1ra-1208/2020 — art. 217 alin. 4 lit. b, 217 alin. 4 lit. b, 84 Cp

Prin sentința Judecătoriei mun. Chișinău din 25 aprilie 2019, cauza fiind examinată conform prescripțiilor din art. 3641 Cod de procedură penală, Iacovlev Veaceslav a fost condamnat în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal la 1 an închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita funcții legate de gestionarea drogurilor sau analogilor acestora pe un termen de 5 ani și în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal la 1 an închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita funcții legate de gestionarea drogurilor sau analogilor acestora pe un termen de 5 ani. În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsă definitivă de 1 an și 6 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita funcții legate de gestionarea drogurilor sau analogilor acestora pe un termen de 5 ani. Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoare i-a fost suspendată condiționat, pe un termen de probă de 2 ani și 6 luni. De la Iacovlev Veaceslav s-a încasat în beneficiul statului cheltuiele judiciare în mărime de 3360 lei.

Instanța de fond a constatat că, inculpatul Iacovlev V., urmărind scopul păstrării ilegale a drogurilor și a analoagelor lor, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și dorind în mod conștient 1 survenirea acestora, acționând cu intenție directă a păstrat ilegal asupra sa cannabinoidul sintetic -MDMB(N)-2201, care constitute analog al substanței AB- PINACA-CHM, în masă vegetală uscată și mărunțită de culoare gălbuie cu greutatea de 3,154 gr., ambalată în trei pachete de hârtie, în posesia căruia el a intrat în circumstanțe nestabilite de către organul de urmărire penală și pe care ilegal le-a păstrat asupra sa pentru consum personal, până la 04.07.2018, orele 2100, când aflându-se în mun. Chișinău str. Nicolae Costin, 63, din cauza comportamentului neadecvat, a fost stopat de către carabinierii Batalionului nr. 1 a Brigăzii 1 mobil operative a Departamentului Trupelor de Carabinieri, Stratuța N. și Untilă G., fiind suspectat a fi în stare de ebrietate narcotică la fața locului a fost solicitat ofițerul de sector din cadrul IP Buiucani a DP mun. Chișinău, Popov V. care a ridicat la 04.07.2018 ora 2130 de la Iacovlev V., 3 pachețele din hârtie de culoare albă în care se afla o masă vegetală mărunțită de culoare gălbuie cu un miros specific. Conform raportului de constatare tehnico-științifică nr. XXXXX din 19.07.2018, s-a stabilit că prin examinarea cu ajutorul cromatografiei gazoase, conform CPT 6.1- 10 examinarea drogurilor prin metodă GC/MS în masa vegetală uscată și mărunțită de culoare gălbuie, prezentată la examinare în trei pachete din hârtie, ridicate la 04.07.2018 de la cet. Iacovlev V. s-a depistat MDMB(N)-2201. Cantitatea masei vegetale uscate din cele trei pachete se conțin cannabinoidul sintetic MDMB(N)-2201, constituie în total 3,154gr. Conform scrisorii I.M.S.P. Dispensarul Republican de Narcologie cu nr. - XXXXX din 18.04.2017, substanța MDMB(N)-2201 reprezintă analog al substanței AB-PINACA-CHM, care se atribuie la categoria substanțelor psihotrope incluse în Hotărârea de Guvern nr. 1088 din 05.10.2004 și modificările ulterioare cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor stupefiante, psihotrope și precursorilor acestora, supuse controlului. Potrivit pct. 193 a Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23.01.2006, masele vegetale care conțin AB-PINACA-CHM, de la 0,25 gr., constituie proporții deosebit de mari. Astfel, Iacovlev V. a săvârșit păstrarea analogilor drogurilor, săvârșite în proporții deosebit de mari și fără scop de înstrăinare, infracțiune prevăzută de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal. Tot el, având scopul păstrării și consumării substanțelor stupefiante, a dobândit în circumstanțele nestabilite de către organul de urmărire penală analog a substanței narcotice - MDMB (N)-2201 - (C20H28FN3O3), pe care l-a păstrat ilegal la domiciliul său, unde la 30.07.2018 la ora 1810, a fost depistată în cadrul efectuării cercetării la fața locului a apartamentului amplasat în mun. XXXXX, str. XXXXX, XXXXX, ap. XXXXX, în care locuiește Iacovlev V., fiind ridicate un pachețele din hârtie în care se afla masa vegetală, uscată, mărunțită de culoare galbenă, cu miros specific și un aparat artizanal confecționat dintr-o butelie metalică cu inscripția „Fanta”. Conform concluziei raportului de expertiză judiciară nr. XXXXX din 09.08.2018, masa vegetală uscată, de culoare galbenă, ridicată la data de 30.07.2018, de la adresa str. XXXXX, XXXXX, ap. XXXXX, mun. XXXXX, ce aparțin cet. Iacovlev V., reprezintă produs etnobotanic, care conține cannabinoidul sintetic MDMB(N)-2201 (C20H28FN3O3), neutilizat în scopuri medicinale și nu este inclus în Hotărârea de Guvern Nr. 1088 din 05.10.2004, cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor stupefiante, psihotrope și precursorilor acestora, supuse controlului, de aceea la categoriile nominalizate nu se atribuie. Cantitatea produsului etnobotanic îmbibat cu cannabinoidul sintetic MDMB(N)-2201 (C20H28FN3O3) constituie 0,289g (masă uscată). Depunerile de substanță cafenie, de pe suprafața dozei 2 metalice de culoare oranj, inscripționată ,,FANTA”, ridicate în aceleași circumstanțe, reprezintă urme ale cannabinoidului sintetic MDMB(N)-2201. Totodată, conform scrisorii parvenite de la I.M.S.P Dispensarul Republican de Necrologie nr. XXXXX din 18.04.2017, înregistrate în cancelaria CTCEJ al IGP al MAI la 20.04.2017 cu nr. 569, substanța MDMB(N)-2201 constituie analog al substanței AB-PINACA-CHM, care este inclusă în „Tabelul I. Substanțele stupefiante și substanțele psihotrope neutilizate în scopuri medicale. Lista nr. 2. Substanțele psihotrope, aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1088 din 05.10.2004”. Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23.01.2006, ”privind aprobarea Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora”, cu ultimele modificări aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 103 din 27.02.2017, AB-PINACA-CHM în cantitățile depistate, constituie substanțe stupefiante în proporții deosebit de mari. Astfel, Iacovlev V. a comis circulația ilegală a analogilor drogurilor, manifestată prin păstrarea analogilor drogurilor, săvârșită în proporții deosebit de mari și fără scop de înstrăinare, infracțiune prevăzută de art. 217 alin. (4) lit. b) din Codul penal. Instanța a reținut că inculpatul a recunoscut vina în totalitate și a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală. Astfel, instanța a încadrat acțiunile lui în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal ca păstrarea analogilor drogurilor, săvârșite în proporții deosebit de mari și fără scop de înstrăinare și art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal ca păstrarea analogilor drogurilor, săvârșită în proporții deosebit de mari și fără scop de înstrăinare. La individualizarea pedepsei inculpatului, instanța de judecată a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal, ca circumstanță atenuantă fiind săvârșirea infracțiunii de către o persoană care a atins vârsta de 18 ani, dar nu a atins vârsta de 21 de ani, că a recunoscut vina în condițiile în care cauza a fost examinată în procedură simplificată prevăzută de art. 3641 Cod procedură penală, că circumstanțe agravante lipsesc, că infracțiunile comise se califică ca fiind grave, că inculpatul anterior nu a fost în conflict cu legea penală, este elev în clasa a 12-a, în cadrul LT „Vasile Levschi” se caracterizează pozitiv, la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află. În continuare, instanța a menționat că sancțiunea art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal prevede pedeapsa cu închisoare de la 1 la 6 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani Astfel, reieșind din limita maximă a pedepsei sub formă de închisoare, raportată la prevederile art. 3641 alin.(8) Cod de procedură penală - 4 ani închisoare și limita minimă a pedepsei - 8 luni închisoare, în circumstanțele descrise, instanța de judecată a concluzionat că corijarea și reeducarea inculpatului pe faptul comiterii infracțiunii pentru episodul din 04.07.2018, urmează a fi aplicată pedeapsa de 1 an închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate legată de circulația drogurilor sau analoagelor acestora pe un termen de 5 ani. Subsecvent, pe faptul comiterii infracțiunii pentru episodul din 30.07.2018, urmează a fi aplicată pedeapsa de 1 an închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate legată de circulația drogurilor sau analogilor acestora pe un termen de 5 ani. Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate inculpatului a-i fi stabilită pedeapsa de 1 an și 6 luni 3 închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita funcții legate de gestionarea drogurilor sau analogilor acestora pe un termen de 5 ani. Totodată, în privința inculpatului, în conformitate cu art. 90 Cod penal, urmează a fi dispusă suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe un termen de probă de 2 ani și 6 luni, reieșind din datele cu privire la personalitatea inculpatului, din gravitatea faptei comise și a faptului că a recunoscut vina, se căiește de cele comise, a conlucrat cu organul de urmărire penală și instanța de judecată, manifestând un comportament responsabil ce a facilitat investigarea și examinarea cauzei în termeni restrânși.

Procurorul în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Buiucani, Ruslan Perevoznic, a declarat apel, solicitând casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Iacovlev V. să fie condamnat în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, pe episodul din 04.07.2018, sub formă de închisoare pe un termen de 1 an, cu privarea de dreptul de a exercita funcții legate de gestionarea drogurilor sau analogi acestora pe un termen de 5 ani și în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, pe episodul din 30.07.2018, sub formă de închisoare pe un terme de 1 an, cu privarea de dreptul de a exercita funcții legate de gestionarea drogurilor sau analogilor acestora pe un termen de 5 ani, iar în temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, sub formă de închisoare pe un termen de 1 an și 6 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita funcții legate di gestionarea drogurilor sau analogilor acestora pe un termen de 5 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis,. Apelantul a invocat că, fapta incriminată inculpatului prezintă un pericol social sporit, dat fiind faptul în ultima perioadă de timp, se atestă o creștere tot mai mare a infracțiunilor ce țin de circulația ilegală a drogurilor și a numărului persoanelor care consumă astfel de substanțe. În speță nu s-a ținut cont de scopul pedepsei care primordial trebuie să restabilească echitatea sociala și să prevină săvârșirea de noi infracțiuni atât din partea condamnatului cât și a altor persoane. Pedeapsa cu suspendarea condiționată va duce la încurajarea pe viitor a comiterii infracțiunilor similare și de către alte persoane. Pedeapsa stabilită inculpatului este una prea blândă și contrar prevederilor art. 61 Cod penal, nu-și va atinge scopul de corectare a condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea lui cât și din partea altor persoane.

Potrivit deciziei Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău din 18 septembrie 2019, apelul a fost respins. Instanța de apel a statuat că, la individualizarea și stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului, instanța de apel ține cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal. Prima instanța a ținut cont de faptul că, inculpatul a recunoscut vina în cele comise, aplicând prevederile art. 3641 Codul penal, respectiv fiindu-i redusă 1/ din 3 pedeapsa cu închisoare. Instanța de fond corect a reținut că inculpatul a comis, prin concurs, două infracțiuni nonviolente, că nu are antecedente penale și ținând cont de scopul pedepsei penale, a considerat rațional de aplicat față de Iacovlev V. pedeapsa cu închisoarea, prezentând pericol social în sensul în care valorile ocrotite de legea penală prin incriminarea faptelor trebuie evidențiate, atât pentru restabilirea ordinii de drept, cât și pentru educarea lui. Conform art. 90 alin. (1) Codul penal, dacă, la stabilirea pedepsei cu închisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite cu intenție, instanța de judecată, ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge 4 la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului. O condiție obligatorie (și unicul temei), pentru condamnarea cu suspendarea condiționată a executării pedepsei rezidă în faptul că nu ar fi rațional ca inculpatul să execute pedeapsa cu închisoare stabilită. Aceasta ar însemna că, în rezultatul cercetării cauze și calităților individuale ale inculpatului s-a format convingerea fermă în posibilitatea atingerii scopurilor pedepsei penale fără izolarea de societate, dar în condițiile unui control profilactic al comportamentului persoanei respective într-o anumită perioadă de timp. La formarea viziunii complete asupra persoanei inculpatului și condițiilor de viață a ultimului, urmează a fi reținut că acesta era elev (la momentul comiterii infracțiunilor), se caracterizează, potrivit revendicării din 22.08.2018 și 30.07.2018, s- a constatat că Iacovlev V. anterior nu a fost atras la răspundere penală, a recunoscut vina integral. Totodată, potrivit scrisorii nr. XXXXX din 23.08.2018 eliberate de Dispensarul Republican de Narcologie se confirmă că Iacovlev V. la evidența medicului narcolog nu se află, iar potrivit informației eliberate de Centrul de Sănătate Mintală sec. Buiucani la 23.08.2018 se confirmă că Iacovlev V. la evidența medicului psihiatru nu se află. La caz, analizând comportamentul inculpatului după comiterea infracțiunilor, luând în considerație vârsta la care a comis infracțiunile și natura infracțiunilor comise, se constată că individualizarea sancțiunii privative de libertate sub forma suspendării condiționate a executării pedepsei va fi capabilă să realizeze scopul prevenirii comiterii infracțiunilor și corectării și resocializării persoanei respective.

Procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Vladislav Harti, a declarat recurs ordinar, solicitând casarea acestei decizii, cu remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel. Recurentul a invocat că, pedeapsa stabilită nu a fost apreciată în coroborare cu faptele comise și consecințele acestora, de personalitatea inculpatului, nu a ținut cont de caracterul și gradul de pericol social al infracțiunilor comise. Instanța de fond și cea de apel nu au ținut cont de gradul prejudiciabil al infracțiunilor săvârșite, de comportamentul inculpatului în momentul comiterii infracțiunii și după consumarea lor, de personalitatea lui, pronunțând hotărâri neîntemeiate. Instanța de apel nu și-a motivat pe deplin concluzia de aplicare a prevederilor art. 90 alin. (1) Cod penal, aceasta greșit a conchis că corectarea inculpatului este posibilă fără a fi izolat de societate, În acest context, se constată că decizia adoptată în prezenta cauză penală, la motivarea stabilirii pedepse contravine prevederile art. 394 alin. (2) pct. 3) Cod de procedură penală, deoarece ea nu cuprinde motivele de aplicare a pedepsei mai ușoară și motivele de aplicare a pedepsei cu suspendare condiționată a executării ei. În contextul celor expuse, concluziile instanței de fond și celei de apel, la capitolul individualizării pedepsei stabilite inculpatului, sunt greșite și în contradicție cu probatoriul administrat la etapa urmăririi penale și cercetării judiciare, neconforme scopului legii penale și principiului individualizării răspunderii penale și pedepsei penale. În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor 5 invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, au fost aplicate pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar nominalizat pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțeșle de fond și de apel, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. În sensul vizat și în raport cu respectivele circumstanțe invocate în recursul ordinar, se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârilor contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 2. și 4. din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanțele de fond și de apel au constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept în latura pedepsei aplicate inculpatului, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, just și argumentat ținând cont de mențiunea din rechizitoriu că: „Circumstanțe ce agravează vina învinuitului Iacovlev Veaceslav conform art. 77 CP RM, nu au fost stabilite”, de faptul că inculpatul a recunoscut integral vina solicitând judecarea cauzei în procedură simplificată, nu are antecedente penale, are vârsta de 19 ani, este caravcterizat pozitiv, cât și de prevederile art. 7, 61, 75, 90 Cod penal, 3641 Cod de procedură penală, conform căror la aplicarea legii penale se ține cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală. Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. Persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele și în strictă conformitate cu dispozițiile legii. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Inculpatul care a recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare. Dacă, la stabilirea pedepsei cu închisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite cu intenție instanța de judecată, ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului. Deci, pedeapsa respectivă a fost motivată, individualizată și aplicată inculpatului în corespundere cu prevederile legale, fiind una echitabilă și proporțională în raport cu gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, cât și a scopului pedepsei penale sub aspectul restabilirii echității sociale, corectării inculpatului, prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea lui, cât și a altor persoane, instanța de apel pronunțându-se argumentat asupra tuturor motivelor invocate în apel (pct. 2.- 4.din decizie). 6 Pe lângă aceasta, recursul declarat, potrivit argumentelor invocate și reproduse în pct. 5. din prezenta decizie, este întemeiate doar pe critica modului în care instanțele au apreciat probele și circumstanțele cauzei în latura pedepsei penale. Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea instanțelor de fond și de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei în latura pedepsei penale în alt sens decât cel pe care îl propune acuzarea, este o competență și prerogativă legală a acestor instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel, este lipsită de orice temei legal. Mai mult, motivele invocate în recursul ordinar au constituit deja obiect de examinare în instanțele de fond și de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens (pct. 2. - 5. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor pricinii care au fost puse la baza sentinței, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița versus Moldova). Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanțele de fond și de apel nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că hotărârile contestate conțin motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, că inculpatului i s-au aplicat pedepse individualizate conform prevederilor legale, și că recursul ordinar este vădit neîntemeiat. Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este vădit neîntemeiat. Astfel, odată ce este vădit neîntemeiat, recursul de pe rol urmează a fi declarat inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (1), 432 alin. (1), (2) pct. 4), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Harti Vladislav, împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău din 25 aprilie 2019 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 septembrie 2019, în privința inculpatului Iacovlev Veaceslav XXXXX, pe motiv că este vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 26 iunie 2020. Președinte Iurie Diaconu Judecători Liliana Catan Ion Guzun 7