1ra-1654/2020 — art. 192/1 alin. 1 CP

1ra-1654/2020 — art. 192/1 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1654/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

02 decembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Iurie Diaconu,

Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Barbăneagră Sergiu în numele inculpatei, prin care se solicită casarea

sentinței Judecătoriei Orhei din 16 noiembrie 2018 și a deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 27 februarie 2020, în cauza penală privind-o pe

Chiriac Doina XXXXX, născută la XXXXX, originară

și domiciliată în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

21.01.2020 – 27.02.2020;

07.07.2020 – 02.12.2020.

a c o n s t a t a t :

Doina a fost recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute art. 1921 alin.

(1) Cod penal și, cu aplicarea art. 79 Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa de 5 luni

închisoare.

În conformitate cu art. 90 Cod penal, a fost dispusă suspendarea executării

pedepsei pe un termen de 1 an.

Acțiunea civilă depusă de Balițchii Valeriu a fost admisă, dispunându-se

încasarea în mod solidar de la Chiriac Doina și reprezentantul legal Chiriac Maria, în

beneficiul lui Balițchi Valeriu prejudiciul material în mărime de 89035,58 lei,

cheltuielile de judecată în sumă de 1200 lei și cheltuielile de asistență juridică în sumă

de 500 lei.

aflându-se în autocamionul de model „Mercedes Vito”, cu numărul de înmatriculare

XXXXX, ce-i aparține cu drept de proprietate lui Balițchi Valeriu, care în acel timp era

parcat în strada sat. Vîprova, r-nul Orhei, acționând în scopul răpirii mijlocului de

1

transport fără scop de însușire, a răpit autocamionul din locul unde era parcat, cu care

s-a deplasat pe aceiași stradă din sat. Vîprova, r-nul Orhei, pe cale de consecință

tamponându-se într-un copac și deteriorând mijlocul de transport.

Sergiu în numele inculpatei Chiriac Doina și de către inculpată, la 03 decembrie 2018,

prin care au solicitat casarea integrală a sentinței, rejudecarea cauzei penale cu

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru primă instanță, prin

care Chiriac Doina să fie achitată de sub învinuirea înaintată în baza prevederilor pct.

3), 5) alin. (1) art. 390 Cod de procedură penală, deoarece fapta inculpatei nu

întrunește elementele infracțiunii și există una din cauzele care înlătură caracterul

penal al faptei.

3.1. În susținerea apelurilor declarate, apelanții au menționat că:

- instanța de fond nu a dat apreciere corectă probelor administrate și a indicat

doar evaziv că poziția părții este „un mijloc de apărare”. În concluzie menționează că

Balițchi Valeriu, au privat-o pe Chiriac Doina și Micleușanu Adriana ilegal de

libertate fizică, de manifestarea voinței, posibilitatea de a se deplasa și de a comunica

cu părinții, atentând la sănătatea, integritatea fizică si psihică, amenințând-o cu

răfuială fizică, a aplicat fată de ea un tratament inuman și degradant. Starea ei și a lui

Micleușanu Adriana era caracterizată prin stres profund și frică de integritatea fizică;

- a existat un pericol real de a fi agresată, or, Balițchi Valeriu pe lângă faptul că a

agresat-o anterior pe Micleușanu Adriana, a încercat să o determine la un raport

sexual împotriva sa, fiind condamnat pentru faptul că a întreținut anterior relațiile

sexuale cu o minoră;

- este cert că Chiriac Doina era în automobil cu Micleușanu Adriana, iar Balițchi

Valeriu a permis ca aceasta să fie în automobil, astfel pericolul era real, iar acțiunile

lui Chiriaic Doina erau necesare ,or, automobilul a fost transmis în posesia lui Chiriac

Doina de către partea vătămată Balițchi Valeriu.

- nu există latura subiectivă a infracțiunii, or, atât Chiriac Doina, precum și

ceilalți participanți în cauza penală au confirmat că ea urma a fi transportată cu

automobilul lui Balițchi Valeriu în satul său unde locuiește, iar cu acordul lui Balițchi

Valeriu, în prezența acestuia, automobilul a fost transmis lui Chiriac Doina, în speță

nu există elementul esențial al laturii subiective - intenția de a fi răpit mijlocul de

transport.

a fost admis apelul declarat de către inculpata Chiriac Doina și avocatul Barbăneagră

Sergiu în numele inculpatei, casată total sentința și pronunțată o nouă hotărâre

potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care:

2

Chiriac Doina a fost achitată de sub învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art.

1921 alin. (1) Cod penal, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

4.1. În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că, în acțiunile inculpatei

Chiriac Doina lipsesc semnele infracțiunii prevăzute de art.1921 alin. (1) Cod penal,

după indicii: răpirea mijlocului de transport, fără scop de însușire, or, dânsa nu a comis

astfel de fapte, n-a avut intenția răpirii mijlocului de transport fără scop de însușire,

deoarece după cum s-a constatat, Chiriac Doina s-a urcat și s-a deplasat cu acest

mijloc de transport cu permisiunea proprietarului Balițchi Valeriu.

Instanța de apel a explicat că concluziile sale se confirmă prin întregul sistem de

probe analizate și apreciate prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură

penală, după cum urmează: declarațiile inculpatei Chiriac Doina (Vol. I, f.d. 141-144)

și declarațiile martorului minor Micleușan Adriana, declarații pe care instanța de apel

le-a apreciat ca fiind corespunzătoare adevărului, deoarece atât la urmărirea penală,

cât și în ședințele instanței de fond și a celei de apel, dânsele au dat declarații

consecvente, concludente, care coroborează cu celelalte probe.

Instanța de apel a analizat declarațiile părții vătămate Balițchi Valeriu și a

martorilor Melnic Ana, Barbu Anatolie și Tomescu Gheorghe, în rezultatul cărui fapt

a conchis că ele nu confirmă faptul comiterii de către Chiriac Doina a infracțiunii

încriminate prevăzute de art. 1921 alin. (1) Cod penal, or, declarațiile martorilor

Melnic Ana și Barbu Anatolie, combat integrul sistem de probe.

În opinia instanței de apel, declarațiile părții vătămate Balițchi Valeriu, ale

martorilor Melnic Ana și Barbu Anatolie nicidecum nu demonstrează vinovăția

inculpatei Chiriac Doina în comiterea infracțiunii imputate, apreciindu-le pur

subiective, considerând că acuzarea este bazată pe niște presupuneri ale organului de

urmărire penală și trezesc anumite dubii, deoarece sunt în contradicției cu declarațiile

martorului Mileușan Adriana, care a declarat că a văzut toate acțiunile inculpatei

Chiriac Doina și că dânsa n-a avut intenția răpirii mijlocului de transport fără scop de

însușire.

427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei cu menținerea

sentinței.

5.1 În motivarea recursului, procurorul a indicat următoarele:

- soluția instanței de apel contravine prevederilor art. 419 Cod de procedură

penală, conform căruia, rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară

potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în prima instanță;

- hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția,

motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărârii;

3

- pornind de la probatoriul administrat, instanța de fond corect a apreciat drept

neîntemeiată ipoteza lansată de inculpată și apărătorul său precum că inculpata avea

frică de partea vătămată și s-a aflat în stare de extremă necesitate;

- declarațiile părții vătămate, martorilor, celelalte probe, indică la vinovăția

inculpatei și aceasta urmează să poarte răspunderea corespunzătoare pentru fapta

comisă;

- din probele cercetate în ședința de judecată, raportate la circumstanțele

concrete ale cazului, se conchide că acțiunile intenționate ale inculpatei Chiriac Doina

pentru comiterea acțiunii a fost pe deplin dovedită în ședința de judecată, iar acțiunile

acesteia se încadrează juridic în baza art. 1921 alin. (1) Cod penal pe semnele: răpirea

mijlocului de transport, fără scop de însușire, au fost apreciate corect de prima instanță.

2019, a fost admis recursul ordinar declarat de către procuror, casată decizia

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 februarie 2019 și s-a dispus

rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

La judecarea recursului, Colegiul penal lărgit a constat o eroare de drept comisă

de către instanța de apel și anume că, instanța deși a purces la rejudecarea cauzei în

ordine de apel, a constatat o altă faptă decât cea pentru care a fost pusă sub învinuire

Chiriac Doina, întrucât instanța de apel ajungând la concluzia de emitere a unei

hotărâri de achitare, nu a reținut învinuirea adusă inculpatei Chiriac Doina dar a

modificat conținutul faptei din rechizitoriu, după care a soluționat cauza.

Instanța de recurs a reținut că, fondul cauzei nu a fost rezolvat iar în hotărârea

instanței de apel nu se arată dacă există sau nu fapta imputată, dacă inculpatul este

sau nu vinovat, dacă există circumstanțe care atenuează ori agravează răspunderea

inculpatului, dacă trebuie ori nu admisă acțiunea civilă.

Totodată, Colegiul penal lărgit a notat că, la rejudecarea cauzei, instanța de apel

urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, ce

reglementează procedura de rejudecare și limitele acesteia: să se pronunțe la modul

cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra

motivelor esențiale invocate în apelurile declarate în prezenta speță în raport cu

argumentele expuse în sentință, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate,

să verifice și să aprecieze în partea probele administrate și examinate în prezenta

cauză, în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea o evaluare cuvenită cu

argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să

elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date, să-și

argumenteze clar concluziile în decizia adoptată ținând cont de motivele casării

4

deciziei atacate, de practica relevantă a CtEDO, și să pronunțe o hotărâre legală și

întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

2020, a fost respins apelul declarat de către inculpata Chiriac Doina și avocatul

Barbăneagră Sergiu în numele inculpatei, fiind menținută fără modificări sentința

Judecătoriei Orhei sediul Central din 16 noiembrie 2018.

Pentru pronunțarea deciziei, instanța de apel a statuat că, de facto, inculpata

Chiriac Doina își recunoaște vina în comiterea infracțiunii încriminate, însă instanța

de apel a apreciat critic afirmațiile acesteia potrivit cărora, n-a avut intenția răpirii

mijlocului de transport, ci a urcat la volanul automobilului cu permisiunea lui Balițchi

Valeriu, deoarece sunt combătute de celelalte probe analizate în cuprinsul deciziei și

apreciate prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, și care

demonstrează cu certitudine vina inculpatei în comiterea infracțiunii imputate.

În opinia Colegiului penal, nerecunoașterea vinovăției de către inculpata

Chiriac Doina nu echivalează cu achitarea acesteia, or circumstanțele stabilite și

probele analizate și enumerate, dovedesc cu certitudine comiterea de către dânsa a

faptelor încriminate.

Astfel, instanța de apel a apreciat nefondat argumentul apelanților privitor la

faptul că, Balițchi Valeriu, a privat-o pe Chiriac Doina și Micleușanu Adriana ilegal de

libertate fizică, de manifestarea voinței, posibilitatea de a se deplasa și de a comunica

cu părinții, atentând la sănătatea, integritatea fizică si psihică, amenintând-o cu

răfuială fizică, a aplicat față de ea un tratament inuman și degradant și că Chiriac

Doina s-a urcat la volanul autocamionului ce aparținea lui Balițchi Valeriu cu scopul

de ași salva viața, deoarece i-a fost frică de acțiunile lui Balițchi Valeriu or, instanța de

apel nu a stabilit careva cauze care înlătură caracterul penal al faptei stipulate la art.

35-39 Cod penal. Astfel, apreciind că inculpata Chiriac Doina a avut posibilitate pe

parcursul zilei de 02 august 2017, de a comunica cu terțe persoane, de a solicita ajutor,

de a pleca de la petrecerea ce a avut loc la moara dîn s. Dîșcova, r-nul Orhei și nimeni

nu i-a interzis faptul dat.

La fel, Colegiul penal a stabilit că, însăși inculpata Chiriac Doina, atât în cadrul

instanței de fond cât și în cadrul instanței de apel a confirmat faptul, că în seara zilei

de 01 august 2017 a consumat băuturi alcoolice și s-a aflat în stare de ebrietate, astfel

starea ei de ebrietate putea influența la o apreciere eronată a circumstanțelor de fapt

reținute de inculpată.

Mai mult ca atât, la 08 august 2016, în REI-1 al IP Orhei a fost înregistrată

plîngerea cu nr. 774 a cet. Chiriac Doina și Chiriac Maria privind pretinsele acțiuni

ilegale ale lui Balițchi Valeriu, iar la 15 septembrie 2017 prin ordonanța procurorului

5

s-a refuzat în pornirea urmării penale în cadrul procesul penal înregistrat în REI-1 al

IP Orhei cu nr. 774 din 08 august 2016, inițiat la plîngerea cet. Chiriac Doina și Chiriac

Maria, privind pretinsele acțiuni ilegale ale lui Balițchi Valeriu (Vol. I, f.d. 136-140).

În conjuctura circumstanțelor reliefate, Colegiul penal a conchis că toate probele

prezentate de acuzatorul de stat au fost analizate și examinate minuțios de către

instanța de judecată, cu respectarea principiului apărării și contradictorialității, iar în

conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală, apreciind fiecare probă din punct

de vedere al pertinenței, concludenții utilității și veridicității ei, din punct de vedere al

coroborării lor, deduce existența intenției în comiterea acțiunilor infracționale și

vinovăția inculpatei Chiriac Doina în faptele imputate, prevăzute de art. 1921 alin. (1)

Cod penal și combat argumentele apelanților precum că, inculpata nu a avut scopul

răpirii mijlocului de transport, ci a acționat în stare de extremă necesitate.

Consecvent circumstanțelor invocate în cererea de apel, Colegiul penal a

analizat poziția apelanților privitor la dezacordul acestora cu ordonanța OUP al SUP

al IP Orhei Nicolae Istrati, din 04 august 2017, potrivit căreia automobilul de model

„Mercedes Vito 111 CDI” cu numerele de înmatriculare XXXXX a fost recunoscut ca

corp delict pe motiv că, examinarea care a fost prezentată de către partea vătămată în

acțiunea civilă a fost efectuată în lipsa Doinei Chiriac și Mariei Chiriac, considerând că

partea vătămată putea interveni asupra mijlocului de transport, și în acest sens,

Colegiul Penal a reiterat următoarele:

Potrivit procesului-verbal din 14 septembrie 2017 de prezentare învinuitului și

apărătorului său a materialelor de urmărire penală, după luarea cunoștinței de

materialele urmăririi penale, apărătorul inculpatei Chiriac Doina, Barbăneagră Sergiu

a avut anumite obiecții referitor la efectuarea urmăririi penale și a înaintat o cerere

prin care a solicitat scoaterea de sub urmărire penală a învinuitei, iar prin ordonanța

procurorului în Procuratura r-lui Orhei, Carasec Ana din 15 septembrie 2017, cererea

a fost respinsă ca neîntemeiată (Vol. I, f. d. 57).

Astfel, instanța de apel a apreciat încălcările invocate de către partea apărării ca

fiind neîntemeiate în partea nominalizată, menționând că avocatul inculpatei a avut

anumite obiecții referitor la efectuarea urmăririi penale, solicitând scoaterea de sub

urmărire penală a învinuitei Chiriac Doina, însă nu a atacat ordonanța OUP al SUP al

IP Orhei Nicolae Istrati din 04 august 2017 în termenul prevăzut de lege, adică la

terminarea urmăririi penale și astfel, apelanții au pierdut dreptul de a invoca

presupusele carențe ale organului de urmărire penală ulterior, adică în instanțele de

judecată, iar instanța de fond și cea de apel, potrivit art. 251 Cod de procedură penală,

nici nu are temei și suport legal pentru a declara nulitatea anumitor acțiuni de

urmărire penală și declararea nulității cărorva acte procedurale de la urmărirea

6

penală, deoarece verificarea legalității acestora ține de competența procurorului

ierarhic superior, potrivit prevederilor art. 313 alin. (1) Cod de procedură penală.

Prin urmare, Colegiul penal a relevat că, instanța de fond corect a constatat că

în acțiunile inculpatei Chiriac Doina sunt prezente toate elementele constitutive ale

infracțiuni prevăzute de art. 1921 alin. (1) Cod penal, inclusiv și latura obiectivă,

argumente pe care instanța de apel le-a acceptat și le-a însușit.

numele inculpatei Chiriac Doina, care în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 11) Cod de

procedură penală, solicită casarea integrală a deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 27 februarie 2020 și a sentinței Judecătoriei Orhei sediul Central

din 16 noiembrie 2018, cu achitarea inculpatei, întrucât fapta nu întrunește elementele

infracțiunii.

În motivarea recursului declarat, recurentul indică că potrivit declarațiior

inculpatei, a martorului Micleușanu Adriana precum și ale lui Balițchi Valeriu, rezultă

cu ceritudine că acțiunile inculpatei au fost comise în stare de extremă necesitate,

circumstanță care înlătură caracterul penal al faptei, iar instanța de fond și de apel nu

a dat apreciere corectă probelor administrate și a apreciat evaziv poziția apărării ca un

mijloc de apărare.

Recurentul menționează că, atât instanța de fond cât și cea de apel, nu au

reflectat circumstanțele ce țin de condamnarea anterioară a părții vătămate în baza

art. 174 Cod penal, nu s-au expus asupra faptului că martorul minor Micleușanu

Adriana a fost abuzată sexual și lovită de către Balițchi Valeriu, totodată, nu s-a ținut

cont de faptul că însăși Chiriac Doina a relatat că anterior, a fost abuzată sexual de

către Balițchi Valeriu.

Cu referire la vinovăția inculpatei, autorul recursului menționează că,

declarațiile părții vătămate Balițchi Valeriu, ale martorilor Melnic Ana, Barbu

Anatolie și Micleușanu Adriana care au fost reținute de către instanța de apel, nu

demonstrează vinovăția inculpatei, apreciindu-le ca fiind pur subiective, iar acuzarea

este bazată pe niște presupuneri ale organului de urmărire penală care trezesc

anumite dubii.

Mai mult decât atât, organul de urmărire penală nu a utilizat toate procedeele

probatorii în vederea stabilirii adevărului și elucidării tuturor contradicțiilor, iar

instanța de fond și cea de apel nu a argumentat din ce motiv a ignorat declrațiile unor

martori în favoarea declarațiilor altor martori, doar din simplul motiv că acestea se

contrazic.

7

materialului din dosarul cauzei, motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că,

acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima

instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de

apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond. Instanța de

apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se

pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

În conformitate cu art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă

recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs și numai în

raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces.

Instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în

art. 427 Cod de procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor

neinvocate, fără a agrava situația condamnatului.

Reieșind din conținutul recursului declarat, Colegiul penal atestă, că titularul

acestuia invocă în calitate de temeiuri pentru casarea hotărârilor instanțelor de fond

art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 11) Cod de procedură penală, care stabilesc, că hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel în cazurile, când: 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus

neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, 8) nu au

fost întrunite elementele infracțiunii, precum și 11) persoana condamnată a fost judecată

anterior în mod definitiv pentru aceeași faptă sau există o cauză de înlăturare a răspunderii

penale, sau aplicarea pedepsei a fost înlăturată de o nouă lege sau anulată de un act de

amnistie, a intervenit decesul inculpatului ori a intervenit împăcarea părților în cazul

prevăzut de lege.

Instanța de recurs menționează, că nici unul din temeiurile la care se referă

autorul recursului nu sunt aplicabile din punctul de vedere al prezenței erorilor de

drept, care ar servi ca temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei

instanței de apel.

Autorul recursului susține dezacordul cu aprecierea probelor de către instanța

de apel, indicând că instanțele ierarhic inferioare au apreciat probele unilateral, iar

acestea, de fapt, nu demonstrează vinovăția inculpatei Chiriac Doina.

Astfel, Colegiul penal atestă că, instanța de apel a constatat și apreciat

circumstanțele de fapt și de drept privind vinovăția inculpatei în comiterea

8

infracțiunii prevăzute de art. 1921 alin. (1) Cod penal, motivându-și decizia în acest

sens în corespundere cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală.

În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar al

avocatului, se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârilor

contestate, relevă în mod concludent că instanța de apel a constatat și apreciat

circumstanțele de fapt și de drept privind chestiunea cheltuielilor judiciare în strictă

conformitate cu prevederile normelor de procedură penală, corect ținând cont de

prevederile art. 385 alin. (1) pct. 14), 227 alin. (1) și (3), 141 Cod de procedură penală,

care prescriu expres că la adoptarea sentinței, instanța de judecată soluționează cine și

în ce proporție trebuie obligat să plătească cheltuielile judiciare, suportate pentru

asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, care se plătesc din sumele alocate de

stat dacă legea nu prevede altă modalitate.

Colegiul penal găsește vădit nefondată revendicarea recurentului în partea ce

ține de faptul că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate

în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, temei

prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, dat fiind că, instanța de

apel s-a expus plenar asupra tuturor temeiurilor invocate,

Totodată, Colegiul penal statuează că critica aprecierii probelor, care la caz

comportă o solicitare de reapreciere a acestora, nu poate fi supusă analizei la etapa

examinării cauzei în ordine de recurs ordinar, or instanța de recurs este abilitată de a

se pronunța asupra chestiunilor de drept, care constituie erori cu caracter procedural

sau material, iar aprecierea probelor constituie o chestiune de fapt, ce ține de

judecarea fondului cauzei, judecare care nu se înfăptuiește de către instanța de recurs.

Referitor la temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură

penală, invocat de recurent în recursul său, Colegiul penal menționează că, sub

aspectul situației de „neîntrunire a elementelor infracțiunii” se înțeleg acele cazuri

când s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc

elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei

infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre

acestea).

Cu referire la acest aspect, Colegiul penal reține că, instanța de apel a respectat

întru totul prevederile art. 113 alin. (1) Cod de procedură penală, analizând pe deplin

elementele constitutive ale infracțiunii, corect calificând acțiunile inculpatei Chiriac

Doina în temeiul art. 1921 Cod penal, relatând în acest sens că: din declarațiile acesteia, în

esență, rezultă că ultima își recuoaște vina în comiterea infracțiunii incrimate, apreciind

critic afirmația acesteia potrivit căreia „nu a avut intenția răpirii mijlocului de transport,

ci a urcat la volanul automobilului cu permisiunea lui Balițchi Valeriu”, or declarațiile

9

acesteia sun combătute de restul probelor administrate în cadrul procesului penal, și

anume: declarațiile martorului Melnic Ana (Vol. I, f.d. 109-110), declarațiile

martorului Tomescu Gheorghe (Vol. I, f.d. 114), declarațiile martorului Micleușan

Adriana (Vol. I, f.d. 104-105), procesul-verbal de cercetare la fața locului (Vol. I, f.d. 6-

9), caopia procesului-verbal cu privire la contravenție prin care Chiriac Doina a fost

recunpscută vinovatăîn comiterea contravenției prevăzute de art. 242 alin. (1), art. 231

alin. (2) Cod contravențional (Vol. I, f.d. 43).

Referitor la temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură

penală, invocat de recurent, Colegiul penal relevă, că acest argument, referitor la

comiterea faptei în stare de extremă necesitate, a fost obiect de dispută în cadrul

instanței de apel, asupra căruia s-a formulat și s-a punctat minuțios și veridic

răspunsurile asupra tuturor alegațiilor recurentului, pe care Colegiul le însușește.

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanța de apel nu a comis

erori de drept în raport cu motivele invocate de către recurent că hotărârea atacată

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și că recursul ordinar este unul vădit

neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

Colegiul penal,

d e c i d e :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Barbăneagră

Sergiu în numele inculpatei, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 27 februarie 2020, în cauza penală privind-o pe Chiriac Doina XXXXX,

ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 16 decembrie 2020.

Președinte: Iurie Diaconu

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

10