1ra-1845/2020 — art. 179 alin. 1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 179 alin. 1 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
1ra-1845/2020 — art. 179 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 1ra-1845/2020
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
10 noiembrie 2020 mun. Chișinău
Colegiul Penal lărgit în componența:
președinte Diaconu Iurie
judecători Catan Liliana
Guzun Ion
Craiu Nicolae
Burduh Victor
a judecat, fără participarea părților, recursurile ordinare declarate de
procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Svetlana Țurcanu și de
avocatul Timotin Lilian în numele părții vătămate Iaroslavțeva Liubov, prin care
se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 mai
2020, în cauza penală privindu-i pe
SARDARI Marin Xxxx, născut la
xx xxxxx xxxx în r-nul Xxxxx Xxxx, s. Xxxxxx,
domiciliat în mun. Xxxxxxx, or. Xxxxxx, str.
Xx. Xxxxx xx;
GHIDERMAN Tatiana Xxxx,
născută la xx xxxxxxx xxxxx, originară și
domiciliată în r-nul Xxxxx Xxxx, s. Xxxxxx;
GHIDERMAN Iurie Xxxxx, născut
la xx xxxxxx xxxx, originar și domiciliat în r-
nul Xxxxxxx, s. Xxxxx.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 11.08.2017 – 05.06.2019;
Instanța de apel: 24.06.2019 – 25.05.2020;
Instanța de recurs: 17.08.2020 – 10.11.2020.
Asupra recursurilor menționate, Colegiul penal lărgit,
1
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 05 iunie 2019,
Sardari Marin, Ghiderman Tatiana și Ghiderman Iurie au fost achitați de sub
învinuirea comiterii infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (1) Cod penal, din
motiv că fapta inculpaților nu întrunește elementele infracțiunii.
Acțiunea civilă înaintată de Iaroslavțeva Liubov împotriva lui Sardari
Marin, Ghiderman Tatiana și Ghiderman Iurie a fost respinsă.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță a reținut că potrivit
rechizitoriului, Sardari Marin, Ghiderman Tatiana și Ghiderman Iurie sunt
învinuiți în aceia că, la data de 12 noiembrie 2016, prin acces liber, intenționat și
fără consimțământul cet. Iaroslavțeva Liubov, a pătruns ilegal în domiciliul situat
pe adresa mun. Chișinău, str. Xxxxx x/x ap.xx, unde locuia periodic împreună cu
soțul ei pe nume Cecalov Alexandr, care a decedat la data de 05 iunie 2016, iar
conform certificatului de calitate de moștenitor, înregistrat la data de 15.11.2016
la notarul public Timofti Angela cu sediul amplasat pe adresa mun. Chișinău, str.
Armenească 100, of.6, cet. Iaroslavțeva Liubov are calitatea de moștenitor a
averii cet. Cecalov Alexandr, la cererea acesteia de a părăsi domiciliul, persoanele
neidentificate, refuza de a părăsi incinta domiciliului. Astfel, prin acțiunea dată
cauzându-i părții vătămate un prejudiciu moral.
Acțiunile inculpaților Sardari Marin, Ghiderman Tatiana și Ghiderman
Iurie au fost calificate de către organul de urmărire penală conform art. 179 alin.
(1) Cod penal ca violare de domiciliu, adică pătrunderea în domiciliul unei
persoane fără consimțământul acesteia, cât și refuzul de a părăsi domiciliul la
cererea proprietarului.
Temeinicia și legalitatea sentinței a fost atacată cu apeluri de către:
3.1. procurorul în Procuratura mun. Chișinău, Oficiul Rîșcani, Vsevolod
Ivanov, care a solicitat casarea integrală a sentinței, cu pronunțarea unei noi
hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpații
Sardari Marin, Ghiderman Tatiana și Ghiderman Iurie să fie recunoscuți vinovați
și condamnați pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (1) Cod
penal cu încetarea procesul în legătură cu schimbarea situației.
În motivarea apelului a indicat următoarele:
- atât în cadrul urmăririi penale, cât și în cadrul cercetării judecătorești s-a
stabilit, că Sardari Marin, Giderman Tatiana și Ghiderman Iurie prin acces liber,
intenționat și fără consimțământul moștenitoarei Iaroslavțeva Liubov, au pătruns
ilegal în domiciliul situat pe adresa mun. Xxxxxx, str. Xxxxx x/x ap. xx, unde
locuia periodic împreună cu soțul ei pe nume Cecalov Alexandr, care a decedat la
data de 05 iunie 2016, iar la cererea acesteia de a părăsi domiciliul, inculpații
2
refuzau de a părăsi incinta domiciliului, cauzându-i părții vătămate un prejudiciu
moral. Refuzul părăsirii imobilului era bazat pe permisiunea surorii decedatului
Cecalov Nadejda, care legal nu are drepturi asupra imobilului;
- în comun cu declarațiile martorilor vinovăția acestora se mai dovedește
prin materialele cauzei penale și anume: copia certificatului de căsătorie CS-V nr.
0985013; copa certificatului de succesor legal a cet. Iaroslavțeva Liubov;
- instanța de apel a dat o apreciere eronată acțiunilor inculpaților din
considerentul că, Cecalov Nadejda nu putea și nu era în drept de a dispune de
bunul imobil vizat din considerent că, doar Iaroslavțeva Liubov deținea un
document ce atestă dreptul la gestionarea apartamentului, afirmațiile inculpaților
de comun cu ale cet. Nadejda Cecalov fiind declarative, fără suport legal;
- pe parcursul examinării judiciare instanța de judecată a declarat la
23.11.2018, nul contractul de vînzare-cumpărare nr. 7176 din 24.12.2009 încheiat
între Cecalov Nadejda și Cecalov Alexandr, prin acest fapt schimbând radical
situația și temeiul juridic a obiectului (bunul) infracțiunii, motiv pentru care a
solicitat încetarea procesului în legătură cu schimbarea situației.
3.2. avocatul Timotin Lilian, în interesele părții vătămate Iaroslavțeva
Liubov, care a solicitat admiterea prezentului apel, casarea sentinței de achitare,
rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit,
pentru prima instanță, prin care inculpații Sardari Marin, Ghiderman Tatiana și
Ghiderman Iurie, să fie recunoscuți vinovați și condamnați pentru comiterea
infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (l) Cod penal cu stabilirea unei pedepse
conform sancțiunii normei penale menționate și admiterea integrală a acțiunii
civile declarate de către partea vătămată Iaroslavțeva Liubov;
În motivarea apelului a invocat următoarele:
- concluzia instanței de fond este absolut contradictorie și neântemiată, or,
pe de o parte instanța pledează pentru faptul că, nu sunt întrunite elementele
componenței de infracțiuni, iar pe de altă parte că vinovăția inculpaților în
comiterea infracțiunii incriminate nu a fost demonstrată, odată cu nerecunoașterea
lor a celor incriminate;
- instanța nu a indicat nici un temei legal ce i-ar permite să pună la îndoială
veridicitatea declarațiilor părții vătămate, calificându-le tendențioase odată ce
există interesul părții, or, Iaroslavțeva Liubov a făcut declarații sub jurământ și
poartă răspundere pentru delarații mincinoase și fără a se referi la anumite probe
concluzionează că victima nu desfășura viața sa personală în acel apartament, o
concluzie absolut generală, lipsită de temei factologic și legal;
- relatările martorului au fost lăsate fără apreciere de instanță, însă ele
dovedesc echivoc faptul că, inculpatul Sardari Marin, a fost informat că nu are
temei legal de a poseda și folosi apartamentul cu pricina, fapt ce dovedește cele
3
infirmate de instanță și anume că a intrat ilegal în posesia locuinței victimei. Iar
certificatul de calitate de moștenitor dovedește anume faptul că Iaroslavțeva
Liubov are un statut legal în dosarul succesoral, în comparație cu inculpatul și
pretinsa moștenitoare Cecalova Nadejda;
- înscrisurile cercetate, nu pot fi apreciate ca probe veridice, pertinente și
utile. Deoarece, în primul rând nu au un temei legal și nu au fost autentificate de
notar așa cum o susține instanța, fiind doar înregistrate la dosarul de succesiune
ca cereri, fapt comunicat și de martorul Timofti Angela, iar sora defunctului nu
avea nici o calitate și nici un drept să împuternicească pe cineva la gestionarea
masei succesorale (a apartamentului cu pricina), ce contravine prevederilor legii,
art. 1552- 1555 Cod civil în vigoare la 02.11.2016, la care instanța de fond nu a
dorit să facă referire;
- nu este clară opinia instanței la ce normă face referire și ce a avut în
vedere cu referire la dubii, or, inculpații au cunoscut că nu au temei legal de a se
afla în acest apartament, adică a intra în el și a rămâne, totodată refuzând să-l
părăsească până în prezent;
- nu se deslușește caracterul legal în acțiunile lui Sardari Marin,
Ghiderman Tatiana și Ghiderman Iurie, așa după cum o apreciază instanța de
fond, or, fiind audiați în calitate de martori Cojocari Ana și Cojocari Victor care
locuiesc în ap. 82 din str. Xxxxx x/x mun. Xxxxxx, au infirmat faptul că
Iaroslavțeva Liubov a locuit în apartamentul nr. xx adresa nominalizată, sau că o
cunosc ca vecină. Și aici identifică o interpretare eronată și părtinitoare, admisă
de instanța de fond, atunci când martorii doar au comunicat că nu o cunosc ca
vecină și nu o cunoaște pe ea personal, menționând suplimentar că nu prea
cunosc vecinii din scară;
- sunt neclare aprecierile instanței, care nu face explicații asupra utilități
probelor enumerate, ce sunt acestea capabile de a dovedi și în ce măsură,
limitându-se doar la indicarea lor formală. În evidență se pune și faptul că
contradictorie este poziția instanței la aprecierea unor probe similare, referindu-se
la hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 23 noiembrie 2018 care nu a
intrat în vigoare, considerând-o ca admisibilă, însă nu este clar ce dovedește
aceasta, pe de o parte, iar pe de altă parte exclude ca probă pertinentă, procesul-
verbal cu privire la contravenție menționând că nu este o hotărâre definitivă în
acest sens;
- instanța de fond a atribuit o conduită legală acțiunilor făptașilor, prin
faptul că aceștia au intrat și posedat apartamentul cu pricina în temeiul declarației
făcute de Cecalova Nadejda, care în principiu nu are drepturi reale (proprietate,
posesie, folosință, dispoziție) și nici presupuse asupra bunului respectiv, deci
neavând un efect juridic, martorul nefiind înregistrat cel puțin și ca succesor în
4
dosarul succesoral pentru a beneficia de careva înlesniri, asupra apartamentului cu
pricina, în raport cu faptul că partea vătămată, Iaroslavțeva Liubov, este soția
decedatului, confirmat și prin certificatul de căsătorie, au conviețuit împreună fapt
confirmat și de martorii Cecalova Nadejda, Solonari Antonina și Gorbaciova
Galina (asupra declarțiilor ultimului martor instanța nici nu s-a expus), a locuit în
acestă locuință și a păstrat bunuri personale, a acceptat moștenirea odată cu
posesia acestuia prin depunerea declarației în fața notarului la ziua de 08.08.2016,
argumente și probe pe care instanța le-a negat în mod pripit din start, fără a le
supune aprecierii;
- concluziile instanței nu se întemeiază pe prevederile legale, dar poartă un
caracter pur general și declarativ, dat fiind faptul că, vinovăția și intenția
inculpaților de a comite fapta prejudiciabilă este dovedită pe deplin reieșind din
probele anexate la cauza penală;
- în prezenta speță nu sunt câteva acțiuni separate după cum pledează
instanța, ci doar de una și aceiași reprezentând o acțiune (infracțiune) continuă
până în prezent, fapt ce denotă o abordare esențială și nejustificată a cazului, de
către instanța de fond;
- instanța de judecată a făcut niște abordări de ordin general într-o hotărâre
judecătorească unde se face referire la norma legală, care însă nu se indică, după
care instanța optează pentru faptul că nu există probe la speță, capabile să
confirme existența infracțiunii incriminate. După care face referire la faptul că
vinovăția urma să fie dovedită de partea acuzări, iar probele prezentate sunt
contradictorii și nu indică direct despre comiterea infracțiunii, se atestă lipsa
laturii obiective de pătrundere ilegală și latura subiectivă intenția intrării ilegale a
făptuitorului. Tot instanța face referire la faptul că nu-i este clară situația rolului
fiecărui inculpat în pătrunderea ilegală;
- sentința atacată este una contradictorie, instanța operând cu niște termeni
și expresii neclare, contradictorii și inexacte, fapt ce contravine jurisprudenței
naționale, conform cărei sentința trebuie să corespundă atât după formă, cât și
după conținut cerințelor art. 384-397 Cod de procedură penală;
- instanța de fond a constatat în descriptiv sumar, neclar și divergent mai
multe temeiuri de achitare a inculpaâilor, cum ar fi că „...în acțiunile inculpaților
lipsesc semnele infracțiunii..., aceștea nu au comis fapta pătrunderii..., acuzarea
nu a prezentat probe care ar demonstra vinovăția acuzarea nu a dovedit că
inculpații au săvârșit infracțiunea....., nu este clară situația rolul fiecărui inculpat
în pătrunderea ilegală, rămânerea și refuz..., fapta inculpaților nu întrunește
elementele infracțiunii..."dar în dispozitiv s-a contrazis, dispunând achitarea
acestora pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii;
- instanța de fond nu a cercetat toate probele, cel puțin nu s-a dat apreciere
5
declarațiilor martorului Gorbaciov Galina, Soloviov Victor, declarației din
08.08.2016, iar celelalte probe au fost apreciate unilateral extrăgând-se doar
circumstanțe favorabile inculpaților;
- deși instanța în dispozitiv a indicat că achită inculpații pe motiv că fapta
lor nu întrunește elementele infracțiunii, concomitent se pronunță și asupra
respingerii acțiunii civile fără să indice din care motive.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 mai
2020, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate și menținută fără
modificări sentința.
4.1. În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a reținut că, instanța de
fond a analizat obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură
penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării
și just a adoptat o sentință de achitare în privința acestora în baza art. 179 alin. (1)
Cod penal.
La pronunțarea sentinței, instanța de fond corect a stabilit circumstanțele de
fapt și de drept și just a concluzionat că, inculpații Ghiderman Tatiana,
Ghiderman Iurie și Sardari Marin, urmează a fi achitați din motivul că fapta
inculpaților nu întrunește elementele infracțiunii.
Aceste împrejurări au fost elucidate și constatate din totalitatea de probe
acumulate la dosarul respectiv, fiind corect apreciate, cu respectarea prevederilor
art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,
concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de
vedere al coroborării lor.
În ședința instanței de apel inculpatul Sardari Marin a susținut declarațiile
date la etapa urmării penale și suplimentar a adăugat că, accesul în apartamentul
nr. xx din str. Xxxxx x/x, i-a fost asigurat de către Cecalova Nadejda la data de
02.11.2016, după care tot în această dată pentru a se asigura cu certitudine că
doar Cecalova Nadejda posedă acest apartament a invitat executorul
judecătoresc pentru a constata eventuale alte persoane în apartament, sau urme
caracteristice că locuiesc alte persoane, cum ar fi paturi pentru dormit, însă având
acces cu executorul judecătoresc în apartament s-a convins incontestabil că în el
nu locuiește nimeni în afară de faptul că Cecalova Nadejda locuind în Federația
Rusă are chei și acces în acest apartament. După data de 02.11.2016, având
discuții cu Cecalova Nadejda, ca ea să nu achite și să nu aibă pierderi la serviciile
comunale ar putea să locuiască Ghiderman Tatiana cu Ghiderman Iurie, care vor
achita în special căldura pentru perioada rece a anului, 5 luni de zile câte circa
1000 lei lunar, în total 5 000 lei. Pe Iaroslavțeva Liubov până la data de
02.11.2016 nu a cunoscut-o niciodată și a aflat despre faptul că ea este înregistrată
ca succesor a decedatului de la notarul Timofti Angela. Cecalova Nadejda ulterior
6
dății de 02.11.2016 s-a întâlnit cu Iurie și Tatiana și au repetat înțelegerea ca ei să
locuiască în apartament și că permisiune le dă expres Cecalova Nadejda. Tot la
data de 02.11.2016 pentru a se asigura juridic de eventuale acțiuni a organelor de
drept, Cecalova Nadejda în fața notarului Timofti Angela a depus 2 cereri și o
declarație din 02.11.2016 primite de notar tot la 02.11.2016, fiind aplicată
ștampila și semnătura prin care în special a declarat și a exprimat acordul în scris
că cheile de la apartament și apartamentul propriu zis să-i fie lăsate lui Sardari
Marin spre păstrare și supraveghere, comunicând-i că fratele ei a concubinat cu o
doamnă pe nume Liubov, care nu a locuit niciodată în acest apartament. Ulterior,
cu permisiunea lui Cecalova Nadejda s-au instalat cu traiul în apartament
Ghiderman Iurie și Ghiderman Tatiana. A obținut printr-o metodă legală de la
președinta CCL-28 a blocului locativ unde se află apartamentul, informația despre
toate persoanele care au locuit în apartament și au achitat în special deservirea
blocului, transportul deșeurilor și a primit răspuns că în apartament era
înregistrată doar o singură persoană, până în anul 2009 era Cecalova Nadejda, iar
din 2009-2016 a locuit Cecalov Alexandr, aceeași informație fiindu-i comunicată
și de ÎM „INFOCOM". Serviciile pentru telefonie și energie electrică până în
prezent sunt facturate pe numele Cecalova Nadejda, ceea ce înseamnă că dacă
Liubov Iaroslavțeva era să locuiască în apartament, atunci avea s-o excludă pe
Cecalova Nadejda din aceste facturi, pe motiv că fiind audiată în ședința de
judecată Iaroslavțeva a declarat că e în relații extrem de ostile cu Cecalov
Nadejda, că este o aferistă și întotdeauna a dorit să ia apartamentul. Cecalova
Nadejda nu l-a informat dacă fratele ei Alexandr are înregistrată căsătoria cu
cineva, din contra a comunicat că fratele ei niciodată nu a fost căsătorit deoarece
niciodată nu i-a comunicat surorii despre acest lucru. În calitate de avocat-stagiar
a inițiat un dosar civil în interesele lui Cecalova Nadejda privind nulitatea
absolută a contractului de vânzare-cumpărare din 24.12.2009 autentificat de
notarul Șcerbacova Zinainda, vânzător fiind Cecalova Nadejda, cumpărător
Cecalov Alexandr care este fratele acesteia. Nulitatea acestui contract s-a solicitat
pe motiv că Cecalova Nadejda l-a asigurat pe Sardari Marin că niciodată nu i-a
vândut fratelui său acest apartament, dar i la donat cu titlu gratuit, iar prin
hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 23.11.2018, s-a anulat
contractul respectiv. Tot în în calitate de avocat-stagiar în interesele Nadejdei
Cecalova, a inițiat procesul civil din 06 decembrie 2016 privind nulitatea absolută
a căsătoriei deoarece după data de 02.11.2016, deoarece acesta a aflat de la
notarul Timofti Angela în mod verbal că Cecalov Alexandr decedat la
05.06.2016, are deschisă procedură succesorală de către Iaroslavțeva Liubov,
aceasta fiind soția lui legală, însă notarul nu a prezentat în formă scrisă nici
informația despre căsătorie, nici certificatul în copie de căsătorie. Certificatul de
7
căsătorie a fost obținut prin intermediul judecătoarei Chiținău, sediul Central.
Această cauză civilă a fost încetată de Curtea de Apel Chiținău, pe motiv că sora
Cecalova Nadejda nu este subiect de drept de a solicita nulitatea căsătoriei fictive,
dar numai soțul de bună credință, la caz Cecalov Alexandr care era decedat la acel
moment. Prima data a aflat de la notarul Timofti Angela, că se aflau în căsătoriei
după data de 02.11.2016. În 2017 în cadrul dosarului civil despre declararea
nulității căsătoriei, a fost prezentată copia certificatului de căsătorie din 2017.
Până la 02.11.2016, niciodată nu a cunoscut-o pe Iaroslavțeva Liubov, nici despre
faptul că ar fi căsătorită cu proprietarul apartamentului litigios, nici despre faptul
că a locuit în acest apartament, aceasta și a fost sensul adresării la executorul
judecătoresc Viorica Onoi la 02.11.2016, ca să se asigure că în apartamentul
respectiv nu locuiește nimeni după decesul proprietarului, nu are acces nimeni în
afară de sora decedatului Cecalova Nadejda, nu are chei de la apartament nimeni
în afară de Cecalova Nadejda și în special că lipsesc careva urme, obiecte cum ar
fi paturi de dormit în acest apartament. La 02.11.2016 apartamentul era gol, de pe
pereții fiind jupuiate chiar și tapetele, iar Cecalova Nadejda a asigurat că cu
fratele ei în acest apartament nu a locuit nimeni. Ulterior la 01.12.2016 obținând
certificate de la Cadastru, s-a adeverit că unicul proprietar al apartamentului este
decedatul Cecalov Alexandr. La data de 02.11.2016 după ce executorul
judecătoresc Onoi Viorica a constatat faptele, Sardari Marin împreună cu
Cecalova Nadejda s-au prezentat la biroul notarului Timofti Angela, unde
Cecalova Nadejda a depus în fața notarului 2 cereri și o declarație din 02.11.2016
prin care a solicitat înregistrarea ei ca succesor al decedatului Cecalov Alexandr,
ulterior datei de 02.11.2016. Personal a avut cel puțin o vizită la notarul Timofti
Angela pentru a primi certificat de moștenitor pe numele Cecalova Nadejda, la
care notarul i-a comunicat că nu eliberează așa certificate, refuz în scris nu-i dă
deoarece la 15.11.2016 deja s-a perfectat certificat de moștenitor pe numele
Iaroslavțeva Liubov, care este soția defunctului. Toate acestea notarul i-a
comunicat verbal, respectiv după 02.11.2016 a aflat numai verbal de la acest notar
despre faptul căsătoriei. Certificatul de moștenitor este datat din 15.11.2016, dar
în rechizitoriu este indicată data săvârșirii infracțiunii din 12.11.2016. La data de
12.11.2016, după ce Ghiderman Tatiana și Ghiderman Iurie deja intrase în
posesia apartamentului în data de 3-4 noiembrie 2016 și au pornit lucrări de
reparație cosmetică în acest apartament pentru a putea locui în condiții normale,
la 12.11.2016, Sardari Marin a fost la acest apartament, chemat de sora acestuia,
precum că o persoană de gen feminin cu vârstă înaintată și încă 2 bărbați au rupt
ușa din lemn de la apartament, au spart apartamentul și au instalat o ușă metalică.
Deplasându-se la fața locului, Sardari Marin a depistat pe o persoană de gen
feminin și avocatul Timotin Lilian, persoana de gen feminin care ulterior s-a
8
dovedit a fi Ioraslavțeva Liubov. Pe faptul ruperii ușii din lemn de Iaroslavțeva
Liubov, Inspectoratul de Poliție Râșcani a pornit o cauză contravențională în baza
art. 335 Cod Contravențional în privința lui Iaroslavțeva Liubov, cauza fiind
remisă în instanță pentru aplicarea sancțiunii contravenționale, pe caz fiind emise
2 hotărâri a instanței de fond și 2 decizii de Curtea de Apel Chișinău de remitere a
cauzei la rejudecare, la moment este emisă a 3-a hotărâre judecătorească, care a
fost contestată cu recurs din numele lui Cecalov Nadejda ca parte vătămată.
Cheile de la ușa din metal de la acest apartament instalată la 12.11.2016 de
Iaroslavțeva Liubov au fost solicitate prin demers din 16.11.2016, semnat de
inculpat la IP Râșcani, iar la 30.11.2016, când s-a întocmit procesul verbal
contravențional pe numele contravenientului Iaroslavțeva Liubov aceste chei i-au
fost înmânate de poliție Sardari Marin. Ulterior datei de 30.11.2016 aceste chei,
Sardari Marin le-a predat lui Ghiderman Tatiana. Discuții verbale a avut cu
Timotin Lilian și Iaroslavțeva Liubov ulterior datei de 02.11.2016, însă probe
scrise nu i-au fost prezentate. Nici la data de 19.04.2019, nu exista nici o probă că
Iaroslavțeva Liubov a locuit în acest apartament, din contra există contraprobe că
Iaroslavțeva nu a locuit niciodată în acest apartament. Documente scrise care îi
permiteau și îi permit inculpatului accesul în acest apartament sunt 3 cereri și o
declarație din 02.11.2016, scrise personal de mână în limba rusă de Cecalova
Nadejda în care este exprimat acordul de a-i lăsa lui Sardari Marin, cheile de la
apartament și apartamentul propriu-zis sub supraveghere pe toată durata litigiului
succesoral.
În ședința instanței de apel, cât și în ședința instanței de fond, inculpații
Ghiderman Iurie și Ghiderman Tatiana nu s-au prezentat, solicitând prin cereri
examinarea cauzei în lipsa lor, prin urmare atât în instanța de fond, cât și în
instanța de apel s-a dat citire declarațiilor inculpaților Ghiderman Iurie și
Ghiderman Tatiana date la faza urmăririi penale.
Astfel, inculpatul Ghiderman Iurie a declarat la urmărirea penală că Sardari
Marin, care la moment activează în calitate de avocat stagiar. L-a telefonat și l-a
întrebat dacă nu dorește să locuiască într-un apartament unde va fi nevoie să
achite numai serviciile comunalele, la care el 1-a întrebat dacă totul e legal și
ulterior nu va avea careva probleme, la care el i-a spus că aceasta este treaba lui,
el se va clarifica cu toate problemele care vor apărea. Sardari Marin i-a comunicat
că este deschis un dosar civil și se judecă pe cale civilă, iar ei vor locui în acest
apartament pe parcursul cât va dura judecata. În apartament era dezordine și ei s-
au apucat să facă puțină reparație pentru a putea locui în condiții normale. Prin
luna decembrie 2016, el se afla la serviciu, la domiciliu de pe adresa mun. Xxxxx,
str. Xxxxx x/x ap. xx, se aflau meșterii făceau reparație în apartament. Ei l-au
telefonat și i-au comunicat că cineva strică ușă de la intrare în apartament. Atunci
9
el 1-a telefonat pe Sardari Marin și i-a comunicat despre acest fapt. La fața locului
au sosit colaboratorii de poliție, ușa de la apartament a fost încuiată și sigilată, iar
cheile de la apartament pe parcurs de aproximativ o săptămână s-au aflat la
colaboratorii de poliție. Din spusele lui Marin, a înțeles că ușa de la apartament a
deteriorat-o cet. Iaroslavțeva, împreună cu 2 persoane care au schimbat ușa de
intrare în domiciliu. Ulterior, Sardari Marin a venit și le-a adus cheile de la
apartament și i-a comunicat să finiseze reparația în apartament și să locuiască
împreună cu soția și copilul. Pe perioada cât locuiau în apartamentul dat,
aproximativ în luna ianuarie 2017 la domiciliu a venit cet. Iaroslavțeva Liubov
împreună cu avocatul ei și au intrat în incinta apartamentului, au deschis ușa și
țineau ușa deschisă. În acel moment el se afla la serviciu și despre acest fapt i-a
spus soția, tot a vorbit cu avocatul acesteia și a comunicat că Iaroslavțeva Liubov
este proprietara apartamentului fără a prezenta careva acte pe domiciliu. Totodată
i-a spus soției că să părăsească incinta apartamentului. A cui aparține
apartamentul el nu cunoaște, dar a înțeles de la Sardari Marin că proprietarul
apartamentului este decedat. A mai declarat că nu cunoaște despre faptul că
proprietarul apartamentului Cecalov Alexandr este căsătorit și a locuit în
apartamentul pe adresa mun. Xxxxx, str. Xxxxx x/x ap. xx, împreună cu soția lui
pe nume Iaroslavțeva Liubov, dar știe despre faptul că la apartamentul dat mai
pretinde o persoană (f.d.96-97vol.1).
Fiind audiată în calitate de bănuit (declarații menținute și la faza audierii în
calitate de învinuit) Ghiderman Tatiana a dat declarații similare lui Ghiderman
Iurie (f.d.107, vol. I).
Instanța de apel a reținut că acuzarea a prezentat următoarele probe în
susținerea învinuirii, și anume:
- declarațiile părții vătămate Liubov Iaroslavțeva care a declarat că este
soția legitimă a lui Cecalov Alexandr care locuia în mun. Xxxxxx, str.Xxxxx x/x,
ap. xx, a fost în relații de căsătorie timp de 35 de ani. Nu își amintește cu
siguranță, dar presupune că în acest apartament a locuit aproximativ 25 de ani.
Soțul Cecalov a decedat la data de 05.06.2016. După decesul soțului ea a fost
internată în spital, iar după externarea din spital a revenit acasă, unde ușa
apartamentului nu era încuiată, nu știe din care considerente în apartament
mergeau lucrări de reparație, toate bunurile acumulate în timpul căsătoriei din
apartament au dispărut, motiv pentru care a hotărât să schimbe ușa, deoarece nu
dispunea de bani, banii pentru ușă i-a împrumutat, când schimba ușa, s-au
apropiat niște lucrători, care au chemat colaboratorii IP Râșcani, s-a apropiat
colaboratorul de poliție și i-a comunicat că urmează să îi predea cheile și i-a
comunicat că ușa o va sigila până la clarificarea situației. Peste 2 zile a fost
telefonată de către vecina din apartamentul 82, care i-a comunicat că în
10
apartamentul ei locuiește cineva, colaboratorul de poliție a luat cheile și le-a
transmis lui Sardari Marin, însă partea vătămată nu înțelege în baza la care temei.
Împreună cu avocatul au mers la apartament, a sunat la ușă și i-a deschis o
femeie, ea a întrebat-o, în baza la ce locuiește în apartamentul dat, dar nu a primit
nici un răspuns. Oficial a înregistrat căsătoria mai târziu, în urmă cu 5 ani,
aproximativ de 25 de ani a locuit în acel apartament. Inițial cu soțul a locuit într-
un apartament în sect. Buiucani, în apartamentul din str. Florilor locuia sora
soțului ei, și l-a convins pe soț să vândă apartamentul și să îl cumpere pe al ei, ei
au vândut apartamentul din sect. Buiucani și au cumpărat apartamentul ei, sora
soțului a luat banii și a plecat să își aranjeze viața în Rusia. Sora soțului Nadejda
avea chei de la apartament, venea în țară de 2 ori pe an, a câte 2-3 zile. În acest
timp ea cu soțul plecau la vilă. La data de 12.11.2016, a solicitat persoanei aflate
în apartament să elibereze apartamentul și nu își amintește cine era acolo, în
prezența poliției când l-a întrebat de Sardari Marin „în bază la ce i-a ocupat
apartamentul?" - a primit răspuns, „că nu este treaba ei și nu este obligată să îi
răspundă la întrebările ei". Facturile de plată pe lumină veneau pe numele
Cecalov Nadejda, deoarece nu a reușit să re-înregistreze contractul pe numele său,
Nadejda venea rar, iar soțul era bolnav. Cu domnul Cojocaru s-a văzut o dată
după cele întâmplate, el a venit la ea în cameră și a cerut să achite 600 lei, iar ea a
spus că o să vină comisia și doar atunci va achita. Ea s-a văzut cu el după operația
cu soțul. El a venit să ceară bani, iar soțul ei a zis că nu achită, doar după ce o să
vină comisia. Tot ceea ce a spus domnul Cojocaru nu este corect;
- declarațiile martorului Cojocaru Victor care a declarat că locuiește
împreună cu mama în ap. 80, știe că familia care locuiește deasupra lor în ap. xx
au un copil mic, dar nu îi cunoaște. În apartamentul acela a locuit un domn în
vârstă, care îl cunoaște deoarece a făcut multa mizerie. Cu 5 ani în urmă sora l-a
telefonat și a spus să vină acasă că, sunt inundați de către apartamentul de sus. A
venit președintele CCL, dar nimeni nu a răspuns la ușa ap.xx, a zis că trebuie să
vină o rudă să deschidă. Ușa a fost deschisă de o doamnă din afară. Din spusele
mamei acea persoană care făcea mizerie a decedat. Este ocupat și foarte rar
comunică cu vecinii, iar cu vecinul din ap. xx s-a întâlnit de câteva ori, să nu îi fi
inundat poate nu îl cunoștea până în prezent. Pe doamna Iaroslavțeva Liubov nu a
văzut-o niciodată. Din spusele vecinilor până la acel bărbat a locuit o doamnă. Pe
doamna Liuba nu a văzut-o niciodată. Ca vecină nu o cunoște pe doamna Liuba.
Nu a cerut 600 lei de la doamna Liuba niciodată și nu a intrat în apartament.
Susține declarațiile date anterior, iar referitor la d-na Liuba așa ceva nu a spus
pentru că nu o cunoștea. A semnat procesul verbal fără a-i da citire.
- declarațiile martorului Gorbaciova Galina care a declarat că,
Iaroslavțeva cu soțul ei Alexandr locuiau pe str. Zarzara 15. Pe iarnă plecau cu
11
soțul ei. Cunoștea că a lucrat cu el la organizație o perioadă de timp, dar după
reorganizarea întreprinderii nu mai știe. Cunoaște că erau ca vecini, el a avut o
intervenție chirurgicală, dar pentru iarnă mereu mergea la apartament. Ceva rude
ale lui Cecalov Alexandr nu a văzut. El era căsătorit oficial cu Iaroslavțeva. Ei
erau căsătoriți demult, până a se îmbolnăvi Alexandr. Ea nu a fost niciodată în
ospeție la ei în sect. Râșcani. Ea este sigură că ei locuiau în sect. Râșcani pentru
că lucra împreună și cunoștea. Ei au fost colegi cu Alexandr Cecalov, el era
inginer dar ea lucra altceva. Cu Iaroslavțeva Liubov nu a discutat despre situația
apartamentului din sect. Râșcani. După ce a decedat soțul Iaroslavțeva Liubov, l-a
îngropat din locuința de pe str. Zarzara;
- declarațiile martorului Solonari Antonina care a declarat că, o cunoaște
vizual pe partea vătămată, dar nu cunoaște numele ei. Pe inculpatul Marin Sardari
îl cunoaște pentru că s-a întâlnit cu el la Judecătoria Centru la judecată. Ea
locuiește în casa de pe str. Xxxxx x/x ap. 32 și este președinta CCL-28. Pe
Cecalov Alexandr îl cunoaște de când el a venit la ea la CCL, la primire, deoarece
i-a dat apartamentul sora sa, în care aceasta locuise anterior și a scris cerere
pentru a fi primit ca membrul al CCL, au trecut aproximativ 3-4 ani, nu își
amintește precis. El a venit singur, nu a fost cu nimeni în apartament, a plătit în
cartea de plată a cooperativei ca o singură persoană, a achitat pentru servicii ca o
singură persoană. Pe d-nul Cecalov Alexandr îl cunoștea deoarece foarte des a
făcut inundații în scară. A fost chemată când inunda și la ora 23.00-24.00 de
noapte, el dormea în casă, de fiecare dată era beat. Cel mai serios a fost a 3-a oară
când a închis și apa în scară, atunci d-na Afanasieva Galina din ap. 82 a solicitat
de la partea vătămată să-i aducă cheia. Domnul a venit și a spus că el este
posesorul apartamentului și a spus că dorește să scrie cerere, avea doar cartea de
imobil, alte acte nu a prezentat. Nu ea scria în cartea de imobil, se scrie la secția
de pașapoarte. Era scrisă Cecalov Nadejda și Cecalov Alexandr în cartea de
imobil. Doamna Afanasiva Galina care se cunoștea cu partea vătămată a solicitat
să aducă cheia partea vătămată. Cheia a fost adusă de către partea vătămată și
ulterior a pornit apa din nou. A fost și la poliție și le-a spus că nu avea dreptul să
intre cu forță. Pe partea vătămată o vedea vara când era acasă în concediu, în rest
nu o vedea în timpul anului pentru că este la serviciu. Nimeni nu a venit să-i
spună că Cecalov Alexandr a decedat, dar a venit sora Cecalov Nadejda, ea achita
facturile. Ea nu a știut, ei scriau scrisori. Luau datele la apă și scriau pe foițe care
se lipesc pe ușă, ușa era închisă și nu le dădea voie nimeni să intre. Nu a știut că
era bolnav. Pe partea vătămată nu cunoaște să se plâns cineva, ei locuiau pe scări
diferite dar dacă ea nu vedea ceva, erau să se plângă vecinii. La ziua de astăzi
datorii nu sunt, cei care trăiesc - achită. La moment, se achită servicii comunale
pentru 2 persoane în acest apartament, locuiește Ghiderman Tatiana cu copilul.
12
Martorul susține că nu a întrebat de vecină de unde partea vătămată are cheile. A
văzut-o pe partea vătămată când ieșea din bloc pentru a întinde rufele, iar aceasta
mergea împreună cu domnul Cecalov la magazin, iar apoi aceasta se ducea acasă
la ea din spusele vecinilor. Personal a văzut-o o singură dată pe partea vătămată
când a spus că îi curgea contorul. A văzut că la masă erau 2 pahare și băutură, era
dezordine și veselă nespălată, tapetele erau rupte pe pereți. După decesul lui
Cecalov, facturi nu le achita nimeni, apoi a venit d-na Ghiderman, până la acel
moment era închis apartamentul. Cu Cecalov Nadejda vorbea, dar când ea venea
din Rusia în apartament nu locuia nimeni. Ultima dată ea a achitat datoriile. A
spus că sta apartamentul liber și a venit să locuiască fratele său. Ea când nu
cunoaște numele proprietarului, indica în factură numele celui care achită. Pe
Ghiderman Tatiana când s-a dus a găsit-o în apartament. Nu a cerut de la ea vreun
act de proprietate. Ea cere doar numele, prenumele pentru că sectoristul le
întreabă dacă locuiește persoane de altă naționalitate. Pe partea vătămată a văzut-
o lângă bloc și atât. Pe doamna Liubov nu o știe ca soție a domnului Alexandr,
doar ca concubină, știe că se întâlnea cu acesta, nu era pusă la evidentă în
apartament pentru a achita serviciile comunale. Când a fost recensământul și în
fișa de evidență în apartament figura o singură persoană. o cunoștea pe dna
Liubov ca om care venea în ospeție, nu ca locuitor;
- declarațiile martorului Cojocaru Ana care a declarat că a cumpărat
apartamentul nr. 80, în luna decembrie 2008. Apartamentul nr. xx se află
deasupra ei, când ea a cumpărat apartamentul ei, în apartamentul nr. xx nu locuia
nimeni. În cutia poștală erau multe facturi, fapt ce îi dădea de înțeles că nu
locuiește nimeni. Prin luna august a anului 2009, a apărut un bărbat care s-a
prezentat ca Cecalov Alexandr. A fost inundată de apartamentul de sus, curgea
apă murdară, nici o pagubă nu i-a fost restituită. În apartamentul lui nu a văzut
nici o femeie, ultimul timp el bea singur pe drum. Era mizerie mare în
apartament. Pe partea vătămată nu o cunoaște, nu a văzut-o. A fost sora lui
Cecalov, cu care a auzit că se certa Alexandr. A chemat-o pe sora acestuia și i-a
arătat ce a făcut din apartament. Nu știe cine este doamna Liubov. Nu cunoaște
dacă Cecalov era căsătorit. Nu a avut niciodată nimic cu Cecalov, ea nu l-a bătut.
Ea auzea cum Cecalov striga singur, vorbea prostii, dar nu auzea că vorbește cu
cineva. Când a fost poliția la ea a discutat în apartamentul său. Era și băiatul ei
Victor Cojocaru când au venit polițiștii. Un polițist discuta cu Victor, iar altul cu
ea. Se aflau toți în aceiași cameră, apartamentul este cu o singură cameră. Ea nu a
citit ceea ce au scris polițiștii, a semnat dar nu a spus nimic despre numele Liuba.
Declarațiile făcute la faza de urmărire penală, la ea acasă nu le susține.Cecalov
Alexandr nu era căsătorit și nici nu l-a văzut pe Cecalov Alexandr ca să se
primble cu vreo femeie. Iaroslavțeva Liuba nu o fost vecină cu ea și nu o
13
cunoaște. Nu și-a schimbat declarațiile de la urmărirea penală. La prezentarea
procesului-verbal de audiere a martorului Cojocaru Ana (f.d. 32, vol.1), ultima
declară că, semnătura este a ei dar declarațiile nu le-a semnat. Declarațiile au
fost citite de către polițiști. Nu a depus plângere împotriva procesului verbal de
audiere. La prezentarea (f.d. 42, vol. 2) procesului-verbal, declară că, semnătura
de pe act îi aparține. Nu a scris ea pe procesul-verbal, dar a scris președinta
asociației.
- declarațiile martorului Timofti Angela care a declarat că la data de 08
august 2016 la biroul notarului s-a adresat Liubov Iaroslavțeva cu cerere de
acceptare a succesiunii după decesul soțului său Cecalov Alexandr, decedat la
05.06.2016 cu ultimul domiciliu str. Xxxxx x/x ap. xx. La stabilirea cercului de
moștenitori, de către notar i s-a explicat conținutul art. 1500 Cod civil, din
spusele dumneaei a reieșit că este unicul succesor, copii nu a avut, iar părinții sunt
decedați. Ulterior, la data 15 noiembrie 2016 i s-a eliberat certificat de calitate de
sub moștenitor. Ea nu a verificat dacă mai sunt alți moștenitori, doar s-a bazat pe
declarațiile acesteia. Legea nu obligă și nici nu are sens să verifice, deoarece fiind
eliberat certificat de sub moștenitor aceasta se adresează la cadastru cu cerere de
eliberare a extrasului din Registru bunurilor imobile, în care și sunt indicați
proprietarii bunului imobil. În dependență de cine este indicat în extras
consemnează notarul, la acea etapă nu a avut sens să solicite extras deoarece
acesta este valabil 2 luni, iar până la expirarea termenului de 6 luni trebuia să facă
alte cheltuieli pentru eliberarea altui extras. La ziua de azi a solicitat perfectarea
moștenirii, s-a adresat sora decedatului cu cerere, care pretinde la succesiune și a
invocat diferite motive. Pe data de 02.11.2016 Cecalov Nadejda s-a adresat cu
cerere. A înțeles că este litigiu între aceștia, invoca diferite motive și din acest
motiv le-a sugerat să se adreseze în instanța de judecată pentru a merge mai
departe. Ea a explicat că aceasta nu este moștenitoare deoarece este moștenitor de
grad superior decât al ei, ea este sora, iar fiindcă este soția Iaroslavțeva Liubov
care este moștenitor superior. Sardari Marin s-a prezentat o dată cu Cecalov
Nadejda, care s-a prezentat ca avocatul doamnei și ea le-a explicat că nu poate
pretinde Cecalova Nadejda la moștenire. La data de 02.11.2016 s-a prezentat
Cecalov Nadejda cu Sardari Marin la notar. Cecalova Nadejda nu a fost numită
administrator pe acest apartament. De masa succesorală în această situație
urmează a fi numit un administrator, o parte neinteresată. Cecalova Nadejda a
depus cerere care a fost înregistrată în registrul de primire a corespondenței, însă
aceasta nu poate fi înregistrată în calitate de moștenitor până nu se soluționează
litigiul. Cererea a fost primită, doar că asupra acceptării sau respingerii cererii se
vor expune ulterior după soluționarea conflictului. Cecalov Nadejda s-a adresat cu
3 cereri din aceiași dată, prin prima cerere aceasta a solicitat ca Cecalov Nadejda
14
și Sardari Marin să fie numit administrator al apartamentului, în a 2 cerere este
indicat că Cecalov Nadejda este de acord să primească ca moștenire apartamentul.
A 3-a cerere pentru eliberarea certificatului de calitate de moștenitor. Nu își
amintește dacă a informat-o despre litigiu pe cealaltă parte. Este la curent cu
dosarul civil de declarare a nulității contractului de vânzare - cumpărare între soră
și frate. A telefonat-o și i-a spus că este anulat contractul, și i-a trimis pe poștă
contractul, aceasta a fost la data de 23.11.2018. Ea a înțeles că Iaroslavțeva a fost
în imposibilitate de a administra apartamentul pentru că aceasta nu poate fizic
intra acolo, a fost schimbată ușa. Ea nu a cerut să-i comunice despre toți
moștenitorii, a întrebat doar despre cei de gradul întâi, dacă are rude și dacă
părinții sunt în viață. Doamna Iaroslavțeva posibil și a spus că decedatul are o
soră în viață, dar nu poate să afirme cu certitudine sau să infirme. Procedura nu
este dusă până la capăt, doar este primită cererea de acceptare a succesiunii. Nu s-
a bazat pe nimic, se declară averea de către moștenitor. A constatat că acel
apartament nu îi aparține lui Cecalov, ea nu este în drept de a duce până la capăt
succesiunea;
- declarațiile martorului Cecalov Nadejda care a declarat că, nu a vândut
apartamentul fratelui, nu l-a donat, ea pur și simplu l-a scris pe numele lui. Fratele
ei a decedat în 05 iunie 2016. Ea a venit în acest apartament peste 2-3 luni în
dependență de cum avea transport. El era bolnav și făcea abuz de băuturi
spirtoase, o suna mereu pe ea ca să-i achite toate cheltuielile din apartament.
Președintele cooperativei era Antonina Alexeeva, ea se interesa la ea referitor la
cheltuielile de apartament. Președintele cooperativei îi spunea cât datorează
pentru încălzire, telefon și toate serviciile comunale, toate veneau pe familia ei.
Fratele a trăit în acest apartament, dar venea des la ea în Rusia. Fratele i-a spus că
avea o femeie, dar nu se cunoștea tare aproape cu ea, dar când a vorbit cu ea, i-a
zis să aibă grijă de el. Numele soției era Iaroslavțeva Liubov, ea îngrijea de sora
bolnavă și nu îngrijea de fratele ei, careva lucrări în apartament ea nu a făcut. El
era deja bolnav și nu putea să se căsătorească, despre căsătorie a aflat când a fost
împreună cu avocat la notar, acolo le-au spus. El nu i-a prezentat-o ca soție pe sa.
Ea a căutat o zi întreagă adresa ei pentru a o găsi. A fost la ea, la apartament pe
str. Zarzara, de fapt nu în apartament, doar la intrare în coridor. Când venea în
apartamentul de pe str. Florilor, la fratele ei nu era nici o femeie. Pe Iaroslavțeva
Liubov nu o recunoaște ca locuitoare în apartamentul xx de pe str. Florilor. A
transmis lui Sardari Marin cheile apartamentului și el a adus fotograf și a
fotografiat ce era în acel apartament și a spus că acestea sunt pentru cauză. După
moartea fratelui ea a fost în acest apartament, dar nu a văzut-o pe Iaroslavțeva în
acest apartament, era luat totul de acolo. Era rămas totul liber. După moartea
fratelui ei a achitat serviciile comunale. Ea a transmis bani lui Iaroslavțova
15
Liubov, toate bonurile i-a transmis avocatului. În Republica Moldova fratele ei tot
avea pensie. El nu a fost căsătorit niciodată. Chiriașii locuiesc în apartament cu
permisiunea ei. Președintele cooperativei nu i-a spus că în acest apartament s-a
instalat Iaroslavțeva, poate ea și a stat acolo dar nu cunoaște. În 2009 cu fratele a
fost încheiat contract de donație deoarece era unicul frate al său și nu avea bani
pentru cumpărarea apartamentului. Liubov Stepanovna nu a sunat-o pe ea, dar pe
o vecină și a anunțat că a decedat fratele, ea l-a îngropat pe fratele ei. Nu cunoaște
exact de cât timp se cunoșteau, dar aproximativ de vreo 10 ani. Ei au lucrat în
apropiere cu Iaroslavțeva. Ea nu își amintește să fi fost la ea Iaroslavțeva.
Apartamentul a fost înregistrat pe numele fratelui său, aceasta a fost obținută prin
cooperativă apoi a fost privatizată de către ultima. Nu a fost contract de vânzare.
Ea pur și simplu a scris-o, crede că aceasta este donație, înscrisă la notar. La
moment, apartamentul este scris pe numele ultimei. Ea a venit în țară aproximativ
la sfârșitul lunii iunie. După moarte a stat aproximativ în țară o săptămână. După
moartea fratelui a mai fost toamna în țară, în luna noiembrie. A făcut actele și a
plecat;
- declarațiile martorului Soloviov Victor care a declarat că despre această
cauză penală a aflat de pe portalul instanței Judecătoriei Chișinău, că în afara de
dosarul intentat în privința lui Sardari pentru huliganism mai este un dosar în baza
art.179 Cod penal și a aflat despre unele detalii dintr-o discuție cu Marin Sardari,
l-a sunat și au vorbit cu acesta la telefon și pe coridor pe această temă. Din
discuția cu Sardari Marin, a înțeles că acesta a intrat într-un apartament mai întâi
în calitate de chiriaș (gazdaș) și practic s-a lăudat că are posibilitatea să facă rost
de acest apartament și să devină proprietar, la care martorul i-a spus ,,succes". El
i-a spus că acesta nu este dosar penal, dar e dosar civil, el i-a spus că va avea
succes pentru că el știe cum să facă ca să evite pedeapsa. Ulterior a aflat mai
multe despre acest caz absolut întâmplător, aproximativ în luna mai 2018 la
Curtea de Apel, unde raportor era Ion Muruianu, a avut un proces unde a
participat Sardari Marin din partea Asociației, pe de altă parte era Soloviov
Victor, după ce s¬a încheiat acest proces, martorul a rămas în sală și a aflat niște
lucruri ce l-au șocat în dosarul dat. Sardari Marin a încercat să desfacă căsătoria a
2 persoane dintre care una este Liubov Iaroslavțeva, doamna a plâns, în sală era și
avocatul Lilian Timotin. Cunoaște doar din spusele lui Sardari Marin că este
vorba de apartamentul ce se află în sect. Râșcani, str. Florilor pe care are intenția
să-l acapereze (să-l facă proprietate).
Reieșind din cumulul de probe cercetate suplimentar în cadrul ședinței
instanței de apel, instanța de apel a conchis că instanța de fond a examinat cauza
minuțios, multilateral, sub toate aspectele și în baza tuturor probelor administrate,
justificat a concluzionat că, în acțiunile inculpaților Sardari Marin, Ghiderman
16
Tatiana și Ghiderman Iurie lipsesc semnele componenței de infracțiune prevăzută
la art. 179 alin. (1) Cod penal, aceștia fiind achitați.
Colegiul penal a reținut că probe concludente ce ar confirma vinovăția
inculpaților Sardari Marin, Ghiderman Tatiana și Ghiderman Iurie sau ar
combate poziția acestora, acuzarea de stat nu a prezentat, astfel instanța de
judecată corect a reținut că, nu există careva probe ce ar confirma pătrunderea
ilegală în imobilul părții vătămate și refuzul de a elibera acest apartament, la fel
nu s-a dovedit că, Iaroslavțeva Liubov își desfășura viața sa personală în acel
apartament, or, ultima a solicitat persoanei aflate în apartament să elibereze
apartamentul, la data de 12 noiembrie 2016, însă, certificatul de calitate de
moștenitor, a fost eliberat pe numele cet. Iaroslavțeva Liubov la data de 15
noiembrie 2016 (f.d. 18 vol. I), iar poziția expusă de către partea vătămată a fost
combătută prin declarațiile martorilor audiați în prezenta pricină cum ar fi,
declarațiile martorului Solonari Antonina, care este președintele CCL, din blocul
locativ unde se află apartamentul litigios din str. Xxxxxx, mun. Xxxxxx și care a
declarant că, „a văzut-o pe partea vătămată când ieșea din bloc pentru a întinde
rufele, aceasta mergea împreună cu domnul Cecalov la magazin, iar apoi, din
spusele vecinilor, aceasta se ducea acasă la ea”.
A notat instanța de apel că potrivit materialelor cauzei, instanța de fond a
stabilit că, Iaroslavțeva Liubov și Cecalov Nadejda se aflau într-un litigiu civil cu
privire la apartamentul nr. xx din str. Xxxxx x/x, iar inculpații au acționat potrivit
declarației din 02.11.2016 eliberată de Nadejda Cecalov, care fiind sora
defunctului Cecalov Alexandr, pentru toate organele de drept i-a încredințat
cheile de la apartamentul nr. xx din str. Xxxxx x/x mun. Xxxxxx, sub răspunderea
lui Marin Sardari pe toată perioada cât se va examina litigiul de judecată referitor
la redobândirea în proprietate a apartamentului nr. xx, ceea ce denotă faptul că,
inculpații nu au avut intenția de a pătrunde sau a rămâne ilegal în domiciliul, dar
a fost coordonată cu Nadejda Cecalov la 02 noiembrie 2016, care a permis
familiei Ghiderman să locuiască în apartamentul xx din str.Xxxxx x/x mun. Xxxxx
și care la acea perioadă se cunoștea cu certitudine că este proprietara
apartamentului și dispune de toate drepturile față de bunul imobil.
Cu referire la motivele invocate de către acuzare și partea vătămată în
apelurile declarate precum că, la adoptarea sentinței instanța de fond incorect a
apreciat probele administrate în cadrul urmăririi penale, instanța de apel a indicat
că probe concludente ce ar confirma vinovăția inculpaților sau ar combate poziția
acestora, acuzarea de stat nu a prezentat, astfel instanța de judecată corect a
reținut că nu există careva probe ce ar confirma comiterea presupusei infracțiuni,
or, potrivit declarațiilor părții vătămate Iaroslavțeva Liubov, ale inculpatului
Sardari Marin și ale martorului Timofti Angela, ultimii au declarat că, la data de
17
12 noiembrie 2016, data comiterii presupusei infracțiuni, inculpații se aflau deja
în apartament de 10 zile și anume din 02 noiembrie 2016, iar certificatul de
calitate de moștenitor a fost eliberat pe numele cet. Iaroslavțeva Liubov la data de
15 noiembrie 2016. Astfel, se atestă lipsa laturii obiective de pătrundere ilegală și
latura subiectivă a infracțiunii de intenția intrării ilegale a făptuitorului în
domiciliul persoanei.
Instanța de apel a statuat că, la caz, intrarea lui Sardari Marin, Ghiderman
Tatiana și Ghiderman Iurie, în apartamentul nr. xx din str. Xxxxx, mun. Xxxxx,
nu poate fi considerată pătrunde și rămânere ilegală în domiciliu, or, aceasta a
fost coordonată cu Nadejda Cecalov la data de 02 noiembrie 2016, iar ultima a
permis familiei Ghiderman să locuiască în apartamentul nr. xx din str. Xxxxx x/x
mun. Xxxxxx, ca aceștia să achite serviciile comunale. În cazul dat nu poate fi
vorba de violarea domiciliului, or, Sardari Marin, Ghiderman Tatiana și
Ghiderman Iurie nu a avut intenția de a pătrunde în domiciliul părții vătămate, dar
Sardari Marin în urma înțelegerii cu Nadejda Cecalov au convenit ca în
apartamentul dat să locuiască sora inculpatului Sardari Marin, -Ghiderman
Tatiana cu soțul și copilul lor. Mai mult ca atât, când a venit partea vătămată la
apartament, acolo deja mergeau lucrări de reparație, astfel se confirmă faptul că,
în momentul pătrunderii în apartament, acolo nu locuia nimeni, lipseau careva
lucruri, care ar demonstra că acolo locuiește cineva, prin urmare nu se atestă
intenția directă de a viola domiciliul părții vătămate în cazul dat. Respectiv, nu s-a
probat latura subiectivă a infracțiunii și anume intenția directă a inculpaților
Sardari Marin, Ghiderman Tatiana și Ghiderman Iurie de a comite infracțiunea
imputată.
În aceiași ordine de idei, Colegiul penal a reținut că nu poate fi vorba de
violare de domiciliu, așa cum, la materialele cauzei penale, careva probe
materiale sau depoziții ale martorilor, cu excepția celor depuse de partea vătămată
nu au fost prezentate, din contra declarațiile părții vătămate au fost combătute
prin declarațiile inculpatului, confirmate de către martorii Cojocari Ana, Solonari
Antonina, Timofti Angela elucidate supra care nu sunt cointeresați în soluționarea
cazului, inclusiv au fost avertizați de răspundere penală, cât și de celelalte probe
materiale expuse mai sus.
Instanța de apel a reținut că, la materialele cauzei este anexată informația
parvenită de la Întreprinderea de Stat Cadastru, potrivit căreia apartamentul nr.
xx din str. Xxxxx x/x mun. Xxxxxx a aparținut ca proprietate cet. Cecalov
Nadejda, care la 24.12.2009 a încheiat contract de vânzare-cumpărare nr. 7176
cu Cecalov Alexandr (f.d.67 vol.1), dar care, ulterior, prin hotărârea
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 23 noiembrie 2018, s-a declarat nul, cu
repunerea părților în poziția anterioară încheierii contractului (f.d. 148 vol .2).
18
Cu referire la argumentul expus în apelul părții vătămate, precum că,
instanța de fond urma să aprecieze critic declarațiile martorului Solonari
Antonina, instanța de apel nu le-a reținut, relatând că instanța a apreciat corect
probele acuzării și probele apărării din punct de vedere al pertinenței,
concludenței, utilității, veridicității și coroborăriii lor, iar reieșind din insuficiența
probatoriului administrat întru emiterea unei sentințe de condamnare, instanța de
fond justificat a emis sentința de achitare în privința inculpaților Sardari Marin,
Ghiderman Tatiana, Ghiderman Iurie.
Colegiul penal a reținut ca fiind neîntemeiate și solicitările acuzatorului de
stat cu privire la încetarea procesului penal în legătură cu schimbarea situației, or,
conform prevederilor art. 58 Cod Penal, persoana care pentru prima oară a
săvârșit o infracțiune ușoară sau mai puțin gravă poate fi liberată de răspundere
penală dacă, datorită schimbării situației, se va stabili că persoana sau fapta
săvârșită nu mai prezintă pericol social, ceea ce la caz nu a fost dovedit, or,
inculpații au fost achitați de către instanța de fond, pe motivul lipsei componenței
infracțiunii, prin ce decade necesitatea de a-i libera de răspundere penală.
Colegiul penal a respins și alegațiile expuse în cererea de apel înaintată de
avocatul Timotin Lilian, în interesele părții vătămate Liubov Iaroslavțeva, cu
privire la faptul că, instanța de fond nu și-a motivat soluția de respingere a
acțiunii civile, or, potrivit prevederilor art. 387 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură
penală, în cazul când se dă o sentință de achitare, instanța: nu se pronunță asupra
acțiunii civile dacă inculpatul a fost achitat pentru că nu sunt întrunite elementele
infracțiunii sau există una din cauzele care înlătură caracterul penal al faptei,
prevăzute în art. 35 al Codului penal.
Temeinicia și legalitatea deciziei instanței de apel este atacată cu
recursuri ordinare de către:
5.1. Procurorul în Procuratura de Circumscripție Chișinău, Svetlana
Țurcanu, care, invocând temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de
procedură penală, menționează că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care
se întemeiază soluția, iar motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii și
solicită casarea parțială a deciziei instanței de apel cu dispunerea rejudecării
cauzei în instanța de apel.
În motivarea recursului depus, a invocat următoarele argumente:
- în cazul în care instanța de apel nu este de acord cu aprecierea probelor
propuse de acuzare și a ajuns la concluzia achitării lui Sardari M., Ghiderman T.
și Ghiderman I. de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (1) Cod
penal, urma să dezvăluie această concluzie expunându-și punctul său de vedere
asupra fiecărei probe aduse în sprijinul învinuirii și puse la baza deciziei de
achitare, fapt care pe caz nu a avut loc, fiind efectuată o apreciere eronată și
19
formală de ordin general a probelor și circumstanțelor cauzei penale;
- instanța de apel, nu a ținut cont și nu apreciat totalitatea probelor ce
dovedesc vinovăția inculpaților, greșit a respins probele administrate de către
acuzarea de stat, fără a fi constatate încălcarea normelor procesuale invocate, a
apreciat în mod superficial aceste probe, fără a fi evidențiate acele derogări
evidente invocate;
- pentru susținerea învinuirii înaintate inculpaților, acuzarea a prezentat
probe care nu au fost apreciate de către instanța de apel la justa valoare, și anume
declarațiile părții vătămate, ale martorilor cât și probele scrise, însă instanța de
apel, a redat probele respective selectiv și astfel le-a dat o apreciere eronată;
- instanța de apel nu s-a pronunțat în mod argumentat asupra faptului de ce
respinge probele care stau la baza sentinței de condamnare și nu a luat măsurile
necesare pentru ca probele concludente și utile, prezentate de partea acuzării să
fie cercetate și apreciate la justa lor valoare, fiind doar trecute în revistă prin
enumerarea și indicarea lor, iar criticile invocate de către instanța de apel se
axează în exclusivitate doar pe argumente preluate din soluția adoptată de către
instanța de fond, în speța dată;
-pronunțând soluția de achitare a inculpaților, atât instanța de fond cât și
cea de apel, s-au bazat doar pe declarațiile inculpaților, fără a lua în considerație
toate probele acuzării, astfel încălcând prevederile art. 101 alin. (1) Cod de
procedură penală, conform căruia fiecare probă urmează a fi apreciată din punct
de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele
în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor;
- instanțele inferioare au desconsiderat circumstanțele de fapt ale cauzei,
care au relevanță pentru justa soluționare a acestei cauze și pripit au reținut că din
probele prezentate de acuzare nu rezultă vinovăția inculpaților în comiterea
infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (2) Cod penal;
- făcând trimitere la declarațiile martorilor Solonari Antonina, Cojocaru
Ana, Cecalov Nadejda au fost reținute doar secvențe din declarațiile acestora,
limitându-se repetat la mențiuni neclare, confuze și sumare, și nu s-au luat în
considrație declarațiile părții vătămate, martorilor, cât și probele prezentate de
acuzare, adoptând o hotărâre reieșind în mod parțial doar din declarațiile
inculpatului Sardari M.;
- instanțele inferioare au preluat cu fidelitate ipoteza susținută de inculpați
și martorul Cecalov N., însă nu au dat apreciere informației din extrasul din
registrul de stat al populației cet. Cecalov Alexandr, a decedat la 05.06.2016,
extrasului din registrul de stat al populației cet. Cecalov Alexandr s-a căsătorit cu
cet. Iaroslavțeva Liubov, iar la 24.03.2012 a fost înregistrat certificatul de
căsătorie cu seria CS-V nr. 0985013 și informației de la înterprinderea de stat
20
Cadastru, potrivit cărei proprietar al bunului imobil situat pe adresa str. Xxxxx
x/x, mun. Xxxxxx, ap.xx, a fost cet. Cecalov Alexandr în baza contractului de
vânzare cumpărare nr. 7176 din 24.12.2009, fiind înregistrat în registrul bunurilor
imobile la 16.02.2011. Astfel, succesor de gradul I după decesul lui Cecalov
Alexandr a rămas soția supraviețuitoare cet. Iaroslavțeva Liubov (certificat de
căsătorie CS-V nr. 0985013);
- în acțiunile inculpaților Sardari M., Ghiderman T. și Ghiderman Iu. s-a
constatat prezența atât a pătrunderii ilegale cât și a rămânerii ilegale în domiciliul
părții vătămate, refuzul de a părăsi apartamentul nr. xx din str. Xxxxxx mun.
Xxxxxx, acționând cu intenție directă fiind conștienți de caracterul ilegal al
pătrunderii și rămânerii, fără consimțământul părții vătămate Iaroslavțeva L. în
domiciliul său, încălcându-i astfel dreptul la inviolabilitatea domiciliului;
- este eronată concluzia instanțelor inferioare că inculpatul Ghiderman
Tatiana și Ghiderman Iurie, locuiesc în apartament din data de 02.11.2016 fapt ce
contravine cu declarațiile date în cadrul audierii în calitate de bănuiți unde declară
că au fost contactați de către Sardari Marin în luna decembrie 2016, fiind întrebați
de acesta dacă vor să locuiască în apartament unde vor achita doar serviciile
comunale. Totodată Sardari Marin le-a comunicat că se va clarifica cu toate
problemele și că este deschis un dosar civil. Astfel toți trei inculpați cunoșteau din
start despre faptul că apartamentul nu aparține lui Cecalov Nadejda, ignorând
acest fapt, mai mult ca atât urmând să soluționeze eventualele probleme ce țin de
imobilul respectiv, iar la apariția în apartamentului nr. xx din str. Florilor a
proprietarei Iaroslavțeva L. și la solicitarea ei de a părăsi apartamentul, aceștia nu
s-au conformat cerințelor continuând în mod abuziv să rămână în apartament.
Toți cei trei inculpați cunoșteau încă din noiembrie 2016 că apartamentul aparține
lui Iaroslavțeva fiind informați oficial de către notarul Timofti Angela. Sardari
Marin cunoaștea faptul că pentru a intra în posesia apartamentului trebuia să
obțină certificatul de moștenitor care se obține la notar. S-au prezentat la notar și
încă o dată sau convins că moștenitoare de drept a apartamentului este
Iaroslavțeva Liubov, dar folosindu-se de faptul că la moment nu se află în
apartament au pătruns în apartamentul acesteia. Având studii juridice inculpatul
Sardari urma să cunoască că, având un litigiu civil nu îi acordă dreptul să
pătrundă în apartamentul dat.
- făcând referire la lipsa intenției inculpaților la săvârșirea infracțiunii,
instanța de apel a menționat că inculpatul Sardari Marin ar fi acționat în baza
declarațiilor lui Cecalov Nadejda fapt ce este combămt în totalmente prin
declarațiile martorului - notarul Timofti Angela.
- prin decizia Colegiului Civil și de Contencios Administrativ al Curții de
Apel Chișinău din 12 noiembrie 2019, a fost casată hotărârea Judecătoriei
21
Chișinău sediul Centru din 23.11.2018 și a fost respinsă cererea lui Sardari Marin,
însă instanța de apel a ignorat proba respectivă și a pus la baza deciziei sale
concluzia că proprietar al apartamentului este Cecalov Nadejda reeșind din "...
hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 23 noiembrie 2018, prin care s-
a declarat nul contractului de vânzare-cumpărare din 24.12.2009 încheiat între
Cecalova Nadejda și Cecalov Alexandr, autentificat de notarul privat Șcerbacova
Zinaida, cu repunerea părților în poziția anterioară încheierii contractului";
- atât instanța de fond, cât și instanța de apel, s-au rezumat doar la
enunțarea listei probelor prezentate de acuzare și apărare, fără a prezenta careva
motivare a poziției sale, făcând o concluzie formală că nu au fost prezentate
suficiente probe în sensul acuzării. Mai mult, instanța a omis de a menționa prin
care probe anume se demonstrează, deopotrivă, nevinovăției persoanei, sau care
sunt elementele infracțiunii ce lipsesc și în mod inexplicabil nu a indicat în baza
căror motive și raționamente a respins totalitatea cumulului de probe administrat
de către acuzare în susținerea învinuirii aduse;
5.2. Avocatul Timotin Lilian în numele părții vătămate Iaroslavțeva
Liubov, prin care, invocând temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod
de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel și dispunerea
trimiterii cauzei la rejudecare, în aceeași instanță de apel în alt complet de
judecată.
În motivarea recursului depus, a invocat următoarele argumente:
- pe de o parte instanța de fond și cea de apel pledează pentru faptul că nu
sunt întrunite elementele componenței de infracțiuni, iar pe de altă parte că
vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii incriminate nu a fost demonstrată
odată cu nerecunoașterea lor a celor incriminate;
- din cumulul probelor examinate în ședința de judecată din partea acuzării
și anume declarațiile părții vătămate reiese precum că inculpații au pătruns în
apartament fără consimțământul ei, precum și au refuzat să părăsească imobilul la
solicitarea acesteia, astfel fiind eronată concluzia instanțelor inferioare de achitare
a inculpaților;
- în motivarea soluției adoptate, instanța de apel nu oferă o explicație de ce
anumite probe le consideră admisibile, iar altele nu;
- nu a fost indicat nici un temei legal ce ar permite punerea la îndoială a
veridicității declarațiilor părții vătămate, calificându-le tendențioase odată ce
există interesul părții, or, Iaroslavțeva Liubov a făcut declarații sub jurământ și
poartă răspundere pentru declarații mincinoase și fără a se referi la anumite probe
a concluzionat că victima nu desfășura viața sa personală în acel apartament;
- relatările martorului Timofti Angela au fost lăsate fără apreciere de
instanță, însă ele dovedesc echivoc faptul că, inculpatul Sardari Marin, a fost
22
informat că nu are temei legal de a poseda și folosi apartamentul cu pricina, fapt
ce dovedește cele infirmate de instanță și anume că a intrat ilegal în posesia
locuinței victimei. Iar certificatul de calitate de moștenitor dovedește anume
faptul că Iaroslavțeva Liubov are un statut legal în dosarul succesoral, în
comparație cu inculpatul și pretinsa moștenitoare Cecalova Nadejda;
- nu se deslușește caracterul legal în acțiunile lui Sardari Marin, Ghiderman
Tatiana și Ghiderman Iurie, așa după cum o apreciază instanțele de fond și de
apel, or, fiind audiați în calitate de martori Cojocari Ana și Cojocari Victor care
locuiesc în ap. xx din str. Xxxxx x/x mun. Xxxxxx, au infirmat faptul că
Iaroslavțeva Liubov a locuit în apartamentul xx adresa nominalizată, sau că o
cunosc ca vecină. Și aici identifică o interpretare eronată și părtinitoare, admisă
de instanța de fond, atunci când martorii doar au comunicat că nu o cunosc ca
vecină și nu o cunoaște pe ea personal, menționând suplimentar că nu prea
cunosc vecinii din scară;
- sunt neclare aprecierile instanței, care nu face explicații asupra utilități
probelor enumerate, ce sunt acestea capabile de a dovedi și în ce măsură,
limitându-se doar la indicarea lor formală.
- pe de o parte instanța pledează pentru faptul că nu este demonstrată
vinovăția, nu sunt anumite probe în susținerea acuzării, persistă dubii ce urmează
a fi tratate în favoarea inculpaților, iar pe de altă parte adoptă sentința de achitare
întrucât fapta nu întrunește elementele infracțiunii. În același timp criticând doar
partea acuzării că nu au prezentat și alte probe, în același timp instanța nu face o
cercetare obiectivă completă și multilaterală a probelor prezentate, fără a se
expune de ce nu sunt acceptabile;
- instanța de fond eronat a stabilit că, Iaroslavteva Liubov și Cecalov
Nadejda se aflau într-un litigiu civil cu privire la apartamentul nr. xx din str.
Xxxxx x/x, iar inculpații au acționat potrivit declarației din 02.11.2016, eliberată
de Nadejda Cecalov - sora defunctului Cecalov Alexandr, pentru toate organele
de drept i-a încredințat cheile de la apartamentul nr. xx din str. Xxxxx x/x mun.
Xxxxxx, sub răspunderea lui Marin Sardari pe toată perioada cât se va examina
litigiul de judecată referitor la redobândirea în proprietate a apartamentului nr. xx,
ceea ce denotă faptul că, inculpații nu au avut intenția de a pătrunde sau a rămâne
ilegal în domiciliul, dar a fost coordonată cu Nadejda Cecalov la 02 noiembrie
2016, care a permis familiei Ghiderman să locuiască în apartamentul xx din
str.Xxxxx x/x mun. Xxxxxx și care la acea perioadă se cunoștea cu certitudine că
este proprietara apartamentului și dispune de toate drepturile față de bunul imobil,
or la data de 02.11.2016 conform extrasului din registrul bunurilor imobile
dreptul de proprietate asupra apartamentului litigios aparținea defunctului
Cecalov Alexandr, înscrisul respectiv fiind prezentat insuși de către inculpatul
23
Sardari Marin;
- inculpații au cunoscut cu certitudine că nu au nici un temei legal de a
pătrunde în apartamentul nr. xx din str. Xxxxx x/x, iar în scopul mușamalizării
acțiunilor sale, Sardari Marin și-a atribuit calitatea de administrator al averii
succesorale, fără a obține o decizie a notarului în acest sens care i-ar fi permis
posedarea în mod legal a acestei locuințe, iar declarațiile martorilor cât și ale
părții vătămate dovedesc că aflarea inculpaților în apartamentul respectiv este una
lipsită de temei legal;
- instanța de apel a abordat în linii generale examinarea cererii de apel,
contrar recomandărilor CtEDO, inclusiv prin argumentarea selectivă și
interpretarea vicioasă a circumstanțelor cazului;
- pe de o parte instanța de apel a constatat unele vicii-neajunsuri a sentinței
contestate, pe care instanța de fond le-a admis la emiterea hotărârii, iar pe de altă
parte în continuare le-a ignorat și deja a încercat să repare neajunsurile depistate
în sentință și de parcă o completează, încercând să explice care element
constitutiv lipsește în acțiunile inculpaților ce nu ar permite incadrarea lor în
dispoziția art. 179 Cod penal;
- instanța de fond cât și instanța de apel nu au dat apreciere cumulului de
probe prezente la materialele cauzei, inclusiv prin coraborarea acestora între ele,
atunci când instanța de fond nu apreciază declarațiile martorului Timofti Angela
și Soloviov Victor, instanța de apel le apreciază, iar ulterior deja instanța de apel
nu dă o apreciere unor probe importante a declarațiilor martorului Afanari
Nadejda ce dovedesc anume că partea vătămată a locuit în acest apartament și
respectiv nu dă apreciere asupra deciziei Curții de Apel Chișinău din 12.11.2019,
prin care a fost casată hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din
23.11.2018, pe care au apreciat-o ca o hotărâre legală, considerând în baza
acesteia că Cecalova Nadejda esra proprietară a apartamentului la ziua de
02.11.2016. La fel a rămas fără apreciere și declarația lui Iaroslavteva Liubov
depusă în fața notarului prin care partea vătămată a acceptat moștenirea încă la
08.08.2016, care de fapt și reprezintă actul ce confirmă că succesorul a întrat în
moștenire. Admițând în esență o eroare gravă de fapt;
- hotărârile instanțelor inferioare sunt afectate de un viciu fundamental,
prin faptul încălcării dreptului la proprietate privată și dreptul la moștenire, care
sunt garantate la art 46 al Constituției, prin faptul că instanțele inferioare au
acționat contrar prevederilor art. 387 alin. (2), pct. 2 al Codului de procedură
penală, atunci când și-au întemeiat soluția de achitare a inculpaților pentru că nu
sunt întrunite elementele infrațiunii, totuși s-au pronunat asupra acțiunii civile pe
care au respins-o. Astfel, lipisind partea vătămată de a acționa persoanele care
abuziv i-au ocupat spațiul locativ în instanța de drept civil, respectiv legalizând
24
aflarea făptașilor în apartament și lipsind-o de dreptul la moștenire și proprietatea
care îi revine.
5.3. Pe marginea recursurilor declarate, în conformitate cu prevederile art.
431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, avocatul Dragomir Aliona, în
numele inculpatului Ghiderman Iurie, avocatul Popa Marin în numele inculpatei
Ghiderman Tatiana, avocatul Alexei Kebeș în numele inculpatului Sardari Martin
și inculpatul Sardari Marin depun referințe, prin care solicită respingerea
recursurilor declarate, ca fiind vădit neîntemeiate și lipsite de temeiuri legale.
Judecând recursurile ordinare în raport cu materialele dosarului,
Colegiul penal lărgit consideră că acestea urmează a fi admise în conformitate cu
prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit cărora
judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună
rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate
fi corectată de către instanța de recurs.
În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de
apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele
de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.
Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept
material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la
faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu
respectarea dispozițiilor de drept formal și material.
Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel,
inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea unei erori de drept, care
a dus la adoptarea unei hotărâri ilegale, totodată verificând dacă s-a aplicat corect
legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost
constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.
Potrivit practicii cu privire la judecarea cauzelor penale în ordine de apel și
conform art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt asupra cărora s-a
pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima instanță și care, prin apel, se transmit
instanței de apel sunt următoarele: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost
săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări
a fost comisă, în ce constă participația, contribuția materială a fiecărui participant,
dacă există circumstanțe atenuante și agravante, dacă probele corect au fost
apreciate, dacă toate în ansamblu au fost apreciate de prima instanță prin prisma
cumulului de probe anexate la dosar, în conformitate cu art. 101 Cod de
procedură penală.
În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel,
acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost
25
corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă
normele de drept procesual sau penal, au fost corect aplicate.
Statuând asupra principiului respectării normelor de drept menționate,
Colegiul penal lărgit, verificând și analizând per ansamblu decizia instanței de
apel, raportată la criticele recurentului, constată că instanța de apel la adoptarea
soluției nu a respectat întocmai prevederile legale, ignorând exigențele legii
procesual-penale în partea motivării hotărârii, or în cazul în care se constată
încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate, hotărârea
instanței de apel urmează a fi desființată, cu trimiterea cauzei la rejudecare, dacă
eroarea constatată nu poate fi corectată de instanța de recurs.
Potrivit jurisprudenței constante a CtEDO, chiar dacă dispozițiile art. 6 §1
din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților
Fundamentale impun instanțele naționale să-și motiveze deciziile (hotărârea
Boldea versus România), această obligație nu presupune existența unor răspunsuri
detaliate la fiecare problemă ridicată, fiind suficient să fie examinate în mod real
problemele esențiale care au fost supuse spre judecată instanței, iar în
considerentele hotărârii trebuie să se regăsească argumentele care au stat la baza
pronunțării acesteia.
În continuarea aceluiași gând, CtEDO a consemnat în repetate rânduri că, la
judecarea cauzei de către instanța de apel și la adoptarea deciziei, aceasta nu se
poate limita la preluarea totală sau parțială a motivării formulate de instanța de
fond, ci trebuie să analizeze din nou cauza, în fapt și în drept, cu atât mai mult
când este în situația pronunțării unei noi hotărâri, și să răspundă argumentat la
criticile invocate de părți, or doar astfel se demonstrează că părțile au fost auzite
în cadrul examinării acestei cauze penale.
Din conținutul cererilor de recurs declarate de recurenți, se constată că
aceștia fac trimitere la erorile de drept stipulate în art. 427 alin. (1) pct. 6) din
Codul de procedură penală și pledează pentru casarea deciziei instanței de apel,
dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, dat fiind că instanța de
apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotârîrea atacată
nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției
contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar și a admis o eroare
gravă de fapt care a afectat soluția instanței.
Astfel, se reține că recurenții formulează mai multe critici îndreptate
împotriva soluției pronunțate de instanțanțele inferioare, în acest sens
consemnând că soluția de achitare a inculpaților se bazează doar pe declarațiile
inculpaților și pe declarațiile selective a câtorva martori, probele acuzării fiind
apreciate critic și că instanța de apel nu a dat răspuns la toate argumentele
26
invocate apelanți în apelurile declarate, fiind astfel încălcat dreptul la un proces
echitabil.
De altfel, conform principiilor care se desprind din jurisprudența CtEDO
rezultă că dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 alin. (1) din Convenție,
înglobează, inter alia, dreptul părților de a prezenta observațiile pe care le
consideră relevante pentru cauza lor, Convenția nevizând garantarea unor drepturi
teoretice sau iluzorii, ci a unor drepturi concrete și efective (cauza Artico
împotriva Italiei, Hotărârea din 13 mai 1980). Or, acest drept nu poate fi
considerat efectiv decât dacă aceste observații sunt într-adevăr „ascultate”, adică
analizate temeinic de către instanța de judecată. Cu alte cuvinte, art. 6 implică, în
special, în sarcina instanței, obligația de a proceda la o analiză efectivă a
mijloacelor, argumentelor și propunerilor de probe ale părților (cauza Perez
împotriva Franței [MC] nr. 47.287/99 și cauza Van de Hurk împotriva Olandei,
Hotărârea din 19 aprilie 1994), ceea ce la caz nu s-a realizat.
Colegiul lărgit notează, că din dispozitivul sentinței rezultă că instanța de
fond la examinarea cauzei, a dispus achitarea inculpaților Sardari Marin,
Ghiderman Tatiana și Ghiderman Iurie de sub învinuirea comiterii infracțiunii
prevăzute de art. 179 alin. (1) Cod penal, din motiv că fapta inculpaților nu
întrunește elementele infracțiunii, totodată, în partea descriptivă a sentinței
indicând neclar și divergent mai multe temeiuri de achitare a inculpaților, cum ar
fi că „...inculpații nu au comis fapta pătrunderii..., acuzarea nu a prezentat probe
care ar demonstra vinovăția, ....acuzarea nu a dovedit că inculpații au săvârșit
infracțiunea....., nu este clară situația și rolul fiecărui inculpat în pătrunderea
ilegală, rămânerea și refuzul..., fapta inculpaților nu întrunește elementele
infracțiunii...”
Examinând apelul declarat de către acuzatorul de stat și avocatul părții
vătămate, instanța de apel a dispus menținerea sentinței de achitare a inculpaților
apreciind ca veridice, pertinente, concludente și utile declarațiile depuse de
Sardari Marin, Ghiderman Tatiana și Ghiermna Iurie în calitate de inculpați, însă
a lăsat fără apreciere faptul că persoana acuzată beneficiază de libertatea de a nu
se auto-incrimina și că aceasta nu poartă răspundere pentru declarațiile făcute,
decât în cazul în care el face un denunț intenționat fals că infracțiunea a fost
săvârșită de o persoană care, de fapt, nu a avut atribuție la săvârșirea ei.
De asemenea, instanța de apel a constatat mai întîi că „…potrivit
materialelor cauzei, s-a stabilit că, Iaroslavțeva Liubov și Cecalov Nadejda se
aflau într-un litigiu civil cu privire la apartamentul nr. xx din str. Xxxxx x/x, iar
inculpații au acționat potrivit declarației din 02.11.2016 eliberată de Nadejda
Cecalov, care fiind sora defunctului Cecalov Alexandr, pentru toate organele de
drept, i-a încredințat cheile de la apartamentul nr. xx din str. Xxxxx x/x mun.
27
Xxxxxxx, sub răspunderea lui Marin Sardari pe toată perioada cât se va examina
litigiul de judecată referitor la redobândirea în proprietate a apartamentului nr.
xx....„ după care în mod absolut divergent a menționat că anume aceasta
„...denotă faptul că, inculpații nu au avut intenția de a pătrunde sau a rămâne
ilegal în domiciliul, dar a fost coordonată cu Nadejda Cecalov la 02 noiembrie
2016, care a permis familiei Ghiderman să locuiască în apartamentul nr. xx din
str. Xxxxx x/x mun. Xxxxxx și care la acea perioadă se cunoștea cu certitudine că
este proprietara apartamentului și dispune de toate drepturile față de bunul
imobil. Or, în acest caz nu este clară poziția instanței de apel dacă în acea
perioadă Cecalova Nadejda deținea anumite drepturi asupra apartamentului
respectiv, sau aceasta doar încerca prin inițierea unui litigiu civil, redobândirea
în proprietate a apartamentului nr. xx din str. Xxxxx x/x.
Colegiul lărgit notează, că instanța de apel, concluzionând că, inculpații ar
fi avut permisiunea Nadejdei Cecalov de a pătrunde și a se instala în apartamentul
nr. xx din str. Xxxxx x/x, urma să dea apreciere și declarațiilor martorului –
notarul Timofti Angela, care a declarat că solicitarea Nadejdei Cecalov de a fi
numită administrator al apartamentului nr. xx din str. Xxxxx x/x nu a fost admisă,
deoarece administrator trebuie numită o persoană dezinteresată, iar cererea de
declarare a acesteia în calitate de moștenitor a lui Cecalov Alexandr, a fost
înregistrată, dar nu a fost soluționată având în vedere litigiul existent între părți.
Lipsa unei motivări adecvate cerințelor legii într-o hotărâre judecătorească
afectează grav respectarea garanțiilor procedurale a părților la un proces echitabil.
Așadar, contrar celor reținute de instanța de apel, Colegiul penal lărgit
constată că instanța la adoptarea soluției nu a elucidat faptele importante pentru
soluționarea justă și promptă a cauzei date și nu a dat răspuns la toate
argumentele apelanților.
În mare parte, instanța de apel și-a întemeiat soluția de menținere a
sentinței de achitare a inculpaților pe faptul că „...la materialele cauzei este
anexată informația parvenită de la Întreprinderea de Stat Cadastru, potrivit
căreia apartamentul nr. xx din str. Xxxxx x/x mun. Xxxxxx a aparținut ca
proprietate cet. Cecalov Nadejda, care la 24.12.2009 a încheiat contract de
vânzare-cumpărare nr. 7176 cu Cecalov Alexandr (f.d.67 vol.1), dar care,
ulterior, prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 23 noiembrie
2018, s-a declarat nul, cu repunerea părților în poziția anterioară încheierii
contractului (f.d. 148 vol .2)”, însă nu a ținut cont de faptul că prin decizia nr. 2a-
1326/2019 a Colegiului Civil și de Contencios Administrativ al Curții de Apel
Chișinău din 12 noiembrie 2019, a fost casată integral hotărîrea Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru din 23 noiembrie 2018 și pronunțată o nouă hotărâre
potrivit căreia cererea de chemare în judecată înaintată de Nadejda Cecalova
28
împotriva Liubovei Iaroslavțeva, notarului privat Zinaida Șcerbacova și Agenției
Servicii Publice, Departamentul cadastru, intervenienți accesorii Cooperativa de
construcție a locuințelor nr. 28, notarul public Angela Timofti și Serviciul Fiscal
de Stat cu privire la constatarea nulității contractului de vînzarecumpărare a
imobilului, radierea înscrisului din Registrul bunurilor imobile și repararea
prejudiciului moral, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.
În altă ordine de idei, Colegiul constată că, instanța doar a descris probele
prezentate de acuzare, însă nu le-a analizat și nu le-a dat apreciere în coroborare
cu ansamblul probator, întemeindu-și soluția, în mare parte pe argumentele
inculpaților cât și ale martorilor care în ședința de judecată au dat declarații
diverse față de cele date la urmărirea penală, privind locuirea părții vătămate
Iaroslavțeva Liubov în apartamentul nr. xx din str. Xxxxx x/x mun. Xxxxxxx,
fără a da apreciere tuturor probelor din punct de vedere al pertinenței,
concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu – din punct
de vedere al coroborării lor și prin raportare la normele legale, pertinente cazului.
Rezumând cele menționate, Colegiul penal constată că în speță și-a găsit
confirmare temeiul pentru recurs prevăzut în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de
procedură penală, care prevede că hotărârile instanței de apel pot fi supuse
recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel
când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel,
când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, ori
motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, ceea ce inevitabil duce la
casarea deciziei instanței, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță de
apel, în alt complet de judecată.
Față de cele ce preced, Colegiul reiterează că, declanșând o continuare a
judecării cauzei în fond, apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept,
întrucât odată exercitat, produce un efect devolutiv complet, în sensul că provoacă
un control integral atât în fapt, cât și în drept, în privința persoanelor care l-au
declarat și vizavi de problemele ce le ridică aceștia. Prin alte cuvinte, fiind
investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a efectuării cercetării
judecătorești, în decizia adoptată trebuia să expună concluzia generală pe
marginea apelului, precum și temeiurile de fapt și de drept care au dus la
respingerea criticilor invocate de procuror și de avocatul părții vătămate,
analizând probele și indicând expres care sunt motivele respingerii unora și
aprecierii critice a altora.
Astfel, Colegiul penal conchide că instanța de apel la examinarea cauzei nu a
cercetat probele prezentate de către părți sub toate aspectele, nu le-a verificat și
analizat prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în
ansamblu - din punct de vedere al coroborării acestora și nu și-a motivat soluția
29
adoptată, de asemenea instanța de apel nu a făcut o analiză minuțioasă a
chestiunilor de fapt criticate de apelanți și astfel nu a soluționat fondul apelului
declarat.
În contextul dat, se specifică că pentru corectitudinea judecării prezentei
cauze este important de a analiza minuțios toate probele acumulate în dosar,
întrucât aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale
procesului penal, iar justa apreciere contribuie la elucidarea adevărului și la
echitatea procedurii desfășurate pentru toate părțile la proces, or în decizia
instanței de apel lipsește analiza și aprecierea probelor.
În mare parte soluția instanței de recurs de a dispune rejudecarea se bazează
pe statuările Curții Europene în speța Năvoloacă c. Moldovei (cererea nr.
25236/02), hotărârea din 16.12.2008, unde Curtea având a se pronunța asupra
acestei cauze a considerat că chestiunile care urmau a fi hotărâte de către Curtea
Supremă de Justiție nu puteau fi examinate în mod corespunzător, ca chestiuni ce
țin de un proces echitabil, fără o apreciere directă a circumstanțelor factologice
prezentate de părți pe marginea speței deferite judecății (a se vedea Botten v.
Norway, 19 februarie 1996, §§ 52 și 53, Reports of Judgments and Decisions
1996-I și Popovici, citată mai sus, § 72). Având în vedere că, Curtea Supremă de
Justiție nu are competența să facă o examinare directă în fapt, ea are competența
de a dispune rejudecarea cauzei de către instanța ierarhic inferioară. În cazul de
față, ținând cont de viciile care afectează și sentința instanței de fond, echitatea
cere ca Curtea Supremă de Justiție să dispună rejudecarea cauzei.
În consecință, instanța de apel nu a respins argumentat toate alegațiile
apelanților invocate în cererea de apel și nu a formulat o motivare
corespunzătoare vizavi de chestiunile care au importanță decisivă în cauză, prin
ce a admis eroarea de drept prescrisă de pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură
penală.
Or, respingând apelurile declarate, instanța de apel în virtutea legii, era
obligată să dea răspuns la toate argumentele invocate în apel.
În cadrul rejudecării cauzei instanța de apel urmează să înlăture erorile
menționate, să țină cont de împrejurările expuse care au servit temei de casare a
soluției adoptate și în strictă conformitate cu prevederile art. 414 Cod de
procedură penală să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza
probelor administrate în instanța de judecată, inclusiv să se pronunțe la modul
cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra
tuturor motivelor invocate în apel, iar în dependență de datele obținute să
pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, care să corespundă și prevederilor art.
417-418 Cod de procedură penală.
30
De asemenea, instanța de apel urmează să țină cont de prevederile art. 436
Cod de procedură penală care se referă la procedura de rejudecare și limitele
acesteia, să verifice și să aprecieze profund probele administrate și examinate în
instanță în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea apreciere cuvenită cu
argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să
elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei, să
cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate și să constate prezența sau lipsa
vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate, ținând cont de
motivele invocate în apeluri și dispozițiile expuse la pct. 6 al prezentei decizii și
ca urmare să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în strictă conformitate cu
prevederile art. 414, 417 Cod de procedură penală.
În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,
Colegiul Penal lărgit
d e c i d e :
Admite recursurile ordinare declarate de procurorul în Procuratura de
circumscripție Chișinău, Svetlana Țurcanu și de avocatul Timotin Lilian în
numele părții vătămate Iaroslavțeva Liubov, casează total decizia Colegiului
penal al Curții de Apel Chișinău din 25 mai 2020, în cauza penală privindu-i pe
Sardari Marin Xxxxx, Ghiderman Tatiana Xxxxx, Ghiderman Iurie Xxxxx și
dispune rejudecarea cauzei, în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.
Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată integral la 08
decembrie 2020.
Președinte Diaconu Iurie
Judecători Catan Liliana
Guzun Ion
Craiu Nicolae
Burduh Victor
31