1ra-498/2021 — Art.217/1 alin.4 lit.d CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău sediul (Buiucani) din 15 octombrie 2019, Paramonov Victor a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art.79 Cod penal, la 4 ani și 8 luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis și cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate în domeniul farmaceutic și în domeniul circulației drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora pe un termen de 5 ani. A fost încasat din contul inculpatului Paramonov Victor în beneficiul statului suma de 2 800 lei cu titlu de cheltuieli judiciare. A fost confiscat în beneficiul statului mijloace bănești în mărime de 3 410, 00 euro și 3 000,00 lei care au fost puși la păstrarea temporară la Direcția Administrare Fiscală mun. Chișinău, după intrarea în vigoare a sentinței.

Pentru a se pronunța, prima instanță a constatat în fapt că, Paramonov Victor într-o perioadă nestabilită de organul de urmărire penală, urmărind scopul procurării, păstrării, transportării, precum și înstrăinării drogurilor, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și dorind în mod conștient survenirea acestora, acționând cu intenție directă îndreptată la atingerea 1 scopului său, a procurat în circumstanțe necunoscute la moment organului de urmărire penală droguri în proporții deosebit de mari, în scop de înstrăinare, pe care le-a păstrat, transportat și înstrăinat mai multor persoane consumatori. Astfel, Paramonov Victor, în vederea realizării scopului său infracțional, urmărind scopul punerii în circulație ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, acționând prin participație, pentru păstrare, transportare, distribuire și vânzare, a procurat de la persoane necunoscute substanță stupefiantă în cantități deosebit de mari, pe care le-a păstrat la domiciliul său pe adresa XXXXX, până la data de 04.01.2018, când o parte din cantitatea de droguri obținută, depozitată în 6 pachețele, i-a înstrăinat-o în curtea domiciliului său lui Calaraș Artur la preț de 600 lei, substanță care ulterior a fost ridicată de la domiciliul ultimului în timpul efectuării percheziției, și care conform raportului de expertiză judiciară nr.34/12/1-R-32 din 27.02.2018 reprezintă masă vegetală uscată și mărunțită de culoare verde, îmbibată cu cannabinoidul sintetic 5-Fluora ADB cu cantitatea totală de 10,76 g. Potrivit scrisorii nr.4976 din 14.04.2017 IMSP Dispensarul Republican de Narcologie de comun cu Comitetul Permanent de Control asupra Drogurilor substanța 5-Fluora ADB este analog al substanței AKB 48, care reprezintă substanță stupefiantă (Lista nr.1 Substanțele stupefiante. Tabelul I. Substanțele stupefiante și substanțele psihotrope neutilizate în scopuri medicinale, Hotărârea Guvernului nr.1088 din 05 octombrie 2004). Conform pct.193 a Hotărârii Guvernului nr.79 din 23.01.2006 ,,Cu privire la Lista substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora”, 5F-AKB 48 de la 0,25 g., care constituie proporții deosebit de mari. Tot el, Paramonov Victor, a procurat în circumstanțe necunoscute substanțe stupefiante și psihotrope în proporții deosebit de mari, cu scop de înstrăinare și le-a păstrat la domiciliul său pe adresa XXXXX, până la data de 18.01.2019, când au fost depistate și ridicate în timpul efectuării percheziției de către colaboratorii de poliție și anume: un pachet din polimer transparent cu o masă vegetală uscată și mărunțită de culoare verde, 18 pachețele din hârtie de culoare albă cu o masă vegetală uscată și mărunțită de culoare verde, un fragment de butelie din polimer (partea superioară) și o lulea. Conform concluziei raportului de expertiză nr.34/12/1-R-319 din 20.03.2019, masa vegetală uscată de culoare verde, ridicată la 18.01.2019 în rezultatul efectuării percheziției la domiciliul cet. Paramonov Victor reprezintă substanță stupefiantă marihuană, obținută artizanal din plantele de cannabis. Cantitatea substanței stupefiante - marihuană constituie 12,12 g, (masă uscată). Masa vegetală uscată de culoare verde din interiorul celor 3 pachețele din polimer transparent, împachetate și sigilate într-un pachet din polietilenă de culoare neagră și masa vegetală uscată verde din interiorul celor 18 pachețele din hârtie de culoare albă depistate și ridicate în aceleași circumstanțe, împachetate și sigilate într-un pachet din polietilenă de culoare albă reprezintă produs etnobotanic, care conține cannabinoidul sintetic MDMB(N)-2201, neutilizat în scopuri medicinale. Cantitatea produsului etnobotanic îmbibat cu cannabinoidul sintetic MDMB(N)- 2201 constituie în total 2 151,71 g. (masă uscată). Depunerile de substanță de culoare cafenie de pe lulea și depunerile de substanță de culoare cafenie de pe fragmentul de butelie din polimer transparent, ridicate în aceleași circumstanțe, s-a depistat tetrahidrocannabinol și cannabinoidul sintetic MDMB(N)-2201, cantitatea depunerilor de pe fragment de butelie, care conține cannabinoidul sintetic MDMB(N)- 2201 constituie 0,1 g., iar depunerile de pe lulea, care conține tetrahidrocannabinol și cannabinoidul sintetic MDMB(N)-2201 constituie 0,11 g. Conform pct.25 a Hotărârii Guvernului nr.79 din 23.01.2006 ,,Cu privire la Lista substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora”, substanța tetrahidrocannabinol de la 0,05 g. până la 0,5 g. constituie proporții mari. Potrivit scrisorii parvenite de la IMSP Dispensarul Republican de Narcologie nr.01/-12/632 din 18.04.2017, înregistrată în cancelaria CTCEJ al IGP MAI al RM la data de 20.07.2014 cu nr.569, substanța MDMB(N)-2201 este analog al substanței AB-PINACA-CHM, care reprezintă substanță stupefiantă (Lista nr. 1 Substanțele stupefiante. Tabelul I. Substanțele stupefiante și substanțele psihotrope neutilizate în scopuri medicinale, Hotărârea Guvernului nr. 1088 din 05 octombrie 2004). Conform pct.193 din Hotărârea Guvernului nr.79 din 23.01.2006 ,,Cu privire la Lista substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora”, AB-PINACACHM de la 0,25 g. constituie proporții deosebit de mari. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, prima instanța a reținut în drept, că faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal.

Procurorul, a contestat cu apel sentința, solicitând casarea acesteia, în partea stabilirii pedepsei, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui Paramonov Victor în baza art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsa 10 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis, cu privarea dreptului de a activa în domeniul farmaceuticii sau altul legat de circulația drogurilor pe un termen de 5 ani. În motivarea cerințelor sale s-au invocat următoarele aspecte: -nu au fost stabilite careva circumstanțe excepționale sau alte circumstanțe care ar micșora esențial gravitatea faptei inculpatului Paramonov Victor, condiții obligatorii prevăzute de art.79 din Codul penal, pentru a aplica o pedeapsă la limita minimă, prevăzută de legea penală pentru infracțiunea respectivă; -în cadrul examinării acestei cauze penale în cadrul instanței de judecată, nu au fost stabilite careva motive care ar concluziona că nu este rațional ca inculpatul Paramonov Victor, să nu execute pedeapsa solicitată de către acuzator, ci una mai blândă decât cea prevăzută de lege, astfel încât să fie relevantă speței aplicabilitatea prevederilor art.79 alin (3) din Codul penal, iar instanța de judecată s-a rezumat doar la argumentele precum că, vârsta inculpatului și starea de sănătate a acestuia ar fi suficiente pentru aplicarea unei pedepse mai blânde decât cea prevăzută de lege, de vreme ce în cadrul ședințelor de judecată nu au fost prezentate careva dovezi, precum că inculpatul ar suferi de o careva maladie ori că starea de sănătate a acestuia ar lăsa de dorit; 3 -nu poate fi reținut nici argumentul instanței precum că, vârsta inculpatului ar putea servi un temei de aplicare a unei pedepse mai blândă decât cea prevăzută de lege, de vreme ce acesta nu a atins nici măcar vârsta necesară de pensionare de 63 de ani, iar prin urmare o atare abordare din parte instanței de fond nu poate fi apreciată decât ca o atitudine părtinitoare față de acțiunile inculpatului, menite să-l ajute pe inculpat ca să execute o pedeapsă mult mai blândă, prezumându-1 pe inculpat ca nefiind vinovat în totalitate pentru comiterea faptei care îi este incriminată, ignorând nejustificat și cu desăvârșire, probele prezentate de către acuzare; -sentința contestată urmează a fi casată din motiv că, instanța de fond nu a analizat pe deplin toate circumstanțele speței, sub aspectul art.79 alin.(1) din Codul Penal, în a cărui prevederi sunt enumerate situațiile și cazurile în care este posibilă aplicarea unei pedepse mai blânde decât cea prevăzută de lege; -referitor la „scopul și motivele comiterii infracțiunii” instanța de fond la aplicarea pedepsei urma să rețină că, întrucât cantitățile de droguri depistate la inculpatul Paramonov Victor în special cantitatea de 151,71 gr. de cannabinoid sintetic MDMB(N)-2201, precum și cantitatea de 10,76 gr. de cannabinoid sintetic 5-Fluora ADB, care au fost înstrăinate lui Calarași Artur, și care ulterior au fost depistate la domiciliul ultimului în rezultatul efectuării percheziției, denotă fără echivoc implicarea numitului în comercializarea drogurilor, în vederea obținerii unor venituri ilicite, iar în așa mod atentând grav la sănătatea publică și normele de conviețuire socială; -cu referire la „rolul inculpatului în săvârșirea infracțiunii”, instanța de fond la aplicarea pedepsei urma să rețină că, inculpatul Paramonov Victor a avut un rol activ și direct în procurarea substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari, în scop de înstrăinare, pe care le-a păstrat, transportat și ulterior înstrăinat mai multor persoane consumatori de droguri, or faptul că, în rezultatul efectuării percheziției la domiciliul său au fost depistate mase vegetale de produse etnobotanice îmbibate cu cannabinoidul sintetic MDMB(N)-2201, în cantitate de 151,71 gr., cantitate care depășește de 606,84 ori limita proporțiilor deosebit de mari pentru această substanță și care a fost predate benevol de către acesta atunci când a fost efectuată percheziția la domiciliul său, confirmă anume acest fapt. Cu referire la acest aspect instanța de fond urma să rețină că, tot la domiciliul inculpatului Paramonov Victor, unde a fost descoperită această cantitate enormă de droguri, au mai fost depistate și ridicate mijloace bănești în sumă de 3 410 Euro și 3 000 lei, bani care au provenit din înstrăinarea drogurilor, în ipoteza în care inculpatul nu este încadrat în câmpul muncii și respectiv nu poate justifica în nici un fel, posesia unei asemenea sume de bani; -cu referire „comportarea inculpatului în timpul și după consumarea infracțiunii” instanța de fond la aplicarea pedepsei urma să rețină că, inculpatul Paramonov Victor, a săvârșit cu intenție o infracțiune deosebit de gravă și în virtutea faptului că a fost demonstrată pe deplin vina acestuia în comiterea infracțiunii încriminate, prin depistarea și ridicarea unor cantități impunătoare de substanțe narcotice la domiciliul acestuia, precum și a unor sume de bani care rezultă din 4 comercializarea acestora, inculpatul nu a recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate și nici nu a manifestat careva regret pentru faptele comise, negând cu vehemență orice implicare a sa în comiterea infracțiunii incriminate, manifestând astfel pe parcursul examinării acestei cauze penale în instanța de judecată un comportament cinic și perfid în virtutea faptului că, de acuzare au fost prezentate probe suficiente care demonstrează fără nici un dubiu vinovăția acestuia în comiterea infracțiunii incriminate; -cu referire la „alte circumstanțe care micșorează esențial gravitatea faptei și a consecințelor faptei” instanța de fond urma să rețină faptul că, inculpatul Paramonov Victor, anterior a fost judecat, iar alte circumstanțe care ar atenua pedeapsa acestuia nu au fost stabilite, a săvârșit o infracțiune deosebit de gravă, deci, într-o atare conjunctură un asemenea cumul de circumstanțe nu micșorează nici într- un fel gravitatea faptei comise de către inculpat, însă justifică încă odată legalitatea și corectitudinea pedepsei care a fost solicitată de către acuzatorul de stat; -cu referire la „consecințele faptei”, în situația în care organele de drept nu interveneau rapid și cu promptitudine la curmarea acțiunilor ilegale și antisociale ale inculpatului Paramonov Victor, iar drogurile care au fost depistate și ridicate în rezultatul percheziției la domiciliul acestuia, care erau într-o cantitatea enormă și dânsul reușea să le vândă, urmau să survină consecințe catastrofale, prin aceea că urma să fie pusă în pericol sănătatea la câteva sute de cetățeni, iar indirect să condiționeze comiterea de noi infracțiuni; -deși inculpatul Paramonov Victor nu a săvârșit infracțiunea incriminată prin participație, totuși acesta nu a contribuit în nici un fel la identificarea, documentarea și reținerea persoanelor de la care procura drogurile care au fost ridicate în rezultatul percheziției la domiciliul acestuia, ceea ce în esență acest cumul de circumstanțe combate în totalitate argumentul instanței de fond prin care a aplicat art.79 alin.(3) Cod penal, la stabilirea pedepsei, iar pe de altă parte demonstrează legalitatea și echitatea pedepsei care a fost solicitată de către acuzator; -instanța de fond a interpretat eronat prevederile art.art.7, 75 Cod penal, iar în consecință în privința inculpatului Paramonov Victor i-a fost aplicată o pedeapsă mult prea blândă în raport cu gravitatea infracțiunii comise; -la aplicarea unei asemenea pedepse instanța de fond a ignorat cu desăvârșirea importanța probelor care au fost acumulate în cadrul investigării acestei infracțiuni și anume - conținutul procesului-verbal de audiere a martorului Calaraș Artur Nicolae; procesul-verbal de percheziție din 18.01.2019, efectuat la domiciliul lui Paramonov Victor, de pe adresa XXXXX; raportul de expertiză nr. 34/12/1-R-319 din 20.03.2019; conținutul procesului-verbal de percheziție din 04.01.2018, efectuată la domiciliu lui Calaraș Artur pe adresa mun. Chișinău, str. E. Coca 15, ap. 209; raportul de expertiză judiciară nr.34/12/1-32 din 27.02.2018; procesul-verbal de examinare din 06.03.2019 prin care au fost examinate mijloacele bănești ridicate în timpul percheziției la domiciliul lui Paramonov Victor, probe care demonstrează fără nici un dubiu vinovăția numitului în comiterea infracțiunii încriminate; -acuzarea consideră că pedeapsa stabilită inculpatului Paramonov Victor este prea blândă și contrar prevederilor art.61 Cod penal, nu-și va atinge scopul de 5 corectare a condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea lui cât și din partea altor persoane; -acuzarea consideră că, aplicarea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 10 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, ar contribui la maximum la corectarea și reeducarea inculpatului, îl va reține de la comiterea unor infracțiuni similare, îl va determina ca pe viitor să adopte un mod corect de viață în societate și va conștientiza gravitatea și consecințele faptei incriminate or, în cazul aplicării unei altei pedepsei decât cele solicitate, va condiționa pe viitor încurajarea de comitere a unor infracțiuni similare; -în ultima perioadă de timp, se atestă o creștere alarmantă a infracțiunilor ce țin de circulația ilegală a substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor, a numărului persoanelor care consumă astfel de substanțe, însă instanța nu a ținut cont de scopul pedepsei care primordial trebuie să restabilească echitatea socială și să prevină săvârșirea de noi infracțiuni atât din partea condamnatului cât și a altor persoane, iar aplicarea unei pedepse neprivative de libertate în context va duce la încurajarea pe viitor a comiterii infracțiunilor similare de către alte persoane. 3.1. Avocatul Capcelea Liviu în numele inculpatului, a contestat cu apel sentința solicitând casarea acesteia cu pronunțarea unei hotărâri de achitare, deoarece fapta nu întrunește elementele infracțiunii. În motivarea cerințelor sale s-au invocat următoarele aspecte: -martorul Călăraș Artur a menționat expres că nu a cumpărat careva substanțe narcotice de la Paramonov Victor, iar declarațiile făcute la faza de urmărire penală nu sunt veridice dat fiind faptul că au fost făcute fiind în stare de ebrietate narcotică, stres și presiune psihologică din partea organului de urmărire penală; -de asemenea, în cadrul ședinței de judecată a fost audiat martorul apărării Lungu Serghei, care prin declarațiile sale a explicat proveniența banilor în apartamentul supus percheziției și anume a menționat că banii îi aparțin și provin de la avansul primit pentru apartamentul pe care îl vinde; -la fel, de către apărare a fost prezentat și copia actelor (recipisa și vânzare cumpărare) prin care se confirmă faptul că în XXXXX, a fost vândut de către proprietarul Lungu Serghei, iar recipisa din 15.01.2019, indică expres că cel din urmă a primit avans suma de 68 000 lei, care parțial a fost ulterior schimbată în valută Euro, sumă ce coincide cum suma ridicată de către organul de urmărire penală la momentul percheziției; -organul de urmărire penală nu a reușit să probeze faptul că substanțele narcotice ridicate în urma percheziției îi aparțin lui Paramonov Victor, ținând cont de faptul că cel din urmă nu era proprietarul apartamentului în care au fost găsite substanțele narcotice, mai mult ca atât, în apartament aveau acces mai multe persoane; -probele acuzării au fost combătute integral de către apărare; -nici un act de acuzare nu poate fi bazat numai pe presupuneri, dacă acestea în coraport cu alte probe pertinente și concludente nu demonstrează vinovăția persoanei. În conexiunea celor relatate urmează a fi reținute alegațiile cet. Călăraș Artur, prin care menționează că a achiziționat de la Paramonov Victor substanțe 6 narcotice, astfel învinuirea adusă este iluzorie, părtinitoare, neconcordantă realității și vădit neîntemeiată din această perspectivă veridicitatea acesteia urmează a fi pusă la îndoială întrucât este lipsită de temei și suport probatoriu; -în această ordine de idei se reiterează că martorii audiați în cadrul urmăririi penale și ședințelor de judecată, au furnizat suficientă informație pentru a fi apreciată drept probe pertinente, concludente și utile, ce ar demonstra nevinovăția inculpatului în afara oricărui dubiu rezonabil; -vina inculpatului Paramonov Victor, nu a fost dovedită, ori careva probe directe ce ar demonstra vinovăția nu au fost prezentate, învinuirea fiind bazată exclusiv pe presupuneri, care nu au o susținere bazată pe probe, faptele constatate nu întrunesc elementele infracțiunii pentru care inculpatul a fost pus sub acuzare. 3.2. Inculpatul, a contestat cu apel sentința solicitând casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță. În motivarea cerințelor sale a invocat faptul că: -la examinarea cauzei penale, au fost încălcate prevederile art.25 Cod procedură penală. Instanța de fond nu a ținut cont de faptul că la efectuarea percheziției nu a fost prezent avocatul inculpatului, în cele din urmă, instanța de fond a pronunțat o sentință neîntemeiată în privința sa.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 septembrie 2020, apelurile declarate de către avocat și de către inculpat au fost respinse ca fiind nefondate, iar apelul declarat de către procuror a fost admis, casată parțial sentința și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Paramonov Victor a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, la 7 ani 6 luni închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau a exercita activitate în domeniul farmaceutic și în domeniul circulației drogurilor, etnobotanicilor sau analoagelor acestora pe termen de 5 ani. În rest sentința a fost menținută. 4.1. În motivarea soluției sale, instanța de apel a indicat că, prima instanță cercetând în cumul probele administrate în ședința de judecată prin prisma admisibilității, pertinenței și concludentei, utilității și veridicității raportată la declarațiile date în ședința de judecată și probele administrate, a stabilit o corectă situație de fapt, dând faptelor reținute în sarcina inculpatului Paramonov Victor încadrarea juridică corespunzătoare, și anume art. 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal. Cu referire la argumentele avocatului Liviu Capcelea referitor la faptul că nevinovăția inculpatului se confirmă prin declarațiile martorului Călăraș Artur, care a menționat că nu a cumpărat careva substanțe narcotice de la Paramonov Victor, iar declarațiile făcute la faza de urmărire penală nu sunt veridice dat fiind faptul că au fost făcute fiind în stare de ebrietate narcotică, stres și presiune psihologică din partea organului de urmărire penală, instanța de apel apreciind declarațiile martorului Călăraș Artur, date atât la faza urmăririi penale, cât și în instanța de fond, a că declarațiile martorului date în cadrul ședinței de judecată nu pot fi apreciate ca fiind pertinente și concludente, or, la materialele cauzei penale nu a fost administrată nici o probă care să confirme faptul că la faza urmăririi penale, martorul Călăraș 7 Artur a depus declarații sub influența substanțelor narcotice și îi era frică de poliție. Cu referire la argumentele avocatului Capcelea Liviu la faptul că nevinovăția inculpatului se confirmă și prin declarațiile martorului Lungu Serghei, care prin declarațiile sale a explicat proveniența banilor în apartamentul supus percheziției și anume a menționat că banii îi aparțin și provin de la avansul primit pentru apartamentul pe care îl vinde, instanța de apel la fel le-a apreciat critic, or, versiunea lansată de martorul Lungu Serghei nu este verosimilă, atâta timp cât ultimul, nu s-a adresat cu cerere la organele de drept pentru a-i fi restituită suma de 3 410 Euro, care susține că îi aparține și care constituie un avans de la vânzarea apartamentului. Totodată, nici în cadrul ședinței de judecată, fiind audiat în calitate de martor al apărării, Lungu Serghei nu a solicitat restituirea respectivei sume de bani. În ceea ce privește alegațiile avocatului Capcelea Liviu despre faptul că organul de urmărire penală nu a reușit să probeze faptul că substanțele narcotice ridicate în urma percheziției îi aparțin lui Paramonov Victor, ținând cont de faptul că cel din urmă nu era proprietarul apartamentului în care au fost găsite substanțele narcotice, mai mult ca atât, în apartament aveau acces mai multe persoane, instanța de apel a aprecia critic, or, după cum rezultă din procesul-verbal de percheziție din 18.01.2019, Paramonov Victor a predat mai întâi benevol ofițerului de urmărire penală „un pachețel de polietilenă transparent cu o masă vegetală uscată și mărunțită de culoare verde, cu miros specific”, după care, existând o bănuială rezonabilă că acesta ar mai putea păstra și alte obiecte interzise, s-a purces la efectuarea nemijlocită a percheziției, fapt ce demonstrează că acesta de la bun început deținea asupra sa droguri. În contextul raționamentelor expuse supra, instanța de apel a constatat, în afara oricăror dubii rezonabile, în baza materialelor dosarului penal că acțiunile inculpatului Paramonov Victor cuprind elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal. 4.2. La capitolul individualizării pedepsei penale, instanța de apel a indicat că, verificând legalitatea și temeinicia soluției instanței de fond în partea individualizării pedepsei penale în privința inculpatului Paramonov Victor constată că instanța de fond nu a acordat deplină eficiență prevederilor art.art.6, 7, 61, 75, 79 Cod penal, respectiv, nu a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele care atenuează ori agravează răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Instanța de apel apreciind circumstanțele reținute de către instanța de fond ca fiind „excepționale” în sensul art.79 Cod penal, și anume vârsta inculpatului și starea de sănătate și raportându-le la sensul art.79 Cod penal, la materialele cauzei penale, la caracterul și gradul de pericol social al faptei, inclusiv și la personalitatea inculpatului, a atestat că în speță nu își găsesc confirmare careva circumstanțe excepționale sau alte circumstanțe care ar micșora esențial gravitatea faptei penale comisă de inculpatul Paramonov Victor, pentru a-i fi aplicată o pedeapsă la limita minimă, prevăzută de legea penală pentru infracțiunea respectivă. În susținerea poziției sale, instanța de apel a reținut că după caracterul și gradul 8 prejudiciabil al faptei, în conformitate cu criteriile stabilite la art.16 Cod Penal, infracțiunea imputată inculpatului, se califică ca infracțiune „deosebit de gravă”, Paramonov Victor nu a recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate, nu s-a căit de cele comise, deci nu a conștientizat impactul și consecințele faptei prejudiciabile comise, anterior a fost atras la răspundere penale, antecedentele penale fiind stinse, iar în conformitate cu prevederile art.art.76, 77 Cod penal în privința lui, careva circumstanțe atenuante sau agravante nu au fost reținute. Totodată, inculpatul a comis circulația ilegală a drogurilor și analogilor acestora, în scop de înstrăinare, și anume, procurarea, păstrarea, transportarea, distribuirea, drogurilor, și analogilor acestora, săvârșite în scop de înstrăinare, în proporții deosebit de mari. Instanța de apel a analizat circumstanțele cauzei ce caracterizează atât caracterul și modalitatea de comitere a faptei, cât și personalitatea inculpatului Paramonov Victor, atestând că la caz nu au fost stabilite careva „circumstanțe excepționale” în baza cărora inculpatului Paramonov Victor pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(4) lit. d) Cod Penal, a-i stabili o pedeapsă mai blândă decât cea prevăzută de lege, astfel încât să fie relevantă speței aplicabilitatea prevederilor art.79 alin.(3) Cod penal. Cu referire la circumstanțele reținute de către instanța de fond ca fiind „excepționale” în sensul art.79 Cod penal, și anume vârsta inculpatului și starea de sănătate a acestuia, instanța de apel a apreciat că acestea nu sunt nici relevante speței și nici suficiente pentru aplicarea unei pedepse mai blânde decât cea prevăzută de lege, de vreme ce în cadrul ședințelor de judecată nu au fost prezentate careva dovezi, precum că inculpatul ar suferi de o careva maladie ori că starea de sănătate a acestuia este una „gravă”.

Avocatul Capcelea Liviu în numele inculpatului, în temeiul pct.8) și 12) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, a contestat cu recurs hotărârile adoptate, solicitând casarea acestora cu pronunțarea unei hotărâri de achitare, deoarece fapta nu întrunește elementele infracțiunii. În motivarea cerințelor sale s-au invocat următoarele aspecte: -unicul martor al acuzării Călăraș Artur, în cadrul ședinței de judecată, pe parcursul examinării cauzei în fond, fiind preîntâmpinat de răspundere penală pe care o poartă pentru declarații mincinoase sau refuzul de a face declarații a menționat expres că nu a cumpărat careva substanțe narcotice de la Paramonov Victor, iar declarațiile făcute la faza de urmărire penală nu sunt veridice dat fiind faptul că au fost făcute fiind în stare de ebrietate narcotică, stres și presiune psihologică din partea organului de urmărire penală. în această ordine de idei, nu este clară poziția instanțelor de fond și cea de apel, care acordă prioritate declarațiilor făcute la faza de urmărire penală, fără a ține cont de poziția martorului în cadrul ședinței de judecată, unde a explicat motivele care l-au determinat la faza de urmărire penală să ofere declarații neveridice; -în cadrul ședinței de judecată a fost audiat martorul apărării Lungu Serghei, care prin declarațiile sale, a explicat proveniența banilor în apartamentul supus percheziției. 9 -apărare a prezentat și copia actelor (recipisă și vânzare - cumpărare) prin care se confirmă faptul că apartamentul XXXXX, a fost vândut de către proprietarul Lungu Serghei, iar recipisa din 15.01.2019, indică expres că cel din urmă a primit avans suma de 68000 lei, care parțial a fost ulterior schimbată în valută Euro, sumă ce coincide cum suma ridicată de către organul de urmărire penală la momentul percheziției. - urmează a fi luat în considerație faptul că nici un act de acuzare nu poate fi bazat numai pe presupuneri, dacă acestea în coraport cu alte robe pertinente și concludente nu demonstrează vinovăția persoanei. în conexiunea celor relatate nu pot fi reținute alegațiile cet. Călăraș Artur făcute la faza de urmărire penală, prind care a menționat că a achiziționat de la Paramonov Victor, astfel încât, la faza examinării cauzei acesta și-a modificat declarațiile, menționând că nu a achiziționat substanțe, narcotice de la inculpat; -probele invocate de partea acuzării sunt iluzorii, părtinitoare, neconcordante calității și vădit neîntemeiate din această perspectivă veridicitatea acestora urmează a pusă la îndoială întrucât sunt lipsite de temei și suport probatoriu; -vina inculpatului Paramonov Victor, nu a fost dovedită, ori careva probe directe ce ar demonstra vinovăția nu au fost prezentate, învinuirea fiind bazată exclusiv pe presupuneri, care nu au o susținere bazată pe probe, faptele constatate nu întrunesc elementele infracțiunii pentru care inculpatul a fost pus sub acuzare.

Asupra recursului declarat a prezentat referință procurorul care s-a expus pentru inadmisibilitatea acestuia ca fiind vădit neîntemeiat.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în baza materialelor din dosar, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia, din următoarele considerente. În conformitate cu art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Colegiul penal reține că, în susținerea recursului s-a invocat pct. 8) și 12) alin.(1) al art.427 Cod de procedură penală, însă, reieșind din motivarea recursului - acesta se cuprinde în pct.6) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală care prevede că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței. În esență, criticele recurentului se axează pe ideea că instanțele ierarhic inferioare au apreciat probele unilateral în defavoarea inculpatului Paramonov Victor, iar cumulul de probe administrat de către acuzare nu demonstrează vinovăția acestuia în comiterea infracțiunii imputate. Însă, verificând circumstanțele cauzei în raport cu norma de drept citată, Colegiul constată că aceste temeiuri nu-și găsesc confirmare în speța dedusă judecății. 10 Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. În această ordine de idei și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar, se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârii contestate, relevă în mod concludent că instanța de apel dispunând menținerea sentinței, corect a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată și încadrarea juridică justă a acțiunilor infracționale ale inculpatului, în conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, fiind apreciate în conformitate cu prevederile art.101 alin.(1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării lor. Totodată, Colegiul penal constată că recurentul critică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond, considerându-le ca necorespunzătoare circumstanțelor de fapt ale cauzei, însă aceste argumente nu pot fi reținute deoarece, conform art.101 alin.(2) Cod de procedură penală, la faza judecării cauzei, instanța de judecată apreciază probele conform propriei convingeri formate în urma examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege. Mai mult, potrivit art.art.6 pct.111), 27, 414 alin.(1), (2) Cod de procedură penală, eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a probelor. Totuși, Colegiul penal, ține să menționeze că, toate probele administrate au primit apreciere la justa lor valoare, concluziile privind vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii imputate rezultă din circumstanțele de fapt stabilite în cauză, iar motivele aduse de recurent, precum că instanța nu a dat o apreciere cuvenită probelor din dosar, țin de starea de fapt a cauzei. În contextul dat, Colegiul penal reține că art.427 alin.(1) Cod de procedură penală prevede o listă exhaustivă de temeiuri pentru recurs, a cărei analiză denotă faptul că chestiunile privind aprecierea probelor nu sunt reflectate în conținutul acestui articol, astfel neconstituind un temei pentru recurs separat. În contextul dat, Colegiul penal reține că argumentele avocatului invocate în cererea de recurs privind modalitatea de apreciere a probelor, a constituit obiect de examinare în instanța de apel și, cărora instanța le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie la pct.4, concluzii care se însușesc de către instanța de recurs pe deplin și astfel nu se mai impune reluarea unei motivări repetate, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct.37 al hotărârii sale în cauza Albert c. României din 16 februarie 2010, a statuat că, art.6 §1 din CțEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument, cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. În baza celor expuse, Colegiul penal conchide că temeiul invocat de către avocat nu este aplicabil din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar da 11 temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărârii contestate și, potrivit legii, se dispune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

În corespundere cu art.432 alin.(1), (2) pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Capcelea Liviu în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 septembrie 2020 și sentinței Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani din 15 octombrie 2019, în cauza penală în privința lui Paramonov Victor XXXXXi, deoarece este vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 10 martie 2021. Președinte Timofti Vladimir Judecători Țurcan Anatolie Cobzac Elena 12