1ra-1208/2020 — art. 217 alin. 4 lit. b, 217 alin. 4 lit. b, 84 Cp
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 217 alin. 4 lit. b, 217 alin. 4 lit. b, 84 Cp
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6, 10 Cpp
1ra-1208/2020 — art. 217 alin. 4 lit. b, 217 alin. 4 lit. b, 84 Cp (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 1ra-1208/2020
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
27 mai 2020 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președinte Iurie Diaconu,
Judecători Liliana Catan, Ion Guzun,
a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în
principiu a recursului ordinar, declarat de procurorul în Procuratura de circumscripție
Chișinău, Harti Vladislav, împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău din 25 aprilie 2019
și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 septembrie 2019, în
privința inculpatului
Iacovlev Veaceslav XXXXX, născut
la XXXXX, originar din or. XXXXX, locuitor al s. XXXXX,
r-nul XXXXX, cetățean al R. Moldova, fără antecedente
penale.
Termenul de examinare,
instanța de fond: 07.08.2018 - 25.04.2019,
instanța de apel: 21.05.2019 - 18.09.2019,
instanța de recurs: 17.0.2020 - 27.05.2020.
Asupra recursurilor menționate, Colegiul penal,
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei mun. Chișinău din 25 aprilie 2019, cauza fiind
examinată conform prescripțiilor din art. 3641 Cod de procedură penală, Iacovlev
Veaceslav a fost condamnat în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal la 1 an închisoare,
cu privarea de dreptul de a exercita funcții legate de gestionarea drogurilor sau
analogilor acestora pe un termen de 5 ani și în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal
la 1 an închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita funcții legate de gestionarea
drogurilor sau analogilor acestora pe un termen de 5 ani.
În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul
parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsă definitivă de 1 an și 6 luni
închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita funcții legate de gestionarea drogurilor
sau analogilor acestora pe un termen de 5 ani.
Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoare i-a fost suspendată
condiționat, pe un termen de probă de 2 ani și 6 luni.
De la Iacovlev Veaceslav s-a încasat în beneficiul statului cheltuiele judiciare în
mărime de 3360 lei.
Instanța de fond a constatat că, inculpatul Iacovlev V., urmărind scopul
păstrării ilegale a drogurilor și a analoagelor lor, dându-și seama de caracterul
prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și dorind în mod conștient
1
survenirea acestora, acționând cu intenție directă a păstrat ilegal asupra sa
cannabinoidul sintetic -MDMB(N)-2201, care constitute analog al substanței AB-
PINACA-CHM, în masă vegetală uscată și mărunțită de culoare gălbuie cu greutatea
de 3,154 gr., ambalată în trei pachete de hârtie, în posesia căruia el a intrat în
circumstanțe nestabilite de către organul de urmărire penală și pe care ilegal le-a păstrat
asupra sa pentru consum personal, până la 04.07.2018, orele 2100, când aflându-se în
mun. Chișinău str. Nicolae Costin, 63, din cauza comportamentului neadecvat, a fost
stopat de către carabinierii Batalionului nr. 1 a Brigăzii 1 mobil operative a
Departamentului Trupelor de Carabinieri, Stratuța N. și Untilă G., fiind suspectat a fi
în stare de ebrietate narcotică la fața locului a fost solicitat ofițerul de sector din cadrul
IP Buiucani a DP mun. Chișinău, Popov V. care a ridicat la 04.07.2018 ora 2130 de la
Iacovlev V., 3 pachețele din hârtie de culoare albă în care se afla o masă vegetală
mărunțită de culoare gălbuie cu un miros specific.
Conform raportului de constatare tehnico-științifică nr. XXXXX din 19.07.2018,
s-a stabilit că prin examinarea cu ajutorul cromatografiei gazoase, conform CPT 6.1-
10 examinarea drogurilor prin metodă GC/MS în masa vegetală uscată și mărunțită de
culoare gălbuie, prezentată la examinare în trei pachete din hârtie, ridicate la
04.07.2018 de la cet. Iacovlev V. s-a depistat MDMB(N)-2201. Cantitatea masei
vegetale uscate din cele trei pachete se conțin cannabinoidul sintetic MDMB(N)-2201,
constituie în total 3,154gr. Conform scrisorii I.M.S.P. Dispensarul Republican de
Narcologie cu nr. - XXXXX din 18.04.2017, substanța MDMB(N)-2201 reprezintă
analog al substanței AB-PINACA-CHM, care se atribuie la categoria substanțelor
psihotrope incluse în Hotărârea de Guvern nr. 1088 din 05.10.2004 și modificările
ulterioare cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor stupefiante,
psihotrope și precursorilor acestora, supuse controlului.
Potrivit pct. 193 a Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23.01.2006, masele vegetale
care conțin AB-PINACA-CHM, de la 0,25 gr., constituie proporții deosebit de mari.
Astfel, Iacovlev V. a săvârșit păstrarea analogilor drogurilor, săvârșite în
proporții deosebit de mari și fără scop de înstrăinare, infracțiune prevăzută de art. 217
alin. (4) lit. b) Cod penal.
Tot el, având scopul păstrării și consumării substanțelor stupefiante, a dobândit
în circumstanțele nestabilite de către organul de urmărire penală analog a substanței
narcotice - MDMB (N)-2201 - (C20H28FN3O3), pe care l-a păstrat ilegal la domiciliul
său, unde la 30.07.2018 la ora 1810, a fost depistată în cadrul efectuării cercetării la fața
locului a apartamentului amplasat în mun. XXXXX, str. XXXXX, XXXXX, ap.
XXXXX, în care locuiește Iacovlev V., fiind ridicate un pachețele din hârtie în care se
afla masa vegetală, uscată, mărunțită de culoare galbenă, cu miros specific și un aparat
artizanal confecționat dintr-o butelie metalică cu inscripția „Fanta”.
Conform concluziei raportului de expertiză judiciară nr. XXXXX din
09.08.2018, masa vegetală uscată, de culoare galbenă, ridicată la data de 30.07.2018,
de la adresa str. XXXXX, XXXXX, ap. XXXXX, mun. XXXXX, ce aparțin cet.
Iacovlev V., reprezintă produs etnobotanic, care conține cannabinoidul sintetic
MDMB(N)-2201 (C20H28FN3O3), neutilizat în scopuri medicinale și nu este inclus
în Hotărârea de Guvern Nr. 1088 din 05.10.2004, cu privire la aprobarea tabelelor și
listelor substanțelor stupefiante, psihotrope și precursorilor acestora, supuse
controlului, de aceea la categoriile nominalizate nu se atribuie. Cantitatea produsului
etnobotanic îmbibat cu cannabinoidul sintetic MDMB(N)-2201 (C20H28FN3O3)
constituie 0,289g (masă uscată). Depunerile de substanță cafenie, de pe suprafața dozei
2
metalice de culoare oranj, inscripționată ,,FANTA”, ridicate în aceleași circumstanțe,
reprezintă urme ale cannabinoidului sintetic MDMB(N)-2201.
Totodată, conform scrisorii parvenite de la I.M.S.P Dispensarul Republican de
Necrologie nr. XXXXX din 18.04.2017, înregistrate în cancelaria CTCEJ al IGP al
MAI la 20.04.2017 cu nr. 569, substanța MDMB(N)-2201 constituie analog al
substanței AB-PINACA-CHM, care este inclusă în „Tabelul I. Substanțele stupefiante
și substanțele psihotrope neutilizate în scopuri medicale. Lista nr. 2. Substanțele
psihotrope, aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1088 din
05.10.2004”.
Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23.01.2006, ”privind aprobarea Listei
substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe,
depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora”, cu ultimele modificări aprobate
prin Hotărârea Guvernului nr. 103 din 27.02.2017, AB-PINACA-CHM în cantitățile
depistate, constituie substanțe stupefiante în proporții deosebit de mari.
Astfel, Iacovlev V. a comis circulația ilegală a analogilor drogurilor, manifestată
prin păstrarea analogilor drogurilor, săvârșită în proporții deosebit de mari și fără scop
de înstrăinare, infracțiune prevăzută de art. 217 alin. (4) lit. b) din Codul penal.
Instanța a reținut că inculpatul a recunoscut vina în totalitate și a solicitat ca
judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală.
Astfel, instanța a încadrat acțiunile lui în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal
ca păstrarea analogilor drogurilor, săvârșite în proporții deosebit de mari și fără scop
de înstrăinare și art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal ca păstrarea analogilor drogurilor,
săvârșită în proporții deosebit de mari și fără scop de înstrăinare.
La individualizarea pedepsei inculpatului, instanța de judecată a ținut cont de
prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal, ca circumstanță atenuantă fiind săvârșirea
infracțiunii de către o persoană care a atins vârsta de 18 ani, dar nu a atins vârsta de 21
de ani, că a recunoscut vina în condițiile în care cauza a fost examinată în procedură
simplificată prevăzută de art. 3641 Cod procedură penală, că circumstanțe agravante
lipsesc, că infracțiunile comise se califică ca fiind grave, că inculpatul anterior nu a
fost în conflict cu legea penală, este elev în clasa a 12-a, în cadrul LT „Vasile Levschi”
se caracterizează pozitiv, la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află.
În continuare, instanța a menționat că sancțiunea art. 217 alin. (4) lit. b) Cod
penal prevede pedeapsa cu închisoare de la 1 la 6 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa
anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani
Astfel, reieșind din limita maximă a pedepsei sub formă de închisoare, raportată
la prevederile art. 3641 alin.(8) Cod de procedură penală - 4 ani închisoare și limita
minimă a pedepsei - 8 luni închisoare, în circumstanțele descrise, instanța de judecată
a concluzionat că corijarea și reeducarea inculpatului pe faptul comiterii infracțiunii
pentru episodul din 04.07.2018, urmează a fi aplicată pedeapsa de 1 an închisoare, cu
privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate legată de circulația drogurilor sau
analoagelor acestora pe un termen de 5 ani.
Subsecvent, pe faptul comiterii infracțiunii pentru episodul din 30.07.2018,
urmează a fi aplicată pedeapsa de 1 an închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita
o anumită activitate legată de circulația drogurilor sau analogilor acestora pe un termen
de 5 ani.
Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul
parțial al pedepselor aplicate inculpatului a-i fi stabilită pedeapsa de 1 an și 6 luni
3
închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita funcții legate de gestionarea drogurilor
sau analogilor acestora pe un termen de 5 ani.
Totodată, în privința inculpatului, în conformitate cu art. 90 Cod penal, urmează
a fi dispusă suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe un termen de probă de
2 ani și 6 luni, reieșind din datele cu privire la personalitatea inculpatului, din gravitatea
faptei comise și a faptului că a recunoscut vina, se căiește de cele comise, a conlucrat
cu organul de urmărire penală și instanța de judecată, manifestând un comportament
responsabil ce a facilitat investigarea și examinarea cauzei în termeni restrânși.
Procurorul în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Buiucani, Ruslan
Perevoznic, a declarat apel, solicitând casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei
noi hotărâri, prin care Iacovlev V. să fie condamnat în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod
penal, pe episodul din 04.07.2018, sub formă de închisoare pe un termen de 1 an, cu
privarea de dreptul de a exercita funcții legate de gestionarea drogurilor sau analogi
acestora pe un termen de 5 ani și în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, pe episodul
din 30.07.2018, sub formă de închisoare pe un terme de 1 an, cu privarea de dreptul de
a exercita funcții legate de gestionarea drogurilor sau analogilor acestora pe un termen
de 5 ani, iar în temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, sub formă de închisoare pe un termen
de 1 an și 6 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita funcții legate di
gestionarea drogurilor sau analogilor acestora pe un termen de 5 ani, cu executare în
penitenciar de tip semiînchis,.
Apelantul a invocat că, fapta incriminată inculpatului prezintă un pericol social
sporit, dat fiind faptul în ultima perioadă de timp, se atestă o creștere tot mai mare a
infracțiunilor ce țin de circulația ilegală a drogurilor și a numărului persoanelor care
consumă astfel de substanțe.
În speță nu s-a ținut cont de scopul pedepsei care primordial trebuie să
restabilească echitatea sociala și să prevină săvârșirea de noi infracțiuni atât din partea
condamnatului cât și a altor persoane. Pedeapsa cu suspendarea condiționată va duce
la încurajarea pe viitor a comiterii infracțiunilor similare și de către alte persoane.
Pedeapsa stabilită inculpatului este una prea blândă și contrar prevederilor art.
61 Cod penal, nu-și va atinge scopul de corectare a condamnatului, precum și
prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea lui cât și din partea altor persoane.
Potrivit deciziei Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău din 18 septembrie
2019, apelul a fost respins.
Instanța de apel a statuat că, la individualizarea și stabilirea categoriei și
termenului pedepsei inculpatului, instanța de apel ține cont de prevederile art. 7, 61, 75
Cod penal.
Prima instanța a ținut cont de faptul că, inculpatul a recunoscut vina în cele
comise, aplicând prevederile art. 3641 Codul penal, respectiv fiindu-i redusă 1/ din
3
pedeapsa cu închisoare.
Instanța de fond corect a reținut că inculpatul a comis, prin concurs, două
infracțiuni nonviolente, că nu are antecedente penale și ținând cont de scopul pedepsei
penale, a considerat rațional de aplicat față de Iacovlev V. pedeapsa cu închisoarea,
prezentând pericol social în sensul în care valorile ocrotite de legea penală prin
incriminarea faptelor trebuie evidențiate, atât pentru restabilirea ordinii de drept, cât și
pentru educarea lui.
Conform art. 90 alin. (1) Codul penal, dacă, la stabilirea pedepsei cu închisoare
pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite cu intenție, instanța de
judecată, ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge
4
la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune
suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului.
O condiție obligatorie (și unicul temei), pentru condamnarea cu suspendarea
condiționată a executării pedepsei rezidă în faptul că nu ar fi rațional ca inculpatul să
execute pedeapsa cu închisoare stabilită. Aceasta ar însemna că, în rezultatul cercetării
cauze și calităților individuale ale inculpatului s-a format convingerea fermă în
posibilitatea atingerii scopurilor pedepsei penale fără izolarea de societate, dar în
condițiile unui control profilactic al comportamentului persoanei respective într-o
anumită perioadă de timp.
La formarea viziunii complete asupra persoanei inculpatului și condițiilor de
viață a ultimului, urmează a fi reținut că acesta era elev (la momentul comiterii
infracțiunilor), se caracterizează, potrivit revendicării din 22.08.2018 și 30.07.2018, s-
a constatat că Iacovlev V. anterior nu a fost atras la răspundere penală, a recunoscut
vina integral. Totodată, potrivit scrisorii nr. XXXXX din 23.08.2018 eliberate de
Dispensarul Republican de Narcologie se confirmă că Iacovlev V. la evidența
medicului narcolog nu se află, iar potrivit informației eliberate de Centrul de Sănătate
Mintală sec. Buiucani la 23.08.2018 se confirmă că Iacovlev V. la evidența medicului
psihiatru nu se află.
La caz, analizând comportamentul inculpatului după comiterea infracțiunilor,
luând în considerație vârsta la care a comis infracțiunile și natura infracțiunilor comise,
se constată că individualizarea sancțiunii privative de libertate sub forma suspendării
condiționate a executării pedepsei va fi capabilă să realizeze scopul prevenirii comiterii
infracțiunilor și corectării și resocializării persoanei respective.
Procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Vladislav Harti, a
declarat recurs ordinar, solicitând casarea acestei decizii, cu remiterea cauzei spre
rejudecare în instanța de apel.
Recurentul a invocat că, pedeapsa stabilită nu a fost apreciată în coroborare cu
faptele comise și consecințele acestora, de personalitatea inculpatului, nu a ținut cont
de caracterul și gradul de pericol social al infracțiunilor comise.
Instanța de fond și cea de apel nu au ținut cont de gradul prejudiciabil al
infracțiunilor săvârșite, de comportamentul inculpatului în momentul comiterii
infracțiunii și după consumarea lor, de personalitatea lui, pronunțând hotărâri
neîntemeiate.
Instanța de apel nu și-a motivat pe deplin concluzia de aplicare a prevederilor
art. 90 alin. (1) Cod penal, aceasta greșit a conchis că corectarea inculpatului este
posibilă fără a fi izolat de societate,
În acest context, se constată că decizia adoptată în prezenta cauză penală, la
motivarea stabilirii pedepse contravine prevederile art. 394 alin. (2) pct. 3) Cod de
procedură penală, deoarece ea nu cuprinde motivele de aplicare a pedepsei mai ușoară
și motivele de aplicare a pedepsei cu suspendare condiționată a executării ei.
În contextul celor expuse, concluziile instanței de fond și celei de apel, la
capitolul individualizării pedepsei stabilite inculpatului, sunt greșite și în contradicție
cu probatoriul administrat la etapa urmăririi penale și cercetării judiciare, neconforme
scopului legii penale și principiului individualizării răspunderii penale și pedepsei
penale.
În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10)
Cod de procedură penală - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor
5
invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția,
au fost aplicate pedepse individualizate contrar prevederilor legale.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar nominalizat pe baza
materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că
acesta urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele considerente.
Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, hotărârile instanței
de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțeșle de
fond și de apel, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care
se întemeiază soluția, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate
în apel, s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.
Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin
hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de
drept formal și material.
În sensul vizat și în raport cu respectivele circumstanțe invocate în recursul
ordinar, se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârilor
contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 2. și 4. din prezenta decizie, relevă în mod
concludent că instanțele de fond și de apel au constatat și apreciat circumstanțele de fapt
și de drept în latura pedepsei aplicate inculpatului, în strictă conformitate cu prevederile
normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, just și argumentat ținând
cont de mențiunea din rechizitoriu că: „Circumstanțe ce agravează vina învinuitului
Iacovlev Veaceslav conform art. 77 CP RM, nu au fost stabilite”, de faptul că inculpatul
a recunoscut integral vina solicitând judecarea cauzei în procedură simplificată, nu are
antecedente penale, are vârsta de 19 ani, este caravcterizat pozitiv, cât și de prevederile
art. 7, 61, 75, 90 Cod penal, 3641 Cod de procedură penală, conform căror la aplicarea
legii penale se ține cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de
persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează
răspunderea penală. Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea
condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea
condamnaților, cât și a altor persoane. Persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei
infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele și în strictă conformitate cu
dispozițiile legii. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține
cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele
cauzei care atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și
reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Inculpatul
care a recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să
se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală beneficiază de reducerea
cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare.
Dacă, la stabilirea pedepsei cu închisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru
infracțiunile săvârșite cu intenție instanța de judecată, ținând cont de circumstanțele
cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta
să execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea condiționată a executării
pedepsei aplicate vinovatului.
Deci, pedeapsa respectivă a fost motivată, individualizată și aplicată inculpatului
în corespundere cu prevederile legale, fiind una echitabilă și proporțională în raport cu
gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, cât și a scopului pedepsei penale sub
aspectul restabilirii echității sociale, corectării inculpatului, prevenirii săvârșirii de noi
infracțiuni atât din partea lui, cât și a altor persoane, instanța de apel pronunțându-se
argumentat asupra tuturor motivelor invocate în apel (pct. 2.- 4.din decizie).
6
Pe lângă aceasta, recursul declarat, potrivit argumentelor invocate și reproduse în
pct. 5. din prezenta decizie, este întemeiate doar pe critica modului în care instanțele au
apreciat probele și circumstanțele cauzei în latura pedepsei penale.
Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de procedură
penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată
în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul,
verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima
instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate
instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea
instanțelor de fond și de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor
cauzei în latura pedepsei penale în alt sens decât cel pe care îl propune acuzarea, este o
competență și prerogativă legală a acestor instanțe, care nu constituie un temei de drept
separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea
acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel, este lipsită de orice temei legal.
Mai mult, motivele invocate în recursul ordinar au constituit deja obiect de
examinare în instanțele de fond și de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest
sens (pct. 2. - 5. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor pricinii care
au fost puse la baza sentinței, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei
pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița versus Moldova).
Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanțele de fond și de apel
nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că hotărârile
contestate conțin motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că instanța de apel
s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, că inculpatului i s-au aplicat
pedepse individualizate conform prevederilor legale, și că recursul ordinar este vădit
neîntemeiat.
Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide
inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este vădit
neîntemeiat.
Astfel, odată ce este vădit neîntemeiat, recursul de pe rol urmează a fi declarat
inadmisibil.
În conformitate cu art. 431 alin. (1), 432 alin. (1), (2) pct. 4), alin. (3) Cod de
procedură penală, Colegiul penal,
D E C I D E :
inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura de
circumscripție Chișinău, Harti Vladislav, împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău din
25 aprilie 2019 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18
septembrie 2019, în privința inculpatului Iacovlev Veaceslav XXXXX, pe motiv că
este vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 26 iunie 2020.
Președinte Iurie Diaconu
Judecători Liliana Catan
Ion Guzun
7