1ra-994/20 — art. 312 alin. 2 lit. a CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 312 alin. 2 lit. a CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
1ra-994/20 — art. 312 alin. 2 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 1ra-994/20
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
03 noiembrie 2020 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Timofti Vladimir,
Judecători – Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena, Boico Victor,
a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursul
ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție
Chișinău, Popov Oleg, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel
Chișinău din 11 noiembrie 2019, în cauza penală în privința lui
Gontar Viktoriya XXXXX, născută la XXXXX.
Termenul de examinare:
prima instanță: 08.08.2014 – 10.10.2016
instanța de apel: 31.10.2016 – 22.11.2016
instanța de apel: 17.04.2019 – 11.11.2019
instanța de recurs: 12.02.2020 – 03.11.2020
A C O N S T A T AT :
Prin sentința Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 10 octombrie
2016, Gontar Viktoriya a fost recunoscută vinovată în comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 312 alin. (2) lit. a) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsă sub
formă de închisoare pe un termen de 1 an, cu executare în penitenciar pentru
femei, fără privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate.
A fost aplicată în privința lui Gontar Viktoriya măsura preventivă –
arestarea preventivă, spre executarea executării sentinței.
Termenul executării pedepsei Gontar Viktoriya urmând a fi calculat din
data reținerii.
În sentință prima instanță a constatat că:
Gontar Viktoriya, la 20.06.2012, fiind preîntâmpinată de răspunderea
ce o poartă conform art. 312 Cod penal, a depus la organul de urmărire penală
a IP Rîșcani al DP mun. Chișinău o plângere prin care l-a învinovățit pe
Ustimov Maxim de săvârșirea unei infracțiuni grave, prevăzute la art. 191
alin. (4) Cod penal.
1
La 20.06.2012 fiind recunoscută și audiată în calitate de parte vătămată
Gontar Viktoriya fiind preîntâmpinată pentru răspunderea ce o poartă în
conformitate cu art. 312 Cod penal, ducând în eroare organul de urmărire
penală, a comunicat că la data de 15 martie 2011 a încheiat un contract de
împrumut nr. 03/11 cu administratorul firmei SRL „XXXXX” cet. Ustimov
Maxim la sediul firmei situat pe adresa str. M. XXXXX, XXXXX mun. Chișinău,
unde conform pct. nr. 1.1 și 2.1 împrumutătorul, cet. Gontar Victoria,
împrumută suma de 54000 lei firmei SRL „XXXXX” și conform pct. nr. 1.2 și 2.7
împrumutatul se obligă până pe data de 31.08.2011 să restituie suma dată de
bani, însă conform rulajului bancar B.C. „Mobiasbanca” în perioada de timp
19.05.2011 - 21.11.2011 de pe contul bancar a SRL „XXXXX” nu a fost
restituită suma dată de bani împrumutătorului. Astfel cauzându-i victimei cet.
Gontar Viktoriya o daună materială în proporții mari.
Ulterior, în cadrul urmăririi penale, fiind verificate declarații date de
Gontar Viktoriya s-a stabilit că ele nu corespund adevărului și sunt
contradictorii cu situația de fapt.
Astfel, prin acțiunile sale intenționate Gontar Viktoriya a comis
infracțiunea prevăzută de art. 312 alin. (2), lit. a) Cod penal, individualizată
prin „prezentarea, cu bună-știință a declarației mincinoase de către partea
vătămată, săvârșită în cadrul urmăririi penale, legate de învinuirea de săvârșire
a unei infracțiuni grave”.
Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, procurorul în Procuratura
sect. Rîșcani, mun. Chișinău, Cazacu Mariana a declarat apel împotriva
sentinței nominalizate.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din
22 noiembrie 2016, a fost admis apelul procurorului, casată parțial sentința în
partea stabilirii pedepsei și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului
stabilit pentru prima instanță, prin care: lui Gontar Viktoriya în baza art. 312
alin. (2) lit. a) Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe
termen de 1 an, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, pentru femei. În
rest, sentința a fost menținută.
Nefiind de acord cu sentința Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din
10 octombrie 2016, inculpata Gontar Viktoriya a declarat apel, prin care a
solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie
achitată.
5.1. În motivarea apelului, inculpata a menționat că:
- prima instanța își întemeiază soluția doar pe declarațiile martorilor
Ustimov Maxim și Străistaru Lidia, fără a fi audiați ceilalți martori indicați în
rechizitoriu. Astfel, declarațiile martorului Străistaru Lidia nu probează cu
nimic vinovăția inculpatei în comiterea faptei ce i se incriminează. În privința
declarațiilor martorului Ustimov Maxim, audiat în cadrul judecării cauzei,
menționează că instanța urma a le da o apreciere critică, deoarece acestea se
contrazic în totalitate cu declarațiile pe care acesta le-a făcut anterior atât în
2
prezenta cauză penală cât și în cauza penală intentată în privința lui la
plângerea ei. Mai mult ca atât, cu Ustimov Maxim sunt în relații de dușmănie,
iar declarațiile acestuia și plângerile pe care le-a înaintat în privința ei,
urmăresc doar scop de răzbunare și condamnare a inculpatei;
- instanța de judecată a emis o sentință de condamnare doar în baza
declarațiilor lui Ustimov Maxim care se contrazic reciproc, fiind vădit false și
care au scop de răzbunare și condamnare;
- contractul de împrumut recunoscut inclusiv de Ustimov Maxim și
ordinele de încasare privind depunerea mijloacelor bănești au o forță
probantă superioară declarațiilor lui Ustimov Maxim care sunt diferite la orice
etapă a audierii sale;
- cu referire la ordonanța de clasare a cauzei penale din 20.11.2013
emisă de procurorul Rutcovschi Tatiana în cauza penală nr. XXXXX care a stat
la baza intentării prezentei cauze penale, menționează că prin ordonanța în
cauză s-a dispus încetarea urmăririi penale în privința lui Ustimov Maxim din
motiv că lipsește fapta infracțională;
- anume prin ordonanța procurorului din 20.11.2013 a fost constatat că
Gontar Viktoryia a depus banii pe contul firmei SRL „XXXXX” în baza
contractului de împrumut, probat inclusiv cu ordinele de încasare. Astfel, prin
ordonanța sus numită nu s-a constatat precum că contractul de împrumut ar fi
fictiv încheiat, sau că Gontar Viktoryia nu ar fi depus mijloace financiare,
nefiind constatat existența falsului în declarațiile părții vătămate
Gontar Viktoryia;
- atât învinuitei Gontar Viktoryia cât și apărătorului nu i-a fost înmânat
rechizitoriul, nu i-a fost adus la cunoștință terminarea urmăririi penale de
către procuror, fiind astfel ignorate prevederile art. 297 Cod de procedură
penală. La materialele cauzei penale lipsește procesul-verbal de prezentare a
materialelor părților, nefiind efectuate aceste acțiuni procesuale în calitate de
învinuită a fost privată de dreptul de a înainta cereri în cadrul urmăririi
penale;
- la etapa prezentării și finisării urmăririi penale, inculpata era în
imposibilitate de a fi prezentă, deoarece nu avea drept de ședere pe teritoriul
R. Moldova și nu avea un avocat ales în bază de contract, iar organul de
urmărire penală nu i-a asigurat prezența unui avocat din oficiu la această
etapă;
- procesul penal în privința inculpatei este unul fabricat, chibzuit și pus
la cale de nimeni altul decât Ustimov Maxim, care în rezultat a reușit să preia
SRL „XXXXX” și să o administreze de unul singur, să evite restituirea
mijloacelor financiare persoanelor care au investit în această firmă și să ducă
SRL „XXXXX” la insolvabilitate fără a fi tras la răspundere pentru aceasta;
- despre existența sentinței Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din
10.10.2016 a aflat la 19.03.2019, fiindu-i adusă la cunoștință prin intermediul
apărătorului. Din aprilie 2014 nu s-a aflat pe teritoriul Republica Moldova și
3
nici nu a avut posibilitatea, neavând nici permis de ședere, în aceste condiții a
solicitat ca cererea de apel împotriva sentinței să fie considerată ca fiind
depusă în termenul legal.
Nefiind de acord cu sentința avocatul Melinteanu Călin în numele
inculpatei Gontar Viktoriya a declarat apel suplimentar, prin care a solicitat
repunere în termen, casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri prin
care inculpata să fie achitată. În cazul când instanța va constata lipsa
temeiurilor de achitare a inculpatei, a solicitat amânarea executării pedepsei
de către acesta până la atingerea de către copilul minor XXXXX a vârstei de 8
ani.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din
11 noiembrie 2019, a fost respins apelul suplimentar al avocatului
Melinteanu Călin în interesele inculpatei Pisclova (Gontar) Viktoryia.
A fost admis apelul inculpatei Pisclova (Gontar) Viktoryia, din alte
temeiuri, inclusiv din oficiu potrivit art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală,
casată parțial sentința, fiind pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului
stabilit pentru prima instanță, prin care:
În temeiul art. 96 Cod penal, a fost dispusă amânarea executării
pedepsei sub formă de 1 (un) an închisoare, stabilite inculpatei
Pisclova (Gontar) Viktoriya pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de
art. 312 alin. (2) lit. a) Cod penal, până la atingerea vârstei de 8 (opt) ani, a
copilului minor XXXXX născută la XXXXX.
7.1. În motivarea soluției emise, cu referire la apelul suplimentar depus
de avocatul Melinteanu Călin în numele inculpatei Pisclova (Gontar) Viktoryia,
instanța de apel a menționat că, după ce avocatul Melinteanu Călin a făcut
cunoștință cu sentința Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 10.10.2016,
acesta a înaintat cerere de apel suplimentar, după 15 zile, termen legal și
imperativ prevăzut de legislația procesual penală în care urma a declara apel,
astfel, în speță termenul respectiv a fost omis de către avocat, din
circumstanțe care sunt imputabile acestuia și nicidecum instanței de judecată.
7.2. Cu referire la apelul depus de inculpata Pisclova (Gontar) Viktoryia,
instanța de apel a constatat că la pronunțarea sentinței, prima instanță corect
a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, just a ajuns la concluzia că,
inculpata Pisclova (Gontar) Viktoryia a săvârșit infracțiunea prevăzute de
art. 312 alin.(2) lit. a) Cod penal.
Motivele invocate de inculpată precum că prima instanță a adoptat
soluția incorectă de condamnare și că inculpata urma a fi achitată de sub
învinuirea adusă, instanța de apel le-a respins menționând că prima instanță
nu a comis careva erori de fapt care ar impune casarea sentinței adoptate în
partea recunoașterii vinovăției inculpatei în comiterea acțiunilor
infracționale, stabilirea și individualizarea pedepsei. Instanța de apel a
considerat că aceste afirmații reprezintă opinia subiectivă a inculpatei, or,
prima instanță în sentință corect și justificat și-a motivat soluția sub aspectul
4
recunoașterii vinovăției inculpatei în comiterea infracțiunii prevăzute de
art. 312 alin. (2) lit. a) Cod penal, luând în considerație probele administrate
legal de către organul de urmărire penală și cercetate în ședința de judecată la
prezenta cauză penală, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de
procedură penală, le-a dat o apreciere justă potrivit art. 101 Cod de procedură
penală.
În continuare instanța de apel a reținut că inculpata Pisclova (Gontar)
Viktoryia, nu a fost audiată în instanța de fond, astfel, prin încheierea
Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 05.06.2015, aceasta a fost anunțată în
căutare, fiind pornit dosarul de căutare nr.XXXXX de către Inspectoratul de
poliție Rîșcani, mun. Chișinău. În cadrul urmăririi penale, fiind audiată în
calitate de învinuită, Gontar Viktoriya nu a recunoscut vina comunicând că își
menține declarațiile date în calitate de parte vătămată în cauza penală
nr. XXXXX.
Examinând probatorul administrat, instanța de apel, a considerat
dovedită în afara dubiilor rezonabile vina inculpatei Gontar Viktoriya și pe
deplin prin următoarea sistemă de probe pertinente, concludente, utile și
veridice, care coroborează între ele, cum sunt: declarațiile martorilor
Ustimov Maxim, Străistaru Lidia, Pisclov Dmitrii; ordonanța privind pornirea
urmăririi penale din 19.06.2012; cererea înaintată organului de urmărire
penală de Gontar Viktoriya (f.d. 12); ordonanța din 20.06.2012 emisă de
ofițerul de urmărire penală al CPS Rîșcani; declarațiile lui Gontar Viktoriya
(f.d. 14-16); procesul-verbal de audiere în calitate de bănuit a lui
Ustimov Maxim din 31.10.2013, în săvârșirea infracțiunii prevăzute de
art. 191 alin. (4) Cod penal (f.d. 23-26); ordonanța procurorului în
procuratura sect. Centru mun. Chișinău, Tatiana Rutcovschi, prin care s-a
dispus încetarea urmăririi penale nr. XXXXX.
Examinând probatoriul respectiv, instanța de apel a considerat dovedită
indubitabil vina inculpatei Gontar Viktoriya de prezentarea, cu bună-știință a
declarației mincinoase de către partea vătămată, săvârșită în cadrul urmăririi
penale, legate de învinuirea de săvârșirea unei infracțiuni grave, acțiunile ei
just au fost calificate în temeiul art. 312 alin. (2) lit. a) Cod penal, iar
personalitatea acesteia fiind susceptibilă de a fi supusă răspunderii penale.
Instanța de apel a menționat că infracțiunea prevăzută la art. 312 Cod
penal, este o infracțiune formală. Ea se consideră consumată din momentul
realizării integrale a acțiunii de prezentare a declarației mincinoase de către
martor sau partea vătămată.
În circumstanțele descrise, instanța de apel a conchis că prima instanță
a dat o apreciere obiectivă ansamblului de probe prezentate de acuzatorul de
stat și a constatat în mod întemeiat că a fost dovedită indubitabil comiterea
infracțiunii de prezentare cu bună-știință de declarației mincinoase de către
Gontar Viktoriya, astfel încât instanța de apel nu a stabilit temeiuri de
implicare în sentință în vederea casării acesteia.
5
Cu privire la afirmația inculpatei precum că, nu i-a fost înmânat
rechizitoriul, nu i-a fost adus la cunoștință terminarea urmăririi penale de
către procuror, fiind astfel ignorate prevederile art. 297 Cod de procedură
penală, instanța de apel a notat că deși inculpata Gontar Viktoriya a semnat
obligația de a se prezenta la organul de urmărire penală, acesta nu s-a
prezentat la citarea organului de urmărire penală, fapt confirmat prin
materialele cauzei, iar apărătorul acesteia, ales în cadrul urmăririi penale, a
refuzat să facă cunoștință cu materialele cauzei penale din motiv că contractul
a fost reziliat, prin urmare, s-a constatat că inculpata s-a eschivat de a se
prezenta la organul de urmărire penală în asemenea circumstanțe fiind
incidente prevederile art. 297 alin. (2), (3) Cod de procedură penală.
Nu a fost luat în considerație nici argumentul inculpatei precum că,
prima instanța și-a întemeiat soluția doar pe declarațiile martorilor
Ustimov Maxim și Străistaru Lidia, fără a fi audiați ceilalți martori indicați în
rechizitoriu, or, în cadrul cercetării judecătorești, acuzatorul de stat a renunțat
de la martorii Pisclov Dmitri și Gontar Veaceslav, deoarece nu a fost posibil de
găsit locul aflării acestora, fapt confirmat prin procesul-verbal al ședinței de
judecată. Totodată, în acest sens, instanța de apel a evidențiat că în cadrul
ședinței de apel a fost audiat în calitate de martor Pisclov Dmitrii care a relatat
că, declarațiile la urmărirea penală le-a făcut la cererea tatălui vitreg
Gontar Veaceslav.
Referitor la stabilirea pedepsei penale, instanța de apel a menționat că
în calitate de circumstanță atenuantă, în privința inculpatei Gontar Viktoryia,
s-a identificat comiterea pentru prima dată a unei infracțiunii mai puțin grave
iar circumstanțe agravante, nu au fost stabilite.
Așadar, instanța de apel a apreciat că prima instanță la individualizarea,
stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatei Gontar Viktoryia, a
ținut cont de prevederile art. art. 6, 7, 16, 61, 75-78 Cod penal, de gravitatea
infracțiunii săvârșite, care se atribuie la categoria infracțiunilor mai puțin
grave, de faptul că infracțiunea a fost săvârșită din intenție, de personalitatea
inculpatei care anterior nu a fost condamnată, nu se află la evidența medicului
narcolog sau psiholog.
Astfel, efectuând o analiză complexă a circumstanțelor cauzei și a
personalității inculpatei, urmărind în acest sens comportamentul ei în viața
socială, precum și cel dinainte și după săvârșirea infracțiunii incriminate,
instanța a considerat că în coraport cu fapta comisă, urmările prejudiciabile
ale faptei și personalitatea inculpatei, corijarea și reeducarea acesteia este
posibilă doar cu aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare, însă potrivit
certificatului de naștere, eliberat de Oficiul Stare Civilă Chișinău din
17.01.2006, Gontar Viktoryia este mama copilului XXXXX, născut la XXXXX;
potrivit certificatului de divorț, eliberat de Serviciul Stare Civilă Moscova din
20.02.2014, a fost înregistrat divorțul dintre Gontar Veaceslav și Gontar
Victoria, ultima păstrându-și numele de familie după divorț – Pisclova; potrivit
6
certificatului de naștere, eliberat de Oficiul Stare Civilă Moscova din
24.12.2018, Pisclova Victoria este mama copilului XXXXX, născută la XXXXX;
potrivit certificatului de naștere, eliberat de sediul 89 Oficiul Stare Civilă
Moscova din 05.02.2018, Pisclova Victoria este mama copilului XXXXX,
născută la XXXXX; potrivit certificatului de naștere, eliberat de sediul 89
Oficiul Stare Civilă Moscova din 19.06.2019, Pisclova Victoria este mama
copilului XXXXX, născută la XXXXX.
În acest context, instanța de apel a considerat necesar de a aplica
inculpatei Pisclova (Gontar) Viktoryia, prevederile art. 96 Cod penal, având în
vedere că aceasta întrunește condițiile pentru aplicarea prevederilor date,
urmând a fi amânată executarea pedepsei penale sub formă de 1 an
închisoare, până la atingerea vârstei de 8 ani a copilului minor Pisclov Chira
a.n.XXXXX.
Nefiind de acord cu decizia instanței de apel din 11 noiembrie 2019,
procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Popov Oleg, a declarat
recurs ordinar prin care, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 7) și
10) Cod de procedură penală, a solicitat casarea totală a acestei decizii, cu
remiterea cauzei la rejudecare.
8.1. În motivarea recursului procurorul a menționat că:
- decizia în partea acceptării neargumentate a punerii pe rol și
examinării pe fond a cererii de apel introdusă tardiv de către inculpata
Gontar Viktorya și respectiv în partea argumentării soluției de amânare a
executării pedepsei închisorii numite în sarcina inculpatei Gontar Viktorya
pentru săvârșirea infracțiunii incriminate este neîntemeiată;
- din actele dosarului, judecarea cauzei în instanța de fond s-a desfășurat
în condiții de contumacie. Sentința a fost pronunțată la 10 octombrie 2016
(f.d. 169). Inculpata Gontar Victoria a sesizat instanța ierarhic superioară cu
cerere de apel la 28 martie 2019 (f.d.197). Deși nu a participat la examinarea
cauzei penale în instanța de fond, inculpata Gontar Viktorya cunoștea despre
faptul că este subiectul activ al unui proces penal, or, anume aceasta a fost
acea care la 28 februarie 2019 l-a mandatat pe avocatul Melinteanu Călin să-i
apere drepturile și interesele ocrotite de lege prin evaluarea necesității de
contestare a sentinței din 10 octombrie 2016. Potrivit actelor scrise conținute
în cauza penală, avocatul Călin Melinteanu, în calitate de mandatar al
inculpatei Gontar Viktorya a făcut cunoștință cu materialele dosarului la
06 martie 2019, și-a efectuat înscrierile și copiile necesare. În opinia acuzării
de stat, obținerea de către avocatul Călin Melinteanu a copiei sentinței din
10 octombrie 2016 presupune obținerea acestui act la aceiași dată de
06 martie 2019 și de către inculpata Gontar Victoria, care i-a delegat acestuia
împuterniciri în temeiul unui contract civil de reprezentare-mandat. În
condițiile menționate dreptul inculpatei Gontar Viktorya de a contesta
sentința din 10 octombrie 2016 s-a prescris la data de 21 martie 2019, după
expirarea termenului de 15 zile prevăzut la art. 402 Cod de procedură penală,
7
calculat din data de 06 martie 2019 când avocatul Melinteanu Călin a intrat în
posesia sentinței contestate;
- instanța de apel greșit a constatat că inculpata Gontar Viktorya
întrunește condițiile pentru aplicarea prevederilor art. 96 Cod penal, și
respectiv nu și-a motivat în niciun fel soluția privind amânarea executării
pedepsei închisorii;
- instanța de apel nu a constatat în partea descriptivă a deciziei recurate
dacă actele prezentate de către partea apărării în instanța de apel, care
confirmă faptul nașterii minorei XXXXX, faptul divorțului inculpatei Gontar
Viktorya cu soțul Gontar Veaceslav, sunt admisibile;
- instanța nu a constatat dacă între Federația Rusă și Republica Moldova
există un acord bilateral care scutesc actele oficiale de legalizare. În condițiile
pre citate, acuzarea de stat a considerat că certificatul de naștere al numitei
XXXXX, dar și certificatul de divorț eliberat pe numele lui Gontar Viktorya,
devenită după căsătorie Pisclova, prezentate de către partea apărării nu sunt
admisibile și nu urma să fie puse la baza adoptării deciziei;
- în opinia acuzării, pentru a se putea aplica art. 96 Cod penal nu era
suficient ca inculpata să întrunească doar condițiile impuse de această normă,
dar era necesar ca instanța de apel să-și argumenteze motivat cu privire la
necesitatea aplicării acestei norme;
- acuzarea de stat nu poate exclude nici ipoteza în care inculpata
Gontar Viktorya, către data pronunțării deciziei recurate ar fi lipsită de
drepturile părintești asupra minorei XXXXX;
- deși s-a constatat defectuos în opinia acuzării de stat că în cauza lui
Gontar Viktorya sunt incidente toate condițiile prevăzute la art. 96 Cod penal
pentru amânarea executării pedepsei închisorii numite în sarcina ei, instanța
de apel trece cu vederea absolut neîntemeiat faptul că hotărârea privind
amânarea executării pedepsei închisorii nu v-a putea fi trimisă organului de
probațiune pentru punerea în executare. Altfel spus, instanța de apel nu a
răspuns la întrebarea cum urmează să se procedeze după pronunțarea
deciziei de amânare a executării pedepsei închisorii. În acest sens, înainte de a
dispune amânarea executării pedepsei închisorii, instanța de apel urma să țină
cont de prevederile art. 259 alin. (1) Cod de executare, potrivit cărora instanța
care a judecat cauza în fond trimite hotărârea privind amânarea executării
pedepsei organului de probațiune în a cărui rază teritorială se află domiciliul
persoanei condamnate;
- instanța de apel la adoptarea deciziei recurate nu a ținut cont de faptul
că în cauza lui Gontar Viktoriya vor exista concomitent două decizii, ambele
definitive însă care conțin dispoziții divergente privind modalitatea de
executare de către inculpata Gontar Viktorya a pedepsei cu închisoarea
numită în sarcina ei prin sentința din 10 octombrie 2016;
- instanța de apel greșit a admis apelul declarat de către inculpata
Gontar Viktoriya, în contextul în care argumentele invocate în sprijinul
8
soluției dispuse vin în contradicție împrejurările de fapt și de drept ale cauzei.
Din punctul de vedere al aspectelor evidențiate, în opinia procurorului,
instanța de apel a adoptat o hotărâre în baza unui apel introdus tardiv și care
nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția.
Referință asupra recursului declarat, a fost depusă de către avocatul
Melinteanu Călin în numele inculpatei prin care a solicitat dispunerea
inadmisibilității recursului ca fiind vădit neîntemeiat.
Judecând recursul declarat, pe baza materialului din dosarul cauzei și
a motivelor invocate, Colegiul penal lărgit consideră că recursul procurorului
urmează a fi admis, din următoarele raționamente.
În conformitate cu art. 424 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța
de recurs judecă recursul numai cu privire la persoana la care se referă
declarația de recurs și numai în raport cu calitatea pe care aceasta o are în
proces.
Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs
examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427, fiind în
drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația
condamnaților.
Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței
de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de
instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.
Art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală stipulează că
judecând recursul, instanța dispune rejudecarea de către instanța de apel, în
cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de
recurs.
Din conținutul recursului declarat de către procuror, se atestă că acesta
a indicat în calitate de temeiuri pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct.
6), 7) și 10) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de
apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de
instanțele de fond și de apel, în cazurile când: 6) instanța de apel nu s-a
pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu
cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției
contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a
admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; 7) instanța a
admis o cale de atac neprevăzută de lege sau apelul a fost introdus tardiv;
10) s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.
Examinând argumentele recursului prin prisma temeiurilor de casare
invocate, Colegiul penal lărgit constată că recurentul este îndreptățit să afirme
că decizia instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se întemeiază
soluția, în speță fiind stabilit și faptul că dispozitivul deciziei este expus neclar.
Astfel, verificând criticile recurentului în raport cu actele cauzei,
instanța de recurs constată că instanța de apel, judecând apelurile părții
apărării, nu a examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv,
9
adoptând o soluție nemotivată și neclară prin ce a admis erori de drept ce se
circumscriu temeiurilor de casare prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de
procedură penală.
Hotărârea instanței de apel, potrivit art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de
procedură penală, trebuie să cuprindă, printre altele, temeiurile de fapt și de
drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și
motivele adoptării soluției date.
Potrivit art. 402 alin. (1) Cod de procedură penală, termenul de apel este
de 15 zile de la data redactării sau a pronunțării sentinței integrale, dacă legea
nu dispune altfel.
Potrivit art. 403 alin. (1) Cod de procedură penală, apelul declarat după
expirarea termenului prevăzut de lege este considerat ca fiind făcut în termen
dacă instanța de apel constată că întârzierea a fost determinată de motive
întemeiate, iar apelul a fost declarat în cel mult 15 zile de la începerea
executării pedepsei sau încasării despăgubirilor materiale.
Analizând conținutul deciziei recurate, Colegiul penal lărgit nu a stabilit
nici o referire și apreciere asupra termenului declarării apelului de către
inculpata Gontar Victoriya, instanța de apel omițând cu desăvârșire motivarea
deciziei sub aspectul prevederilor art. 402 alin. (1) și art. 403 alin. (1) Cod de
procedură penală.
De fapt așa cum reiese din materialele dosarului respectiva cauză a fost
examinată în lipsa inculpatei la toate fazele de judecare în instanță, ultima
fiind prezentă doar la faza incipientă a urmăririi penale.
În speță, sentința Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău de condamnare în
baza art. 312 alin. (2) lit. a) Cod penal, a fost emisă la 10 octombrie 2016 în
lipsa inculpatei Gontar Viktoriya, care deja la acel moment era anunțată în
căutare prin încheierea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 05 iunie 2016.
Sentința a fost atacată cu apel de către inculpată la 28 martie 2019
(f.d.197).
Deși nu a participat la examinarea cauzei penale în instanța de fond,
inculpata Gontar Viktoriya la 28 februarie 2019 l-a mandatat pe avocatul
Melinteanu Călin, ultimul făcând cunoștință cu materialele dosarului la
06 martie 2019.
La acest capitol, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel nu s-a
expus asupra faptului obținerii de către avocatul Melinteanu Călin a copiei
sentinței la 06 martie 2019, inculpata ulterior semnând personal apelul depus
la 28 martie 2019.
În aceste circumstanțe la judecarea apelului declarat de către inculpată,
instanța de apel în temeiul art. 403 alin. (1) Cod de procedură penală, urma să
verifice motivele care au determinat întârzierea depunerii apelului precum și
temeinicia acestor motive pentru repunerea în termenul prevăzut pentru
declararea apelului, însă această etapă a fost omisă de către instanța de apel
care a purces doar la analizarea argumentelor în fond.
10
Astfel Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel a examinat
superficial aspectele de drept ce precedă judecarea fondului apelului, emițând
o hotărâre pripită.
În continuare analizând descriptivul deciziei supuse recursului, Colegiul
penal remarcă faptul, că instanța de apel a constatat oportunitatea aplicării în
privința inculpatei Gontar Viktoriya a prevederilor art. 96 Cod penal, însă nu
s-a pronunțat referitor la admisibilitatea probelor prezentate de către
apărare, în sensul că acestea confirmă faptul nașterii minorei XXXXX de către
Gontar Viktoriya, precum și divorțul dintre ultima cu cetățeanul Gontar
Veaceslav.
La acest segment instanța de recurs consideră că instanța de apel urma
să verifice și să motiveze în conținutul hotărârii pronunțate faptul dacă între
Republica Moldova și Federația Rusă există un acord bilateral care ar scuti
actele oficiale de legalizare.
Mai mult, acest aspect urma a fi elucidat și în contextul în care instanța
de apel în partea introductivă a deciziei indică faptul că se examinează cauza
în privința inculpatei Gontar Viktoriya, iar în partea dispozitivă constată
necesitatea aplicării prevederilor art. 96 Cod penal în privința inculpatei
Pisclova (Gontar) Viktorya, evitând să constate în conținutul deciziei dacă
actele cercetate în ședința de judecată confirmă identitatea inculpatei, precum
și faptul că aceasta este una și aceeași persoană.
De asemenea, instanța de apel ajungând la concluzia că în privința
inculpatei sunt întrunite toate condițiile necesare privind aplicarea
prevederilor art. 96 Cod penal, urma să soluționeze și modalitatea prin care
hotărârea privind amânarea executării pedepsei închisorii va putea fi trimisă
organului de probațiune pentru punerea în executare a hotărârii, luând în
considerație în acest sens prevederile art. 259 alin. (1) Codul de executare. Or,
după cum rezultă din materialele cauzei inculpata Gontar Viktoriya nu
locuiește pe teritoriul Republicii Moldova mai mult de 6 ani.
În asemenea circumstanțe, Colegiul penal lărgit atestă că decizia
instanței de apel nu cuprinde motivele pe care a fost întemeiată soluția, fapt ce
determină necesitatea casării deciziei cu remiterea cauzei la rejudecare.
Potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor
Omului, care reflectă un principiu legat de buna administrare a justiției,
hotărârile judecătorești trebuie să indice în mod suficient motivele pe care se
întemeiază soluția (Van de Hurk împotriva Țărilor de Jos din 19 aprilie 1994,
pct. 61) și (Boldea împotriva României din 15 februarie 2007, pct. 30).
Mai mult, analizând dispozitivul deciziei instanței de apel, Colegiul penal
lărgit a stabilit că instanța a emis o soluție incompletă, fapt care implică
incidența temeiului de casare prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de
procedură penală și anume că dispozitivul hotărârii este expus neclar.
În sensul dat, Colegiul penal lărgit evidențiază că instanța de apel în
dispozitivul deciziei a indicat că: „…admite apelul inculpatei Pisclova (Gontar)
11
Viktoryia, din alte temeiuri inclusiv din oficiu potrivit art. 409 alin. (2) Cod de
procedură penală, casează parțial sentința, și pronunță o nouă hotărâre potrivit
modului stabilit pentru prima instanță, prin care: în temeiul art. 96 Cod penal,
dispune amânarea executării pedepsei sub formă de 1 (un) an închisoare,
stabilite inculpatei Pisclova (Gontar) Viktoriya pentru comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 312 alin.(2), lit. a) Cod penal, până la atingerea vârstei de 8
(opt) ani, a copilului minor Pisclov Chira născută la XXXXX. Decizia este
executorie de la adoptare, dar cu drept de recurs…”.
Astfel, deși instanța de apel a dispus casarea parțială a sentinței, nu a
specificat în care parte anume aceasta este casată și emite o nouă hotărâre, iar
având în vedere că a dispus casarea parțială, instanța de apel nu a indicat în
dispozitiv dacă în partea în care nu a fost casată, sentința se menține, în
consecință dispozitivul deciziei fiind neclar.
Rezumând cele menționate, Colegiul penal lărgit conchide că, în
prezenta speță și-au găsit confirmare temeiurile pentru recurs invocate de
procuror și prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,
ceea ce duce la casarea totală a deciziei instanței de apel, cu dispunerea
remiterii cauzei la rejudecare, în aceeași instanță de apel, în alt complet de
judecată, deoarece aceste erori nu pot fi corectate de instanța de recurs.
La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de
prevederile art. 436 Cod de procedură penală, ce prevăd procedura de
rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă
conformitate cu prevederile legii procesuale penale asupra aspectelor
evidențiate în prezenta decizie, să argumenteze clar concluziile sale în decizia
adoptată, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica
relevantă a CtEDO, și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în
conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.
În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de
procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de
circumscripție Chișinău, Popov Oleg, casează total decizia Colegiului penal al
Curții de Apel Chișinău din 11 noiembrie 2019, în cauza penală în privința lui
Gontar Viktoriya XXXXX și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași
instanță de apel, în alt complet de judecată.
Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.
Decizia motivată pronunțată la 03 decembrie 2020.
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Toma Nadejda
Țurcan Anatolie
Cobzac Elena
Boico Victor
12