculpatului, acesta deținînd
substanțele depistate de angajații poliției pentru consum personal;
- nu s-a dat o apreciere cuvenită probelor prezentate de acuzare și nu a analizat
dacă fapta comisă constituie infracțiune;
- în speță, cantitatea substanței nu a fost stabilită, fapt ce demonstrează că
acțiunile inculpatului sunt neîntemeiat calificate ca păstrarea analogului substanței
AB-PINACA-CHM, în proporții deosebit de mari;
- reieșind din faptul că nici o convenție internațională în materie nu definite
noțiunea de „analog” al substanței narcotice sau psihotrope, Țariov Veaceslav nu
poate fi tras la răspundere penală pentru păstrarea unei substanțe care nu se conține în
Lista substanțelor narcotice și psihotropice din Hotărîrea Guvernului nr. 79 din 23
ianuarie 2006;
4
- inculpatului nu i-au fost înmânate Ordonanța de recunoaștere în calitate de
bănuit din 24.06.2017, Ordonanța de punere sub învinuire din 25.06.2017, Ordonanța
de punere sub învinuire din 28.06.2017 în limba rusă.
În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură
penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului avocatului,
menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat și
lipsit de temeiuri legale.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport
cu actele cauzei, Colegiul Penal al instanței de recurs conchide asupra inadmisibilității
acestuia, pentru următoarele motive.
Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs
examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii
instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul
în care constată că este vădit neîntemeiat.
În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de
apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele
de fond și de apel.
Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept
material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la
faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu
respectarea dispozițiilor de drept formal și material.
Referitor la recursul declarat de avocata Pucas Ina în interesele inculpatului
în partea condamnării lui Țariov Veaceslav în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal
(2 episoade), Colegiul menționează că, din prevederile art. 420 alin. (4) Cod de
procedură penală rezultă că exercitarea recursului este condiționată de utilizarea
prealabilă a apelului, în cazul în care legea prevede această cale ordinară de atac.
Persoanele indicate în art. 401 Cod de procedură penală, care nu au folosit
calea de atac a apelului, pot declara recurs numai dacă prin hotărârea atacată a fost
modificată soluția primei instanțe și prin aceasta s-a înrăutățit situația recurentei.
Astfel, inculpatul care nu a atacat cu apel sentința primei instanțe poate ataca cu
recurs decizia prin care, în urma admiterii apelului procurorului sau părții
vătămate, i-a fost înrăutățită situația.
În speță se constată, că atât avocatul cât și inculpatul nu au contestat sentința
instanței de fond în partea condamnării lui Țariov Veaceslav în baza art. 217 alin.
(4) lit. b) Cod penal, deci nu au folosit calea apelului și raportând în această parte
situația în cauză la normele citate, rezultă că recursul este inadmisibil prin
neutilizarea apelului, cale care era obligatorie pentru aceste infracțiuni
5
Prin decizia instanței de apel, lui Țariov Veaceslav i-a fost exclusă aplicarea
prevederilor art. 90 Cod penal și s-a stabilit pedeapsa reală de 1 an și 6 luni în
penitenciar de tip semiînchis, prin urmare inculpatul și avocatul său, au dreptul de a
contesta decizia instanței de apel doar în partea stabilirii pedepsei reale, deci
recursul ordinar urmând a fi examinat doar în această parte.
Colegiul constată că recursul declarat are ca temeiuri pct. 5), 8), 12) alin. (1)
art. 427 Cod de procedură penală care stipulează că hotărârea instanței de apel
poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de
fond și de apel în cazul în care cauza a fost judecată în primă instanță sau în apel
fără citarea legală a unei părți sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a
se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate, nu au fost
întrunite elementele infracțiunii sau instanța a pronunțat o hotărîre de
condamnare pentru o altă faptă decît cea pentru care condamnatul a fost pus sub
învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei
legi mai blînde și când faptei i s-a dat o încadrare juridică greșită.
Verificând materialele dosarului în raport cu criticele recurentei, Colegiul
penal conchide că la judecarea apelului instanța a examinat cauza complet și
obiectiv, adoptând o soluție corectă privind condamnarea inculpatului în baza art.
217 alin. (4) lit. b) Cod penal, care este argumentată și corespunzătoare
circumstanțelor de fapt și de drept stabilite în speță.
După cum rezultă din textul deciziei atacate, instanța de apel și-a motivat
decizia în conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură
penală, astfel, decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus, la caz, la
adoptarea soluției expuse pe larg în pct. 5. din prezenta decizie.
Colegiul constată, că instanța de apel, judecând cauza, a dat deciziei sale o
motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă, soluție pe care instanța
de recurs și-o însușește pe deplin și a cărei reluare nu se mai impune, având în
vedere și faptul că verificând hotărârea atacată în raport cu prevederile art. 424
alin. (2) Cod de procedură penală, temeiuri de casare a hotărârii atacate nu s-au
stabilit.
Cu referire la pedeapsa stabilită inculpatului, Colegiul menționează că
instanța de apel, concluzionând asupra vinovăției inculpatului și conducându-se de
prevederile art. 61, 75 Cod penal, corect a considerat că inculpatul poate fi corectat
și reeducat în condițiile aplicării unei pedepse sub formă de închisoare reală, care
va duce la corectarea lui și care îl va face să înțeleagă necesitatea respectării legii
și normelor de conviețuire socială.
Astfel, analizând materialele cauzei și hotărârea atacată, Colegiul nu a
constatat careva erori de drept ce ar afecta legalitatea ei, acțiunilor inculpatului s-
6
a dat o calificare justă, pedeapsa individualizată corect, astfel neexistând nici un
temei de implicare a instanței de recurs în vederea casării hotărârii atacate.
În temeiul art. 432 alin. (1) – (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul
Penal
d e c i d e :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Pucas Ina în numele
inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29
iulie 2020, în cauza penală privindu-l pe ȚARIOV Veaceslav XXXXX, ca fiind vădit
neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 24 decembrie 2020.
Președinte Diaconu Iurie
Judecător Catan Liliana
Judecător Guzun Ion
7