1ra-996/20 — Art. 290 alin. 1 CP

Prin sentința judecătoriei Edineț (sediul Briceni) din 29 august 2019, examinând cauza pe baza probelor administrate la faza de urmărire penală, în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, Timoftica Veaceslav a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 290 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 650 (șase sute cincizeci) unități convenționale, ceea ce constituie 32500 (treizeci și două mii cinci sute) lei. Cererea procurorului privind încasarea cheltuielilor de judecată de la inculpatul Timoftica Veaceslav în mărime de 14280 lei, a fost respinsă ca neîntemeiată. A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

În sentință, prima instanță a constatat că: Timoftica Veaceslav, urmărind scopul de a păstra ilegal arme și muniții, fără autorizația corespunzătoare, a păstrat la domiciliul său, situat în sat. XXXXX XXXXX, arma de model „BENELLI ARGO” cu seria și numărul ’’XXXXX”, calibrul 300Win.Mag., și 10 (zece) cartușe calibrul ”300 WIN MAG” (7.62 x 67 mm) pe ascuns de membrii familiei sale, care la 25.10.2018 au fost depistate și ridicate de către colaboratorii de poliție a IP Edineț în timpul percheziției la domiciliul său. Conform raportului de expertiză judiciară nr. 1 34/12/2 - R - 1135 din 21 ianuarie 2019, arma de model ’’BENELLI ARGO” cu seria si numărul ’’XXXXX”, calibrul 300 Win.Mag, cu lovitură centrală, confecționată industrial la uzina de armament ’’BENELLI ARMI S.P.A.”, or.Urbino din Italia, se referă la categoria armelor de foc letale, de vânătoare cu țeavă ghintuită. Zece obiecte asemănătoare cu cartușe, se referă la categoria munițiilor letale, sunt cartușe de vânătoare calibrul ”300 WIN MAG” (7.62x67mm), cu glonț cu miez din metal oțel, cu lovitură centrală, confecționate industrial la uzina ”NORMA Precision AB”, din Suedia. Aceste tipuri de cartușe sunt destinate pentru efectuarea de trageri din armele de tip M24, M2010, Walther WA 2000, BENELLI ARGO, etc, cartușele sunt utile pentru efectuarea de trageri. Prima instanță a reținut că, în drept, faptele lui Timoftica Veaceslav, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 290 alin. (1) Cod penal – păstrarea ilegală a armei și munițiilor fără autorizația corespunzătoare.

Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, procurorul în Procuratura raionului Briceni, Gherman Ion, a declarat apel, prin care a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie dispusă încasarea de la Timoftica Veaceslav, în beneficiul statului suma de 14280 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, menționând că potrivit dispozițiilor art. 229 Cod de procedură penală aceste cheltuieli urmează a fi recuperate de inculpat, întrucât acesta a fost recunoscut vinovat și condamnat de către prima instanță, iar cheltuielile au fost suportate după modificările legislației procesual-penale ce reglementează acest capitol.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 20 noiembrie 2019, apelul procurorului a fost admis, sentința casată parțial în latura cheltuielilor de judecată, cu pronunțarea unei noi hotărâri în această parte potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care: Solicitarea acuzatorului de stat a fost admisă, dispunându-se încasarea de la Timoftica Veaceslav în beneficiul statului, a sumei de 14280 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare. În rest dispozițiile sentinței au fost menținute. 4.1. În motivarea soluției emise, instanța de apel reiterând conținutul prevederilor art. 227-229 Cod de procedură penală, a notat că prima instanță a aplicat eronat respectivele prevederi, întrucât dispozițiile normelor respective, raportate circumstanțelor speței, indică asupra unei singure concluzii, anume de a încasa din contul inculpatului Timoftica Veaceslav în beneficiul statului suma de 14280 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, deoarece respectivele nu fac parte din lista cheltuielilor care sunt suportate exclusiv de stat. La fel a fost menționat că inculpatul nu s-a dovedit a fi în situația unei stări materiale precare, astfel încât plata cheltuielilor de judecată să reprezinte sume colosale care ar atenta la existența normală a acestuia și a persoanelor care-i sunt la întreținere. 2

Nefiind de acord cu soluția instanței de apel, avocatul Tărîță Andriana acționând în numele inculpatului, a declarat recurs ordinar prin care, fără a invoca unul din temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei instanței de apel cu menținerea sentinței. În motivarea recursului, avocatul a menționat că inculpatul potrivit art. 229 alin. (1) și (3) Cod de procedură penală, este în imposibilitate materială de a achita cheltuielile judiciare, întrucât nu este angajat oficial în câmpul muncii, este unicul întreținător al familiei, în cadrul examinării cauzei a beneficiat de asistență juridică garantată de stat, fapt ce denotă situația materială precară.

Referință asupra recursului declarat, nu a fost depusă.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică, dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Lecturând conținutul recursului, Colegiul penal reține că de către avocatul inculpatului nu a fost indicat nici un temei de drept din cele prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală. Cu referire la solicitările recurentului privind necesitatea respingerii cererii părții acuzării de încasare a cheltuielilor judiciare din contul inculpatului, Colegiul penal reține că prin Legea nr. 316 din 22 decembrie 2017, în vigoare din 09 februarie 2018 (publicată în Monitorul Oficial cu nr. 40-47 art. 108 din 09 februarie 2018), a fost abrogat alin. (2) art. 143 Cod de procedură penală, care prevedea că, plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile prevăzute la alin. (1) se face din contul mijloacelor bugetului de stat, iar în sensul dat urmează a fi notat că potrivit prevederilor art. 229 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare sunt suportate de condamnat sau sunt trecute în contul statului. Instanța de judecată poate obliga condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare, cu excepția sumelor plătite interpreților, traducătorilor, precum și apărătorilor în cazul asigurării inculpatului cu avocat care acordă asistență juridică garantată de stat, atunci 3 când aceasta o cer interesele justiției și condamnatul nu dispune de mijloacele necesare. Având în vedere că cheltuielile judiciare pentru efectuarea rapoartelor de expertiză din 21 ianuarie 2019 și din 04 martie 2019, compensarea cărora a fost solicitată din contul inculpatului, au fost suportate după intrarea în vigoare a prevederilor Legii nr. 316 din 22 decembrie 2017 și ținând cont că nu au fost constatate careva impedimente privind încasarea din contul inculpatului a respectivelor sume, se ajunge la concluzia că soluția instanței de apel raportată la prevederile art. art. 227, 229 alin. (1)-(3), 143 Cod de procedură penală, este corectă și motivată. Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea cauzei nu a comis erori de drept, care ar impune casarea deciziei recurate, motiv din care se impune soluția inadmisibilității recursului ordinar declarat de către avocatul Tărîță Andriana în numele inculpatului Timoftica Veaceslav, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Tărîță Andriana în numele inculpatului Timoftica Veaceslav, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 20 noiembrie 2019, în cauza penală în privința lui Timoftica Veaceslav XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 18 decembrie 2020. Președinte Timofti Vladimir Judecătorii Toma Nadejda Boico Victor 4