1ra-424/2020 — art. 151 alin. 4 CPP

Prin sentința Judecătoriei Orhei (sediul Șoldănești) din 14 mai 2019, Bulgac Andrei, a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.151 alin.(4) Cod penal, și fiindu-i stabilită conform art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, pedeapsa sub formă de 9 (nouă) ani închisoare cu executare în penitenciar de tip închis. Cheltuielile judiciare în mărime de 4056,5 lei au fost trecute în contul statului. Cererea procurorului aferent confiscării speciale a mijlocului de transport de model ”Toyota Camry” nr/I xxxxxxx, a fost respinsă ca neîntemeiată. Acțiunea civilă înaintată de Curicher Serafima a fost admisă parțial și a fost încasat din contul lui Bulgac Andrei în beneficiul Serafimei Curicher, cu titlu de prejudiciu material suma de 9072 lei, cheltuielile de asistență juridică în sumă de 1500 lei și prejudiciu moral suma de 100 000 lei, iar în total 110 572. În rest pretențiile părții civile au fost respinse ca 1 neîntemeiate. A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

În sentință, prima instanță a constatat că: Bulgac Andrei se învinuiește în aceia că la 25 decembrie 2018, aproximativ între orele 18:00-23:00min., ora exactă nu a fost posibil de stabilit, aflându-se în gospodăria ce aparține cet. Bulgac Valentina din strada Independenței xxxxxx, în urma unui conflict cu cet. Curicher Vladimir, intenționat, cu scop de a-i cauza leziuni corporale, i-a aplicat acestuia multiple lovituri cu pumnii și picioarele, peste diferite părți ale corpului, inclusiv în regiunea organelor de importanță vitală cap și torace, cauzându-i cet. Curicher Vladimir conform raportului de expertiză judiciară 201826C0238 din 21 ianuarie 2019, leziuni corporale sub formă de: în regiunea protuberanței frontale stânga, regiunea frontală pe centru, regiunea piciorului stâng, față dorsală, escoriații ovale neregulate, 2x1,7cm pînă la 5,5x2cm, în regiunea pectorală bilateral, regiunea hipocondrului bilateral, regiunea scapulară bilateral, cu fluctuație, regiunea cotului bilateral, regiunea genunchiului bilateral, regiunea coapsei bilateral, 1/3 medie, fața laterală, regiunea gleznei piciorului stâng, partea dorsală cu fluctuație, echimoze ovale, regulate 2x1,7cm pînă la 12x7,7cm, traumă contuză a toracelui, hemoragii în țesuturile moi peri costale bilateral și peri sternale, fracturi costale indirecte, complete a coastelor II-VII la nivelul liniei axilare anterioare și a coastelor II-III la nivelul liniei scapulare pe dreapta, fracturi costale indirecte, completă a coastelor II-VI la nivelul liniei medio-claviculare, a coastelor II-X la nivelul liniei axilare anterioare și IX-XI la nivelul liniei scapulare, toate cu hemoragii în țesuturile moi adiacente, cu lezarea pleurei parietale, fractură completă de os sternal la nivelul spațiului intercostal III. Lezarea hilului și parenchimului pulmonar bilateral, hemitorace (1900ml), luxația articulației cotului stâng, luxația articulației gleznei stângi, care conform pericolului pentru viață se califică ca leziuni corporale grave și au cauzat decesul lui Curicher Vladimir.

Sentința a fost atacată cu apel de către procuror, prin care a solicitat casarea parțială a sentinței, pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit de prima instanță prin care a încasa de la Bulgac Andrei în calitate de cheltuieli judiciare suma de 4 136,1 lei din care: 79,6 lei, cheltuieli ale IP Șoldănești, 4056,5 cheltuieli pentru efectuarea expertizelor judiciare, iar mijlocul de transport „Toyota Camry” cu număr de înmatriculare xxxxxxx de supus confiscării speciale. 3.1 În argumentarea apelului procurorul, a invocat că: - Bulgac Andrei a folosit mijlocul de transport pentru a-l transporta pe Curicher Vladimir de la locul comiterii infracțiunii, 2 instanța în sentință a reținut „că automobilul „Toyota Camry” nr./î xxxxx, constituie corp delict, însă consideră eronată viziunea procurorului că această unitate de transport este pasibilă confiscării, grație doar statutului ei de corp delict și faptului că inculpatul l-a transportat pe Curicher Vladimir cu acest automobil, fapt, care nu este nici menționat în actul de învinuire.”; - circumstanțele faptei săvârșite de Bulgac Andrei atestă că acesta a folosit unitatea de transport menționată pentru a-l transporta pe Curicher Vladimir de la locul comiterii infracțiunii, or Bulgac Andrei premeditat l-a transportat pe acesta din gospodăria mamei sale și l-a lăsat pe traseu în apropierea s. Olișcani, ulterior a mers după Curicher Vladimir și l-a transportat la domiciliu unde a decedat; - consideră că automobilul urmează a fi confiscat, ca bun folosit la săvârșirea infracțiunii.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 septembrie 2019, a fost admis apelul procurorului, casată sentința în partea descriptivă constatatoare și în partea încasării cheltuielilor judiciare pronunțând o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care a fost constatată fapta comisă de către inculpatul Bulgac Andrei și încasat de la Bulgac Andrei, în contul statului, cheltuielile judiciare în sumă 4056, 50 (patru mii cinzeci și șase), 50 lei. În rest sentința a fost menținută. 4.1. În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că, ținând cont de faptul că prima instanță a reținut faptul doar în ce se învinuiește Bulgac Andrei, fără a constata fapta pe care a săvârșit-o ultimul, analizând și apreciind probele, în strictă conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a constatat că: Bulgac Andrei la 25 decembrie 2018, aproximativ între orele 18:00-23:00min., ora exactă nu a fost posibil de stabilit, aflându-se în gospodăria ce aparține cet. Bulgac Valentina din strada xxxxxx, în urma unui conflict cu cet. Curicher Vladimir, intenționat, cu scop de ai cauza leziuni corporale, i-a aplicat acestuia multiple lovituri cu pumnii și picioarele, peste diferite părți ale corpului, inclusiv în regiunea organelor de importanță vitală cap și torace, cauzându-i cet. Curicher Vladimir conform raportului de expertiză judiciară 2xxxx din 21 ianuarie 2019, leziuni corporale sub formă de: în regiunea protuberanței frontale stânga, regiunea frontală pe centru, regiunea piciorului stâng, față dorsală, escoriații ovale neregulate, 2x1,7cm pînă la 5,5x2 cm, în regiunea pectorală bilateral, regiunea hipocondrului bilateral, regiunea scapulară bilateral, cu fluctuație, regiunea cotului bilateral, regiunea genunchiului bilateral, regiunea coapsei bilateral, 1/3 medie, fața laterală, regiunea gleznei piciorului stâng, partea dorsală cu 3 fluctuație, echimoze ovale, regulate 2x1,7cm pînă la 12x7,7 cm, traumă contuză a toracelui, hemoragii în țesuturile moi peri costale bilateral și peri sternale, fracturi costale indirecte, complete a coastelor II-VII la nivelul liniei axilare anterioare și a coastelor II-III la nivelul liniei scapulare pe dreapta, fracturi costale indirecte, completă a coastelor II-VI la nivelul liniei medio-claviculare, a coastelor II-X la nivelul liniei axilare anterioare și IX-XI la nivelul liniei scapulare, toate cu hemoragii în țesuturile moi adiacente, cu lezarea pleurei parietale, fractură completă de os sternal la nivelul spațiului intercostal III. Lezarea hilului și parenchimului pulmonar bilateral, hemitorace (1900ml), luxația articulației cotului stâng, luxația articulației gleznei stângi, care conform pericolului pentru viață se califică ca leziuni corporale grave și au cauzat decesul lui Curicher Vladimir. Instanța de apel a constatat cu certitudine că Bulgac Andrei, prin acțiunile sale intenționate a comis infracțiunea prevăzută de art. 151 alin. (4) Cod penal, după indicii calificativi, „vătămarea intenționată gravă a integrității corporale și a sănătății, care provocat decesul victimei". Cu referire la poziția procurorului precum că prima instanță neîntemeiat a dispus de a restitui proprietarului bunul folosit la săvârșirea infracțiunii, automobilul „Toyota Camry” cu nr./î xxxxxx, instanța de apel l-a considerat nefondat. Instanța de apel a considerat eronată poziția procurorului că această unitate de transport este pasibilă confiscării, grație doar statutului ei de corp delict și faptului că inculpatul Bulgac Andrei l-a transportat pe Curicher Vladimir cu acest automobil, și acest automobil n-a servit la săvârșirea infracțiunii incriminate, n-a fost mijloc de comitere a acestei infracțiuni, și nu cade sub incidența nici unei circumstanțe expuse în alin. 2 art. 106 Cod penal, or, circumstanțele faptei săvârșite de Bulgac Andrei atestă, în afara oricăror dubii, că nu sunt aplicabile prevederile art. 106 Cod penal, de aceea instanța de apel a determinat lipsa legăturii cauzale dintre folosirea automobilului și infracțiunea comisă. Aici a făcut trimitere la practica judiciară constantă, potrivit căreia bunurile destinate pentru săvârșirea infracțiunii sunt obiectele pregătite pentru a fi folosite sub orice mod, în comiterea infracțiunii ... destinarea obiectului (bunului) se evidențiază obiectiv, când obiectul a fost produs sau adaptat, pentru a servi ca mijloc sau instrument la săvârșirea infracțiunii; ... automobilul urmează a fi confiscat, ca bun destinat, sau folosit la săvârșirea infracțiunii premeditate în cazul în care el a facilitat considerabil activitatea ilicită a infractorului sau a folosit nemijlocit, ca unealtă pentru săvârșirea infracțiunii (pct. 2, 4 din Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție 4 privind practica aplicării, de către instanțele de judecată, a dispozițiilor legale, referitoare la confiscarea averii nr. 40 din 27.12.1999). Prin urmare rezultă că, această unitate de transport nu i-a înlesnit lui Bulgac Andrei activitatea ilicită, și anume, nu a fost utilizată ca un mijloc sau instrument pentru săvârșirea infracțiunii. Măsura de siguranță, confiscarea specială a mijlocului de transport se va dispune, în temeiul art. 106 din Codul penal, numai în cazul în care se dovedește că acesta a servit efectiv la realizarea laturii obiective a uneia dintre modalitățile normative ale infracțiunii, precum și în cazul în care se dovedește că mijlocul de transport a fost fabricat, pregătit ori adaptat în scopul realizării laturii obiective a acestor infracțiuni, în toate cazurile, verificându-se dacă măsura luată este una proporțională, ceea ce în speță nu s-a constatat. Privitor la solicitarea procurorului ce ține de încasarea de la Bulgac Andrei, în beneficiul statului, a cheltuielilor de judecată pentru efectuarea expertizei medico-legale în mărime 4056,50 lei, instanța de apel a făcut trimitere la dispozițiile art. 227 alin. (1-3) și art.229 alin.(1), (2) și (3) Cod de procedură penală. Ținând cont de faptul că alin. (2) al art. 143 din Codul de procedură penală, a fost abrogat prin Legea pentru modificarea si completarea unor acte legislative nr. 316 din 22.12.2017, în vigoare din 09.02.2018, potrivit căruia „Plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile prevăzute la alin. (1) se face din contul mijloacelor bugetului de stat”, iar cauza a fost examinată după adoptarea acestei Legi, adică la 14 mai 2019, și astfel, solicitarea procurorului cu privire la încasarea de la inculpatul Bulgac Andrei, în beneficiul statului, a cheltuielilor judiciare lei suportate în urma efectuării expertizelor judiciare, în mărime 4056,50lei, instanța de apel a considerat-o întemeiată și astfel, a considerat necesar de a o admite.

Decizia instanței de apel, a fost atacată cu recurs ordinar de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, care invocând temei pentru recurs pct. 6 art. 427 Cod de procedură penală, a solicitat casarea parțială a deciziei în partea ce ține de soluția dispusă cu privire la soarta corpului delict și confiscarea specială și a dispune rejudecarea cauzei în această parte, în instanța de apel, în o altă componență. 5.1 În motivarea recursului procurorul a indicat că: - consideră că hotărârea instanței de apel adoptată este neîntemeiată; - la judecarea apelului, și emiterii hotărârii instanța de apel, nu a luat în considerație dispozițiile art. 106 alin. (1 și 3) Cod penal; 5 - Bulgac Andrei a folosit mijlocul de transport pentru a-l transporta pe Curicher Vladimir de la locul comiterii infracțiunii, adică a folosit obiectul la care se face referință în realizarea și atingerea scopului infracțional urmărit. Instanțele de judecată constată "că automobilul „Toyota Camry" nr. xxxxxxx, constituie corp delict, însă consideră eronată viziunea procurorului că această unitate de transport este pasibilă confiscării, grație doar statutului ei de corp delict și faptului că inculpatul Bulgac Andrei l-a transportat Curicher Vladimir cu acest automobil, fapt, care nu este nici menționat în actul de învinuire". Astfel, instanța confirmă legalitatea acțiunilor organului de urmărire penală referitor la recunoașterea unității de transport în calitate de corp delict, ulterior însă consideră că acesta nu cade sub incidența prevederilor art. 106 Cod penal, care condiționează criteriile de aplicabilitate a confiscării speciale; - circumstanțele faptei săvârșite de Bulgac Andrei atestă că acesta a folosit unitatea de transport menționată pentru al transporta pe Curicher Vladimir de la locul comiterii infracțiunii ori Bulgac Andrei premeditat l- a transportat pe acesta din gospodăria mamei sale și l-a lăsat pe traseu în apropierea s. Olișcani, ulterior a mers după Curicher Vladimir și l-a transportat la domiciliu unde a decedat; - consideră că automobilul urmează a fi confiscat, ca bun folosit la săvârșirea infracțiunii; - consideră greșită afirmația instanței de apel cu privire la “lipsa legăturii cauzale dintre folosirea automobilului și infracțiunea comisă”, or, instanța de apel nu a ținut cont că în situația în care: inculpatul nu ar fi folosit automobilul nu l-ar fi transportat și abandonat pe Curicher V. la intrarea în sat. xxxxxxx; în situația în care victima decedată nu ar fi fost transportată și abandonată în o zonă îndepărtată, nu se exclude că ar fi fost posibil de acordat ajutor acesteia și posibil ar fi fost evitat decesul dânsului; - instanța de apel a omis din vedere circumstanțele în care s-a derulat fapta, or însăși inculpatul Bulgac Andrei a afirmat în fața instanței că ”după ce i-a aplicat lovituri l-a urcat pe Curicher V. în automobil”, ceea ce în mod repetat dovedește utilizarea acestui mijloc de transport la realizarea faptei infracționale; - consideră că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate de către procuror în apel, din ce reiese că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția iar motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii, ceea ce echivalează conform prevederilor art. 435 Cod de procedură penală cu nerezolvarea fondului apelului, din care considerente decizia urmează a fi casată cu rejudecarea 6 cauzei în apel.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. În conformitate cu art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs și numai în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces. Instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427 Cod de procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnatului. Din conținutul cererii de recurs, se constată că recurentul face trimitere la temeiul de casare stipulat de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, potrivit căruia sunt pasibile contestării cu recurs ordinar hotărârile adoptate de instanța de apel în cazul în care instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Verificând alegațiile recurentului, în raport cu actele cauzei, Colegiul penal conchide că, acestea nu coroborează cu materialele cauzei și sunt invocate neîntemeiat de titular, reieșind din raționamentele ce urmează. Autorul recursului consideră că, instanța de apel eronat a respins solicitarea acuzării de a dispune confiscarea specială a mijlocului de transport „Toyota Camry” cu număr de înmatriculare xxxxxxxx. Astfel, Colegiul penal atestă că, instanța de apel a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind soluționarea chestiunii legate de corpul delict: mijlocul de transport „Toyota Camry” cu număr de înmatriculare xxxxxx, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală, corect ținând cont de prevederile art. 106 Cod de procedură penală, care prescriu expres că , confiscarea specială constă în trecerea, forțată și gratuită, în proprietatea statului a bunurilor indicate la alin. În cazul în care aceste bunuri nu mai există, nu pot fi găsite sau nu pot fi recuperate, se confiscă contravaloarea acestora. 7 (2) Sînt supuse confiscării speciale bunurile (inclusiv valorile valutare): a) utilizate sau destinate pentru săvîrșirea unei infracțiuni; b) rezultate din infracțiuni, precum și orice venituri din valorificarea acestor bunuri; c) date pentru a determina săvîrșirea unei infracțiuni sau pentru a-l răsplăti pe infractor; e) deținute contrar dispozițiilor legale; f) convertite sau transformate, parțial sau integral, din bunurile rezultate din infracțiuni și din veniturile de la aceste bunuri; g) care constituie obiectul infracțiunilor de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului. De asemenea, Colegiul penal ține să remarce că, pornind de la relevanța practicii judiciare constante, instanța de apel în susținerea soluției a făcut trimitere și la expunerile conținute la pct. 2 și 4 ale Hotărîrii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 40, din 27.12.1999, Privind practica aplicării de către instanțele de judecată a dispozițiilor legale referitoare la confiscarea averii. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. În această ordine de idei, instanța de recurs ordinar susține poziția instanței de apel care corect a respins ca fiind neîntemeiată solicitarea procurorului cu privire la confiscarea specială a mijlocului de transport „Toyota Camry” cu număr de înmatriculare xxxxxxxxxx. Mai mult, motivele invocate în recurs au constituit deja obiect de examinare în instanțele de fond și de apel, fiind oferite răspunsuri, pe care Colegiul penal le apreciază ca fiind suficient argumentate, iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor pricinii care au fost puse la baza deciziei, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei. Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei). 8 Astfel, activitatea instanțelor de fond privind doar aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel pe care îl propune apărarea este o competență și prerogativă legală a acestor instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar la fel este lipsită de orice temei legal. Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că, instanța de apel nu a comis erori de drept în raport cu motivele invocate de către recurent că hotărârea atacată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și că recursul ordinar este unul vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 septembrie 2019, în cauza penală în privința inculpatului Bulgac Andrei xxxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 02 noiembrie 2020. Președinte Timofti Vladimir Judecători Boico Victor Toma Nadejda 9