1ra-88/2020 — art. 42 alin. 2, alin. 3, 326 alin. 3 lit. a, art. 42 alin. 2, alin. 3, art. 190 alin. 5, art. 326 alin. 2 lit. b, d, art. 190 alin. 5, art. 190 alin. 5, art. 190 alin. 5 Cod penal.

1ra-88/2020 — art. 42 alin. 2, alin. 3, 326 alin. 3 lit. a, art. 42 alin. 2, alin. 3, art. 190 alin. 5, art. 326 alin. 2 lit. b, d, art. 190 alin. 5, art. 190 alin. 5, art. 190 alin. 5 Cod penal. (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-88/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

17 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Guzun Ion,

judecând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursurile

ordinare declarate de către avocatul Radu Sergiu în numele inculpatei Grecu

Liliana, de către avocatul Cazacu Veaceslav în numele inculpatei Gurschi Elena,

de către inculpatul Gajosu Dinu cu supliment, de către avocatul Barbaroș Alexei în

numele inculpatului Gonța Viorel și de către partea vătămată Ivașinenco Evghenii,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 aprilie 2019

și sentinței Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 08 noiembrie 2016, în cauza

penală în privința lui,

Gurschi Elena XXXXX, născută la XXXXX

originară din XXXXX și domiciliată în XXXXX.

Gonța Viorel Pavel, născut la XXXXX, originar și

domiciliat în XXXXX.

Gajosu Dinu Vasile, născut la XXXXX, originar din

XXXXX și domiciliat în XXXXX.

Grecu Liliana Victor, născută la XXXXX, originară

din XXXXX și domiciliată în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 02.10.2014 – 08.11.2016;

instanța de apel: 16.12.2016 – 04.04.2019;

instanța de recurs ordinar: 02.07.2019 – 17.11.2020

A C O N S T A T A T :

Gurschi Elena a fost recunoscută vinovată în comiterea infracțiunii prevăzute

de art.art.42 alin. (2), (3), 326 alin. (2), lit. b), c) Cod penal, stabilindu-i-se o pedeapsă

sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu executarea pedepsei în

penitenciar pentru femei.

Gurschi Elena a fost recunoscută vinovată în comiterea infracțiunii prevăzute

de art.art.42 alin. (2), (3), 190 alin. (2), lit.b), c) Cod penal, stabilindu-i-se o pedeapsă

1

sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu executarea pedepsei în

penitenciar pentru femei, cu privarea de dreptul de a exercita activități de

gestionare a mijloacelor bănești pe un termen de 3 ani.

Gurschi Elena a fost recunoscută vinovată în comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 190 alin. (5) Cod penal, stabilindu-i-se o pedeapsă sub formă de închisoare

pe un termen de 10 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar pentru femei, cu

privarea de dreptul de a exercita activități de gestionare a mijloacelor bănești pe un

termen de 5 ani.

Gurschi Elena a fost recunoscută vinovată în comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 190 alin. (4) Cod penal, stabilindu-i-se o pedeapsă sub formă de închisoare

pe un termen de 8 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar pentru femei, cu

privarea de dreptul de a exercita activități de gestionare a mijloacelor bănești pe un

termen de 5 ani.

Gurschi Elena a fost recunoscută vinovată în comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 190 alin. (5) Cod penal, stabilindu-i-se o pedeapsă sub formă de închisoare

pe un termen de 10 ani, cu privarea de dreptul de a exercita activități de gestionare

a mijloacelor bănești pe un termen de 5 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar

pentru femei.

În conformitate cu art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor

stabilite, lui Gurschi Elena i-a fost stabilită o pedeapsă definitivă sub formă de

închisoare pe termen de 20 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar pentru femei,

cu privarea de dreptul de a exercita activități de gestionare a mijloacelor bănești pe

un termen de 5 ani.

În scopul executării pedepsei, a fost aplicată în privința lui Gurschi Elena

măsura preventivă sub formă de arest.

Termenul ispășirii pedepsei în privința lui Gurschi Elena, urmând a fi

calculat din momentul reținerii, cu includerea termenului reținerii și termenului de

aflare sub arest preventiv și arest la domiciliu, începând cu data de 28.08.2012 până

la data de 09.04.2013, ulterior, începând cu data de 19.02.2014 până la data de

02.10.2015.

Gajosu Dinu a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de

art.art. 42 alin.(5), 326 alin.(2) lit. b) Cod penal, stabilindu-i-se o pedeapsă sub formă

de închisoare pe un termen de 2 ani.

Conform art. 90 Cod penal, a fost suspendată condiționat executarea

pedepsei pe un termen de probă de 2 ani.

Grecu Liliana a fost recunoscută recunoscută vinovată în comiterea

infracțiunii prevăzute de ar. 190 alin. (5) Cod penal, stabilindu-i-se o pedeapsă sub

formă de închisoare pe un termen de 8 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar

pentru femei, cu privarea de dreptul de a exercita activități de gestionare a

mijloacelor bănești pe un termen de 5 ani.

În scopul executării pedepsei, a fost aplicată în privința Lilianei Grecu

măsura preventivă sub formă de arest.

2

Termenul ispășirii pedepsei în privința inculpatei Grecu Liliana, urmând a fi

calculat din momentul reținerii.

Gălațanu Ludmila învinuită de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.42

alin. (5). 190 alin. (5) Cod penal, a fost achitată, pe motiv că nu s-a constatat

existenta faptei infracțiunii.

Gonța Viorel învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.42 alin. (5).

190 alin. (5) Cod penal, a fost achitat, pe motiv că nu s-a constatat existenta faptei

infracțiunii.

Au fost respinse acțiunile civile înaintate de părțile vătămate Moldovschi

Maxim, Trofim Nicolae, Rozembac Lilia.

A fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Arapu

Anatolie și s-a dispus a încasa de la Gurschi Elena în beneficiul lui Arapu Anatolie

suma de 7500 lei, cu titlu de prejudiciu material.

În rest acțiunea civilă depusă de Arapu Anatolie, a fost respinsă.

A fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Rusnac

Veronica și s-a dispus încasarea de la Gurschi Elena în beneficiul lui Rusnac

Veronica. suma de 120 161 lei și 20 bani, cu titlu de prejudiciu material și suma de

10 000 lei. cu titlu de prejudiciu moral.

În rest acțiunea civilă depusă de Rusnac Veronica a fost respinsă.

A fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Nuța

Constantin și s-a dispus încasarea de la Gurschi Elena în beneficiul lui Nuța

Constantin suma de 161 905 lei cu titlu de prejudiciu material și suma de 10 000 lei,

cu titlu de prejudiciu moral.

În rest acțiunea civilă depusă de Nuța Constantin și Nuța Natalia, a fost

respinsă.

A fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Ivașcinenco

Evghenii și dispusă a fi încasată în mod solidar de la Gurschi Elena și Grecu Liliana

în beneficiul lui Ivașcinenco Evghenii, suma de 889 989 lei cu titlu de prejudiciu

material și suma de 50 000 lei cu titlu de prejudiciu moral.

În rest acțiunea civilă depusă de Ivașcinenco Evghenii a fost respinsă.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Gurschi Elena a instigat-o pe Victoria Trocin la complicitate în obținere

ilicită, pentru sine a banilor de la Maxim Moldovschi. Astfel, la inițiativa Elenei

Gurschi, Victoria Trocin a susținut față de Maxim Moldovschi că este funcționar al

Primăriei mun. Chișinău și are influență asupra altor persoane publice din Primăria

mun. Chișinău, în vederea obținerii dreptului de proprietate pentru Maxim

Moldovschi asupra loturilor aflate în proprietatea Primăriei.

Astfel, Victoria Trocin la data de 24 iulie 2012 a pretins de la Maxim

Moldovschi suma de 5000 euro pentru serviciile sale și influiențare a altor

funcționari din cadrul Primăriei, în procesul de examinare a setului de documente

înaintat de Maxim Moldovschi către Primărie, întru obținerea lotului de teren din

3

sectorul Botanica str. XXXXX, mun. XXXXX.

Ulterior, prin înțelegere prealabilă Elena Gurschi cu Victoria Trocin au

pretins de la Maxim Moldovschi mijloace bănești pentru achitarea lucrărilor de

măsurat a terenului. Astfel, la 17.08.2012 sub controlul colaboratorilor CCCEC,

Elena Gurschi a pretins și primit mijloace bănești în sumă de 3800 lei în preajma

casei de locuit a acesteia situate în mun. Chișinău, bl. XXXXX, precum că pentru

achitarea lucrărilor de măsurat, menționând că încă 300 lei urmează să achite la

18.08.2012 geodezistului Alexandru care a efectuat anterior măsurările terenului

pe care urmează să-l legalizeze pe numele Maxim Moldovschi.

La 28 august 2012, aproximativ pe la orele 15.15 min., Victoria Trocin în

scopul primirii ilicite a banilor de la Maxim Moldovschi, a fixat întâlnirea și s-a

întâlnit cu el în mun. Chișinău, str. XXXXX, lângă filiala Băncii de Economii. În

acest timp Elena Gurschi se afla vizavi în casa cu nr. XXXXX din str. XXXXX.

Astfel, Victoria Trocin în discuție cu Maxim Moldovschi a continuat să susțină că

are influiență asupra persoanelor publice din cadrul Primăriei și a pretins și primit

de la Maxim Moldovschi suma de 5 000 euro care conform cursului oficial al

Băncii Naționale, constituie suma de 78 140 lei MD, pentru realizarea influienței

asupra acestora în vederea determinării la obținerea dreptului de proprietate

asupra loturilor aflate în proprietatea Primăriei. După primirea banilor, Victoria

Trocin s-a deplasat și a intrat în scara nr. XXXXX a blocului din str. XXXXX din

mun. Chișinău, unde s-a întâlnit cu Elena Gurschi și în scurt timp împreună au

ieșit din scara blocului, fiind reținute.

În cadrul acțiunilor de urmărire penală asupra Victoriei Trocin, a fost

depistată și ridicată suma de 5000 euro, care potrivit cursului oficial al Băncii

Naționale a Moldovei, echivalează cu suma de 78 140 lei.

Tot Elena Gurschi, în perioada anului 2012, în scopul realizării planului

criminal, având înțelegere prealabilă și împreună cu cetățeanul Dinu Gajosu,

împărțind între ei rolurile, urmărind drept scop însușirea mijloacelor bănești de la

Maxim Moldovschi și a intrat în posesia mijloacelor bănești ale acestuia. Astfel, la

21.08.2012 Elena Gurschi aflându-se în ograda Primăriei mun. Chișinău,

amplasată pe bd. Ștefan cel Mare 83, împreună cu Dinu Gajosu în discuție cu

Maxim Moldovschi, sustinînd că ei vor putea determina persoane publice din

cadrul Primăriei mun. Chișinău să adopte hotărâre, favorabilă ultimului, și nu

Victoria Trocin, precum că dețin influență asupra acestora și vor putea grăbi

soluționarea problemei cu atribuirea lotului de teren pe numele familiei

Moldovschi, a pretins suma de 5000 euro care conform cursului oficial al Băncii

Naționale constituie 78 140 lei pentru realizarea influenței asupra acestora în

vederea favorizării în obținerea dreptului de proprietate asupra loturilor aflate în

proprietatea Primăriei.

Astfel, prin acțiunile sale ilicite, în circumstanțele elucidate mai sus. a

pretins și a primit de la partea vătămată Moldovschi Maxim suma totală de 5000

Euro, conform cursului oficial al Băncii Naționale constituie 78 140 lei.

4

Tot ea, întru impunerea încrederii lui Anatolie Arapu, în luna iunie anului

2012, prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu Viorica Niculiță, ultima

aflîndu-se în preajma blocului locativ amplasat în mun. Chișinău, str. XXXXX,

prin înșelăciune și abuz de încredere, prezentându-se ca angajata Primăriei mun.

Chișinău, sub pretextul facilitării obținerii unei Decizii a Consiliului municipal

privind repartizarea unui teren amplasat în mun. Chișinău. str. Testimițeanu pe

numele lui Anatolie Arapu, precum și perfectarea setelor de documente necesare

aferent terenului respectiv, a pretins 16 000 lei, dintre care a dobândit de la

Anatolie Arapu suma de 8000 lei, cauzându-i o daună în proporții considerabile.

După primirea mijloacelor bănești de la Arapu Anatolie, în aceiași zi,Viorica

Niculiță, i-a transmis Elenei Gurschi 7500 lei, diferențe de 500 lei MD i-a însușit.

Prin urmare, Elena Gurschi a dobândit de la Arapu Anatolie mijloace

bănești în sumă totală de 7500 lei MD, cauzându-i daune în proporții

considerabile.

Tot ea, după o înțelegere prealabilă cu Grecu Liliana, și alte persoane

nestabilite de organul de urmărire penală, acționând cu scop cupidant în vederea

dobândirii și însușirii ilicite a bunurilor, și anume a imobilului amplasat pe adresa

str. XXXXX, ce aparține lui Ivașinenco Evghenii, aproximativ în luna iulie 2012 a

obținut o procură din numele unui notar din Ucraina or. Odesa „L. I. Mihailova”

în care erau indicate date eronate precum că Ivașinenco Evghenii l-a împuternicit

pe Radu Stoian să dispună de proprietatea sa amplasată pe adresa mun.

Chișinău., str. XXXXX, fapte care nu corespund adevărului. Ulterior, Gurschi

Elena aproximativ în luna iulie 2012 i-a transmis lui Rasu Stoian împreună cu alte

documente ce justifică dreptul de proprietate asupra imobilului nominalizat,

procura din numele notarului din Ucraina or. Odesa ,,L.I. Mihailova” în care erau

indicate date eronate precum că Ivașinenco Evghenii l-a împuternicit pe Radu

Stoian să dispună de proprietatea sa amplasată pe adresa mun. Chișinău. str.

XXXXX. La data de 20.07.2012, Radu Stoian a prezentat la biroul notarial

„Malîșenco Natalia” pe adresa mun. Chișinău, str. XXXXX, împreună cu pachetul

de acte primite de la Gurschi Elena, drept justificativă procură din numele

notarului din Ucraina or. Odesa „L. I. Mihailova” în care erau indicate date

eronate precum că Ivașinenco Evghenii l-a împuternicit pe Radu Stoian să dispună

de proprietatea sa amplasată pe adresa mun. Chișinău. str. XXXXX.

Tot atunci, în circumstanțele nominalizate, a fost întocmit un contract de

vînzare - cumpărare conform căruia Radu Stoian acționând din numele lui

Ivașinenco Evghenii a vândut lui Filat Rodica, casa de locuit cu suprafața totală de

110.3 m.p., construcția accesorie cu suprafața de 18.0 m.p. și lotul de pământ cu

destinație pentru construcții cu suprafața totală de 0.44 ha situate în mun.

Chișinău, str. XXXXX, la prețul de 889 989 lei, prin ce au fost cauzate părții

vătămate Ivașinenco Evghenii daune în proporții deosebit de mari.

Tot ea, la începutul lunii iulie 2013 până la 06.09.2013, urmărind scopul

dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere,

5

acționând conform unui plan bine determinat de a duce în eroare persoanele

precum că este proprietarul ap. nr. XXXXX, de pe bd. XXXXX. mun. Chișinău,

sub pretextul vinderii apartamentului în cauză, a dobândit de la Rusnac Veronica,

mijloace bănești în sumă de 7060 euro, care conform cursului oficial al BNM, la

27.08.2013, constituie 120161.2 lei, după care cu mijloacele bănești a dispărut într-o

direcție necunoscută, neonorându-și angajamentul asumat, pricinuindu-i astfel lui

Rusnac Veronica un prejudiciu material în proporții deosebit de mari, în sumă de

120161.2 lei.

Tot ea, în luna februarie 2013, prin abuz de încredere și înșelăciune,

prezentându-se drept proprietară a apartamentului nr. XXXXX, amplasat pe bd.

XXXXX. mun. Chișinău a dobândit ilicit de la Nuța Natalia și Nuța Constantin

(feciorul lui Nuța Natalia), mijloace bănești sub formă de avans în sumă de 10 000

euro, care conform cursului oficial al BNM constituie 161 905 lei, prin intermediul

Rîșcanu Diana, sub pretextul înstrăinării în baza unui contract de vînzare -

cumpărare a bunului imobil indicat, care precum că i-ar fi aparținut, dreptul de

proprietate de fapt deținându-l Grincova Tatiana, de la care Gurschi Elena nu a

avut împuterniciri legale privind încheierea unor asemenea tranzacții cu bunul

imobil - apartament nr. XX. amplasat în mun. Chișinău. bd. XXXXX.

Dinu Gajosu, activând în calitate de specialist coordonator în cadrul

Direcției relații cu publicul al Primăriei mun. Chișinău în baza contractului

individual de muncă nr. XX din 17.08.2006. a contribuit la comiterea traficului de

influență de către Elena Gurschi în următoarele circumstanțe. în perioada anului

2012, având înțelegere prealabilă împreuna cu Elena Gurschi, împărțind între ei

rolurile, au întocmit un plan criminal, urmărind drept scop însușirea mijloacelor

bănești de la Maxim Moldovschi și a intra în posesia mijloacelor bănești ale

acestuia. Astfel, la 21.08.2012, Dinu Gajosu aflându-se în fața Primăriei mun.

Chișinău amplasată pe bd. Ștefan cel Mare 83, împreuna cu Elena Gurschi în

discuție cu Maxim Moldovschi, susținând că vor putea determina persoane

publice din cadrul Primăriei mun. Chișinău să adopte hotărâre, favorabilă

ultimului, precum că dețin influență asupra acestora și vor putea grăbi

soluționarea problemei cu atribuirea lotului de teren pe numele familiei

Moldovschi, a pretins suma de 5000 euro care conform cursului oficial al Băncii

Naționale constituie 76 753 lei pentru realizarea influenței asupra acestora în

vederea favorizării în obținerea dreptului de proprietate asupra loturilor aflate în

proprietatea Primăriei.

Grecu Liliana, după o înțelegere prealabilă cu Gurschi Elena și alte

persoane nestabilite de organul de urmărire penală, acționând cu scop cupidant în

vederea dobândirii și însușirii ilicite a bunurilor, și anume a imobilului amplasat

pe adresa str. XXXXX ce aparține cet. Ivașinenco Evghenii, în circumstanțe

nestabilite de organul de urmărire penală, aproximativ în luna iulie 2012 au

obținut o procură din numele unui notar din Ucraina or. Odesa „L. I. Mihailova”

în care erau indicate date eronate precum că Ivașinenco Evghenii l-a împuternicit

6

pe Radu Stoian să dispună de proprietatea sa amplasată pe adresa mun. Chișinău

str. XXXXX, fapte care nu corespund adevărului.

Ulterior, Grecu Liliana împreună cu Gurschi Elena, aproximativ în luna

iulie 2012 i-au transmis lui Radu Stoian împreună cu alte documente ce justifică

dreptul de proprietate asupra imobilului nominalizat, procura din numele

notarului din Ucraina or. Odesa „L. I. Mihailova” în care erau indicate date

eronate precum că Ivașinenco Evghenii l-a împuternicit pe Radu Stoian să dispună

de proprietatea sa amplasată pe adresa mun. Chișinău str. XXXXX. În continuare,

la 20.07.2012, Radu Stoian a prezentat la biroul notarial „Malîșenco Natalia” pe

adresa mun.Chișinău str. XXXXX împreună cu pachetul de acte primite de la

Gurschi Elena, drept justificativă procură din numele notarului din Ucraina or.

Odesa „L. I. Mihailova” în care erau indicate date eronate precum că Ivașinenco

Evghenii l-a împuternicit pe Radu Stoian să dispună de proprietatea sa amplasată

pe adresa mun. Chișinău str. XXXXX. Tot atunci, în circumstanțele nominalizate,

a fost întocmit un contract de vînzare-cumpărare conform căruia Radu Stoian,

acționând din numele Ivașinenco Evghenii a vândut cet. Filat Rodica casa de

locuit cu suprafața totală de 110.3 m.p., construcția accesorie cu suprafața de 18.0

m.p. și lotul de pământ cu destinație pentru construcții cu suprafața totală de 0. 44

ha situate în mun. Chișinău str. XXXXX, la prețul de 889 989 lei, prin ce au fost

cauzate părții vătămate Ivașinenco Evghenii daune în proporții deosebit de mari

ale drepturilor și intereselor lui.

Totodată, prima instanță a constatat, de către organul de urmărire penală,

Elena Gurschi se învinuiește de faptul că, avînd înțelegere prealabilă și împreună

cu Victoria Trocin, Viorica Niculița, Ludmila Gălațanu, Viorel Gonța, Dinu Gajosu

și Liliana Grecu, împărțind între ei rolurile, a organizat și a săvârșit nemijlocit

infracțiunile de escrocherie și trafic de influență în următoarele circumstanțe:

Gurschi Elena în perioada anului 2008, susținând în discuțiile purtate cu

Maxim Moldovschi că deține influență asupra mai multor funcționari din cadrul

Primăriei mun. Chișinău, prin abuz de încredere, sub pretextul perfectării actelor

necesare acordării dreptului de a procura imobilul care reprezintă o construcție

nefinisată, amplasată pe str. XXXXX mun. Chișinău, precum și teritoriul aferent

imobilului dat, a pretins de la Maxim Moldovschi și a primit mijloace bănești în

sumă de 30 000 euro, care conform cursului oficial al Băncii Naționale pentru

perioada dată constituie 456 748 lei, cauzîndu- i acestuia o daună considerabilă în

proporții deosebit de mari.

Tot Gurschi Elena de către organul de urmărire penală se învinuiește că, în

perioada toamnei anului 2010, susținând că are influență asupra unor funcționari

din cadrul Primăriei municipale, pe care contra unor sume bănești i-ar putea

determina să semneze unele documente, conform cărora acesta va putea obține

dreptul de a arenda un teren pentru o parcare în sectorul Botanica mun. Chișinău,

în acest cop a pretins și primit de la Maxim Moldovschi suma de 54 000 euro, care

conform cursului oficial al Băncii Naționale pentru perioada dată constituie

7

872 094,6 lei, auzându-i o daună considerabilă în proporții deosebit de mari.

Tot Elena Gurschi, se învinuiește de către organul de urmărire penală de

faptul că în perioada anilor 2011-2012, susținând că are influență asupra unor

funcționari din cadrul Primăriei mun. Chișinău și contra unor sume bănești îi va

putea determina să adopte hotărâri favorabile Maxim Moldovschi, a pretins și

primit de la acesta suma de 56 000 euro care conform cursului oficial al Băncii

Naționale pentru perioada dată constituie 893 172 lei pentru a putea obține în mod

legal dreptul de proprietate asupra lotului de teren cu suprafața totală de 1.45 ha,

amplasat în sectorul Botanica mun. Chișinău, cauzându-i o daună considerabilă în

proporții deosebit de mari.

Tot Gurschi Elena, se învinuiește de către organul de urmărire penală de

faptul că a instigat pe Viorel Gonța, la complicitate în obținerea ilicită a banilor de

la Maxim Moldovschi, pentru sine. Astfel, în toamna anului 2010, prin înțelegere

prealabilă și de comun acord cu Viorel Gonța, aflându-se în ograda primăriei

mun. Chișinău, amplasată pe bd. Ștefan cel Mare 83, mun. Chișinău, prezetându-l

pe Viorel Gonța lui Maxim Moldovschi, ca șofer al șefului Direcției generale

arhitectură, urbanism și relații funciare al Primăriei mun. Chișinău, ultimul a

dobândit suma de 54 000 euro, susținând că cu mijloacele bănești indicate, vor

putea determina și vor putea grăbi persoanele publice din cadrul Primăriei mun.

Chișinău să obțină deciziile Consiliului municipal privind repartizarea loturilor de

teren și imobilele amplasate în mun. Chișinău, precum și perfectarea setelor de

documente necesare aferent terenurilor respective pe numele familiei Moldovschi.

După primirea mijloacelor bănești de la Maxim Moldovschi, în aceiași zi Viorel

Gonța, i-a transmis Elenei Gurschi mijloacele bănești nominalizate, fiind

remunerat de ultima cu diferite sume bănești pentru complicitate la infracțiune, pe

care le folosea în interes personal însușindu-le.

Tot Gurschi Elena, se învinuiește de către organul de urmărire penală

pentru faptul că a organizat în luna august 2011 întâlnirea lui Maxim Moldovschi

cu Liudmila Gălațanu, prezentănd-o ca angajata Primăriei mun. Chișinău, ultima

sub pretextul urgentării procedurii de privatizare a lotului de teren amplasat în

mun. Chișinău str. XXXXX, pe numele Maxim Moldovschi, a pretins 500 euro și a

dobândit de la Maxim Moldovschi suma de 500 euro care conform cursului oficial

al Băncii Naționale pentru perioada dată constituie 8 153,8 lei.

La fel, potrivit rechizitoriului, în vara anului 2012, pentru a reda aspectul

legal al acțiunilor ce le-au întreprins, Ludmila Gălațanu a falsificat acte, inclusiv

decizia Consiliului Municipal Chișinău a unei parcări și spălătorii auto cu

suprafața de 1.5 ari din str. XXXXX mun. Chișinău către Antonina Moldovschi,

transmițindu-le Elenei Gurschi pentru a fi prezentate lui Maxim Moldovschi.

În circumstanțele constatate și elucidate supra, potrivit rechizitoriului Elena

Gurschi, a pretins și a primit de la Maxim Moldovschi mijloace bănești în sumă

totală de 2 303 954, 6 lei, cauzându-i prejudiciu în proporții deosebit de mare.

Tot Gurschi Elena, se învinuiește de organul de urmărire penală pentru

8

faptul că, în perioada 2006-2010, a dobândit ilicit de la Nicolae Trofim, sub

pretextul facilitării obținerii unor Decizii a Consiliului municipal privind

repartizarea unor terenuri amplasate în mun. Chișinău pe numele Nicolae Trofim

și a altor indicate de către acesta, precum și perfectarea setelor de documente

necesare aferent terenurilor respective, a dobândit prin escrocherie 500 000 euro,

care conform cursului oficial al Băncii Naționale pentru perioada dată constituie 8

030 400 lei precum că urmau a fi legalizate pe numele lui Trofim Nicolae,

cauzându-i o daună considerabilă în proporții deosebit de mari.

Prin urmare, pentru a reda acțiunilor sale un caracter legal, în perioada

anilor 2007- 2009, prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu Viorel Gonța,

aflîndu-se în ograda Primăriei mun. Chișinău, amplasată pe bd. Ștefan cel Mare

83, prezentându-l pe Viorel Gonța lui Nicolae Trofim, ca șofer al Direcției generale

arhitectură, urbanism și relații funciare al Primăriei mun.Chișinău, ultimul a

pretins suma de 350 000 euro, care conform cursului oficial al Băncii Naționale

pentru perioada dată constituie 5 531 575 lei, susținând că cu mijloacele bănești

indicate, vor putea determina și vor putea grăbi persoanele publice din cadrul

Primăriei mun. Chișinău să obțină deciziile Consiliului municipal privind

repartizarea loturilor de teren și imobilile amplasate în mun. Chișinău, precum și

perfectarea setelor de documente necesare aferent terenurilor respective după

numele lui Nicolae Trofim și a altor indicate de către acesta.

După primirea mijloacelor bănești de la Nicolae Trofim, în aceiași zi Viorel

Gonța, i-a transmis Elenei Gurschi mijloacele bănești nominalizate, fiind

remunerat de ultima cu diferite sume bănești pentru complicitate la infracțiune, pe

care le folosea în interes personal, însușindu-le. În perioada lunilor august -

noimebrie 2011, Elena Gurschi având înțelegere prealabilă și împreună cu

Ludmila Gălațanu, ultima prezentându-se ca angajata Primăriei mun. Chișinău

prin înșelăciune și abuz de încredere a dobîndit ilicit de la Nicolae Trofim, sub

pretextul facilitării obținerii unor Decizii a Consiliului municipal privind

repartizarea unor terenuri amplasate în mun. Chișinău, pe numele lui Nicolae

Trofim, precum și perfectarea setelor de documente necesare aferent terenurilor

respective, a pretins câte 8500 euro pentru fiecare dintre cele 4 terenuri,

dobândind o parte din mijloacele bănești în sumă de 20 000 euro. care conform

cursului oficial al Băncii Naționale pentru perioada dată constituie 321 976 lei.

În condițiile descrise, Gurschi Elena se învinuiește pentru faptul că, a

dobândit de la Nicolae Trofim mijloace bănești în sumă totală de 8 030 400,

cauzându-i prejudiciu în proporții deosebit de mare.

Tot Gurschi Elena se învinuiește de organul de urmărire penală pentru

faptul că, în perioada anilor 2004-2005, prezentându-se că angajata Primăriei mun.

Chișinău. prin înșelăciune și abuz de încredere a însușit de la Lilia Rozembac

mijloace bănești în sumă de 7 800 dolari SUA, care conform cursului oficial al

Băncii Naționale pentru perioada dată constituie 97 219,98 lei, sub pretextul

perfectării actelor necesare acordării dreptului de a procura imobilul amplasat pe

9

str. Odesa, mun. Chișinău.

După intrarea în posesie a mijloacelor bănești indicate, aceasta în perioada

anului 2010 în scopul dobândirii ilicite și altor sume bănești, i-a prezentat Liliei

Rozembac un șir de loturi amplasate în mun. Chișinău, pe care au determinat-o

să-i transmită în rate suma de 21 200 dolari SUA, care conform cursului oficial al

Băncii Naționale pentru perioada dată constituie 262 165,56 lei, pentru perfectarea

documentelor privind înregistrarea dreptului de proprietate asupra terenurilor

nominalizate, însușindu-le.

Astfel, Gurschi Elena, se învinuiește în faptul că, a dobîndit de la Lilia

Rozembac mijloace bănești în sumă totală de 359 385,54 lei, cauându-i prejudiciu

în proporții deosebit de mare.

Gurschi Elena se învinuiește că, în perioada anului 2012 prezentându-se că

activează în cadrul întreprinderii de gestionare a Spațiului Locativ prin

înșelăciune și abuz de încredere a dobândit ilicit de la Anatolie Arapu, sub

pretextul facilitării obținerii unei Decizii a Consiliului municipal privind

repartizarea unui teren amplasat în mun. Chișinău, str. Testimițeanu pe numele

lui Arapu Anatolie, precum și perfectarea setelor de documente necesare aferent

terenului respective, a pretins suma de 9000 dolari și 22 000 lei precum că urmau a

fi legalizate după numele lui Arapu Anatolie, prin ce i-a cauzat daună

considerabilă în proporții deosebit de mari.

Gălațanu Ludmila se învinuiește de către organul de urmărire penală

pentru faptul că, a contribuit la comiterea escrocheriei de către Elena Gurschi în

următoarele circumstanțe: începând cu perioada august - noiembrie 2011,

Ludmila Gălațanu având înțelegere prealabilă și împreună cu Elena Gurschi,

prezentându-se ca angajata Primăriei mun. Chișinău prin înșelăciune și abuz de

încredere a dobândit ilicit de la Nicolae Trofim, sub pretextul facilitării obținerii

unor Decizii a Consiliului municipal privind repartizarea unor terenuri amplasate

în mun. Chișinău, pe numele lui Nicolae Trofim, precum și perfectarea setelor de

documente necesare aferent terenurilor respective, a pretins cîte 8500 euro pentru

fiecare dintre cele 4 terenuri, dobândind o parte din mijloacele bănești în sumă de

20.000 euro, care conform cursului oficial al Băncii Naționale pentru perioada dată

constituie 321 976 lei, cauzându-i o daună în proporții deosebit de mari.

Tot Gălațanu Ludmila, se învinuiește pentru faptul că, în perioada anilor

2011-2012, având înțelegere prealabilă și de comun acord cu Elena Gurschi,

împărțind între ele rolurile, au întocmit un plan criminal, urmărind drept scop

însușirea mijloacelor bănești de la Maxim Moldovschi și a intra în posesia

mijloacelor bănești ale acestuia.

În perioada lunii august 2011, Gurschi Elena a prezentat-o lui Maxim

Moldovschi pe Ludmila Gălațanu, ca angajata Primăriei mun. Chișinău, ultima

sub pretextul urgentării procedurii de privatizare a lotului de teren amplasat în

mun. Chișinău str. XXXXX, pe numele lui Maxim Moldovschi, a pretins 500 euro

și a dobândit de la Maxim Moldovschi suma de 500 euro care conform cursului

10

oficial al Băncii Naționale pentru perioada dată constituie 8 153,8 lei, cauzându-i o

daună în proporții considerabile.

În continuare în vara anului 2012, pentru a reda aspectul legal al acțiunilor

ce le-au întreprins, Ludmila Gălațanu a falsificat acte, inclusiv decizia Consiliului

Municipal Chișinău Nr. XXXXXdin 15 martie 2007 „Cu privire la atribuirea unui

lot de pământ pentru construcția unei parcări și spălătorii auto" cu suprafața de

1,5 ari din str. Aeroportului 6 mun. Chișinău, către Antonina Moldovschi,

transmițându-le lui Elena Gurschi pentru a fi prezentate lui Maxim Moldovschi.

Gonța Viorel se învinuiește de către organul de urmărire penală pentru

faptul că, acesta, activând în calitate de conducător auto în cadrul Direcției

generale arhitectură, urbanism și relații funciare al Primăriei mun.Chișinău în

baza ordinului nr. XXXXX din 09.07.2007, a contribuit la comiterea escrocheriei de

către Elena Gurschi, în următoarele circumstanțe.

În perioada toamna anului 2010, prin înțelegere prealabilă și de comun

acord cu Elena Gurschi, susținând în discuțiile purtate cu Maxim Moldovschi că

deține influiență asupra mai multor funcționari din cadrul Primăriei mun.

Chișinău, prin înșelăciune și abuz de încredere, aflându-se în ograda Primăriei

mun. Chișinău, amplasată pe bd. Ștefan cel Mare 83, a dobândit de la Maxim

Moldovschi suma de 54 000 euro, care conform cursului oficial al Băncii Naționale

pentru perioada dată constituie 872 094,6 lei MD, susținând că cu mijloacele

bănești indicate, vor putea determina și vor putea grăbi persoanele publice din

cadrul Primăriei mun. Chișinău să obțină deciziile Consiliului municipal privind

privatizarea loturilor de teren și imobilele amplasate în mun. Chișinău, precum și

perfectarea setelor de documente necesare aferent terenurilor respective pe

numele familiei Moldovschi, cauzînd lui Maxim Moldovschi o daună în proporții

deosebit de mari.

Astfel, Gonța Viorel se învinuiește pentru faptul că, după primirea

mijloacelor bănești de la Maxim Moldovschi, în aceeași zi Viorel Gonța, i-a

transmis lui Elena Gurschi mijloacele bănești nominalizate, fiind remunerat de

ultima cu diferite sume bănești pentru complicitate la infracțiune, pe care le

folosea în interes personal, însușindu-le.

Tot Gonța Viorel, se învinuiește pentru pafptul că, în perioada anilor 2007-

2009, prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu Elena Gurschi, susținând în

discuțiile purtate cu Trofim Nicolae că deține influență asupra mai multor

funcționari din cadrul Primăriei mun. Chișinău, prin înșelăciune și abuz de

încredere, aflându-se în ograda Primăriei mun. Chișinău, amplasată pe bd. Ștefan

cel Mare 83, a dobîndit de la Trofim Nicolae suma de 350 000 euro, care conform

cursului oficial al Băncii Naționale pentru perioada dată constituie 5 531 575 lei,

susținând că cu mijloacele bănești indicate, vor putea determina și vor putea grăbi

persoanele publice din cadrul Primăriei mun. Chișinău să obțină deciziile

Consiliului municipal privind repartizarea loturilor de teren și imobilele

amplasate în mun. Chișinău, precum și perfectarea setelor de documente necesare

11

aferent terenurilor respective pe numele Trofim Nicolae cauzând lui Trofim

Nicolae o daună în proporții deosebit de mari. După primirea mijloacelor bănești

de la Trofim Nicolae, în aceeași zi Viorel Gonța i-a transmis lui Elena Gurschi

mijloacele bănești nominalizate, fiind remunerat de ultima cu diferite sume

bănești pentru complicitate la infracțiune, pe care le folosea în interes personal

însușindu-le.

Astfel, prima instanță a reținut:

Pe episodul unde figurează în calitate de partea vătămată Moldovschi Maxim,

Gurschi Elena prin acțiunile sale intenționate, a comis infracțiunea prevăzută de

art.art. 42 alin. (2). (3). 326 alin. (2) lit. b) și c) Cod penal, adică organizarea

acțiunilor infracționale de pretindere și primire personal de bani. pentru sine și

pentru o altă persoană, de către o persoană care susține că are influență asupra

unei persoane publice, pentru a-l face să îndeplinească și să grăbească îndeplinirea

unei acțiuni în exercitarea funcției sale, acțiuni săvârșite de două sau mai multe

persoane, în proporții mari.

Pe episodul unde figurează în calitate de partea vătămată Arapu Anatolie, Trofim

Nicolae, Rozembac Lilia, Gurschi Elena prin acțiunile sale intenționate, a comis

infracțiunea prevăzută de art. art. 42 alin. (2). (3). 190 alin. (2) lit. b) și c) Cod penal,

adică organizatorul infracțiunii de escrocherie, dobândirii ilicite a bunurilor altei

persoane prin înșelăciune sau abuz de încredere, săvârșită de două sau mai multe

persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Pe episodul unde figurează în calitate de partea vătămată Ivascinenco Evghenii,

Gurschi Elena prin acțiunile sale intenționate, a comis infracțiunea prevăzută de

art. 190 alin. (5) Cod penal, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin

înșelăciune și abuz de încredere, săvârșită în proporții deosebit de mari.

Pe episodul unde figurează în calitate de partea vătămată Rusnac Veronica,

Gurschi Elena prin acțiunile sale intenționate, a comis infracțiunea prevăzută de

art. 190 alin. (4) Cod penal, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin

înșelăciune și abuz de încredere, săvârșită în proporții mari.

Pe episodul unde figurează în calitate de partea vătămată Nuța Constantin,

Gurschi Elena prin acțiunile sale intenționate. a comis infracțiunea prevăzută de

art. 190 alin. (5) Cod penal, adică dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane prin

înșelăciune și abuz de încredere, săvârșită în proporții deosebit de mari.

Astfel, pe episodul unde figurează în calitate de partea vătămată Moldovschi

Maxim, Trofim Nicolae, de către organul de urmărire penală, Gălațanu Ludmila a

fost învinuită de comiterea infracțiunii prevăzute de art. art.42 alin.(5), 190 alin. (5)

Cod penal, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și

abuz de încredere, săvârșită în proporții deosebit de mari.

Pe episodul unde figurează în calitate de partea vătămată Moldovschi Maxim,

Trofim Nicolae, de către organul de urmărire penală, Gonța Viorel a fost învinuit de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. art.42 alin.(5), 190 alin. (5) Cod penal,

adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de

12

încredere, săvârșită în proporții deosebit de mari.

Astfel, pe episodul unde figurează în calitate de partea vătămată Moldovschi

Maxim, Gajosu Dinu a fost învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art.art.

42 alin. (5). 326 alin. (2) lit. b) Cod penal, adică complicitatea la pretinderea

personal de bani, pentru sine și pentru o altă persoană, de către o persoană care

susține că are influiență asupra unei persoane publice, pentru a-l face să

îndeplinească și să grăbească îndeplinirea unei acțiuni în exercitarea funcției sale,

acțiunii săvîrșite de două sau mai multe persoane, în proporții mari.

Astfel pe episodul unde figurează în calitate de partea vătămată Ivascinenco

Evghenii, Grecu Liliana prin acțiunile sale intenționate, a comis infracțiunea

prevăzută de art. 190 alin. (5) Cod penal, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei

persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, săvârșită în proporții deosebit de

mari.

- procurorul în Procuratura Anticorupție, Frunza-Bargan Ina, prin care a

solicitat casarea parțială a sentinței cu privire la unele fapte și persoanelor Gurschi

Elena, Gălățanu Ludmila și Gonța Viorel, cu rejudecarea cauzei în această parte și

pronunțarea unei hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care:

Gurschi Elena, să fie recunoscută culpabilă de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 42 alin. (2), (3), 190 alin. (5) Cod penal (pe episodul părților

vătămate Moldovschi Maxim, Arapu Anatolie, Trofim Nicolae și Rozembac Lilia,

cauza penală nr. XXXXX) și să-i fie aplicată pedeapsa sub formă de închisoare pe

un termen de 13 ani, cu privarea de dreptul de a exercita activități de gestionare a

mijloacelor bănești pe un termen de 5 ani.

Gurschi Elena să fie recunoscută culpabilă de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art.art. 42, alin. (2), (3), 326 alin. (3), lit. a) Cod penal și să-i fie

aplicată pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani cu amendă în

mărime de 1000 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a exercita

activități de gestionare a mijloacelor bănești pe un termen de 5 ani.

Gurschi Elena să fie recunoscută culpabilă de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal(cauza penală nr. XXXXX) și să-i fie

aplicată pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 11 ani, cu privarea de

dreptul de a exercita activități de gestionare a mijloacelor bănești pe un termen de

5 ani.

Gurschi Elena să fie recunoscută culpabilă de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal (cauza penală nr. XXXXX) și de aplicat

pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 11 ani, cu privarea de dreptul

de a ocupa funcții publice pe un termen de 5 ani.

Gurschi Elena să fie recunoscută culpabilă de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal (cauza penală nr. XXXXX ) și să-i fie

aplicată pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 11 ani, cu privarea de

13

dreptul de a exercita activități de gestionare a mijloacelor bănești pe un termen de

5 ani.

Conform prevederilor art. 84 Cod penal, aplicarea pedepsei în cazul unui

concurs de infracțiuni, prin cumul parțial, a-i aplica pedeapsa definitivă formă de

închisoare pe un termen de 21 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar pentru

femei, cu privarea de dreptul de a exercita activități de gestionare a mijloacelor

bănești pe un termen de 5 ani.

Gălățanu Ludmila să fie recunoscută culpabilă de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art 42 alin. (5). 190 alin. (5) Cod penal și să-i fie aplicată pedeapsa

sub formă de închis pe un termen de 9 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar

pentru femei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 5

ani.

Gonța Viorel să fie recunoscut culpabil de săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. art. 42 alin. (5), 190 alin. (5) Cod penal și să-i fie aplicată pedeapsa sub

formă de închisoare pe un termen de 8 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de

tip semiînchis.

Admiterea acțiunilor civile a părților vătămate și a încasa în folosul acestora

de la inculpați în mod solidar suma de 140 mii Euro pentru partea vătămată

Moldovschi Maxim, suma de 520000 Euro pentru partea vătămată Trofim Nicolae,

suma de 132000 lei pentru partea vătămată Arapu Anatolie, suma de 28500 dolari

SUA pentru partea vătămată Rozembac Lilia.

- avocatul Radu Sergiu în numele inculpatei Grecu Liliana, prin care a

solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care Grecu Liliana, învinuită de comiterea infracțiunii

prevăzute de art.361 alin.(2). lit. b). d). art. 190 alin.(5) Cod penal, să fie achitată.

- inculpata Grecu Liliana prin care a solicitat casarea sentinței și

pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

prin care fiind învinuită de comiterea infracțiunii prevăzute de art.361 alin.(2). lit.

b), d) art. 190 alin. (5) Cod penal, să fie achitată, deoarece nu s-a constatat existența

faptei infracțiunii.

În apelul suplimentar, declarat la data de 15.06.2017, inculpata Grecu

Liliana a indicat că, prima procura a fost emisa în luna mai anul 2011, însă ea a

făcut cunoștință cu Stoian Radu abia la sfârșitul lui noiembrie 2011, prin urmare

intenția de a dobândi și însuși bunul lui Ivașinenco Evghenii, Stoian Radu a avut-

o mai înainte și aceasta procură a fost folosita de el, precum și a doua procura.

Totodată la dosar este cererea pe nr. cadastral XXXXX, pe imobilul din str.

XXXXX, mun. Chisinau, de la Stoian Radu, cu nr. XXXXX din 15.06.2012, fapt ce

dovedește ca el s-a adresat personal, pentru a primi acest certificat. Suma de 32500

euro, Stoian Radu afirma ca i-ar fi dat-o lui Gurschi Elena, și nu cunoaște din care

motive procurorul deduce ca i-a fi însușit împreună. Faptul ca dânsa ar fi scris o

careva recipisa pentru careva sume de bani, este un absurd și nu este nici o

dovada, decât iarăși doar vorbele lui Stoian Radu.

14

- avocatul Potereanu Dina în numele inculpatei Gurschi Elena(apel

nemotivat), cu avocatul Cortac Nicolae (apel motivat) în numele inculpatei

Gurschi Elena au declarat apel motivat, prin care au solicitat casarea sentinței și

remiterea cauzei la o nouă rejudecare.

- avocatul Bodnariuc Alexandru în numele inculpatului Gajosu Dinu, prin

care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care Gajosu Dinu, învinuit de comiterea

infracțiunii prevăzute de art.42 alin.(5), 326 alin.(2), lit. b) Cod penal, să fie achitat,

deoarece în acțiunile inculpatului lipsesc elementele constitutive a infracțiunii

incriminate. A mai solicitat casarea încheierii judecătoriei sect. Botanica, mun.

Chișinău din 15.05.2013 privind refuzul în cererea apărătorului V. Guzun și

inculpatului Gajosu Dinu privind numirea unei expertize fonografice.

- avocatul Guzun Vladimir în numele inculpatului Gajosu Dinu, prin care a

solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care Gajosu Dinu, învinuit de comiterea infracțiunii

prevăzute de art.42 alin. (5). 326 alin.(2). lit. b) Cod penal, să fie achitat.

- partea vătămată Ivașinenco Evghenii, prin care a solicitat casarea sentinței

și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

prin care să fie admisă integral acțiunea civilă, cu restituierea casei de locuit din

str. Lăpușnei 11. mun. Chișinău, precum și prejudiciul în sumă de 6 473 000 euro.

- avocatul Matușenco Ion în numele părții vătămate Moldovschi Maxim,

prin care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui Gurschi Elena să fie numită o

pedeapsă mai aspră și admiterea integrală a acțiunii civile formulate de către

partea vătămată.

- partea vătămată Trofim Nicolae, prin care a solicitat casarea parțială a

sentinței în privința lui Gurschi Elena, Gălățanu Ludmila, Gonța Viorel, în partea

ce ține de achitarea acestora pe art. 42, 190 alin. (5) Cod penal, pe faptul

participării la escrocheria în proporții deosebit de mari săvîrșită și pronunțarea

unei noi hotărîri prin care Gurschi Elena, Gălățanu Ludmila și Gonța Viorel să fie

recunoscuți culpabili de comiterea infracțiunii de escrocherie, și condamnați

pentru această faptă.

3.1. În motivarea apelului, procurorul a indicat că:

- prima instanță, pe Gurschi Ludmila a recunoscut-o culpabilă de comiterea

infracțiunii pe epizodul în ce privește partea vătămată Moldovschi Maxim o parte

din suma primită de 5000 euro și în partea părții vătămate Arapu Anatol o parte

din suma primită de 8000 lei. Acuzarea interpretează poziția apărării ca una

obișnuită de apărărare, urmărind scopul evitării răspunderii penale, aceasta însă

fiind bătută printr-un șir de probe pertinente și concludente, acumulate în cadrul

urmăririi penale și cercetate în cadrul ședinței de judecată;

- prin prisma probelor administrate în ședințele de judecată, vinovăția

inculpaților a fost probată pe capătul de acuzare incriminat, încadrarea juridică a

15

acțiunii inculpaților, fiind corectă conform indicilor infracțiunilor prevăzute de

articolele 190 alin.(5) Cod penal. Forța probatorie a acestora nu a fost pusă la

îndoială partea apărării atât pe parcursul urmăririi penale cât și cercetării

judecătorești și nu indicat nici un argument sau o circumstanță care ar determina

nerecunoașterea probelor prezentate de învinuire ca lipsite de o putere juridică

conferită de legislația procesual-penală și acumularea acestora cu încălcări de

procedură penală. Respectiv, reieșind din aceste circumstanțe, toate probele care

s-au prezentat judecății, consideră că pot fi admise și puse la baza învinuirii și

stabilirii pedepsei inculpaților;

- prima instanță făcând referință la sentințele emise de Judecătoria Botanica

și Centru în privința lui Trocin Victoria și respectiv Niculiță Viorica care ultimele

au recunoscut complicitatea lor, eronat a decis neimplicarea celorlați figuranți în

comiterea infracțiunilor. Dat fiind faptul că Trocin Victoria cît și Niculiță Viorica

sunt o parte din schema bine pregătită de Gurschi Elena și ele necunoscând

implicarea celorlați inculpați;

- prima instanța nu poate să se rezume doar la cele invocate în sentințele

menționate, or, dacă se rezumă la sentințele judecătoriilor Botanica și Centru prin

care Trocin Victoria și Niculiță Viorica au fost condamnate în baza aceleiași probe

care au fost prezentate instanței în învinuirea inculpaților Gurschi Elena, Gălașanu

Liudmila și Gonța Viorel, ultima urma să le puie tot la baza sentinței, dar să nu le

aprecieze critic ca fiind unele declarative.

3.2. În motivarea apelului, avocatul Radu Sergiu a indicat că:

- acțiunile în baza art. 361 alin. (2) lit. b) și d) Cod penal nu puteau avea loc,

deoarece la dosar sunt prezente două procuri pe numele lui Ivașinenco Evghenii,

în ambele figurând Stoian Radu ca reprezentant, acesta ulterior folosind procurile

false, deoarece nu au fost semnate de Ivașinenco Evghenii;

- raportul de expertiză tehnică a documentului și grafoscopică nr. 2458 din

29.11.2013, atestă, că Grecu Liliana nu are atribuții la semnarea procurii întocmite

în or. Odessa. din 24 mai 2011”;

- semnul calificativ „săvârșite de două sau mai multe persoane”, nu a găsit

careva elucidare în rechizitoriu, nefiind arătată cea de două sau mai multe

persoane;

- semnul calificativ „soldate cu daune în proporții mari” nu poate fi aplicat,

deoarece el trebuie să fie înghițit prin calificarea încadrarea juridică în baza art.

190 alin. (5) Cod penal;

- acțiunile în baza art. 190 alin. (5) Cod penal nu pot fi imputate lui Grecu

Liliana, deoarece ea n-a dobândit careva bunuri ale lui Ivașinenco Evghenii. Casa

indicată în rechizitoriu, din str. Lăpușnei 11, or. Chișinău, a fost dobândită de Filat

Rodica, concubina, ulterior soția și complicele lui Stoian Radu care a folosit

procura falsă, pe numele său;

- învinuirea este declarativă, subiectivă și contradictorie, bazată exclusiv pe

declarațiile principalului infractor al acestei spețe - Radu și soția sa Rodica Filat,

16

care au beneficiat din folosirea procurii false;

3.3. În motivarea apelului, inculpata Grecu Liliana, a indicat aceleași

temeiuri de fapt și de drept enunțate de către avocatul său, Radu Sergiu în

susținerea apelului de călcat de către acesta în numele inculpatei Grecu Liliana,

împotriva sentinței sentinței Judecătoriei Botanica mun. Chișinău, din 08.11.2016.

3.4. În motivarea apelului, avocatul Cortac Nicolae, a indicat că:

- Gurschi Elena vina în cele incriminate nu a recunoscut, dând declarații

minuțioase asupra fiecărui episod în parte, fapt ce nu a fost bine analizat de prima

instanță;

- din declarațiile celorlalți inculpați se exclude dovada implicării directe a

lui Gurschi Elena la comiterea infracțiunilor imputate ei;

- prima instanță a încălcat prevederile art. 24 alin.3, 4 al Codului de

procedură penală, adică a principiului contradictralității în procesul penal prin

faptul, că nu au fost date aprecierii probelor prezentate în instanța de fond, făcând

referire la recipise prin care s-a confirmat restituirea împrumutului pe care l-a luat

Gurschi Elena de la unele dintre părțile vătămate;

- sunt bazate pe suspiciuni declarațiile martorului Grencova Tatiana vis-a

vis de transmiterea procurilor pentru perfectarea actelor Moldova Gaz și Apă

Canal, ce nu au fost confirmate prin prezentarea actelor (procurilor). Din

declarațiile lui Rusnac Veronica ar fi avut o întrevedere în Federația Rusă, orașul

Moscova în vederea transmiterii procurii, dar faptul traversării frontierei de stat

lipsește ca probă concludentă;

- partea vătămată Moldovschi Maxim a declarat în cadrul ședințelor de

judecată că a acționat în numele mamei sale, care nu i-ar fi transmis drepturile și

împuternicirile corespunzătoare, prin urmare sunt vădit false declarațiile și

acțiunile martorului în rezultat nu pot sta la baza unei sentințe de condamnare;

3.5. În motivarea apelului, avocatul Bodnariuc Alexandru a indicat că:

- toate probele la care se referă prima instanță nu au nici o putere probantă,

fiind dobândite cu încălcări esențiale a Codului de procedură penală, și ulterior

examinate cu încălcări în instanța de judecată, ba mai mult nu au nici o tangență

cu Gajosu Dinu;

- în urma cercetării judecătorești în instanța de judecată învinuirea adusă lui

Gajosu Dinu nu și-a găsit confirmare. Instanța de judecată la examinarea cauzei nu

a ținut cont de declarațiile date de către Gajosu Dinu în instanța de judecată și de

declarațiile așa numitei părți vătămate Moldovschi Maxim. Însă, în cadrul

urmăririi penale și judecării cauzei nu a fost adusă nici o probă, care ar confirma

faptul înțelegerii prealabile, că au fost împărțite rolurile, cine le-a împărțit, între

cine concret, cine și ce acțiuni urma să întreprindă și a întreprins, care acțiuni

concrete în acest plan le-a realizat nemijlocit Dinu Gajosu... Cine urma să falsifice

și cine a falsificat decizia Consiliului mun. Chișinău? Care sunt acțiunile lui Dinu

Gajosu la acest capitol? Cîți euro a primit nemijlocit Dinu Gajosu etc?;

- în actele acuzării, urmau să fie indicate și argumentate anume acțiunile

17

criminale invocate și menționate mai sus. Adică, urma să se aducă motivele de

fapt și de drept, care confirmă faptul înțelegerii prealabile; împărțirii rolurilor,

întocmirii planului de acțiuni criminale, falsificare Deciziei.., pretinderea și

primirea banilor;

- rechizitoriul în privința lui Gajosu Dinu este contrar prevederilor de la art.

296 alin. (2) Cod de procedură penală, în partea a doua a rechizitoriului, în

expunere, nu este reflectată analiza probelor care confirmă fapta și vinovăția

învinuitului, argumentele invocate de învinuit în apărarea sa și rezultatele

verificării acestor argumente, circumstanțele care atenuează sau agravează

răspunderea învinuitului, etc. Nu sunt aduse, deoarece acestea nu există;

- punerea sub acuzare și învinuire a lui Dinu Gajosu contravine legislații

procesuale în vigoare. Cauza penală nr. XXXXX a fost pornită la data de

18.11.2010 în baza plîngere lui Trofim Nicolae asupra acțiunilor presupus ilegale a

lui Gruschi Elena. Pe Trofim Nicolae, Dinu Gajosu nu-l conoaște, fapt confirmat și

de către Trofim Nicolae. Astfel nici o atribuție la cauza penală nr. XXXXX, Gajosu

Dinu nu are. Pornind de la actele de acuzare menționate, Dinu Gajosu a fost pus

învinuire în cadrul dosarului penal nr. XXXXX intentat la data de 18.11.2010.

Atunci când, acțiunii incriminate lui Dinu Gajosu precum că s-au produs în anul

2012, în anul 2012 au fost pornite 3 dosare penale, inclusiv d/p nr. XXXXX, d/p nr.

XXXXX, d/p nr. XXXXX. Nici unul din aceste dosare nu a fost pornite în privința

lui Dinu Gajosu. Dosarul penal nr. XXXXX din 27.07.2012, după cum rezultă din

ordonanța de pornire a dosarului de pornire din 27.07.2012, este pornit nemijloc în

privința lui Gurschi Elena și persoanei cu numele Elizaveta;

- în privința lui Dinu Gajosu nu există un act de sesizare prevăzut de art. 262

Cod de procedură penală, în special: 1) plîngere; 2) denunț; 3) autodenunț; 4)

depistare nemijlocit de către organul de urmărire penală sau procuror a bănuielii

rezonabile cu privire la săvârșirea unei infracțiuni, care ar indica, că Dinu Gajosu a

comis infrațiunea imputată. în temeiul normei citate, procesul penal poate fi

pornit doar în baza actelor de sesizare menționate. Respectiv, în privința lui Dinu

Gajosu nu este pornit un proces penal, iar acțiunile de urmărire penală efectuate

în privința lui, inclusiv, recunoașterea în calitate de bănuit, învinuit, punerea sub

învinuire, înaintarea acuzării, alte acțiuni procesuale, contravin prevederilor de 1

art.art. 274, 279, deoarece aceste acțiuni pot fi efectuate doar după pornirea

umăririi penale;

- potrivit încheierii judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din luna iulie 2012,

s-a autorizat interceptarea convorbirilor și înregistrarea de imagini care vor avea

loc între Moldovschi Maxim și persoana pe numele Elizaveta. Aceasta încheiere a

fost emisă în cadrul dosarului penal nr. XXXXX. Stenogramele care sunt prezente

în materialele cauzei penale sunt obținute în cadrul cauzei penale nr. XXXXX.

Gajosu Dinu a fost recunoscut ca bănuit la data de 26.11.2012, învinuit la data de

21.02.2013 și 11.03.2013, în cadrul cauzei penale nr. XXXXX. Astfel consideră că

probele sunt administrate cu încălcarea a prevederilor Codului de Procedură

18

Penală;

- procurorul nu a prezentat probele pertinente și incontestabile în susținerea

învinuirii incriminate lui Gajosu Dinu;

- prima instanță nu s-a pronunțat asupra demersului de declarare a nulității

probelor, nu a motivat din care considerente a respins probele prezentate de

apărare și chiar a ignorant declarațiile lui Moldovschi Maxim care a declarat că

niciodată nu a dus cu Gajosu Dinu discuții de a rezolva careva întrebări sau a

influența pe cineva din funcționari, de a primi sau transmite careva sume de bani;

3.6. În motivarea apelului, avocatul Guzun Vladimir, a indicat că:

- în dosarul penal lipsește informația cu privire la complicitate prevăzută de

art. 42 alin. (5) Cod penal în forme de sfaturi, indicații, prestare de informații,

acordarea de mijloace sau instrumente ori înlăturare de obstacole, promisiunea

dinainte de al favoriza pe infractor, va tăinui mijloace sau instrumente de

săvârșire a infracțiunii, urmele acestora sau obiectele dobândite pe cale criminală,

promisiunea din timp că va procura sau va vinde obiecte. În ședințele de judecată

acuzatorul de stat n-a concretizat acțiunile lui Gajosu Dinu ca fiind infracțiuni. O

eroare gravă de drept procedural, susține că în dosarul penal lipsește ordonanța

de începere a urmăririi penale împotriva lui Gajosu Dinu. Probele lipsesc, în

privința înregistrărilor prezentate drept probe, s-a cerut efectuarea expertizei

grafoscopice, care a fost respinsă;

3.7. În motivarea apelului, avocatul Matușenco Ion a invocat că:

- instanța de judecată i-a aplicat lui Gurschi Elena o pedeapsă prea blândă și

la individualizarea pedepsei nu a ținut cont de un șir de factori de importanță,

care cu certitudine arată că pedeapsă fixată, nu va atinge scopul și obiectivele

normei art.75, 77 alin.(1), lit. b) Cod penal;

- consideră absolut dubioasă hotărârea primei instanțe în ce privește a

cererii de chemare în judecată formulată în ordine civilă față de inculpata Gurschi

Elena, din motivul că fiind emisă o sentință de condamnare, instanța urma să se

expună asupra acțiunii civile, iar în cuprinsul sentinței nu se cuprinde careva

formulări de fapt și de drept pentru care instanța de judecată a ajuns la concluzia

de a respinge integral acțiunea chilă formulată de către Maxim Moldovschi;

3.8. În motivarea apelului, partea vătămată Trofim Nicolae, a indicat că:

- faptele indicate în rechizitoriu au fost confirmate pe deplin și în cadrul

dânsul, de către Moldovschi Maxim, Arapu Anatol, Rozembac Lilia și alte părți

vătămate care au căzut victime înșelăciunilor comise. Toate părțile vătămate au

indicat despre faptul că Gurschi Elena pentru a primi bani prin înșelăciune, se

dădea drept lucrător influent al Primăriei și susținea că sumele respective

urmează a fi achitate pentru procurarea loturilor. Multiple întâlniri la cafenele în

prezența martorilor care au fost audiați în judecată, la fața locului unde Gurschi

Elena venea să arate loturile pentru care cerea bani, comportamentul ei la fata

locului, era identic în fiecare caz și la fiecare victimă. Discuțiile sale înregistrate de

către colaboratorii CNA, au confirmat cele declarate de partea vătămată și

19

constituie probe materiale;

2019, au fost respinse apelurile avocatului Radu Sergiu în numele inculpatei

Liliana Grecu, inculpatei Liliana Grecu, avocatului Corțac Nicolae în numele

inculpatei Elena Gurschi, avocatului Dina Potereanu în numele inculpatei Elena

Gurschi, avocatului Alexandr Bodnariuc în numele inculpatului Gajosu Dinu,

avocatului Guzun Vladimir în numele inculpatului Gajosu Dinu Vasile, ca fiind

nefondate. A fost admis apelul procurorului Ina Frunza-Bargan și apelurile părții

vătămate Ivașcinenco Evghenii, avocatului Ion Matușenco în numele părții

vătămate Maxim Moldovschi, părții vătămate Trofim Nicolae Alexandru, casată

parțial sentința Judecătoriei Botanica din mun. Chișinău, din 08.11.2016,

pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin

care:

Gurschi Elena a fost recunoscută vinovată pe art. 42 alin. (2), (3), 190 alin. (5)

Cod penal, (pe epizoadele părților vătămate Moldovschi Maxim, Arapu Anatolie,

Irofim Nicolae și Rozembac Lilia, nr. cauzei penale de la urmărirea penală

XXXXX), fiindu-i stabilită o pedeapsă de 13 (treisprezece) ani închisoare, cu

privarea de dreptul de a exercita activități de gestionare a mijloacelor bănești pe

un termen de 5 (cinci) ani.

Gurschi Elena a fost recunoscută vinovată pe art. 42 alin. (2), (3), 326 alin. (3)

lit. a) Cod renal, fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen

de 5 (cinci) ani cu amendă în mărime de 1 000 unități convenționale (20 000 lei), cu

privarea de dreptul de a exercita activități de gestionare a mijloacelor bănești pe

un termen de 5 (cinci) ani.

Gurschi Elena a fost recunoscută vinovată pe art. 190 alin. (5) Cod penal, (pe

epizodul părții vătămate Ivașinenco Evghenii, nr. cauzei penale de la faza de

urmărire penală XXXXX), fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă de închisoare pe

un termen de 11 (unsprezece) ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și a

exercita activități legate de gestionarea mijloacelor bănești pe un termen de 5

(cinci) ani.

Gurschi Elena a fost recunoscută vinovată pe art. 190 alin. (5) Cod penal, (pe

epizodul părții vătămate Nuța Constantin, nr. cauzei penale de la faza de urmărire

penală XXXXX), fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen

de 11 (unsprezece) ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și a exercita

activități legate de gestionarea mijloacelor bănești pe un termen de 5 (cinci) ani.

Conform art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial

al pedepselor aplicate, s-a stabilit definitiv inculpatei Gurschi Elena pedeapsa de

21 (douăzeci și unu) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

închis, pentru femei, cu amendă 1000 (o mie) unități convenționale, cu privarea de

dreptul de a exercita activități legate de gestionarea mijloacelor bănești pe un

termen de 5 (cinci) ani.

Gălațanu Ludmila a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii

20

prevăzute de art. 42 alin. (5), 190 alin. (5) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă

sub formă de 8 (opt) ani 6 (șase) luni închisoare, cu ispășirea pedepsei în

penitenciar de tip închis, pentru femei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții

publice pe un termen de 5 (cinci) ani.

Gonța Viorel a fost recunoscut vinovat pe art. 42 alin. (5), 190 alin. (5) Cod

penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 8

(opt) ani 6 (șase luni, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea

de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 5 (cinci) ani.

Termenul de ispășire a pedepsei în privința inculpatei Gurschi Elena a fost

calculat de la data reținerii acesteia, cu includerea în acest termen a duratei aflării

în stare de reținere, arest preventiv și arest la domiciliu pe perioada 28.08.2012

până pe 09.04.2013 și de pe 19.02.2015 până pe 02.10.2015.

Termenul de ispășire a pedepsei în privința lui Gonța Viorel a fost calculat

de la data reținerii acestuia.

Termenul de ispășire a pedepsei în privința lui Gălațanu Ludmila a fost

calculat de la data reținerii acesteia.

Au fost admise parțial:

- acțiunea civilă a părții vătămate Moldovschi Maxim și s-a încasat de la

Gurschi Elena suma de 86 000 (optzeci și șase mii) Euro și în mod solidar în

beneficiul acesteia de la Gurschi Elena Ion și Viorel Gonța suma de 54 000 (cinzeci

și patru mii) Euro. În rest acțiunea s-a respins ca fiind nefondată.

- acțiunea civilă a părții vătămate Trofim Nicolae și s-a încasat în mod

solidar în beneficiul acesteia de la Gurschi Elena și Viorel Gonța suma de 520 00(

sute douăzeci mii) Euro. În rest acțiunea s-a respins ca fiind nefondată.

- acțiunea civilă a părții vătămate Arapu Anatolie și s-a încasat în beneficiul

acesteia de la Gurschi Elena, suma de 132 000 (o sute treizeci și două). În rest

acțiunea s-a respinsca fiind nefondată.

- acțiunea civilă a părții vătămate Rozembac Lilia și s-a încasat în beneficiul

acesteia de la Gurschi Elena suma de 28 500 (douăzeci și opt mii cinci sute) Euro.

În rest acțiunea s-a respins ca fiind nefondată.

A fost admisă în principiu acțiunea civilă în latura materială, a părții

vătămate Ivașcinenco Evghenii, urmând ca asupra cuantumului pretențiilor

înaintate să se expună instanța civilă.

În rest, sentința Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 08 noiembrie 2016,

a fost menținută.

4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel, a constatat că, la

examinarea acestei cauze penale, instanța de fond a admis o eroare de drept,

stipulată în art. 385 alin. (1) Cod de procedură penală.

Sub aspectul acestei norme, instanța de apel a reiterat la caz că actul

judecătoresc urmează a fi reexaminat, dat fiind faptul constatării incorecte de către

instanța de fond a stării de fapt și de drept ale comiterii infracțiunilor de către

inculpații Gurschi Elena, Gălățanu Ludmila și Gonța Viorel, or. constatarea făcută

21

de către instanța de fond nu corespunde nemijlocit circumstanțelor în care faptele

infracționale au fost comise.

Analizând materialele cauzei, în raport cu normele relevante la caz și în

urma rejudecării cauzei, instanța de apel a constatat:

Episodul pe cauza penală nr.2010428075, unde figurează în calitate de partea

vătămată Moldovschi Maxim, Trofim Nicolae, Rozembac Lilia, Arapu Anatolie:

Gurschi Elena, avînd înțelegere prelalabilă și împreună cu Ludmila

Gălațanu, Victoria Trocin, Viorica Niculiță, Dinu Gajosu și Viorel Gonța,

împărțind între ei rolurile a organizat și a săvârșit nemijlocit infracțiunile de

escrocherie și trafic de influență în următoarele circumstanțe: în perioada anului

2008, Gurschi Elena, susținând în discuțiile purtate cu Maxim Moldovschi că

deține influență asupra mai multor fiincționari din cadrul Primăriei municipiului

Chișinău, prin abuz de încredere, sub pretextul perfectării actelor necesare

acordării dreptului de a procura imobilul care reprezintă o construcție nefinisată,

amplasată pe bd. XXXXX mun. Chișinău, precum și teritoriul aferent imobilului

dat. a pretins de la Maxim Moldovschi și a primit mijloace bănești în sumă de 30

000 euro, care conform cursului oficial al Băncii Naționale pentru perioada dată

constituie 456 748 lei, cauzându-i o daună considerabilă în proporții deosebit de

mari.

Ulterior, în perioada toamnei anului 2010, Gurschi Elena, susținând că are

influență asupra unor funcționari din cadrul Primăriei municipale, pe care contra

unor sume bănești i-ar putea determina să semneze unele documente, conform

cărora acesta va putea obține dreptul de a arenda un teren pentru o parcare în

sectorul Botanica mun. Chișinău, în acest scop a pretins și primit de la Maxim

Moldovschi suma de 54 000 euro, care conform cursului oficial al Băncii Naționale

pentru perioada dată constituie 872 094,6 lei, cauzându-i o daună considerabilă în

proporții deosebit de mari.

Tot ea, în perioada anilor 2011-2012, susținând că are influență asupra unor

funcționari din cadrul Primăriei mun. Chișinău și contra unor sume bănești îi va

putea determina să adopte hotărâri favorabile cet. Maxim Moldovschi, a pretins și

primit de la acesta suma de 56 000 euro care conform cursului oficial al Băncii

Naționale pentru perioada dată, constituie 893 172 lei pentru a putea obține în

mod legal dreptul de proprietate asupra lotului de teren cu suprafața totală de

1,45 ha, amplasat în sectorul Botanica mun. Chișinău, cauzându-i o daună

considerabilă în proporții deosebit de mari.

Tot ea, a instigat pe Viorel Gonța, la complicitate în obținerea ilicită a

banilor de la Maxim Molodovschi, pentru sine. Astfel, în toamna anului 2010, prin

înțelegere prealabilă și de comun acord cu Viorel Gonța, aflându-se în ograda

primăriei mun. Chișinău, amplasată pe bd.Ștefan cel Mare 83, mun. Chișinău,

prezetându-l pe Gonța Viorel lui Maxim Moldovschi, ca șofer al Direcției generale

arhitectură, urbanism și relații funciare al Primăriei mun. Chișinău, ultimul a

dobândit suma de 54 000 euro, susținând că cu mijloacele bănești indicate, vor

22

putea determina și vor putea grăbi persoanele publice din cadrul Primăriei

municipiului Chișinău să obțină deciziile Consiliului municipal privind

repartizarea loturilor de teren și imobilile amplasate în mun. Chișinău, precum și

perfectarea setelor de documente necesare aferent tenurilor respective pe numele

familiei Moldovschi. După primirea mijloacelor bănești de la Moldovschi Maxim,

în aceiași zi Gonța Viorel, i-a transmis lui Gurschi Elena mijloacele bănești

nominalizate, fiind remunerat de ultima cu diferite sume bănești pentru

complicitate la infracțiune, pe care le folosea în interes personal, însușindu-le.

Tot ea, a organizat în luna august 2011 întâlnirea lui Moldovschi Maxim cu

Gălațanu Liudmila, prezentând-o ca angajata Primăriei mun. Chișinău, ultima sub

pretextul urgentării procedurii de privatizare a lotului de teren amplasat în mun.

Chișinău str. Aeroportului 6, pe numele cet. Moldovschi Maxim, a pretins 500

euro și a dobândit de la Moldovschi Maxim suma de 500 euro care conform

cursului oficial al Băncii Naționale pentru perioada dată constituie 8 153,8 lei, în

continuare în vara anului 2012, pentru a reda aspectul legal al acțiunilor ce le-au

întreprins, Gălațan Ludmila a falsificat acte, inclusiv decizia Consiliului Municipal

Chișinău Nr. XXXXX din 15 martie 2007 „Cu privire la atribuirea unui lot de

pământ pentru construcția unei parcări și spălătorii auto" cu suprafața de 1,5 ari

din str. XXXXX mun. Chișinău, către cet. Moldovschi Antonina, transmițindu-le

lui Gurschi Elena pentru a fi prezentate lui Moldovschi Maxim.

Concomitent Gurschi Elena a instigat-o pe Victoria Trocin la complicitate în

obținerea ilicită a banilor de la Maxim Molodovschi, pentru sine. Astfel, la

inițiativa lui Gurschi Elena, Victoria Trocin a susținut față de Moldovschi Maxim

că este funcționar al Primăriei și are influență asupra altor persoane publice din

Primăria mun. Chișinău, în vederea obținerii dreptului de proprietate pentru

Maxim Moldovschi asupra loturilor aflate în proprietatea Primăriei. În continuare

Victoria Torcin la data de 24 iulie 2012 a pretins de la Maxim Moldovschi suma de

5000 euro pentru serviciile sale și influiențare a altor funcționari din cadrul

Primăriei. În procesul de examinare a setului de documente înaintat de Maxim

Moldovschi către Primărie, întru obținerea lotului de teren din sectorul Botanica

str. 6, mun. Chișinău. Ulterior prin înțelegere prealabilă Elena Gurshi cu Victoria

Trocin au pretins de la Maxim Moldovschi mijloace bănești pentru achitarea

lucrărilor de măsurat a terenului.

Astfel, la 17.08.2012 sub controlul colaboratorilor CCCEC, Gurschi Elena a

pretins și primit mijloace bănești în sumă de 3800 lei, în preajma casei de locuit a

acesteia situate mun. Chișinău, bl. XXXXX ap. X, precum că pentru achitarea

lucrărilor de măsurat, menționând că încă 300 lei urmează să achite la 18.08.2012

geodezistului Alexandru care a efectuat anterior măsurările terenului pe care

urmează să-l legalizeze pe numele cet. Moldovschi.

La 28 august 2012, aproximativ pe la orele 15.15 min., Victoria Trocin în

scopul primirii ilicite a banilor de la Maxim Moldovschi, a fixat întâlnirea și s-a

întâlnit cu el în mun. Chișinău, str. XXXXX, lângă filiala Băncii de Economii. În

23

acest timp Gurschi se afla vizavi în casa cu nr. XX din str. XXXXX. Astfel. Victoria

Trocin în discuție cu Maxim Moldovschi a continuat să susțină că are influiență

asupra persoanelor publice din cadrul Primăriei și a pretins și primit de la Maxim

Moldovschi suma de 5 000 euro care conform cursului oficial al Băncii Naționale,

constituie suma de 78 140 lei, pentru realizarea influienței asupra acestora în

vederea determinării la obținerea dreptului de proprietate asupra loturilor aflate

în proprietatea Primăriei. După primirea banilor cet. Victoria Trocin s-a deplasat și

a intrat în scara nr.2 a blocului din str. XXXXX din mun. Chișinău, unde s-a

întâlnit cu complice său Elena Gurschi și în scurt timp împreună au ieșit din scara

blocului, fiind reținute. În cadrul acțiunilor de urmărire penală asupra cet. Victoria

Trocin a fost depistată și ridicată suma de 5000 euro.

De asemenea, instanța de apel a constatat: în perioada anului 2012, Elena

Gurschi având înțelegere prealabilă împreună cu Dinu Gajosu, împărțind între ei

rolurile, au întocmit un plan criminal, urmărind drept scop însușirea mijloacelor

bănești de la Maxim Moldovschi și a intra în posesia mijloacelor bănești ale

acestuia. Astfel, la 21.08.2012, Elena Gurschi aflându-se în ograda primăriei mun.

Chișinău, amplasată pe bd. Ștefan cel Mare 83, împreună cu Dinu Gajosu în

discuție cu Mixim Moldovschi, susținând că ei vor putea determina persoane

publice din cadrul Primăriei municipiului Chișinău să adopte hotărâre, favorabilă

ultimului, și nu Victoria Trocin, precum că dețin influență asupra acestora și vor

putea grăbi soluționarea problemei cu atribuirea lotului de teren pe numele

familiei Moldovschi, a pretins suma de 5000 euro care conform cursului oficial al

Băncii Naționale constituie 78 140 lei pentru realizarea influenței asupra acestora

în vederea favorizării în obținerea dreptului de proprietate asupra loturilor aflate

în proprietatea Primăriei, în condițiile date, Elena Gurschi a pretins și a primit de

la Maxim Moldovschi sume bănești în sumă totală de 2 303 954,6 lei, cauzându-i

prejudiciu în proporții deosebit de mare.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Gurschi Elena a comis infracțiunea

prevăzută de art.42 alin. (2), (3), art. 326 alin.(3) lit.a) Cod penal, individualizată

prin „trafic de influență, adică pretinderea și primirea, personal, de bani, pentru

sine și pentru o altă persoană, de către o persoană care susține că are influență

asupra unei persoane publice, pentru a-l face să îndeplinească și să grăbească

îndeplinirea unei acțiuni în exercitarea funcției sale, acțiuni săvârșite de două sau

mai multe persoane, în proporții deosebit mari.

Tot ea, în perioada 2006-2010, a dobândit ilicit de la cet. Trofim Nicolae sub

pretextul facilitării obținerii unor Decizii a Consiliului municipal privind

repartizarea unor terenuri amplasate în mun. Chișinău pe numele cet. Trofim

Nicolae și a altor indicate de către acesta, precum și perfectarea setelor de

documente necesare aferent terenurilor respective, a dobândit prin escrocherie 500

000 euro. care conform cursului oficial al Băncii Naționale pentru perioada dată

constituie 8 030 400 lei precum că urmau a fi legalizate după Trofim Nicolae,

cauzându-i o daună considerabilă în proporții deosebit de mari.

24

Prin urmare, pentru a reda acțiunilor sale un caracter legal, în perioada

anilor 2007- 2009, prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu Viorel Gonța,

aflându-se în ograda primăriei mun. Chișinău, amplasată pe bd. Ștefan cel Mare

83, prezentându-l pe Viorel Gonța lui Trofim Nicolae ca șofer al șefului Direcției

generale arhitectură, urbanism și relații funciare al Primăriei mun. Chișinău,

ultimul a pretins suma de 350 000 euro, care conform cursului oficial al Băncii

Naționale pentru perioada dată constituie 5 531 575 lei, susținând că cu mijloacele

bănești indicate, vor putea determina și vor putea grăbi persoanele publice din

cadrul Primăriei municipiului Chișinău să obțină deciziile Consiliului municipal

privind repartizarea loturilor de teren și imobile amplasate în mun. Chișinău,

precum și perfectarea setelor de documente necesare aferent terenurilor respective

după numele lui Trofim Nicolae și a altor indicate de către acesta. După primirea

mijloacelor bănești de la Trofim Nicolae în aceiași zi Viorel Gonța, i-a transmis lui

Elena Gurschi mijloacele bănești nominalizate, fiind remunerat de ultima cu

diferite sume bănești pentru complicitate la infracțiune, pe care le folosea în

interes personal, însușindu-le.

În perioada lunilor august - noimebrie 2011, Elena Gurschi având înțelegere

prealabilă împreună cu Ludmila Gălațanu, ultima prezentându- se ca angajata

Primăriei mun. Chișinău, prin înșelăciune și abuz de încredere, a dobîndit ilicit de

la Trofim Nicolae, sub pretextul facilitării obținerii unor Decizii a Consiliului

municipal privind repartizarea unor terenuri amplasate în mun. Chișinău, pe

numele cet. Trofim Nicolae precum și perfectarea setelor de acte necesare aferent

terenurilor respective, a pretins câte 8500 euro pentru fiecare dintre cele 4 terenuri,

dobândind o parte din mijloacele bănești în sumă de 20.000 euro, care conform

cursului oficial al Băncii Naționale pentru perioada dată constituie 321 976 lei, în

condițiile date, Elena Gurschi a dobândit de la Nicolae Trofim mijloace bănești în

sumă totală de 8 030 400 lei, cauzându-i prejudiciu în proporții deosebit de mare.

Tot ea, în perioada anilor 2004-2005, prezentându-se că angajata Primăriei

mun. Chișinău, prin înșelăciune și abuz de încredere a însușit de la cet. Lilia

Rozembac mijloace bănești în sumă de 7 800 dolari, care conform cursului oficial

al Băncii Naționale pentru perioada dată constituie 97 219,98 lei, sub pretextul

perfectării actelor necesare acordării dreptului de a procura imobilul amplasat pe

str. Odesa mun. Chișinău.

După intrarea în posesie a mijloacelor bănești indicate, aceasta în perioada

anului 2010, în scopul dobândirii ilicite și altor sume bănești, i-a prezentat cet.

Lilia Rozembac un șir de loturi amplasate în mun. Chișinău, pe care au

determinat-o să-i transmită în rate suma de 21 200 dolari SUA, care conform

cursului oficial al Băncii Naționale pentru perioada data constituie 262 165,56 lei,

pentru perfectarea documentelor privind înregistrarea dreptului de proprietate

asupra terenurilor nominalizate, însușindu-le. Astfel, Elena Gurschi, a dobândit

de la Lilia Rozembac mijloace bănești în sumă de 359 385,54 lei, cauzându-i

prejudiciu în proporții deosebit de mare.

25

Tot ea, în perioada anului 2012 prezentându-se că activează în cadrul

întreprinderii de gestionare a spațiului Locativ, prin înșelăciune și abuz de

încredere, a dobândit ilicit de la Anatolie Arapu, sub pretextul facilitării obținerii

unei Decizii a Consiliului municipal privind repartizarea unui teren amplasat în

mun. Chișinău, str. Testimițeanu pe numele cet. Arapu Anatolie, precum și

perfectarea setelor de documente necesare aferent terenului respective, a pretins

suma de 9000 dolari SUA și 22 000 lei BNM precum că urmau a fi legalizate după

cet. Arapu Anatolie, prin ce i-a cauzat daună considerabilă în proporții deosebit

de mari. Pentru impunerea încrederii cet. Anatolie Arapu, în luna iunie anului

2012, Elena Gurschi, prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu Viorica

Niculiță, ultima aflându-se în preajma blocului locativ amplasat în mun. Chișinău,

str. XXXXX prin înșelăciune și de încredere, prezentându-se ca angajata Primăriei

mun. Chișinău, sub pretextul faculitării obținerii unei Decizii a Consiliului

municipal privind repartizarea unui teren amplasat în mun. Chișinău. str.

Testimițeanu pe numele cet. Anatolie Arapu, precum și perfectarea setelor de

documente necesare aferent terenului respectiv, a pretins 16 000 lei, dintre care a

dobândit de la cet. Anatolie Arapu suma de 8000 lei, cauzându-i o daună în

proporții considerabile. După primirea mijloacelor bănești de la Arapu Anatolie,

în aceiași zi, Viorica Niculiță i-a transmis lui Elena Gurschi 7500 lei, diferențe de

500 lei i-a însușit. Prin urmare, Elena Gurschi, a dobândit de la Arapu Anatolie

mijloace bănești în sumă totală de 132 000 lei, cauzându-i prejudiciu în proporții

deosebit de mare

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Elena Gurschi a comis și infracțiunea

prevăzută de art.42 alin. (2), (3), art.190 alin. (5) Cod penal, individualizată prin

„escrocherie, adică dobândirea ilicite a bunurilor altor persoane prin înșelăciune și

abuz de încredere, săvârșită de două sau mai multe persoane cu cauzarea de

daune considerabile în proporții deosebit de mari ”.

Instanța de apel a mai constatat că Gălățanu Ludmila a contribuit la

comiterea escrocheriei de către Gurschi Elena în următoarele circumstanțe:

Începând cu perioada august - noiembrie 2011, Ludmila Gălațanu, având

înțelegere prealabilă și împreună cu Elena Gurschi, prezentându-se ca angajata

Primăriei mun. Chișinău, prin înșelăciune și abuz de încredere, a dobândit ilicit de

la Trofim Nicolae sub pretextul facilitării obținerii unor Decizii a Consiliului

municipal privind repartizarea unor terenuri amplasate în mun. Chișinău, pe

numele cet. Trofim Nicolae precum și perfectarea setelor de documente necesare

aferent terenurilor respective, a pretins cîte 8500 euro pentru fiecare, dintre cele 4

terenuri, dodândind o parte din mijloacele bănești în sumă de 20,000 euro, care

conform cursului oficial al Băncii Naționale pentru perioada dată constituie 321

976 lei, căuzându-i o daună în proporții deosebit de mari.

Tot ea, în perioada anilor 2011-2012, având înțelegere prealabilă și de

comun acord cu Elena Gurschi, împărțind între ele rolurile, au întocmit un plan

criminal, urmărind drept scop însușirea mijloacelor bănești de la Maxim

26

Moldovschi și a intra în posesia mijloace bănești ale acestuia, în perioada lunii

august 2011, Elena Gurschi a prezentat-o lui Maxim Moldovschi pe Ludmila

Gălațanu, ca angajata Primăriei mun. Chișinău, ultima sub pretextul urgentării

procedurii de privatizare a lotului de teren amplasat în mun. Chișinău str.

XXXXX, pe numele cet. Maxim Moldovschi, a pretins 500 euro și a dobândit de la

Maxim Moldovschi suma de 500 euro care conform cursului oficial al Băncii

Naționale pentru perioada dată constituie 8 153,8 lei, cauzându-i o daună în

proporții considerabile.

În continuare în vara anului 2012, pentru a reda aspectul legal al acțiunilor

ce le-au întreprins, Ludmila Gălațanu a falsificat acte, inclusiv decizia Consiliului

Municipal Chișinău XXXXX din 15 martie 2007 „Cu privire la atribuirea unui lot

de pământ pentru construcția unei parcări și spălătorii auto" cu suprafața de 1,5

ari din str. XXXXX, mun. Chișinău, către cet. Antonina Moldovschi, transmițindu-

le lui Elena Gurschi pentru a fi prezentate lui Maxim Moldovschi.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Gălațanu Ludmila a comis

infracțiunea prevăzută de art.42 alin. (5), art. 190 alin. (5) Cod penal,

individualizată prin „escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altor

persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, săvârșite de două sau mai multe

persoane, cu cauzarea de daune în proporții deosebit de mari ”.

A mai cosntatat instanța de apel, și faptul că: Gonța Viorel, activând în

calitate de conducător auto în cadrul Direcției generale arhitectură, urbanism și

relații funciare al Primăriei mun.Chișinău în baza ordinului nr. XXXXX din

09.07.2007, a contribuit la comiterea escrocheriei de către Elena Gurschi, în

următoarele vumstanțe:

În toamna anului 2010, prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu

Elena Gurschi, susținând în discuțiile purtate cu Maxim Moldovschi că deține

influență asupra mai multor funcționari din cadrul Primăriei municipiului

Chișinău, prin înșelăciune și abuz de încredere, aflîndu-se în ograda primăriei

mun. Chișinău, amplasată pe bd. Ștefan cel Mare 83, a dobândit de la cet. Maxim

Moldovschi suma de 54 000 euro, care conform cursului oficial al băncii Naționale

pentru perioada dată constituie 872 094,6 lei, susținând că cu mijloacele bănești

indicate, vor putea determina și vor putea grăbi persoanele publice din cadrul

Primăriei municipiului Chișinău. să obțină deciziile Consiliului municipal privind

repartizarea loturilor de teren și imobilile amplasate în mun. Chișinău, precum și

perfectarea setelor de documente necesare aferent terenurilor respective pe

numele familiei Moldovschi, cauzînd lui Maxim Moldovschi o daună în proporții

deosebit de mari. După primirea mijloacelor bănești de la Maxim Moldovschi, în

aceiași zi Gonța Viorel, i-a transmis lui Elena Gurschi mijloacele bănești

nominalizate, fiind remunerat de ultima cu diferite sume bănești pentru

complicitate la infracțiune, pe care le folosea în interes personal, însușindu-le.

Tot el, în perioada anilor 2007-2009, prin înțelegere prealabilă și de comun

acord cu Elena Gurschi, susținând în discuțiile purtate cu Trofim Nicolae că deține

27

influență asupra multor funcționari din cadrul Primăriei municipiului Chișinău,

prin înșelăciune și abuz de încredere, aflându-se în ograda primăriei mun.

Chișinău, amplasată pe bd. Ștefan cel Mare 83, a dobândit de la Trofim Nicolae

suma de 350 000 euro, care conform cursului oficial al băncii Naționale pentru

perioada dată constituie 5 531 575 lei, susținând că cu acele mijloace bănești

indicate, vor putea determina și vor putea grăbi persoanele publice din cadrul

Primăriei municipiului Chișinău să obțină deciziile Consiliului municipal privind

repartizarea loturilor de teren și imobilile amplasate în mun. Chișinău, precum și

perfect setelor de documente necesare aferent terenurilor respective pe numele

după Trofim Nicolae, cauzând lui Trofim Nicolae o daună în proporții deosebit de

mari. După primirea mijloacelor bănești de la Trofim Nicolae în aceiași zi, Viorel

Gonța a transmis lui Elena Gurschi mijloacele bănești nominalizate, fiind

remunerat de ultima cu diferite sume bănești pentru complicitate la infracțiune, pe

care le folosea în interes personal, însușindu-le.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Gonța Viorel a comis infracțiunea

prevăzută de art.42 alin (5), art. 190 alin. (5) Cod penal, individualizată prin

„escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altor persoane prin înșelăciune și

abuz de încredere, săvârșită de două sau mai multe persoane, cu cauzarea de

daune în proporții deosebit de mari. ’’

Instanța de apel, a mai constat că, Gajosu Dinu, activând în calitate de

specialist coordonator în cadrul Direcției relații cu publicul al Primăriei mun.

Chișinău în baza contractului individual de muncă nr.XX din 17.08.2006 a

contribuit la comiterea traficului de influiență de către Elena Gurschi următoarele

circumstanțe: în perioada anului 2012, Dinu Gajosu, având înțelegere prealabilă,

împreună cu Elena Gurschi, împărțind între ei rolurile, au întocmit un plan

criminal, urmărind drept scop însușirea mijloacelor bănești de la Maxim

Moldovschi și a intra în posesia mijloacelor bănești ale acestuia.

Astfel, la 21.08.2012 Dinu Gajosu aflându-se în fața primăriei mun.

Chișinău, amplasată pe bd. Ștefan cel Mare 83, împreună cu Elena Gurschi în

discuție cu Maxim Moldovschi, susținând că vor putea determina persoane

publice din cadrul Primăriei municipiului Chișinău să adopte hotărâre, favorabilă

ultimului, precum că dețin influiență asupra acestora și vor putea grăbi

soluționarea problemei cu atribuirea lotului de teren pe numele familiei

Moldovschi, a pretins suma de 5000 euro care conform cursului oficial al Băncii

Naționale constituie 76 753 lei, pentru realizarea influenței asupra acestora în

vederea favorizării în obținerea dreptului de proprietate asupra loturilor aflate în

proprietatea Primăriei.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Gajosu Dinu a comis infracțiunea

prevăzută de art.42 alin. (5), art. 326 alin. (2) lit.b) Codul penal, individualizată

prin trafic de influență, adică pretinderea personal, de bani, pentru sine și pentru

o altă persoană, de către o persoană care susține că are influență asupra unei

persoane publice, pentru a-l face să îndeplinească și să grăbească îndeplinirea unei

28

acțiuni în exercitarea funcției sale, acțiuni săvârșite de două sau mai multe

persoane, în proporții mari.

Episodul pe cauza penală nr. XXXXX, unde figurează în calitate de partea

vătămată Iveșinenco Evghenii:

Gurschi Elena, după o înțelegere prealabilă cu Grecu Liliana și alte persoane

nestabilite de organul de urmărire penală, acționând cu scop cupidant în vederea

dobândirii și însușirii ilicite a bunurilor, și anume a imobilului amplasat pe adresa

str. XXXXX ce aparține cet. Ivașinenco, în circumstanțe nestabilite de organul de

urmărire penală, aproximativ în luna e 2012 a obținut o procură din numele unui

notar din Ucraina or. Odesa „L.I. Mihailova" care erau indicate date eronate

precum că Ivașinenco Evghenii l-a împuternicit pe Stoian Radu să dispună de

proprietatea sa amplasată pe adresa mun. Chișinău str. XXXXX, fapte care nu

corespund adevărului. Ulterior, Gurschi Elena aproxmiativ în luna iulie 2012 i-a

transmis lui Stoian Radu împreună cu alte documente ce justifică dreptul de

proprietate asupra imobilului nominalizat, procura din numele notarului din

Ucraina or. Odesa „L.I. Mihailova" în care erau indicate date eronate precum că

Ivașinenco Evghenii l-a împuternicit pe Stoian Radu să dispună de proprietatea sa

amplasată pe adresa mun. Chișinău, str. XXXXX.

În continuare, la 20.07.2012 Stoian Radu a prezentat la biroul notarial

„Malîșenco Natalia" pe adresa mun. Chișinău str. XXXXX împreună cu pachetul

de acte primite de la Gurschi Elena, drept justificativă procură din numele

notarului din Ucraina or. Odesa „L.I. Mihailova" în care erau indicate date eronate

precum că Ivașinenco Evghenii l-a împuternicit pe Stoian Radu să dispună de

proprietatea sa amplasată pe adresa mun.Chișinău, str. XXXXX.

Tot atunci, în circumstanțele nominalizate, a fost întocmit un contract de

vânzare-cumpărare conform căruia Stoian Radu, acționând din numele Ivașinenco

Evghenii a vândut cet. Filat Rodica casa de locuit cu suprafața totală de 110,3 m.p.,

construcția accesorie cu suprafața de 18,0 m.p, și lotul de pământ cu destinație

pentru construcții cu suprafața totală de 0, 44 ha situate în mun. Chișinău str.

XXXXX, la prețul de 889 989 lei, prin ce au fost cauzate părții vătămate Ivașinenco

Evghenii daune în proporții mari ale drepturilor și intereselor lui.

Tot ea, Gurschi Elena acționând cu scop cupidant în vederea dobândirii și

însușirii ilicite a bunurilor, și anume a imobilului amplasat pe adresa str. XXXXX

ce aparține cet. Ivașinenco Evghenii, împreună și după o înțelegere prealabilă cu

Grecu Liliana și alte persoane nestabilite de organul de urmărire renală,

aproximativ în luna octombrie 2011, l-au convins pe Stoian Radu că sunt

împuternicite de către cet. Ivașinenco Igor să vândă imobilul amplasat pe adresa

mun. Chișinău str. XXXXX, fapt despre care acesta a comunicat lui Filat Rodica.

Ulterior, în scopul realizării planului criminal și intenției sale unice Gurschi

Elena împreună cu Grecu Liliana, aproximativ la mijlocul lunii decembrie 2011, a

primit de la Stoian Radu 5000 euro și în luna februarie 2012 încă 2500 euro, bani

transmiși de către Rodica Filat ca avans pentru cumpărarea imobilului amplasat

29

pe adresa mun.Chișinău, str.XXXXX.

În continuare, acționând în aceleași scopuri cupidante sub diferite pretexte,

l-au convins pe cet. Stoian Radu să încheie din numele proprietarului Ivașinenco

Evghenii contract de vânzare-cumpărare a imobilului nominalizat.

Astfel, Gurschi Elena aproximativ în luna iulie 2012, i-a transmis lui Radu

Stoian împreună cu alte documente justifică dreptul de proprietate asupra

imobilului amplasat pe adresa mun. Chișinău str. XXXXX, procura din numele

notarului din Ucraina or. Odesa „L.I. Mihailova” în care erau indicate date eronate

precum că Ivașinenco Evghenii l-a împuternicit pe Radu Stoian să dispună de

proprietatea sa amplasată pe adresa mun. Chișinău str. Lăpușnei 11.

Ulterior, la 20.07.2012 Radu Stoian a prezentat la biroul notarial „Malîșenco

Natalia” pe adresa mun. Chișinău str. M. XXXXX împreună cu pachetul de acte

primite de la Gurschi Elena, drept justificativă procură din numele notarului din

Ucraina or. Odesa „L.I. Mihailova" în care erau indicate date eronate precum că

Ivașinenco Evghenii l-a împuternicit pe Radu Stoian să dispună de proprietatea sa

amplasată pe mun. Chișinău str. XXXXX.

Tot atunci, în circumstanțele nominalizate, a fost întocmit un contract de

vânzare-cumpărare conform căruia Stoian Radu acționând din numele Ivașinenco

Evghenii a vândut cet. Filat Rodica casa de locuit cu suprafața totală de 110. 3

m.p., construcția accesorie cu suprafața de 18,0 m.p. și lotul de pământ cu

destinație pentru construcții cu suprafața totală de 0, 44 ha situate în mun.

Chișinău, str. XXXXX, la prețul de 889 989 lei, bani care au fost însușiți de către

Gurschi Elena și Grecu Liliana, prin ce au fost cauzate părții vătămate Ivașinenco

Evghenii daune în proporții deosebit de mari.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Gurschi Elena a comis infracțiunea

prevăzută de art.190 alin. (5) Cod penal, individualizată prin „escrocherie, adică

dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere,

săvârșită în proporții deosebit de mari.

Instanța de apel, a constat că, Grecu Liliana, după o înțelegere prealabilă cu

Gurschi Elena și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală.

acționând cu scop cupidant în vederea dobândirii și însușirii ilicite bunurilor, și

anume a imobilului amplasat pe adresa str. Lăpușnei 11 ce aparține cet.

Ivașinenco Evghenii, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală,

aproximativ în luna iulie 2012, au obținut o procură din numele unui notar din

Ucraina or. Odesa „L.I. Mihailova" în care au indicate date eronate precum că

Iveașinenco Evghenii l-a împuternicit pe Stoian Radu să dispună de proprietatea

sa amplasată pe adresa mun. Chișinău str. XXXXX, fapte care nu corespunde

adevărului. Ulterior, Grecu Liliana împreună cu Gurschi Elena aproximativ în

luna iulie 2012, au transmis lui Stoian Radu împreună cu alte documente ce

justifică dreptul de proprietate supra imobilului nominalizat, procura din numele

notarului din Ucraina or. Odesa „I.L. Mihailova" în care erau indicate date eronate

precum că Ivașinenco Evghenii l-a împuternicit pe Stoian Radu să dispună de

30

proprietatea sa amplasată pe adresa mun. Chișinău, str. XXXXX. În continuare, la

20.07.2012, Radu Stoian a prezentat la biroul notarial „Malîșenco Nataila” pe

adresa mun. Chișinău str. XXXXX împreună cu pachetul de acte primite de la

Gurschi Elena drept justificativă procură din numele notarului din Ucraina or.

Odesa „L.I. Mihailova" în care erau indicate date eronate precum că Ivașinenco

Evghenii l-a împuternicit pe Radu Stoian să dipsună de proprietatea sa amplasată

pe adresa mun. Chișinău str. XXXXX.

Tot atunci în circumstanțele nominalizate, a fost întocmit un contract de

vânzare-cumpărare conform căruia Stoian Radu, acționând din numele Ivașinenco

Evghenii a vândut cet. Filat Rodica casa de locuit cu suprafața totală de 110.3 m.p.,

construcția accesorie cu suprafața de 18,0 m.p., și lotul de pământ cu destinație

pentru construcții cu suprafața totală de 0, 44 ha situate în mun. Chișinău, str.

XXXXX, la prețul de 889 989 lei, prin ce au fost cauzate părții vătămate Ivașinenco

Evghenii daune în proporții mari ale drepturilor și intereselor lui.

Tot ea, Grecu Liliana, acționând cu scop cupidant în vederea dobândirii și

însușirii a bunurilor, și anume a imobilului amplasat pe adresa str. XXXXX ce

aparțini lui Ivașinenco Evghenii. împreună și după o înțelegere prealabilă cu

Gurschi Elena și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală,

aproximativ în luna octombrie 2012 l-au convins pe Stoian Radu că sunt

împuternicite de către cet. Ivașinenco Igor să vândă imobilului de pe adresa mun.

Chișinău str. XXXXX, fapt despre care acesta a comunicat lui Filat Rodica.

Ulterior, în scopul realizării planului criminal și intenției sale unice Gurschi

Elena împreună Grecu Liliana, aproximativ la mijlocul lunii decembrie 2011, a

primit de la Stoian Radu 5000 euro și în luna februarie 2012 încă 2500 euro, bani

transmiși de către Filat Rodica ca avans pentru cumpărarea imobilului amplasat

pe adresa mun. Chișinău str. XXXXX.

În continuare, acționând în aceleași scopuri cupidante sub diferite pretexte

l-au convins pe Stoian Radu să încheie din numele proprietarului Ivașinenco

Evghenii contract de vânzare-cumpărare a imobilului nominalizat.

Astfel, Gurschi Elena și Grecu Liliana, aproximativ în luna iulie 2012 i-au

transmis lui Stoian Radu împreună cu alte documente ce certifică dreptul de

proprietate asupra imobilului amplasat pe adresa mun. Chișinău str. XXXXX,

procura din numele notarului din Ucraina or. Odesa „L.I. Mihailova" în care erau

indicate date eronate precum că Ivașinenco Evghenii l-a împuternicit pe Stoian

Radu să dispună de proprietatea sa amplasată pe adresa mun. Chișinău str.

XXXXX.

Ulterior, la 20.07.2012, Radu Stoian a prezentat la biroul notarial „Malîșenco

Nataila" pe adresa mun. Chișinău str. XXXXX împreună cu pachetul de acte

primite de la Gurschi Elena, drept justificativă procură din numele notarului din

Ucraina or. Odesa „L. I. Mihailova" îi erau indicate date eronate precum că

Ivașinenco Evghenii l-a împuternicit pe Stoian Radu să dispună de proprietatea sa

31

amplasată pe adresa mun. Chișinău str. XXXXX.

Tot atunci, în circumstanțele nominalizate, a fost întocmit un contract de

vânzare-cumpărare conform căruia Stoia Radu, acționând din numele Ivașinenco

Evghenii a vândut cet. Filat Rodica casa de locui suprafața totală de 110,3 m.p.,

construcția accesorie cu suprafața de 18,0 m.p. și lotul de pământ cu destinație

pentru construcții cu suprafața totală de 0, 44 ha situate în mun. Chișinău, str.

XXXXX, la prețul de 889 989 lei, bani care au fost însușiți de către Gurschi Elena și

Grecu Liliana, prin care au fost cauzate părții vătămate Ivașinenco Evghenii,

daune în proprorții deosebit de mari.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Grecu Liliana a comis infracțiunea

prevăzută de art.190 alin. (5) Cod penal, individualizată prin „escrocherie, adică

dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere,

săvârșită în proporții deosebit de mari.

Episodul pe cauza penală nr.2014970029, unde figurează în calitate de partea

vătămată Nuța Constantin:

Gurschi Elena, în luna februarie 2013, prin abuz de încredere și înșelăciune,

prezetându-se drept proprietară a apartamentului nr. XX, amplasat pe bd.

XXXXX, mun. Chișinău a dobândit ilicit mijloace bănești sub formă de avans în

sumă de 10 000 euro, care conform cursului oficial al BNM constituie 161 905 lei,

de la cet. Nuța Natalia, prin intermediul cet. Rîșcanu Diana, sub pretextul

înstrăinării în baza unui contract de vânzare - cumpărare a bunului imobil indicat,

care precum că i-ar fi aparținut, care de fapt dreptul de proprietate î-l deține

cet.Grincova Tatiana, de la care Gurschi Elena nu a avut împuterniciri legale

privind încheierea unor asemenea tranzacții cu bunul imobil - apartament nr.XX

amplasat în mun. Chișinău, bd. XXXXX.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Gurschi Elena a comis infracțiunea

prevăzută de art. 190 alin. (5) Cod penal, individualizată prin „escrocherie, adică

dobândirea ilicită a bunurilor altor persoane prin înșelăciune și abuz de încredere,

cu cauzarea de daune considerabile în proporții deosebit de mari. ”

Episodul pe cauza penală nr. XXXXX, unde figurează în calitate de partea

vătămată Rusnac Veronica:

Gurschi Elena, în perioada de timp de la începutul lunii iulie 2013 până la

06.09.2013, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin

înșelăciune și abuz de încreder, acționând conform unui plan bine determinat de a

duce în eroare persoanele precum că este proprietarul apartamentul nr. XX, de pe

bd. XXXXX, mun. Chișinău, sub pretextul vinderii apartamentului în cauză, a

dobândit de la cet. Rusnac Veronica, mijloace bănești în sumă de 7060 euro, care

conform cursului oficial al BNM, la 27.08.2013, constituie 120161,2 lei, după care

cu mijloacele bănești a dispărut într-o direcție necunoscută, neonorându-și

angajamentul asumat, pricinuindu-i astfel cet. Rusnac Veronica un prejudiciu

material în proporții deosebit de mari. în sumă de 120161,2 lei.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Gurschi Elena a comis infracțiunea

32

prevăzută de art.190 alin. (4) Cod penal, individualizată prin „escocherie, adică

dobândirea ilicită a bunurile altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere,

cu cauzarea de daune în proporții mari”.

Analizând probele, cercetându-le prin prisma rigorilor de drept, instanța de

apel a considerat că acestea din urmă demonstrează indubitabil vinovăția

inculpatei Gurschi Elena, de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 42 alin.

(2). alin. (3). 326 alin. (3) lit. a), art. 42 alin. (2). alin. (3). art. 190 alin. (5). art. 326

alin. (2) lit. b); d), art. 190 alin. (5). art. 190 alin. (5). art. 190 alin. (5) Cod penal, de

asemenea demonstrează indubitabil vinovăția inculpatei Gălățanu Ludmila de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), art. 190 alin. (5) Cod penal, de

asemenea demonstrează indubitabil vinovăția inculpatului Gonța Viorel de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), art. 190 alin. (5) Cod penal, de

asemenea demonstrează indubitabil vinovăția inculpatului Gajosu Dinu de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), art. 326 alin. (2) lit. b) Cod

penal, de asemenea demonstrează indubitabil vinovăția inculpatei Grecu Liliana de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, iar în contextul dat

instanța de fond a făcut o apreciere eronată la unele probe administrate, ajungând

în mod pripit la concluzia că unele fapte incriminate lui Gurschi Elena, Gălățanu

Ludmila și Gonța Viorel nu s-a constatat existența faptei infracțiunii incriminate.

Instanța de apel a reținut că din declarațiile părții vătămate Moldovschi

Maxim reiese că acesta a făcut cunoștință cu Gurschi Elena în vara anului 2008,

dat fiind faptul că locuiesc în case vecine, situate pe b-dul Dacia, mun. Chișinău.

În acea perioadă de timp, el intenționa să procure o construcție nefinalizată și

abandonată de mai mulți ani, amplasată în curtea casei, pe care urma să o utilizeze

în activitatea comercială. În acest sens, mama sa i-a recomandat să se adreseze

Gurschi Elenei, deoarece vecinii cunoșteau că aceasta activează în cadrul Primăriei

mun.Chișinău și apeleau la ajutorul acesteia, în scopul obținerii anumitor

certificate sau soluționării anumitor probleme, ea fiind receptivă și nesolicitînd

recompensă. Astfel, prin intermediul mamei sale și Ceclu Renatei – exclusiv o

cunoștință, el a cunoscut-o pe Gurschi Elena, căreia i-a relatat intenția sa. Ea a

acceptat să îl asiste în procesul soluționării problemei respective. În decursul unei

perioade de timp, ea l-a însoțit la Primăria mun. Chișinău, unde a acționat în baza

indicațiilor ei: a întocmit cererea adresată Primăriei mun. Chișinău, prin care

solicita să i se ofere în locațiune construcția invocată, depus-o și a anexat copiile

actelor de identitate.

La fel, partea vătămată a menționat că în aceiași perioadă de timp, Gurschi

Elena i-a prezentat un teren, cu suprafața de 0,5 ha, situat pe str. XXXXX, mun.

Chișinău, invocînd că acesta este liber și disponibil de a fi procurat. El i-a

comunicat că nu dispune de mijloace bănești considerabile, însă ea l-a asigurat că nu

va fi nevoie de resurse financiare impunătoare, dat fiind faptul că ea se află în relații bune

cu persoane care activează în cadrul Primăriei mun. Chișinău și sunt responsabile de

repartizarea terenurilor. Inițial, nu au fost invocate careva sume de bani, astfel el a

33

acceptat propunerea inculpatei și a depus mai multe cereri referitoare la

construcția nefinalizată și terenul situat pe str. Aeroportului 6, mun. Chișinău,

dictate de către ea. În urma scurgerii unei perioade de timp, Gurschi Elena a

solicitat suma de 3.000 euro, în scopul de a fi acceptate cererile depuse în privința

locațiunii construcției nefinalizate. Ea l-a asigurat că va prezenta bonuri de plată. În luna

august, anul 2008, el i-a transmis suma invocată în curtea casei, iar inculpata a eliberat o

recipisă, în conținutul căreia era indicat că ea a recepționat suma de 3.500 lei, în calitate

de împrumut. A achitat suma de aproximativ 300.000 euro pentru construcția

nefinalizată, situată la o distanță de 100 m de casa inculpatei. De asemenea, el a

achitat suma de aproximativ 20.000 euro, în scopul obținerii în arendă a terenului

aferent construcției menționate.

Partea vătămată Moldovschi Maxim a mai menționat că pe parcursul

perioadei între anii 2008-2011, el a fost apelat telefonic de numere neidentificate,

persoane necunoscute prezentîndu-se drept fiind angajați ai Primăriei mun.

Chișinău, care solicitau transmiterea cît mai curîndă a sumelor de bani. El

menționează că a fost contactat de mai multe ori de către ”doamna Maria”, cu care

intenționa să stabilească o întrevedere, în scopul de a-i fi explicată detaliat

destinația sumelor de bani, de a-i fi prezentate bonurile de plată și de a-i fi

indicată etapa reală a soluționării problemei. La sfîrșitul verii anului 2010, el a fost

telefonat repetat de către ”doamna Maria”, care i-a comunicat că cererile urmează a fi

anulate, iar sumele depuse restituite, în caz de neachitare a sumei integrale. Astfel, în

toamna anului 2010, el a împrumutat suma de 54.000 euro, pe care urma să o transmită

unui șofer pe nume ”Viorel”, care i-a fost prezentat de către Gurschi Elena, precum că

activa în cadrul Primăriei mun. Chișinău și se afla în subordinea șefului Modîrcă

Vlad, care se ocupa nemijlocit de cererile depuse referitor la atribuirea terenului

situat pe str. XXXXX, mun. Chișinău, în locațiune. Inculpata i-a comunicat

numărul de contact al șoferului pe nume ”Viorel”. El l-a contactat și a stabilit o

întrevedere cu acesta în curtea Primăriei mun. Chișinău. În cadrul întrevederii,

șoferul pe nume ”Viorel” l-a direcționat spre o încăpere fără geamuri, situată în curtea

Primăriei mun. Chișinău, pînă la bariera de ieșire, și i-a zis să plaseze banii pe un pat

amplasat în interiorul încăperii. El a acționat conform cerinței și a plasat pe pat pachetul

ce conținea suma de 54.000 euro. Șoferul a desfăcut pachetul, însă nu a numărat

suma de bani, l-a acoperit cu ajutorul unei cuverturi și l-a asigurat că va transmite

suma de bani în aceiași zi. Moldovschi Maxim a declarat că nu l-a telefonat

ulterior pe acesta, din motiv că Gurschi Elena i-a comunicat că suma a fost

transmisă.

În asemenea circumstanțe, instanța de apel a reținut că în vederea

demonstrării părții vătămate faptului că inculpata Gurschi Elena Ion are influență

asupra unor funcționari din cadrul primăriei mun. Chișinău, acesta a prezentat-o

pe inculpata Gălățanu Ludmila Pavel, ca funcționar din cadrul Primăriei mun.

Chișinău, în acest sens, Moldovschi Maxim a declarat că, în vara anului 2012,

Gurschi Elena i-a prezentat-o pe Gălățanu Ludmila în calitate de secretară, care activează

34

în cadrul Primăriei mun. Chișinău, în momentul în care s-au întîlnit în apropierea

magazinului ”1000 mărunțușuri”, sect. Botanica. Aceasta l-a contactat de mai

multe ori, specificînd că este secretara șefului ce urmează a aplica ultimul sigiliu,

iar actele se află în supravegherea ei și sunt transmise șefului de către ea personal.

Ei au stabilit mai multe întrevederi, în sect. Centru, mun. Chișinău, în cadrul

cărora ea îl asigura că actele se află în proces de perfectare. În cadrul unei întîlniri

cu Gurschi Elena și Gălățanu Ludmila, ultima i-a comunicat că mapa ce include setul lui

de acte referitoare la terenul situat pe str. Aeroportului 6, mun. Chișinău, se află la

sfîrșitul listei, însă în urma achitării sumei de 500 euro, ea se va afla la începutul listei,

fiind prezentată a doua zi. Astfel, el i-a transmis suma de 8.000 lei, însă nu a solicitat

eliberarea recipisei.

Or, în cadrul cercetării judecătorești a fost dovedit faptul că, pentru a reda

aspectul legal al acțiunilor ce le-au întreprins, Ludmila Gălățanu a falsificat

decizia Consiliului Municipal Chișinău Nr. XXXXX din 15 martie 2007 „Cu

privire la atribuirea unui lot de pământ pentru construcția unei parcări și

spălătorii auto" cu suprafața de 1,5 ari din str.Aeroportului 6 mun. Chișinău, către

cet. Antonina Moldovschi, transmițindu-le lui Elena Gurschi pentru a fi prezentate

lui Maxim Moldovschi, în situația în care conform răspunsului Primăriei mun.

Chișinău nr. XXXXX din 04.10.2012, rezultă că, nu există informație despre

decizia CMC nr. XXXXX din 15.03.2007, privind atribuirea unui lot de pămînt lui

Antonina Moldovschi, în scopul construirii unei părcări și apălătorii auto (f.d.30,

vol.V).

De asemenea, instanța de apel a reiterat că, ca confirmare a faptului

însușirii a mijloacelor bănești de la Maxim Moldovschi de către inculpatele

Gurschi Elena și Gălățanu Ludmila, se rețin declarațiile martorului Sava

Alexandru, care a menționat în cadrul cercetării judecătorești că Gălățanu

Ludmila i-a solicitat efectuarea unor lucrără a unui lot de pămînt situat în

apropierea Aeroportului Internațional Chișinău, invocînd că el urmează a fi

contactat de o doamnă. Astfel, el a cunoscut-o pe Gurschi Elena, care i-a

comunicat că un bărbat urmează să îi prezinte coordonatele terenului. În acest

sens, el menționează că bărbatul respectiv este vorbitor de limbă rusă și i se

aseamănă vizual lui Moldovschi Maxim. Acesta i-a prezentat coordonatele

terenului, fără a prezenta careva acte de proprietate și fără a preciza persoana care

se ocupă de perfectarea acestora, invocînd că terenul îi aparține. El susține că

Moldovschi Maxim i-a prezentat o copie a unui act, însă el nu este capabil de a-și

reaminti dacă aceasta era copia deciziei Primăriei mun. Chișinău cu privire la

amenajarea unei spălătorii-auto, din 15.03.2007. El a efectuat lucrările solicitate,

fără a exista posibilitatea de a le înregistra, împreună cu reprezentanții

întreprinderii SRL ”Lenventa”, fiind remunerat de către Moldovschi Maxim.

Ulterior, el s-a deplasat repetat spre terenul respectiv, la cerința Gurschi Elenei, în

scopul indicării exacte a limitelor perimetrului în baza coordonatelor terenului

respectiv, deoarece i s-a comunicat că urmează să se apropie proprietarul. El

35

precizează că în cadrul conversației respective, Gurschi Elena i-a comunicat că se

ocupă de perfectarea actelor. Totuși, nu s-a apropiat nimeni și nu a prezentat

actele de proprietate nici pentru terenul respectiv, astfel el a realizat că există o

problemă.

Tototdată, instanța de apel a reținut că, din materialele cauzei penale rezultă

evident că inculpata Gurschi Elena a instigat-o pe Trocin Victoria la complicitate

în obținerea ilicită a banilor de la Maxim Moldovschi, pentru sine.

A reținut instanța de apel că din declarațiile părții vătămate Moldovschi

Maxim rezultă că acesta pe în vara anului 2012, a fost apelat telefonic de către o

doamnă necunoscută, care s-a prezentat drept fiind ”Elizaveta” și i-a comunicat că toate

actele se află la ea, la un ultim nivel de perfectare. Aceasta a stabilit o întrevedere,

în apropierea Primăriei mun. Chișinău, în cadrul căreia l-a informat că urmează a

avea loc ultima ședință a Comisiei, în scopul examinării cererii privind obținerea

titlului de autentificare a dreptului de deținător al terenului cu suprafața de 145

ari. Aceasta i-a solicitat suma de 5.000 euro în scopul obținerii ultimei semnături. De

asemenea, Moldovschi Maxim a susținut că persoana necunoscută, care l-a contactat

telefonic în anul 2012 și s-a prezentat drept fiind ”Elizaveta” este identică persoanei care

l-a apelat în toamna anului 2008 și s-a prezentat drept fiind ”doamna Maria”, el

recunoscînd vocea identică.

În acest sens, instanța de apel constată cu certitudine că declarațiile părții

vătămate Moldovschi Maxim sunt confirmate prin declarațiile martorului Trocin

Victoria potrvit căruia rezultă că, aceasta o cunoaște pe Gălățanu Ludmila, dat

fiind faptul că ultima activa în calitate de șef, în cadrul ÎMGFL ce include adresa

de domiciliu a sa. În luna mai, anul 2012, Gălățanu Ludmila i-a prezentat-o pe

Gurschi Elena. Ulterior, Gurschi Elena a specificat că i-a soluționat nepotului, pe

nume Moldovschi Maxim, problema privind arenda unui bun imobil, însă acesta

nu a achitat pentru serviciile ei, respectiv ea are nevoie de intervenția unei terțe

persoane. În acest sens, ea i-a scris numărul de contact al lui, solicitîndu-i să-l

telefoneze, să se prezinte în calitate de angajată în cadrul Primăriei mun. Chișinău, care se

ocupă de perfectarea actelor și să-i comunice că actele privind privatizarea terenului situat

pe str. Aeroportului 6, mun. Chișinău, sunt în procedură de eliberare, însă el

urmează să completeze anumite acte suplimentare. De asemenea, ea i-a solicitat să

stabilească o întrevedere cu Moldovschi Maxim, în cadrul căreia urmează să-i transmită

lista actelor necesare și să-i comunice că problema poate fi soluționată prin intermediul

Consiliului Municipal mun. Chișinău, iar prețul integral urmează a fi aproximativ 5.000

euro. Astfel, ea l-a apelat, prezentîndu-se pe nume ”Elizaveta”, i-a comunicat că

actele privind privatizarea terenului menționat au fost repartizate în atribuția sa și

i-a sugerat să stabilească o întrevedere. În urma scurgerii a două săptămîni, la

cerința inculpatei, ea i-a fixat o întrevedere, în cadrul căreia i-a comunicat că există

posibilitatea de a pune în discuție problema privatizării terenului la ședința

Consiliului Municipal, însă este nevoie de a prezenta setul de acte și efectuarea

unor măsurări. În scopul urgentării procedurii menționate, ea a solicitat suma de

36

5.000 euro, fără a invoca persoanele care urmează să soluționeze problema

respectivă. Ulterior, Gurschi Elena i-a solicitat să-l telefoneze, comunicîndu-i că

urmează să transmită suma de 4.000 lei, în scopul efectuării unor măsurări a

terenului. El a revenit cu un apel pe telefonul Gurschi Elenei, invocînd că o va

vizita în aceiași seară și va transmite suma solicitată. Ulterior, la cerința inculpatei,

ea insista ca el să transmită cît mai curînd suma de 5.000 euro. În acest sens, în luna

august, anul 2012, ei au fixat o întrevedere pe str. Sarmizegetusa, în cadrul căreia

el urma să transmită suma solicitată. În urma recepționării sumei respective, ea s-a

deplasat spre Gurschi Elena, care o aștepta în apartamentul în care domicilia o

anumită rudă a Gurschi Elenei, însă inculpata a refuzat să ia în incinta

apartamentului și în prezența rudelor suma de bani, care se afla în interiorul unei

mape, sugerînd ca ele să plece în oraș. În urma scurgerii a 10-15 minute, ele au fost

reținute, de către colaboratorii CNA, la ieșirea din blocul locativ.

La caz, instanța de apel a ținut cont și de raportul șef-adjunctului al Direcției

nr. 3-C a DGA, Lilian Carabeț, potrivit căruia s-a constatat că în rezultatul

măsurilor investigativ-operative că persoana cu numele ”Elizaveta” este Trocin

Victoria Gheorghe.

În acest sens, în confirmarea faptului că Trocin Victoria a manifestat acțiuni

ilicite față de Moldovschi Maxim, se confirmă prin sentința Judecătoriei Botanica,

mun. Chișinău din 12.03.2013, potrivit căruia Trocin Victria a fost recunoscută

vinovată în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (2) lit. b) și c) Cod

penal, și condamnată la pedeapsă, cu aplicarea art. 364/1 Cod procedură penală,

sub formă de amendă în mărime de 1500 unități convenționale, ce constituie suma

de 30 000 lei.

Instanța de apel a luat în considerație ca fiind veridice declarațiile părții

vătămate Moldovschi Maxim, care a relatat în cadrul cercetării judecătorești că,

după ce a depus plîngerea la organele de drept cu privire la acțiunile ilegale ale lui

Gurschi Elena Ion, în urma scurgerii a două săptămîni, el a fost telefonat de către

colaboratorii CNA, împreună cu care s-a întîlnit cu Gurschi Elena, în apropierea

Primăriei mun. Chișinău, înregistrînd conversația cu aceasta, în urma semnării

actelor ce dovedesc acordul său de a participa la efectuarea înregistrărilor de

anchetă. În momentul întrevederii, Gasoju Dinu trecea prin nemijlocita apropiere

și s-a apropiat de ei. El îl cunoaște datorită faptului că acesta a fost prezent la

serbarea zilei de naștere a Gurschi Elenei sau soțului acesteia, în regiunea

Aeroportului, spre sfîrșitul anului 2008 și a fost prezentat de către aceasta drept

fiind un șef ce activează în cadrul Primăriei mun. Chișinău, care îi va acorda ajutor

în caz de necesitate, Gasoju Dinu confirmînd acest fapt. El i-a întrebat în ce mod o

poate contacta pe ”Elizaveta”, ei comunicîndu-i că vor încerca să-i descopere

identitatea. Gajosu Dinu i-a transmis cartea sa de vizită, în scopul de a fi contactat mai

tîrziu. În aceiași zi, el l-a telefonat, acesta informîndu-l că ”Elizaveta” activează în cadrul

primăriei mun. Chișinău și este membru al Comisiei responsabile de examinarea

chestiunilor referitoare la bunurile imobile. Gajosu Dinu l-a asigurat că nu există careva

37

dubii în privința acesteia.

Instanța de apel consideră că fiind dovedit faptul că, Gurschi Elena având

înțelegere prealabilă împreună cu Dinu Gajosu, împărțind între ei rolurile, au

întocmit un plan criminal, urmărind drept scop însușirea mijloacelor bănești de la

Maxim Moldovschii, a intrat în posesia mijloacelor bănești ale acestuia. Or, la data

de 21.08.2012, inculpata Gurschi Elena, aflîndu-se în ograda primăriei mun.

Chișinău, amplasată pe bd.Ștefan cel Mare 83, împreună cu Dinu Gajosu în

discuție cu MAxim Moldovschi, susținînd că ei vor putea determina persoane

publice din cadrul Primăriei municipiului Chișinău să adopte hotărâre, favorabilă

ultimului, și nu Victoria Trocin, precum că dețin influență asupra acestora și vor

putea grăbi soluționarea problemei cu atribuirea lotului de teren pe numele

familiei Moldovschi, a pretins și a primit suma de 5000 euro de la Maxim

Moldovschi.

În acest context, instanța de apel a reținut declarațiile martorului Trocin

Victoria care a declarat în cadrul cercetării judecătorești că pea Gajosu Dinu, l-a

văzut de 2-3 ori în pasajul Primăriei mun. Chișinău, însoțind-o pe Gurschi Elena,

care urma să soluționeze chestiunea privind delimitarea terenului ce îi aparține.

Ulterior, inculpata i l-a prezentat, iar în cadrul discuției, ei au realizat că au unele

cunoștințe comune.

În susținerea acțiunilor ilegale ale inculpatelor Gurschi Elena XXXXX și

Gălățanu Ludmila XXXXX, instanța de apel ține cont și de declarațiile martorului

Chirtoacă Ștefan, care a menționat că, cunoaște despre faptul că Gurschi Elena a

activat anterior în cadrul ÎMGFL, însă nu poate preciza funcția pe care ea a

deținut-o. El relatează că activează în cadrul OCT ”Cadastru”, începînd cu anul

Dacia, în regiunea Aeroportului, în fața unui magazin alimentar, însă nu a

perfectat planul, deoarece nu i-au fost prezentate actele necesare și nu a fost

depusă cererea de efectuare a lucrării respective. De asemenea, perfectarea

planului nu ar fi putut fi efectuată deoarece terenul invocat nu a fost format de

către Primăria mun. Chișinău și nu i-a fost atribuit numărul cadastral. Astfel,

efectuarea lucrării solicitate ar fi fost imposibilă deoarece în lipsa înregistrării de

stat sau deciziei judecătorești, nici o persoană nu este în drept de a solicita

identificarea terenului. Aproximativ în anul 2010, a parvenit o interpelare a

Judecătoriei sect. Centru sau sect. Botanica, prin care a fost solicitată informația

privind un bun imobil situat pe b-dul Dacia, mun. Chișinău. Însă, informația nu a

putut fi depistată, deoarece dosarele de inventariere nu aveau adresă poștală.

Ulterior, prezentînd interpelarea respectivă, Gurschi Elena și Moldovschi Maxim

s-au interesat referitor la etapa următoare. Astfel, a fost depusă o cerere de către

Moldovschi Maxim, privind inventarierea primară a bunului respectiv, procedură

ce presupune introducerea țerușilor în cazul terenurilor sau efectuarea unor

măsurări în cazul construcțiilor. Cererea respectivă a fost introdusă în dosarul de

inventariere tehnică. Gurschi Elena a invocat că ea a depus cererea, dat fiind

38

faptul că Moldovschi Maxim este nepotul ei, pe care ea îl asistă. Faptul menționat

nu a fost negat de către ultimul. De asemenea, el susține că efectuarea inventarierii

primare poate fi solicitată exclusiv de proprietarul bunului imobil, persoana

împuternicită de către acesta, în baza unei interpelări a Judecătoriei sau în baza

solicitării organelor de urmărire penală. Moldovschi Maxim dorea să-i fie

recunoscut dreptul de proprietate Moldovschi Antoninei, solicitînd enumerarea

actelor necesare, în scopul perfectării releveului. Ulterior, el a prezentat decizia

judecătorească, care impunea inventarierea bunului imobil respectiv. Astfel, în

temeiul cererii depuse, el s-a deplasat spre bunul imobil menționat, împreună cu

Moldovschi Maxim și a efectuat măsurările necesare, a perfectat releveul bunului

imobil și l-a transmis spre eliberare. Ulterior, el a fost contactat de către

Moldovschi Maxim și un bărbat pe nume ”Sergiu”, care susțineau că actele

privind dreptul de proprietate asupra bunului imobil menționat se aflau în

posesia lui, această afirmație fiind falsă, dat fiind faptul că el nu a depistat nici un

act referitor la bunul imobil respectiv în arhiva OCT ”Cadastru”, deoarece acesta

nu avea adresă poștală sau număr cadastral.

Instanța de apel a constatat că nu pot fi puse la dubii declarațiile părții

vătămate Moldovschi Maxim, care a susținut că i-a fost cauzat un prejudiciul în

proporții deosebit de mari, în sumă totală de 140 000 euro, în situația în care în

cadrul cercetării judecătorești, atît din declarațiile părții vătămate, cît și din

declarațiile martorilor audiați, a fost confirmat că Moldovschi Maxim a dat

mijloace bănești pentru pretinsă perfectarea actelor privind atribuirea terenurilor

de pămînt în proprietate, fapt ce denotă evident în cumul, că în acțiunile

inculpaților Gurschi Elena XXXXX, Gălățanu Ludmila XXXXX, Gonța Viorel

XXXXX și Gajosu Dinu XXXXX sunt prezente elementele constitutive ale

infracțiunilor de escrocherie și trafic de influință.

Astfel, instanța de apel a concluzionat că inculpații Gurschi Elena XXXXX,

Gălățanu Ludmila XXXXX și Gonța Viorel XXXXX, prin înșelăciune și abuz de

încredere, au dobîndit de la Moldovschi Maxim suma de 140 000 euro, în situația

în care însăși partea vătămată a invocat în cadrul cercetării judecătorești că, nu

realiza ce se întîmplă, avea încredere totală și nu avea careva dubii în privința

Gurschi Elenei, dat fiind faptul că se aflau în relații bune.

Instanța de apel a invocat că este declarativă afirmația avocatului Bodnariuc

Alexandru cu privire la faptul că toate aceste probe la care se referă instanța de

fond nu au nici o putere probantă, fiind dobîndite cu încălcări esențiale a Codului

de procedură penală, or, în cadrul cercetării judecătorești, a fost confirmat deplin

faptul înțelegerii prealabile între inculpații, în acest sens se reține faptul că, din

declarațiile părții vătămate Moldovschi Maxim rezultă că Gajosu Dinu i-a

transmis cartea de vizită și i-a spus dacă va avea careva întrebări, v-a putea să-l

ajute. El i-a întrebat în ce mod o poate contacta pe „Elizaveta”, ei comunicîndu-i că

vor încerca să-i descopere identitatea. Gajosu Dinu i-a transmis cartea sa de vizită,

în scopul de a fi contactat mai tîrziu. În aceiași zi, el l-a telefonat, acesta

39

informîndu-l că ”Elizaveta” activează în cadrul primăriei mun. Chișinău și este

membru al Comisiei responsabile de examinarea chestiunilor referitoare la

bunurile imobile. Gasoju Dinu l-a asigurat că nu există careva dubii în privința

acesteia.

În cadrul cercetării judecătorești, s-a stabilit că persoana cu numele

”Elizaveta” este Trocin Victoria XXXXX, aceasta o cunoaște pe Gălățanu Ludmila,

dat fiind faptul că aceasta activa în calitate de șef, în cadrul ÎMGFL ce include

adresa de domiciliu a sa. Mai mult ca atît, Gurschi Elena i-a scris numărul de

contact al lui Moldovschi Maxim, solicitîndu-i să-l telefoneze, să se prezinte în

calitate de angajată în cadrul Primăriei mun. Chișinău, care se ocupă de

perfectarea actelor și să-i comunice despre actele privind privatizarea terenului.

Faptul dat denotă evident că Gajosu Dinu, fiind angajat al primăriei mun.

Chișinău, cunoștea cu certitudine că persoana cu numele „Elizaveta”, care s-a

constatat a fi Trocin Victoria XXXXX, nu activează în cadrul primăriei, însă

intenționat l-a informat pe Moldovschi Maxim precum că aceasta activează în

cadrul primăriei mun. Chișinău și este membru al Comisiei responsabile de

examinarea chestiunilor referitoare la bunurile imobile, ceea ce nu corespunde

realității.

Mai mult ca atît, prin sentința Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din

12.03.2013, Trocin Victria a fost recunoscută vinovată în săvîrșirea infracțiunii

prevăzute de art. 326 alin. (2) lit. b) și c) Cod penal, și condamnată la pedeapsă, cu

aplicarea art. 364/1 Cod procedură penală, sub formă de amendă în mărime de

1500 unități convenționale.

De asemenea, instanța de apel nu a stabilit careva încălcări în ordinea art.

281 alin. (2) și 296 alin. (2) Cod de procedură penală, fapta incriminată lui Gajosu

Dinu fiind motivată.

Instanța de apel a reiterat că în conformitate cu art. 274 alin. (1) Cod de

procedură, organul de urmărire penală sau procurorul sesizat în modul prevăzut

în art.262 și 273 dispune în termen de 30 de zile, prin ordonanță, începerea

urmăririi penale în cazul în care, din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor de

constatare, rezultă o bănuială rezonabilă că a fost săvîrșită o infracțiune și nu

există vreuna din circumstanțele care exclud urmărirea penală, informînd despre

aceasta persoana care a înaintat sesizarea sau organul respectiv.

Prin ordonanță organul de urmărire penală dispune începerea urmăririi

penale în privința săvîrșirii anumitei infracțiuni, în caz dacă există o bănuială

rezonabilă că ea a fost comisă, însă nicidecum în privința unei anumite persoane.

Ulterior, după efectuarea investigațiilor penale în modul și procedura prevăzută

de lege, dacă se identifică persoane vinovate în comiterea infracțiunii în privința

căreia s-a pornit dosar penal, organul de urmărire penală înaintează acestora

învinuirea în modul corespunzător, acordîndu-i calitatea procesuală în

dependență de faza procesului penal, probele acumulate și termenele procesuale.

Prin ordonanța din 18.11.2010 a fost pornit procesul penal cu nr. XXXXX, în

40

baza plîngerii cet. Trofim Nicolae, pentru comiterea infracțiunii prevăzute la art.

190 alin. (5) Cod penal.

Prin ordonanța din 27.07.2012 s-a pornit urmărirea penală în privința lui

Gurschi Elena și altei persoane neidentificate cu prenume Elizaveta pentru

comiterea infracțiunii prevăzute la art. 326 alin. (3) lit.a) Cod penal, anume pentru

acțiunile infracționale, la realizarea cărora s-a constatat ulterior, că a contrbuit prin

complicitate și Dinu Gajosu.

Așa dar, Dinu Gajosu prin ordonanța din 26.11.2012 a fost recunoscut în

calitate de bănuit în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 326 alin. (3) lit. a) Cod

penal, iar prin ordonanța din 21.02.2013 Dinu Gajosu a fost pus sub învinuire,

fiindu-i incriminată săvîrșirea infracțiunii prevăzute la art. art. 42 alin. (5) 326 alin.

(3) lit.a) Cod penal.

Instanța de apel a remarcat și faptul că inculpata Gurschi Elena Ion, în

perioada 2006-2010, a dobîndit ilicit de la partea vătămată Nicolae Trofim, sub

pretextul facilitării obținerii unor Decizii a Consiliului municipal privind

repartizarea unor terenuri amplasate în mun. Chișinău pe numele lui Nicolae

Trofim și a altor indicate de către acesta, precum și perfectarea setelor de

documente necesare aferent terenurilor respective, a dobîndit prin escrocherie 500

000 euro, cauzîndu-i o daună considerabilă în proporții deosebit de mari.

În acest sens, instanța de apel reține declarațiile părții vătămate Trofim

Nicolae, care în cadrul cercetării judecătorești a menționat că, o cunoaște pe

Gurschi Elena începînd cu anul 2006, cu care a făcut cunoștință prin intermediul

cumătrului său – Breahna Tudor, care i-a comunicat că lotul de pămînt, cu

suprafața de 6 ari, situat pe str-la XXXXX, sect. Centru, mun. Chișinău urmează a

fi înstrăinat contra sumei de 8000 euro, cunoscînd că el intenționa să procure un

lot de pămînt. Convenindu-i propunerea respectivă, el a acceptat să se prezinte la

adresa respectivă, unde urma să îl întîlnească Țînțari Andrei – o cunoștință a lui

Breahna Tudor, împreună cu anumite persoane care activează în cadrul Primăriei

mun. Chișinău. În primăvara anului 2006, el s-a prezentat la adresa respectivă, unde a

fost întîmpinat de către Gurschi Elena, care s-a prezentat drept fiind angajată a Primăriei

mun. Chișinău, soțul ei – Sergiu și Bubulici Ion, care a invocat că este responsabil de

renovarea construcțiilor, activînd în cadrul Primăriei mun. Chișinău. În același

moment, el a transmis lui Țînțari Andrei suma de 6.000 euro, pe care acesta a transmis-o

Gurschi Elenei, asigurîndu-l să nu își facă griji, dat fiind faptul că cunoaște personal

angajații Primăriei, mun. Chișinău. În cadrul întrevederii, nu i-au fost prezentate

careva acte referitoare la terenul respectiv. A doua zi, el s-a întîlnit cu Gurschi Elena

și Bubulici Ion, în regiunea „Porților Orașului”, transmițîndu-le suma de 1.000 euro, pe

care prezumabil a recepționat-o ultimul. Suma restantă de 1.000 euro urma a fi

transmisă în urma perfectării actelor. În urma scurgerii unei perioade de timp, i-a fost

transmisă decizia, certificatul de urbanism și autorizația de construcție, perfectate la

11.05.2006.

De asemenea, partea vătămată Trofim Nicolae a mai declarat că în urma

41

scurgerii a două luni, Gurschi Serghei l-a contactat de mai multe ori, în scopul de

a-i propune să procure și alte loturi de pămînt cu diverse suprafețe și localizări,

contra unor prețuri convenabile, mai mici decît cele de piață. A fost propus un lot de

pămînt situat pe str. Prepelița 6, or. Codru, cu o suprafață de 12 ari, contra sumei de

18.000 euro, în scopul înstrăinării căruia a fost eliberată o procură, de către Hînculov

Serghei. În acest sens, în luna mai, anul 2006, suma de 18.000 euro a fost transmisă

Gurschi Elenei, întocmind totodată un contract de împrumut, autentificat notarial,

care urma a servi în calitate de garanție, pînă în momentul perfectării actelor.

Or, din declarațiile martorului Hînculov Serghei, rezultă că, dînsul o

cunoaște pe Gurschi Elena începînd cu anul 2004, dat fiind faptul că aceasta l-a

vizitat la domiciliul său, situat pe str. Drumul Schinoasei 1, mun. Chișinău,

întrebîndu-l dacă intenționează să înstrăineze lotul de pămînt situat pe str.

XXXXX, mun. Chișinău. El și mătușa sa au acceptat propunerea respectivă, dat

fiind faptul că într-adevăr intenționau să înstrăineze lotul respectiv. În acest sens,

Gurschi Elena le-a comunicat că cunoaște anumiți funcționari care urmează să

perfecteze actele menționate. Astfel, ei s-au deplasat spre un birou notarial, unde

el a eliberat o procură, pe numele unei alte doamne, numele căreia nu este capabil

de a și-l reaminti, prin care a împuternicit-o să înstrăineze lotul de pămînt, iar

inculpatei i-a transmis cartea de imobil. El menționează că ei au convenit asupra

prețului de 12.000 dolari SUA, iar inculpata a transmis arvuna de aproximativ 300-

400 dolari SUA. Ulterior, ea a inițiat să scadă prețul, atingînd valoarea de 6.000

dolari SUA. În acest sens, el și mătușa sa au renunțat la intenția de a înstrăina lotul

de pămînt. Totuși, Gurschi Elena a refuzat să restituie cartea de imobil și ei au

perfectat alta. Ulterior, inculpata a dispărut, iar ei au înstrăinat lotul de pămînt.

La fel, în ședința de judecată, partea vătămată Trofim Nicolae Ulterior a

relatat că Gurschi Elena i-a propus să procure un lot de pămînt situat pe str. Schinoasa

Deal, or. Codru, cu o suprafață de 14 ari, contra sumei de 25.000 euro. În acest sens, suma

solicitată a fost transmisă inculpatei în rate, fără a solicita eliberarea unei recipise.

Ulterior, Gurschi Elena i-a propus să procure un lot de pămînt situat pe str. Odessa 58,

mun. Chișinău , contra sumei de 18.000 euro. În acest sens, suma integrală a fost

transmisă inculpatei în două rate, fără a solicita eliberarea unei recipise. De asemenea, în

anul 2007, el i-a transmis Gurschi Elenei suma de 2.000 euro, în scopul soluționării

în cadrul Primăriei mun. Chișinău a problemei privind privatizarea

apartamentului lui Gurdiș Igor.

În acest sens, partea vătămată Trofim Nicolae a menționat că problema nu a

fost soluționată, însă suma de bani nu i-a fost restituită. Ulterior, în anul 2007, el a

transmis inculpatei suma de 10.000 euro, în scopul procurării lotului de pămînt

situat pe str. Trifan Baltă; suma de 20.000 euro, în scopul procurării a două loturi

de pămînt situate pe str. Grenoble; suma de 30.000 euro, în scopul procurării a

două loturi de pămînt situate pe str. Arborilor, predestinate construcției unei

spălătorii-auto și edificării unei case; suma de 15.000 euro, în scopul procurării

lotului de pămînt situat pe str. Nucarilor; suma de 15.000 euro, în scopul

42

procurării lotului de pămînt situat pe str. Casian Suruceanu. Ulterior, pînă în anul

2010, Trofim Nicolae a transmis Gurschi Elenei suma de 60.000 euro, în scopul

procurării lotului de pămînt situat pe str. XXXXX; suma de 60.000 euro, în scopul

procurării lotului de pămînt situat pe b-dul XXXXX; suma de 30.000 euro, în

scopul procurării lotului de pămînt situat pe str. Albișoara. În aceiași perioadă, el

a transmis inculpatei suma de 18.000 euro, în scopul procurării lotului de pămînt

situat pe str. Ciuflea; suma de 50.000 euro, în scopul procurării lotului de pămînt

situat pe str. XXXXX; suma de 10.000 euro, în scopul procurării lotului de pămînt

situat pe str. Cuza-Vodă; suma de 20.000 euro, în scopul procurării lotului de

pămînt situat pe str. Avicena; suma de 10.000 euro, în scopul procurării lotului de

pămînt situat în apropierea ”Palatului Feroviarilor”; suma de 10.000 euro, în

scopul procurării lotului de pămînt situat pe str. XXXXX; suma de 10.000 euro, în

scopul procurării lotului de pămînt situat pe str. XXXXX; suma de 20.000 euro, în

scopul procurării lotului de pămînt situat pe str. XXXXX. De asemenea, el a

transmis suma de 5.000 euro, în scopul procurării unui alt lot de pămînt situat pe

str-la Zaporojie; suma de 20.000 euro și ulterior suma de 7.000 euro, în scopul

procurării lotului de pămînt situat pe str. Uzinelor.

Referitor la inculpatul Gonța Viorel, partea vătămătă Trofim Nicolae a

menționat că în momentele în care el urma să achite sume considerabile de bani,

Gurschi Elena îl însoțea la Primăria mun. Chișinău, în scopul de a transmite

sumele respective șoferului arhitectului-șef – Modîrcă Vlad. I-a transmis, de mai

multe ori, șoferului pe nume Gonța Viorel sume de 20.000 euro, 30.000 euro,

50.000 euro, 60.000 euro sau alte sume de bani, în interiorul unor pachete sau

descoperite, în prezența sau lipsa inculpatei, care cunoștea despre aceste

tranzacții.

În acest context, partea vătămată a relatat că aproximativ în anul 2010, el l-a

cunoscut pe Zagorodnîi Vladimir prin intermediul unei cunoștințe. El i-a

prezentat acestuia deciziile recepționate anterior, invocînd că a achitat suma de

500.000 euro în scopul procurării loturilor de pămînt. El i-a comunicat că în

soluționarea problemelor respective este implicat Tofan Gheorghe și șoferul Gonța

Viorel. El a aflat că șoferul Gonța Viorel transmitea sumele de bani Gurschi Elenei,

ci nu lui „Gheorghe Ivanovici”. Acest fapt i-a fost comunicat de către Gonța Viorel

personal, fără a da o explicație a motivului.

Instanța de apel a considerat că vina inculpatului Gonța Viorel privind

comiterea infracțiunii de escrocherie, a fost confirmată prin declarațiile martorului

Tofan Gheorghe, care a declarat în ședința instanței de fond că, îi cunoaște pe

Gonța Viorel ca angajat în calitate de șofer al domnului Modîrcă Vlad, în cadrul

Direcției Arhitectură și Urbanism a Primăriei mun. Chișinău datorită faptului că el

activează, la fel, în cadrul Direcției Arhitectură, începînd cu anul 1999.

Astfel, martorului în cauză a susținut că aproximativ în anul 2011-2012, în

biroul său de serviciu s-au adresat două persoane necunoscute, însoțite de către

Zagorodnîi Vladimir – angajat al Direcției Arhitectură, în cadrul Primăriei mun.

43

Chișinău. Persoanele respective au înaintat anumite pretenții referitoare la o sumă de

bani, pe care ar fi transmis-o prin intermediul lui Gonța Viorel, în scopul perfectării unor

acte, în vederea obținerii în proprietate a unor terenuri. El i-a informat că el activează în

calitate de șef în cadrul secției Peisaj Urban și Reclamă a Direcției Arhitectură și este

responsabil de perfectarea autorizațiilor în vederea amplasării reclamei și inscripțiilor

exterioare, neavînd atribuții în raport cu atribuirea terenurilor în proprietate. În acest

sens, unul dintre necunoscuți a telefonat unui bărbat, adresîndu-i-se pe numele

Tofan Gheorghe, iar celălalt dintre necunoscuți a realizat că vocea celor doi

bărbații este diferită. Ulterior, spre sfîrșitul zilei, el i-a întîlnit pe Trofim Nicolae,

Gonța Viorel și o persoană necunoscută în curtea Direcției, însă nu a auzit

subiectul discuției lor. El s-a apropiat de aceștia, în scopul de a întreba dacă

situația a fost clarificată și dacă el are atribuție în cadrul situației create. Gonța

Viorel a precizat că el nu are nici o atribuției, iar ei urmează să clarifice situația

fără implicarea lui.

De asemenea, ca probă ce confirmă implicarea inculpatei Gălățanu Ludmila

Pavel în comiterea faptei ilegale de escrocherie, servesc declarațiile martorului

Sava Alexandru, care a menționat că pe Trofim Nicolae, îl cunoaște, dat fiind

faptul că acesta este bărbatul care a recepționat rezultatele măsurărilor efectuate la

solicitarea Gălățanu Ludmilei. De asemenea, el precizează că acesta i-a comunicat

că este necesar de a efectua lucrările topografice a patru sau cinci loturi de pămînt

situate pe diverse adrese: pe str. Uzinelor; în sect. Centru și altele. În scopul

soluționării problemei menționate, el i-a contactat telefonic de mai multe ori pe

Gălățanu Ludmila și Trofim Nicolae, căruia i-a comunicat că, în lipsa actelor de

proprietate, este imposibilă înregistrarea rezultatelor lucrărilor efectuate, astfel

acestea nu au valoare. La cerința lui Trofim Nicolae de a se deplasa la Primăria mun.

Chișinău și a verifica loturile de pămînt nominalizate, el a depistat că anumite loturi de

pămînt aparțin cu drept de proprietate unor alte persoane, iar unul dintre terenuri este

liber, dat fiind faptul că pe suprafața acestuia este imposibil de a edifica o construcție, din

cauza unui amalgam de rețele.

În susținerea declarațiilor părții vătămate Trofim Nicolae, instanța de apel a

ținut cont de declarațiile martorului Bubulici Ion care coroborează cu cele

menționate de partea vătămată, astfel, martorul în ședința instanței de fond a

declarat că o cunoaște pe Gurschi Elena, începînd cu anul 2002, ea prezentîndu-se

drept fiind fostă angajată, în cadrul ÎMGFL or. Codru și pe Gălățanu Ludmila, ea

fiind angajată, în cadrul ÎMGFL nr.10. Aproximativ în anul 2006-2007, aflîndu-se

în parcarea amplasată înaintea Preturii sect. Centru, Gurschi Elena i-a făcut

cunoștință cu Trofim Nicolae, cerîndu-i să-l însoțească pe acesta spre un teren

situat pe str-la Zaporojie, în scopul de a depista proprietarul terenului și de a afla

despre posibilitatea de a procura terenul respectiv. În apropierea terenului, ei au

fost întîmpinați de către un bărbat pe nume ”Andrei”, de statură înaltă. Trofim

Nicolae și bărbatul pe nume ”Andrei” țineau în mînă anumite acte, însă acestea

nu i-au fost prezentate. În urma deplasării, Trofim Nicolae i-a comunicat că

44

intenționează să procure terenul respectiv. În urma scurgerii unei perioade de timp,

Trofim Nicolae l-a telefonat, invocînd că nu o poate găsi pe Gurschi Elena, în urma

transmiterii unei sume considerabile de bani, în scopul procurării terenului menționat.

Din declarațiile martorului Breahnă Tudor, rezultă că, acesta o cunoaște pe

Gurschi Elena de o perioadă de 5-6 ani, cu care a făcut cunoștință prin intermediul

lui Țînțari Andrei. Aproximativ în anul 2008, Țînțari Andrei – un prieten și fost

coleg, i-a comunicat că un teren situat pe str. Hristo Botev, în intersecție cu b-dul

Dacia, sect. Botanica, urmează a fi înstrăinat. El i-a propus unui prieten al său –

Trofim Nicolae, să procure terenul respectiv, dat fiind faptul că el nu dispunea de

mijloace financiare necesare – 16.000-17.000 euro. Astfel, acesta fiind de acord, ei

au fixat data deplasării spre terenul menționat în scopul de a-l vedea. În acest

sens, ei s-au întîlnit pe str. Hristo Botev, în intersecție cu b-dul Dacia, la data

stabilită, împreună cu Țînțari Andrei, însoțit de către Gurschi Elena și soțul ei.

Gurschi Elena a susținut că urmează să perfecteze actele, în baza cărora terenul

urmează a fi repartizat de către Primăria mun. Chișinău. Trofim Nicolae și Țînțari

Andrei au stabilit prețul terenului – aproximativ 15.000-16.000 dolari SUA.

Ulterior, Țînțari Andrei i-a comunicat că Trofim Nicolae a achitat arvuna de 6.000

dolari SUA, fără a solicita întocmirea unei recipise, pe care el a transmis-o Gurschi

Elenei, care urma să perfecteze actele, prin intermediul unor acțiuni legale. Suma

de bani i-a fost transmisă lui Țînțari Andrei, dat fiind faptul că acesta o cunoștea

personal pe inculpată, însă el nu cunoaște dacă ultimului i-a revenit vreo parte din

suma integrală.

Instanța de apel a rțeintu că nu pot fi ignorate declarațiile părții vătămate

Trofim Nicolae care a relatat că la sfîrșitul anului 2011, el a fost telefonat de către

Bîrcă Lucia – membru al Consiliului Municipal, în scopul fixării unei întrevederi,

în vederea soluționării de urgență a problemei referitoare la două decizii, care i-au

revenit în atribuție. În acest sens, ei au stabilit o întrevedere în incinta unei

cafenele situate în regiunea Telecentru, mun. Chișinău, unde ea i-a prezentat

deciziile referitoare la atribuirea loturilor de pămînt situate pe str. Ciuflea și str.

Muncești, invocînd că acestea au fost întocmite ilegal, iar în scopul soluționării

acestor probleme este nevoie de a transmite o anumită sumă de bani, dat fiind

faptul că au intervenit schimbări în cadrul angajaților Primăriei mun. Chișinău. El

a refuzat această solicitare, invocînd că a transmis o sumă de bani suficientă, însă

ea a pretins că nu cunoaște acest fapt. Totuși, în cadrul conversației, el a realizat că

ea cunoaște nuanțele problemei, însă ea a refuzat să divulge numele persoanei

care a îndreptat-o, pînă în momentul soluționării problemei. Ea l-a asigurat că va

soluționa problema datorită relațiilor menționate, solicitînd transmiterea unei

sume de bani. Trofim Nicolae precizează că, în cadrul discuției, el a realizat că numele

doamnei este ”Ludmila”, necătînd la faptul că ea s-a prezentat inițial dept numindu-se

”Lucia”, nume pe care el l-a înregistat în culegerea de contacte a telefonului. În urma

scurgerii a 2-3 săptămîni, ei au stabilit o întrevedere la terasa situată în apropierea

Curții de Conturi. În cadrul întrevederii, ea i-a notat pe foaie suma de 8.500 euro care

45

urmează a fi achitată în scopul emiterii deciziilor privind privatizarea loturilor de pămînt

situate pe str. Ciuflea și str. Muncești, asigurîndu-l că problema privind emiterea altor

două decizii urmează a fi soluționată pînă în anul 2012. El i-a comunicat că va depune

efort în scopul de a dobîndi suma solicitată, achitînd o parte inițial, iar cealălaltă parte

în urma perfectării actelor. Ulterior, ei s-au întîlnit în incinta restaurantului ”Golden

Nica”, unde i-a transmis suma de 10.000 euro, pe care a împrumutat-o de la prietenul

său – Gheorghița Valeriu, care l-a însoțit în cadrul întrevederii și a menționat că

suma de bani îi aparține.

În asemenea circumstanțe, instanța de apel a constatat ca fiind dovedită

învonuirea înaintată lui Gurschi Elena Ion, Gălățanu Ludmila Pavel și Gonța

Viorel Pavel, privind comiterea escrocherii, prin participacie, cauzînd părții

vătămate Trofim Nicolae un prejudiciul în proporții deosebit de mari, or, ultimul a

indicat că are pretențiile în sumă totală de 500 000 euro față de Gurschi și 20 000

euro față de Gălățanu.

Prin urmare, inculpații Gurschi Elena Ion, Gălățanu Ludmila Pavel și Gonța

Viorel Pavel, prin înșelăciune și abuz de încredere, au dobîndit de la Trofim

Nicolae suma de 520 000 euro, în situația în care însăși partea vătămată a invocat

în cadrul cercetării judecătorești că, el avea încredere în Gurschi Elena și i-a spus

că Gonța este șoferului lui Modîrcă - arhitectul din primărie.

Cu privire la partea vătămată Rozembac Lilia, instanța de apel a reținut că,

inculpata Gurschi Elena Ion, în perioada anilor 2004-2005, prezentându-se că

angajata Primăriei mun. Chișinău, prin înșelăciune și abuz de încredere a însușit

de la Lilia Rozembac mijloace bănești în sumă de 7 800 dolari SUA, sub pretextul

perfectării actelor necesare acordarii dreptului de a procura imobilul amplasat pe

str. Odesa mun. Chișinău. După intrarea în posesie a mijloacelor bănești indicate,

aceasta în perioada anului 2010, în scopul dobîndirii ilicite și altor sume bănești, i-

a prezentat cet. Lilia Rozembac un șir de loturi amplasate în mun. Chișinău, pe

care au determinat-o să-i transmită în rate suma de 21 200 dolari SUA, pentru

perfectarea documentelor privind înregistrarea dreptului de proprietate asupra

terenurilor nominalizate, însușindu-le.

La acest capăt de acuzație, se ține cont de declarațiile însăși a părții

vătămate Rozembac Lilia, care a declarat că, o cunoaște pe Gurschi Elena din

copilărie. O perioadă îndelungată de timp, martorul muncește peste hotarele țării.

Cunoscînd faptul că ea intenționa să edifice o casă, Gurschi Elena a invocat că

dispune de mai multe loturi de pămînt, atît în raza orașului, cît și în suburbie, care

nu îi aparțin cu drept de proprietate, însă ea, activînd în cadrul Primăriei mun.

Chișinău, cunoaște că acestea pot fi procurate: unul – situat în spatele hotelului

”Chișinău”, pe suprafața căruia era edificată o casă abandonată, Gurschi Elena

menționînd faptul că proprietarii sunt dispăruți; unul – situat pe str. Prepelița 6, în

regiunea Schinoasa și un apartament neîngrijit situat la etajul întîi, în apropierea

Centrului Comercial ”Sun City”, adresa exactă a căruia ea nu și-o reamintește.

Gurschi Elena a invocat că i-a fost eliberată o procură, de către Hînculov Serghei, care

46

urmărește să înstrăineze lotul de pămînt situat pe str. Prepelița 6, în regiunea Schinoasa.

În acest sens, Rozembac Lilia i-a transmis inculpatei arvuna de 500 dolari SUA, iar apoi

suma de 8500 dolari SUA, prețul total fiind de 9000 dolari SUA. Nu a fost prezentă în

momentul autentificării de către Hînculov Serghei a procurii, deoarece Gurschi

Elena i-a solicitat, cu o zi înainte, buletinul de identitate, invocînd că nu este

nevoie de prezența ei nemijlocită. Astfel, ea nu l-a cunoscut personal pe Hînculov

Serghei, respectiv nu i-a transmis direct și nemijlocit careva sume de bani.

Astfel, în perioada apropiată scurgerii termenului de valabilitate a procurii,

Rozembac Lilia s-a adresat Gurschi Elenei, invocînd că intenționează să

înregistreze lotul de pămînt pe numele propriu. Inculpata a solicitat copiile actelor

și a asigurat-o că actele vor fi perfectate, dat fiind faptul că cunoaște mai multe

persoane care activează în cadrul Primăriei mun. Chișinău, însă nu a indicat

numele sau funcțiile acestora. Totuși, pe parcursul procedurii de perfectare,

Gurschi Elena invoca mai multe motive din cauza cărora era tergiversată acea

procedură.

Pentru procurarea imobilelor, partea vătămată Rozembac Lilia i-a transmis

lui Gurschi Elena mai multe sume de bani: în anul 2004 - 8000 dolari SUA,

predestinați pentru lotul de pămînt situat pe str. Odessa, mun. Chișinău; în luna

septembrie-octombrie, anul 2004 - 4650 euro, predestinați pentru apartamentul

situat în apropierea Centrului Comercial ”Sun City”, mun. Chișinău, pentru care a

fost eliberată recipisă, de către un bărbat necunoscut care a însoțit-o pe Gurschi

Elena, ulterior fiind achitată inculpatei suma integrală de 7500 dolari SUA; în luna

octombrie-noiembrie, anul 2004 – 2000 dolari SUA, predestinați în calitate de

arvună pentru lotul de pămînt cu suprafața de 4 sote, situat în apropierea

mănăstirii ”Ciuflea”, mun. Chișinău, pentru care nu a fost eliberată recipisă.

Deși, partea vătămată Rozembac Lilia a menționat că în luna martie-aprilie,

anul 2005, în urma plecării peste hotarele țării – în Elveția, ea a efectuat un transfer

bancar, în calitate de împrumut, în valoare de 20.000 dolari, în contul Gurschi

Elenei din banca ”Victoriabank”, care intenționa să procure un apartament, suma

dată a fost restituită de inculpata Gurschi Elena Ion, în decursul a mai multe

tranzacții, fapt confirmat de înșăsși partea vătămată în cadrul ședinței de judecată.

În cumul cu probe, instanța de apel a considerat dovedită vinovăția

înaintată inculpatei Gurschi Elena, cu privire la faptul că aceasta, în perioada

anului 2012 prezentându-se că activează în cadrul întreprinderii de gestionare a

Spațiului Locativ, prin înșelăciune și abuz de încredere, a dobîndit ilicit de la

Anatolie Arapu, sub pretextul facilitării obținerii unei Decizii a Consiliului

municipal privind repartizarea unui teren amplasat în mun. Chișinău,

str.Testemițeanu pe numele lui Arapu Anatolie, precum și perfectarea setelor de

documente necesare aferent terenului respective, a pretins suma de 9000 dolari

SUA și 22 000 lei BNM precum că urmau a fi legalizate după Arapu Anatolie.

Astfel, în luna iunie anului 2012, Elena Gurschi, prin înțelegere prealabilă și

de comun acord cu Viorica Niculiță, ultima aflîndu-se în preajma blocului locativ

47

amplasat în mun.Chișinău, str. XXXXX, prin înșelăciune și de încredere,

prezentându-se ca angajata Primăriei mun. Chișinău, sub pretextul faculitării

obținerii unei Decizii a Consiliului municipal privind repartizarea unui teren

amplasat în mun. Chișinău, str.Testemițeanu pe numele lui Anatolie Arapu,

precum și perfectarea setelor de documente necesare aferent terenului respectiv, a

pretins 16 000 lei, dintre care a dobîndit de la Anatolie Arapu suma de 8000 lei

MD, iar după primirea mijloacelor bănești de la Arapu Anatolie, în aceiași zi,

Viorica Niculiță i-a transmis lui Elena Gurschi 7500 lei, diferențe de 500 lei i-a

însușit.

În confirmare celor relatate de către martorul Niculiță Viorică, instanța de

apel a luat în considerație sentința Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din

20.03.2014, potrivit căruia Niculița Viorica a fost recunoscută culpabilă în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 42, 190 alin. (2) lit. b) și c) Cod penal și

i s-a stabilit o pedeapsă sub formă de închisoarepe un termen de 2 ani, cu privarea

de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 1 an. În conformitate cu art.

90 Cod penal, pedeapsa principală închisoare pe termen de doi ani s-a suspendat

condiționat pe un termen de un an.

Or, în acest context, instanța a reținut că, săvîrșirea faptelor infracționale

descrise au fost stabilite prin puterea lucrului judecat, adică prin sentința

judecătorească emisă de Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 20.03.2014.

Deși, vinovăția inculpatei Gurschi Elena Ion este dovedită prin puterea

lucrului judecat, instanța de apel nu poate trece cu vederea declarațiile martorului

Bubulici Ion, care a declarat în ședința de judecată că, Arapu Anatol s-a prezentat

în biroul său de serviciu, aproximativ în anul 2011-2012, în scopul de a-i fi

enumerate actele necesare în vederea edificării unei terase anexate cafenelei

situate pe str. Nicolae Testemițeanu, care îi aparține. În același moment, Gurschi

Elena a intrat întîmplător în biroul său de serviciu și s-a salutat. Totodată, ea s-a

implicat în conversație, comunicîndu-i lui Arapu Anatol că îl poate ajuta în scopul

perfectării actelor necesare.

Martorul Bubulici Ion a susținut că, în acea perioadă de timp, el a fixat o

întrevedere colegială împreună cu Gurschi Elena și Gălățanu Ludmila, iar în

cadrul întrevederii, a asistat la anumite discuții între ele privind perfectarea unei

hărți topografice a terenului situat pe str. Nicolae Testemițeanu, necătînd la faptul

că nici în competența uneia dintre ele nu se încadra perfectarea hărților

topografice. În cadrul discuției, el a realizat că Gurschi Elena s-a adresat specialiștilor

și a achitat suma de 4.000 lei, în scopul perfectării hărții topografice, lucrare efectuată în

baza dispoziției Primarului municipiului. În cadrul întrevederii respective, careva

sume de bani nu au fost transmise. În urma revenirii din concediu, el a răspuns

apelului telefonic lui Arapu Anatol, care a invocat că nu o poate găsi pe Gurschi Elena, în

urma transmiterii sumei de 7.000 dolari SUA și 4.000-5.000 lei.

Iar din declarațiile martorului Chirtoacă Ștefan, rezultă că, în anul 2010, el a

fost telefonat de către Gurschi Elena, în scopul perfectării actelor asupra unui

48

teren situat pe str. Nicolae Testemițeanu, mun. Chișinău. În acest sens, ea a

prezentat o schiță a terenului și un titlu emis de către Ministerul Sănătății, privind

parcelarea terenului respectiv, însă acesta era atribuit în folosință. Astfel, actele

prezentate nu permiteau soluționarea chestiunii. Totuși, fiind însoțit de către

Gurschi Elena, care nu era proprietară a terenului, el s-a deplasat spre terenul

menționat, unde a fost întîmpinat de către un bărbat pe nume ”Anatol”. Însă, din

cauza faptului că nici ultimul nu a prezentat careva acte ce confirmă dreptul de

proprietate, lucrarea nu a fost efectuată.

Prin urmare, inculpata Gurschi Elena, prin înșelăciune și abuz de încredere,

a dobîndit de la Arapu Anatolie mijloace bănești în sumă totală de 132 000 lei,

cauzîndu-i prejudiciu în proporții deosebit de mari.

În privința inculpaților Gurschi Elena, Gălățanu Ludmila, Gonța Viorel

Pavel și Gajosu Dinu Vasile, instanța de apel a constatat că aceștia au comis fapte

ilegale, de escorcherie, de trafic de influență, cu intenție directă, în scop de a

obține mijloace bănești ale părților vătămate, în profit personal, totodată, aceștia

fiind subiecți ai infracțiunilor incriminate.

Cu privire la căpătul de acuzare unde figurează în calitate de partea

vătămată Ivașinenco Evghenii, în acest sens, instanța de apel a reținut că în cadrul

cercetării judecătorești se demonstrează fără echivot că inculpata Gurschi Elena,

după o înțelegere prealabilă cu Grecu Liliana și alte persoane nestabilite de

organul de urmărire penală, acționând cu scop cupidant în vederea dobîndirii și

însușirii ilicite a bunurilor, și anume a imobilului amplasat pe adresa str. XXXXX

ce aparține cet.Ivașinenco Evghenii, aproximativ în anul 2012 a obținut o procură

din numele unui notar din Ucraina or.Odesa „L.I.Mihailova" care erau indicate

date eronate precum că Iveașinenco Evghenii l-a împuternicit pe Radu Stoian să

dispună de proprietatea sa amplasată pe adresa mun.Chișinău str. XXXXX, fapte

care nu corespund adevărului.

Ulterior, Gurschi Elena aproximativ în luna iulie 2012 i-a transmis lui Radu

Stoian împreună cu alte documente ce justifică dreptul de proprietate asupra

imobilului nominalizat, procura din numele notarului din Ucraina or.Odesa

„L.I.Mihailova” în care erau indicate date eronate precum că Ivașinenco Evghenii

l-a împuternicit pe Radu Stoian să dispună de proprietatea sa amplasată pe adresa

mun.Chișinău str. XXXXX.

Astfel, la data de 20.07.2012, Radu Stoian a prezentat la biroul notarial

„Malîșenco Natalia" pe adresa mun.Chișinău str. XXXXX împreună cu pachetul

de acte primite de la Gurschi Elena, drept justificativă procură din numele

notarului din Ucraina or.Odesa „L.I.Mihailova" în care erau indicate date eronate

precum că Ivașinenco Evghenii l-a împuternicit pe Radu Stoian să dispună de

proprietatea sa amplasată pe adresa mun.Chișinău str. XXXXX, unde a fost

întocmit un contract de vînzare-cumpărare conform căruia Stoian Radu, acționînd

din numele Ivașinenco Evghenii a vîndut lui Filat Rodica casa de locuit cu

suprafața totală de 110,3 m.p., construcția accesorie cu suprafața de 18,0 m.p. și

49

lotul de pămînt cu destinație pentru construcții cu suprafața totală de 0, 44 ha

situate în mun.Chișinău str. XXXXX.

În acest context, instanța de apel a reținut inițial că potrivit afirmației

martorului Filat Rodica, aceasta intenționa să procure o locuință în mun. Chișinău,

astfel, un cuoscut de al său - Stoian Radu, i-a sugerat să prpcure unul din două

bunuri imobile: unul situat pe str. Lăpușnei și altul situat pe str. Ciocîrliei. El i-a

declarat că proprietarul nemijlocit al bunului imobil situat pe str. Lăpușnei este plecat în

Ucraina, din cauza stării de sănătate, iar două prietene ale sale – Gurschi Elena și Grecu

Liliana sunt responsabile de încheierea tranzacției. El a invocat că prețul bunului

respectiv este 40.000 euro, dat fiind faptul că proprietarul invocat are nevoie

imediată de resurse financiare. Astfel, în cadrul prezentării solicitate, a fost

prezentă exclusiv Gurschi Elena, motivînd că Grecu Liliana nu a dispus de

suficient timp pentru a se prezenta. Bunul imobil includea un teren în stare

deplorabilă și o casă semi-demolată situată pe suprafața acestuia. Gurschi Elena i-a

comunicat că una dintre condițiile încheierii tranzacției este transmiterea unei arvune de

10.000 euro, însă ea a declarat că nu dispune de suma respectivă, convenind că urmează să

transmită prima rată de 5.000 euro în luna decembrie, anul 2011. Suma respectivă a fost

transmisă prin intermediul lui Stoian Radu, la cerința ei, fiind întocmită o recipisă de

către Grecu Liliana. Ulterior, în luna ianuarie 2013, prin intermediul lui Stoian Radu, ea

a mai transmis suma de 2500 euro, la solicitarea inculpatei Gurschi Elena XXXXX, fiind

întocmită o recipisă de către Grecu Liliana.

De asemenea, instanța de apel a reținut ca veridice afirmațiile martorului

Filat Rodica, care a menționat că Gurschi Elena și Grecu Liliana i-au comunicat că,

dat fiind faptul că proprietarul bunului imobil se află peste hotarele țării, acesta

urmează să întocmească o procură nemijlocit pe numele lui Stoian Radu, deoarece

el acționează în calitate de intermediar.

Astfel, potrivit declarațiilor martorului Stoian Radu, rezultă că acesta

cunoscînd-o pe inculpata Gurschi Elena începînd cu anul 2005-2006, și că acasta

are în vînzare bunuri imobile, i-a propus lui Filat Rodica procurarea unui lot de

teren. În cadrul întrevederii, Gurschi Elena s-a prezentat împreună cu o doamnă

necunoscută – Grecu Liliana, invocînd că aceasta activează în cadrul Primăriei mun.

Chișinău, ultima confirmînd acest fapt și menționînd funcția pe care o ocupă. Astfel,

Grecu Liliana i-a comunicat că proprietarul terenului – Ivașinenco Evghenii, se află în

Ucraina, ea fiind o cunoștință de încredere a acestuia. De asemenea, Grecu Liliana i-a

prezentat mai multe copii ale unor acte, inclusiv cerificatul de succesiune, eliberat de către

organul cadastral și unele schițe ale terenului, invocîndu-i că poate să le verifice. Ulterior,

atît Gurschi Elena, cît și Grecu Liliana i-au comunicat prețul terenului – 40.000

euro, solicitînd transmiterea arvunei de 10.000 euro, în scopul efectuării unei

intervenții chirurgicale necesare proprietarului terenului și în scopul perfectării

ulterioare a actelor.

Fiind acceptată propunerea de către Filat Rodica privind procurarea

imobilului din str. XXXXX, mun. Chișinău, martorului Stoian Radu a transmis

50

Grecu Lilianei, în prezența Gurschi Elenei, în automobilul său personal, suma de

5.000 euro, recepționată de la Filat Rodica, în scopul perfectării actelor necesare, ca

urmare, Grecu Liliana a eliberat recipisa, fapt confirmat de martorului în cauză.

Ulterior, el a mai transmis Grecu Lilianei, în prezența Gurschi Elenei, suma de

2.500 euro, la cerința Filat Rodicăi.

Din declarațiile martorului Stoian Radu, dat fiind faptul că se tergeversa

procesul de perfectarea actelor pe bunul imobil, rezultă că în luna aprilie, anul

2012, el a solicitat să-i fie prezentat proprietarul și să-i fie transmis numărul

acestuia de contact, în scopul deplasării în Ucraina și convorbirii cu acesta, astfel,

Gurschi Elena XXXXX și Grecu Liliana XXXXX nu au onorat solicitarea, însă i-au

comunicat că proprietarul urmează să perfecteze procura pe numele său. Ulterior,

inculpata Gurschi Elena Ion i-a transmis procura întocmită pe numele său de către un

birou notarial situat în Ucraina, el fiind incapabil de a preciza data eliberării procurii

respective sau termenul acesteia de valabilitate. Dînsul menționează că nu a semnat vreo

procură, însă a transmis inculpatelor copia buletinului său de identitate. Or, potrivit

declarațiilor părții vătămate Ivașinenco Evghenii, acesta a declarat că nu cunoaște

pe inculpatele Gurschi Elena XXXXX și Grecu Liliana XXXXX, precum și pe

martorului Stoian Radu, nu a vizitat nici un notar, nu a trecut hotarele țării în

Ucraina.

Partea vătămată Ivașinenco Evghenii a menționat că nu a transmis nimănui

actele de proprietate și nu a împuternicit pe nimeni să înstrăineze imobilul în

interesul lui, nu a semnat careva acte, nimeni nu i-a propus să elibereze o procură

și nici el nu a eliberat un astfel de act.

Instanța de apel a reținut că declarațiile părții vătămate Ivașinenco Evghenii

sunt confirmate prin declarațiile martorului Mihailiov Lidia, care la rîndul său a

fost audiată de către oganele comptenete conform legislației în vigoare, în baza

comisiei rogatorie, astfel, martorul a declarat că procura nr.XX din 24 mai 2011 nu a

fost autentificată de notarul Mihailiova Lidia, în Registrul acțiunilor notariale pentru

perioada din 24 mai 2011, astfel de acțiune nu a fost înscrisă. Copia procurii prezentate

acesteia din numele lui Ivașcinenco Evghenii permite a susține că, ea constituie un

document fals și trebuie să fie recunoscută ca fiind contrafăcută în temeiul a numeroaselor

încălcări ai legislației, dintre care sunt: 1) procura dată este întocmită în limba rusă,

dar nu în limba de stat a Ucrainei; 2) Blancul pe care este tipărită procura dată

conține în sine două tipuri de blancuri stabilite de lege, care se folosesc în acțiunile

notariale a Ucrainei; 3) Procura autentificată notarial se supune în mod obligatoriu

înregistrării în Registrul unic de procuri. Procura dată nu este inclusă în Registrul

unic de procuri; 4) Nu sunt indicate toate rechizitele pașaportului, la fel și organul

care a eliberat pașaportul pe numele celui care a eliberat procura, lipsește codul

personal al acestuia; 5) Incorect este indicată familia notarului, în loc de

Mihailiova s-a indicat Mihailova; 6) Procura dată nu este semnată de notarul

Mihailiova; 7) Urmele ștampilei pe procură nu corespund ștampilei notarului; 8)

Toate acțiunile notariale se înscriu de notar în Registru de acțiuni notariale.

51

Procura din numele lui Evașcinenco Evgenii nu a fost întocmită și autentificată de notarul

Mihailiova Lidia.

În asemenea circumstanțe, s-a constatat evident că în baza procurii false din

numele lui Ivașinenco Evghenii, inculpatele Gurschi Elena XXXXX și Grecu

Liliana XXXXX care nemijlocit au prezentat aceasta procură lui Stoian Radu, au

mai obținut de la martorul Filat Rodica, care fiind însoțită de către Stoian Radu,

suma restantă de 32.500 euro.

Faptul menționat de Filat Rodica a fost confirmat de martorul Stoian Radu,

care la rîndul a relatat că, el a stabilit o întrevedere cu Gurschi Elena, în apropierea

Primăriei mun. Chișinău, fiind însoțit de către Filat Rodica, care i-a transmis

inculpatei suma restantă de 32.500 euro, în automobilul său personal, fără a fi

eliberată recipisa. De asemenea, în cadrul întrevederii respective, au fost restituite,

la cerința Gurschi Elenei, recipisele întocmite anterior.

În concluzie, este evident, prin probe concludente și pertinenete că

inculpatele Gurschi Elena XXXXX și Grecu Liliana XXXXX au comis o faptă

prejudiciabilă, căuzînd părții vătămate Ivașinenco Evghenii un prejudiciul în

proporții deosebit de mare, or, ultimului nu i-a fost recuperat nici un ban, cu atît

mai mult că bunul imobil situat pe str. XXXXX, mun. Chișinău, care a fost

procurat în baza unei procuri false de către Filat Rodica, a fost ulterior înstrăinat

altei persoane – Belinschi Sergiu, fapt confirmat de martorului Belinschi Sergiu.

În acest context, deși organul de urmărire penală a înaintat învinuire lui

Gurschi Elena XXXXX și Grecu Liliana XXXXX, pe episodul unde în calitate de

partea vătămată figurează Ivașinenco Evghenii, învinuire în baza art. 361 alin.(2),

lit. b), d) Cod penal, individualizată prin „confecționarea și folosirea unui

document oficial fals săvîrșit de mai multe persoane, soldate cu daune în proporții

mari intereselor persoanei fizice”, în acest sens, instanța de apel reiterează că,

falsifînd documentul în scopul dobîndirii ilicite ulterioare a bunurilor altei

persoane, făptuitorul realizează prima etapă în activitatea infracțională legată de

comiterea infracțiunii prevăzute de art.190 Cod penal – etapa de pregătire a

acestei infracțiuni. În ipoteza dată, confecționarea documentelor oficiale, care

acordă drepturi și eliberează de obligații, își pierde identitatea prevăzută la art.361

Cod penal. Aceasta înrucît se dizolvă în amalgamul activității infracționale legate

de comiterea infracțiunii prevăzute de art.190 Cod penal.

În acest sens, instanța de apel a constatat elocvent că inculpatele Gurschi

Elena și Grecu Liliana au comis infracțiunea prevăzută de art.190 alin.(5) Cod

penal, iar infracțiunea prevăzutî de art.361 alin.(2) , lit.b), d) Cod penal, este

absorbită de infracțiunea de escrocherie.

Instanța de apel a considerat nefondată solicitarea avocatului Radu Sergiu

privind achitarea inculpatei Grecu Liliana, învinuită de comiterea infracțiunii

prevăzute de art.361 alin.(2), lit.b), d), art.190 așlin.(5) Cod penal, or, deși, potrivit

raportului de expertiză tehnică a documentului și grafoscopică nr. 2458 din

29.11.2013, prin care se atestă că Grecu Liliana nu are atribuții la semnarea

52

procurii întocmite în or. Odessa, din 24 mai 2011 /Vol.II, f.d.72, c/p 2012012207/,

instanța de apel ține cont de faptul că din declarațiile martorilor audiați pe

marginea episodului dat, rezultă evident că anume inculpatele Grecu Liliana

XXXXX și Gurschi Elena XXXXX au prezentat lui Stoian Radu procura pretinsă

eliberată de partea vătămată Ivașinenco Evghenii.

Instanța de apel nu a luat în considerație nici afirmația avocatului precum

că în rechizitoriul nu s-a regăsit semnul calificativ „săvîrșite de două sau mai

multe persoane”, în situația în care, în cadrul cercetării judecătorești, s-a constatat

cu certitudine că anume inculpatele Gurschi Elena și Grecu Liliana, au obținut o

procură din numele unui notar din Ucraina or.Odesa „L.I.Mihailova" care erau

indicate date eronate precum că Ivașinenco Evghenii l-a împuternicit pe Radu

Stoian să dispună de proprietatea sa amplasată pe adresa mun.Chișinău str.

XXXXX, fapte care nu corespund adevărului, iar în baza acestei procuri, bunul

imobil din str. XXXXX mun. Chișinău a fost înstrăinat de către Stoian Radu lui

Filat Rodica, ultima achitînd suma de 40000 euro în cîteva tranșe, mijloace bănești

care au fost transmise lui Gurschi Elena XXXXX de către martorul Stoian Radu și

Filat Rodica.

În acest sens, instanța de apel a reținut declarațiile martorului Slănină

Andrei, care fiind audiat în cadrul ședinței instanței de fond, a declarat că, la

sfîrșitul lunii ianuarie, anul 2012, Stoian Radu l-a contactat telefonic, solicitîndu-i

să se apropie, prin intermediul automobilului, spre serviciul său, dat fiind faptul

că automobilul dînsului s-a deteriorat. Ei s-au deplasat pe b-dul Ștefan cel Mare,

în intersecție cu str. Bulgară, în apropierea Preturii sect. Centru. Stoian Radu s-a

întîlnit cu două doamne – Gurschi Elena și Grecu Liliana, comunicînd cu ele în

fața automobilului o perioadă de 10 minute. Ulterior, Stoian Radu a transmis o

anumită sumă de bani Grecu Lilianei, suma de bani a fost transmisă direct în

mînă. În urma întrevederii, urcînd în automobil, Stoian Radu i-a comunicat că

suma de 2.500 euro a fost transmisă în calitate de arvună, în scopul procurării

terenului care costa 40000 euro.

Cu privire la semnul calificativ „săvîrșite de două sau mai multe persoane”,

în acest context, instanța de apel ține să menționeze și faptul că prin rechizitoriu,

acuzatorul de stat a specificat că fapta comisă de inculpatele Gurschi Elena și

Grecu Liliana a fost comisă că și de alte persoane nestabilite de organul de

urmărire penală, avînd în vedere că potrivit expertizei tehnice a documentului și

grafoscopică nr. XXXXX din 29.11.2013 și expertizei nr. XXXXX din 23.08.2013, se

atestă că procura în baza căruia a fost înstrăinat bunul imobil ce aparține cu drept

de proprietate lui Ivașinenco Evghenii, a fost îndeplinită de o terță persoană.

De asemenea, în speță, instanța de apel a ținut să remarce că în acțiunile

inculpatelor Gurschi Elena și Grecu Liliana, este prezent și semnul calificativ

„soldate cu daune în proporții mari”, or, deși, bunul imobil ce aparține cu drept

de proprietate lui Ivașinenco Evghenii, a fost dobîndit de Filat Rodica, mijloacele

bănești au fost înșușite nemijlocit anume de inculpatele.

53

Instanța de apel a invocat că nu poate fi reținut ca temei de achitarea

inculpatei Grecu Liliana faptul invocat de aceasta precum că prima procură a fost

emisă în luna mai anul 2011, însa ea a făcut cunoștință cu Radu Stoian abia la

sfîrșitul lui noiembrie 2011, prin urmare intenția de a dobîndi și însuși bunul lui

Ivașinenco Evghenii, Stoian Radu a avut-o mai înainte și aceasta procură a fost

folosita de el, precum și a doua procura. Or, lui Grecu Liliana i-a fost incriminată

fapta obținerii procurii în luna iulie 2012, atunci cînd deja aceasta era cunoscută cu

Stoian Radu. Mai mult ca atît, din declarațiile martorului Stoian Radu se atestă că

acesta a transmis Grecu Lilianei, în prezența Gurschi Elenei, în automobilul său

personal, suma de 5.000 euro, recepționată de la Filat Rodica, în scopul perfectării

actelor necesare, ca urmare, Grecu Liliana a eliberat recipisa. Ulterior, el a mai

transmis Grecu Lilianei, în prezența Gurschi Elenei, suma de 2.500 euro, la cerința

Filat Rodicăi. Iar restul sumei a fost transmisă lui Gurschi Elena.

Cu privire la căpătul de acuzare unde figurează în calitate de partea

vătămată Nuța Constantin, în acest sens, instanța de apel a reținut că în cadrul

cercetării judecătorești s-a demonstrat prin probe conlcudente și pertinente că

inculpata Gurschi Elena, în luna februarie 2013, prin abuz de încredere și

înșelăciune, prezetîndu-se drept proprietară a apartamentului nr.XX, amplasat pe

bd. XXXXX, mun.Chișinău a dobîndit ilicit mijloace bănești sub formă de avans în

sumă de 10 000 euro, de la Nuța Natalia, prin intermediul cet. Rîșcanu Diana, sub

pretextul înstrăinării în baza unui contract de vînzare - cumpărare a bunului

imobil indicat, care precum că i-ar fi aparținut, care de fapt dreptul de proprietate

î-1 deține Grincova Tatiana, de la care Gurschi Elena nu a avut împuterniciri

legale privind încheierea unor asemenea tranzacții cu bunul imobil - apartament

nr.51, amplasat în mun. Chișinău, bd. XXXXX.

În acest context, instanța de aprel a reținut că declarațiile părții vătămate

Nuța Constantin care a relatat în cadrul cercetării judecătorești că în luna august,

anul 2012, mama sa - Nuța Natalia a revenit în Republica Moldova, din Italia.

Rîșcanu Diana, fiinca unei prietene de ale mamei sale, i-a prezentat-o pe Gurschi

Elena. În scurt timp, Rîșcanu Diana, împreună cu unchiul său – Pîrgari Valeriu și

Nuță Natalia au perfectat la notar un contract de împrumut, semnat de către

ultima cu privire la înstrăinarea apartamentului. În urma acestui fapt, ei s-au

deplasat împreună spre domiciliul ultimei, unde Nuța Natalia i-a transmis suma de

10.000 euro. Acea sumă de bani, urma să fie transmisă Guschi Elenei, în calitate de

arvună, în scopul procurării apartamentului amplasat pe b-dul Traian, mun. Chișinău,

contra sumei totale de 20.000 euro.

Deși, atît Nuța Constantin, cît și Nuța Natalia nu au transmis personal

careva sume de bani Gurschi Elenei, ulterior, la revenirea lui Nuța Natalia din

Italia, în luna august, anul 2013, Rîșcanu Diana i-a prezentat și ei apartamentul

menționat, invocînd că actele necesare urmează a fi perfectate în scurt timp.

Tot potrivit declarațiilor părții vătămate Nuța Constantin, în urma scurgerii

unei perioade de timp, Gurschi Elena l-a contactat pe Pîrgari Valeriu,

54

comunicîndu-i că mai este necesară suma de 2.000 euro, în scopul continuării

perfectării actelor, însă el a refuzat să transmită suma nominalizată, iar urma

acestor evenimente, Nuța Natalia a realizat că a fost înșelată de către Gurschi

Elena.

În confirmarea celor relatate de partea văătmată Nuța Constantin, instanța

de apel a ținut cont de declarațiile martorului Rîlcanu Diana, care la rîndul său a

menționat că o cunoaște pe Gurschi Elena începînd cu anul 2000, iar în iarna

anului 2013, ultima fiind eliberată din arest la domiciliu, i-a comunicat că

intenționează să înstrăineze un apartament situat pe b-dul Traian, mun. Chișinău,

contra unui preț redus, dat fiind faptul că are nevoie de resurse financiare, în

scopul remunerării avocaților. În acest sens, inculpata a precizat că actele sunt în

regulă. Astfel, în luna februarie, anul 2013, ea i-a comunicat propunerea

menționată Nuța Nataliei, care a acceptat să procure apartamentul. Ulterior,

inculpatei i-a fost transmisă suma de 10.000 euro, iar suma restantă urma a fi achitată în

urma scurgerii a 6 luni de la data decesului proprietarului – un bărbat în etate, de care a

îngrijit inculpata și care a decedat de curînd. Ea susține că a fost prezentă în momentul

transmiterii sumei de bani.

La fel, martorul a indicat că în aceiași zi, ei s-au deplasat spre un birou

notarial, unde a fost întocmit un contract de împrumut a sumei de 10.000 euro între

Nuța Natalia și ea – Rîșcanu Diana. Ea precizează că contractul menționat a fost întocmit

pe numele ei, dat fiind faptul că Gurschi Elena nu a transmis actele necesare, invocînd că

acestea sunt în proces de perfectare. În incinta biroului notarial, ei i-a fost transmisă suma

menționată, pe care ea a transmis-o inculpatei, în lipsa unor terțe persoane și fără a fi

eliberată recipisa.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Gurschi Elena a comis infracțiunea

prevăzută de art. 190 alin. (5) Cod penal, individualizată prin „escrocherie, adică

dobândirea ilicită a bunurilor altor persoane prin înșelăciune și abuz de încredere,

cu cauzarea de daune considerabile în proporții deosebit de mari”, or, aceasta, nu

a deținut dreptul de proprietate asupra apartamentului XX din mun. Chișinău, bd.

XXXXX, pentru a-l înstăină conform legislației în vigoare, în situația în care, deși

inculpata Gurschi Elena XX dipunea de cheile de la aparamentul menționat, pe

care le-a transmis lui Rîșcanu Diana, potrivit declarațiilor martorului Golodrițki

Maria, acesta a menționat că, o cunoștință a sa – Grincov Ion a decedat, iar

succesoare a devenit fiica acestuia – Grincova Tatiana, iar ea a transmis inculpatei

cheile apartamentului și careva acte de pe apartament, în scopul instalării

contorului de gaz, dar nu în scopul înstrăinării bunului imobil.

Cu privire la căpătul de acuzare unde figurează în calitate de partea

vătămată Rusnac Veronica, în acest sens, instanța de apel a reținut că și în cazul

dat, în cadrul cercetării judecătorești s-a demonstrat prin probe conlcudente și

pertinente că inculpata Gurschi Elena, în perioada de timp de la începutul lunii

iulie 2013 pînă la 06.09.2013, urmărind scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altei

persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, acționînd conform unui plan bine

55

determinat de a duce în eroare persoanele precum că este proprietarul ap.nr.XX,

de pe bd. XXXXX, mun.Chișinău, sub pretextul vinderii apartamentului în cauză,

a dobîndit de la Rusnac Veronica XXXXX, mijloace bănești în sumă de 7060 euro,

după care cu mijloacele bănești a dispărut într-o direcție necunoscută. Or, în

cadrul ședinței instanței de fond, partea vătămată Rusnac Veronica a declarat că în

vara anului 2013, ea a decis să se transfere cu traiul în mun. Chișinău, solicitînd

unor cunoștințe să găsească un apartament, în scopul de a-l închiria contra unui

preț redus. Astfel, spre sfîrșitul lunii iunie, anul 2013, ea a fost contactată de către

Luca Mihail, care i-a comunicat că o cunoștință a lui a acceptat să-i ofere în chirie

un apartament contra unui preț redus. În acest sens, ea s-a deplasat spre

apartamentul nr.XX situat pe b-dul XXXXX, mun. Chișinău, unde a cunoscut-o pe

Gurschi Elena, care s-a prezentat în calitate de angajată în cadrul secției

pașapoarte a ÎMGFL, comunicîndu-i că datorită funcției pe care o deține, îi este

permis accesul la informația despre persoanele în etate, ce nu au rude. În baza

informației respective, ea îngrijește de persoanele menționate și devine

proprietară a apartamentelor, în urma decesului acestora. În cadrul întrevederii,

inculpata a prezentat copia certificatului de deces a lui Grincov Ivan, din luna

februarie, anul 2013, menționînd că actele de proprietate urmează a fi perfectate în

urma scurgerii a perioadei de 6 luni.

La fel, partea vătămată Rusnac Veronica a mai declarat că ulterior, aflîndu-

se în or. Bălți, Luca Mihail a contactat-o și a solicitat să se deplaseze imediat spre

mun. Chișinău, dat fiind faptul că Gurschi Elena intenționează să înstrăineze

apartamentul invocat contra unui preț redus. În cadrul întrevederii respective, au

fost prezenți: ea, Rusnac Vitalie, Luca Mihail și Gurschi Elena, care le-a comunicat

că intenționează să înstrăineze apartamentul situat pe b-dul Traian la preț de

20000 euro.

Astfel, inculpata a invocat că, în caz că ea îi transmite suma de 1.500 euro în

aceiași zi, aceasta îi cedează apartamentul situat pe b-dul Traian, mun. Chișinău,

contra sumei de 18.000 euro. Partea vătămată nu dispunea de suma solicitată,

astfel a telefonat-o pe mătușa sa – Grăjdieru Emilia, care activa în cadrul

Ministerului Transporturilor, în scopul împrumutării sumei de 1.500 euro, suam

respectivă fiind transmisă lui Gurschi Elena XX și eliberată recipisa. Ulterior, în

scopul dobîndirii mijloacelor financiare necesare, ea a luat un credit bancar în

mărime de 85.000 lei, părinții ei au luat un credit bancar în mărime de 50.000 lei,

iar soțul a înstrăinat microbusul de model ”Mercedes-Benz”. Suma totală de 7.060

euro a fost transmisă inculpatei în 5-6 rate, în valută națională, fiind eliberate recipise, în

conținutul cărora suma a fost echivalată în euro. Peste o perioadă, Gurschi Elena urma

să prezinte actele necesare perfectării contractului de vînzare-cumpărare, însă

aceasta a încetat să răspundă la telefon sau invoca faptul că nu dispune de timp.

Cele relatate de partea vătămată Rusnac Veronica, au fost confirmate prin

declarații de către martorul Rusnac Vitalie, care a menționat că Gurschi Elena

dispunea de cheile apartamentelor și manifesta un comportament specific unui

56

proprietar. Gurschi Elena a invocat că are nevoie imediată de resurse financiare și

intenționează să înstrăineze apartamentul contra sumei de 20.000 euro sau 18.000

euro, în caz că ei achită suma integrală, iat în acest caz, Rusnav Veronica a

acceptat propunerea Gurschi Elenei și s-a deplasat spre mătușa sa – Grăjdieru

Emilia, de la care a împrumutat o sumă de bani, în scopul de a o transmite

inculpatei. În urma transmiterii primei rate, în valoare de peste 1.000 euro,

Gurschi Elena a eliberat o recipisă, însă el a observat că ea își modifică maniera

scrisului.

Deși martorului Rusnac Vitalie, a atenționat-o pe Rusnac Veronica despre

faptul că Gurschi Elena Ion, la eliberarea recipisei, a modificat maniera scrisului,

aceasta l-a ignorat, și a transmis inculpatei suma de 8.000 euro.

În acest context, prin acțiunile sale intenționate, Gurschi Elena a comis

infracțiunea prevăzută de art. 190 alin. (4) Cod penal, individualizată prin

„escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altor persoane prin înșelăciune și

abuz de încredere, cu cauzarea de daune considerabile în proporții mari”, or,

aceasta, nu a deținut dreptul de proprietate asupra apartamentului 51 din mun.

Chișinău, bd. XXXXX, pentru a-l înstăină conform legislației în vigoare, în situația

în care, deși inculpata Gurschi Elena Ion dipunea de cheile de la aparamentul

menționat, potrivit declarațiilor martorului Golodrițki Maria, acesta a menționat

că, o cunoștință a sa – Grincov Ion a decedat, iar succesoare a devenit fiica acestuia

– Grincova Tatiana, iar ea a transmis inculpatei cheile apartamentului și careva

acte de pe apartament, în scopul instalării contorului de gaz, dar nu în scopul

înstrăinării bunului imobil.

Mai mult ca atît, din declarațiile martorului Grincova Tatiana rezultă că

apartamentul nr. XX situat pe b-dul XXXXX, mun. Chișinău, i-a revenit în calitate

de moștenire în urma decesului tatălui său, iar Golodrițki Maria îngrijea de

apartamentul dat. Ea a transmis acesteia copia pașaportului său, în scopul

instalării contorului de gaz în apartamentul respectiv și o procură prin care i-a

permis să se folosească de apartamentul respectiv, ulterior plecînd în Federația

Rusă. În acest sens, ea precizează că, pînă în prezent, nu a întocmit alte procuri, iar

actele ce atestă dreptul de proprietate le-a depus la întreprinderea ”Moldova-

Gaz”.

Referitor la Gurschi Elena, martorului Grincova Tatiana a declarat că i-a fost

prezentată în cadrul vizitei la domiciliul Colodrițchi Mariei, însă nu a reținut

numele acesteia. În cadrul discuției, Gurschi Elena a menționat că intenționează să

procure pentru sine apartamentul situat pe b-dul Traian, mun. Chișinău, însă ea i-

a declarat că nu intenționează să-l înstrăineze. Ea menționează că inculpata nu a

cerut permisiunea de a domicilia în apartamentul respectiv. În urma scurgerii unei

perioade de timp, ea a fost contactată de către soțul Rusnac Veronicăi, prin

intermediul site-ului ”odnoklassniki.ru”, care a întrebat-o dacă întenționează să

înstrăineze apartamentul situat pe b-dul Traian, mun. Chișinău și dacă o cunoaște

57

pe Gurschi Elena. Ea a răspuns că nu intenționează să înstrăineze apartamentul și

nu o cunoaște persoana invocată, menționînd că nu a perfectat vreo procură.

Astfel, instanța de apel a considerat cert identificat și demonstrat fără

echivoc faptul că acțiunile inculpatei Gurschi Elena, sunt plasate anume sub

aspect penal, și nicidecum sub aspect civil, iar în cele din urmă acțiunile acestuia

just urmează a fi încadrate în condițiile normei vizate de art. 190 alin. (4) Cod

penal. Or, deși organul de urmărire penală a înaintat lui Gurschi Elena, comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, individualizată prin

escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altor persoane prin înșelăciune și

abuz de încredere, cu cauzarea de daune considerabile în proporții deosebit de

mari”, instanța de fond la rîndul său corect a recalificat acțiunile lui Gurschi Elena,

în art. 190 alin. (4) Cod penal, în situația în care prin Legea nr. 207 din 29.07.2016

pentru modificarea și completarea unor acte legislative, art. 126 Cod penal, a

suportat modificări, după cum urmează:

“(1) Se consideră proporții mari valoarea bunurilor sustrase, dobîndite,

primite, fabricate, distruse, utilizate, transportate, păstrate, comercializate, trecute

peste frontiera vamală, valoarea pagubei pricinuite de o persoană sau de un grup

de persoane, care depășește 20 de salarii medii lunare pe economie prognozate,

stabilite prin hotărîrea de Guvern în vigoare la momentul săvîrșirii faptei.”

Articolul s-a completat cu alineatul (11 ): “Se consideră proporții deosebit de

mari valoarea bunurilor sustrase, dobîndite, primite, fabricate, distruse, utilizate,

transportate, păstrate, comercializate, trecute peste frontiera vamală, valoarea

pagubei pricinuite de o persoană sau de un grup de persoane, care depășește 40

de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărîrea de Guvern

în vigoare la momentul săvîrșirii faptei.”

În acest caz, avînd în vedere că inculpata Gurschi Elena i-a cauzat lui

Rusnac Veronica un prejudiciu în sumă totală de 120 161, 2 lei, suma respective se

încadrează în cuantumul -proporții mari, avînd în vedere că salariul mediu pentru

anul 2013 constituia sumă de 3850 lei.

Instanța de apel a respins ca fiind nefondate afirmațiile apărătorilor

inculpatei Gurschi Elena, precum că, se exclude dovada implicării directe a lui

Gurschi Elena la comiterea infracțiunilor imputate ei, or, în cadrul cercetării

judecătorești a fost probat prin probe pertinente și concludente implicarea directă

a inculptei Gurschi Elena în fapte prejudiciabile, soldate cu daune în proporții

deosebit de mari.

Cu referire la stabilirea și individualizarea pedepsei inculpaților Gurschi

Elena, Gălățanu Ludmila, Gonța Viorel, Gajosu Vasile și Grecu Liliana, instanța de

apel a invocat că pedeapsa aplicată inculpatului trebuie să fie echitabilă, legală și

individualizată corect, capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze

scopurile legii penale și pedepsei penale, prevăzute de art. 61 Cod penal, în strictă

conformitate cu dispozițiile părții generale a Codului penal și în limitele fixate în

partea specială a acestuia.

58

Instanța de apel a considerat că principalele elemente de care judecătorul

(sau completul de judecată), trebuie să țină seama de fiecare dată cînd

soluționează cauza penală și când alege categoria de pedeapsă conform normelor

generale prevăzute în art. 62-71 Cod penal, stabilind termenul și mărimea acesteia

conform limitelor fixate în articolul respectiv al Părții speciale a Codului penal.

Limitele pedepsei, prevăzute în partea specială, sunt determinate de

încadrarea juridică a faptei și reflectă gravitatea infracțiunii săvârșite. Gravitatea

acesteia constă în modul și mijloacele de săvârșire a faptei și depinde de scopul

urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmările produse sau care

s-ar fi putut produce. Termenul pedepsei, în afară de gravitatea infracțiunii

săvârșite, se stabilește având în vedere persoana celui vinovat, care include date

privind gradul de dezvoltare psihică, situația materială, familială sau socială,

prezența sau lipsa antecedentelor penale, comportamentul inculpatului până sau

după săvârșirea infracțiunii.

Sancțiunea art. 190 alin. (5) Cod penal, prevede pedeapsa sub formă de

închisoare de la 8 la 15 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a

exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 5 ani.

Sancțiunea art. 326 alin. (2) Cod penal, prevede pedeapsa sub formă de amendă

în mărime de la 3000 la 4000 unități convenționale sau cu închisoare de la 2 la 6 ani.

Instanța de apel la individualizarea, stabilirea categoriei și termenului

pedepsei inculpaților a ținut cont de prevederile art. 6, 7, 16, 61, 75, 76, 77, 78, Cod

penal, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de faptul că infracțiunea a fost săvârșită

din intenție, de personalitatea inculpaților.

Instanța de apel consideră că anume pedeapsele stabilite inculpaților

Gurschi Elena, Gălățanu Ludmila, Gonța Viorel, Gajosu Vasile și Grecu Liliana,

sunt echitabile și suficiente pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor

și intereselor statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiunile comise de

către inculpați, iar pedepsele stabilite inculpaților, sunt apte de a îndeplini

funcțiile și de a realiza scopul în contextul gradului de pericol social a faptelor

comise de inculpați, cât și personalității inculpaților.

Referitor la gravitatea faptelor comise, se impune de a menționa că

prejudicierea relațiilor sociale cu privire la securitatea circulației patrimoniului,

precum și cu privire la relațiile sociale cu privire la buna desfășurare a activității

de serviciu în sfera publică, au consecințe cu un pronunțat caracter grav,

reprezentând una din cele mai importante probleme sociale, cu atât mai mult că

acesta reprezintă tendințe ascendente. Respectiv, în asemenea situații pentru a fi

atins scopul legii penale, urmează a se interveni mai prompt, cu aplicarea unei

pedepse reale cu executare, pentru inculpați în raport cu rolul acestuia la

comiterea faptei ilegale, precum și alte persoane să-și facă concluziile de rigoare,

pentru a nu fi admise pe viitor săvârșirea unor astfel de fapte prejudiciabile,

calificate ca infracțiuni.

59

Totodată, instanța de apel a consideră că acțiunile civile ale părților

vătămate Moldovschi Maxim, Trofim Nicolae, Arapu Anatolie, Rozembac Lilia,

sunt întemeiate parțial aceastea urmând a fi admise parțial, or, anume prin

acțiunile ilegale ale inculpaților, părților vătămate le-au fost cauzate prejudiciu

prin infracțiune, fapt constatat în cadrul cercetării judecătorești prin probe

pertinente și concludente.

Cu privire la acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Ivașcinenco

Evghenii, instanța de apel a admite în principiu acțiunea civilă în latura materială

ale acestuia, urmînd ca asupra cuantumului pretențiilor înaintate să se expună

instanța civilă. Or, la caz, în cadrul cercetării judecătorești, deși s-a constatat că

bunul imobil ce a aparținut cu drept de proprietate din str. XXXXX, mun.

Chișinău lui Ivașcinenco Evghenii a fost înstrăinat în baza unei procuri false lui

Filat Rodica, aceasta din urmă, după procurarea bunului, a înstrăinat imobilul

altei persoane, care figurează în prezentă cauză penală în calitate de martor, prin

urmare, instanța de apel nu este în drept să admită solicitarea lui Ivașcinenco

Evghenii privind restituirea bunului în natură, atîta timp cît la tranzacția privind

cumpărarea-vînzarea bunului au fost implicate mai multe persoane, fapt ce

denotă că în acest sens, instanța de fond incorect a dispus încasarea din contul lui

Gurschi Elena și Gălățanu Liliana în beneficiul lui Ivașinenco Evghenii suma de

889 989 lei cu titlu de prejudiciu materiale ce echivalează cu costul bunului imobil,

or partea vătămată a solicitat restituirea bunului în natură urmare a restituției

buului care a ieșit din posesia proprietarului fără acordul acestuia.

Totodată, acțiunea civilă nu poate fi examinată în cadrul procesului penal

datorită faptului că nu au fost indicate în acțiunea civilă a părții vătămate părțile

care urmează să restitui bunul imobil, urmare a restituției civile.

- avocatul Radu Sergiu în numele inculpatei Grecu Liliana, prin care

invocând temei dispozițiile art. 427 pct. 2), 6), 8), 10), 11), 12), 13) Cod de

procedură penală, a solicitat casarea deciziei cu remiterea cauzei spre rejudecare

în instanța de apel.

- avocatul Cazacu Veaceslav în numele inculpatei Gurschi Elena, prin care

invocând ca temei dispozițiile art. 427 pct. 2), 6), 8), Cod de procedură penală, a

solicitat casarea deciziei instanței de apel, casarea sentinței primei instanțe, cu

remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, pronunțarea unei noi

hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Gurschi Elena să

fie achitată din motivul lipsei faptei infracțiunii.

- inculpatul Gajosu Dinu, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de

apel, casarea sentinței primei instanțe, cu remiterea cauzei spre rejudecare în

instanța de apel, pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru

prima instanță prin care să fie achitat.

- avocatul Barbaroș Alexei, în numele inculpatului Gonța Viorel, prin care

invocând temei dispozițiile art. 427 pct. 6), Cod de procedură penală, a solicitat

60

casarea deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei spre rejudecare în instanța

de apel, în alt complet;

- partea vătămată Ivașinenco Evghenii, prin care a solicitat casarea deciziei

instanței de apel, aplicarea unei pedepsei mai aspre și restituirea terenului cu casă

din str. Lăpușnei 11, mun. Chișinău.

5.1. În motivarea recursului ordinar, avocatul Radu Sergiu în numele

inculpatei Grecu Liliana a menționat că:

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel, acestea nefiind indicate și nici nu cuprind motivarea juridică de respingere a

acestora;

- concluziile instanței de apel nu au fost întemeiate pe probele cercetate în

ședința de judecată a instanței de apel, fără a examina în ansamblu bazându-se pe

versiunea învinuirii fără a le verifica critic;

- faptul continuării examinării cauzei în apel, de un alt complet de judecată,

doar cu ultimul cuvânt al unui inculpat, fără reluarea examinării cauzei de la

început, consideră că este un abuz, care pune la îndoială legalitatea deciziei și

obiectivitatea și nepărtinirea judecătorilor;

- nu sunt întrunite elementele infracțiunii;

- s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale;

- există o cauză de înlăturare a răspunderii penale, sau aplicarea pedepsei a

fost înlăturată de o nouă lege;

- faptei - săvârșite, i s-a dat o încadrare greșită;

- a intervenit o lege penală mai favorabilă condamnatului;

- prima instanță n-a respectat normele critice și a pronunțat o sentință

ilegală;

- instanța de apel a menținut ilegalitatea neintrând in esență;

- în dispozitivul sentinței primei instanțe și deciziei instanței de apel nu este

arătată soluția privind acțiunile incriminate în baza art. 361 alin. (2), lit. b) și d)

Cod penal;

- în instanța de apel a fost respins demersul apărării de interogare a

martorilor pentru a verifica declarațiile acestora;

- instanțele n-au motivat deloc pentru fiecare probă separat, care din ele

dovedește vina și care și cum o dezvinovățește;

- deși în dispozitivul deciziei este stipulat că, decizia motivată va fi

pronunțată în ședință publică la data de 07.05.2019 ora 14:00, potrivit recipiselor

semnate de participanții la proces se atestă data pronunțării deciziei și înmânării

copiilor acestea, la data de 22.05.2019;

- inculpata este îndreptățită să declare recurs, iar termenul de recurs

urmează a fi considerat ca fiind respectat, acesta începând să curgă la data de

23.05.2019 respectiv, recursul declarat urmează a fi considerat ca fiind depus în

termen.

5.2. În motivarea recursului ordinar, avocatul Cazacu Veaceslav în numele

61

inculpatei Gurschi Elena a menționat că:

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel;

- nu sunt întrunite elementele infracțiunii;

- instanțele de fond au dat o apreciere greșită probelor;

- acuzarea și-a bazat învinuirea inculpatei Gurschi Elena doar pe niște

presupuneri și declarații eronate;

- instanțele de fond nu s-au expus asupra probelor înaintate de partea

apărării care confoirmă nevinovăția inculpatei Gurschi Elena;

- nu s-a probat faptul dobândirii ilicite de către Gurschi Elena, prin abuz de

încredere și înșelăciune de la Moldovschi Maxim a sumelor formulate de acesta;

5.3. În motivarea recursului ordinar, inculpatul Gajosu Dinu a menționat că:

- prima instanță și instanța de apel își întemeiată soluția pe probe care au

fost dobândite cu încălcări esențiale a Codului de procedură penală;

- instanța de judecată nu a ținut cont de declarațiile inculpatului Gajosu

Dinu și părții vătămate Moldovschi Maxim;

- în cadrul urmăririi penale și judecării cauzei nu a fost adusă nici o probă,

care ar confirma faptul înțelegerii prealabile, că au fost împărțite rolurile, cine le-a

împărțit, între cine concret, cine și ce acțiuni urma să întreprindă și a întreprins,

care acțiuni concrete în acest plan le-a realizat nemijlocit Dinu Gajosu... Cine urma

să falsifice și cine a falsificat decizia Consiliului mun. Chișinău? Care sunt

acțiunile lui Dinu Gajosu la acest capitol? Cîți euro a primit nemijlocit Dinu

Gajosu etc?;

- rechizitoriul în privința lui Gajosu Dinu este contrar prevederilor de la art.

296 alin. (2) Cod de procedură penală, în partea a doua a rechizitoriului, în

expunere, nu este reflectată analiza probelor care confirmă fapta și vinovăția

învinuitului, argumentele invocate de învinuit în apărarea sa și rezultatele

verificării acestor argumente, circumstanțele care atenuează sau agravează

răspunderea învinuitului, etc. Nu sunt aduse, deoarece acestea nu există;

- punerea sub acuzare și învinuire a lui Dinu Gajosu contravine legislației

procesuale în vigoare;

- în privința lui Dinu Gajosu nu există un act de sesizare prevăzut de art. 262

Cod de procedură penală, în special: 1) plîngere; 2) denunț; 3) autodenunț; 4)

depistare nemijlocit de către organul de urmărire penală sau procuror a bănuielii

rezonabile cu privire la săvârșirea unei infracțiuni, care ar indica, că Dinu Gajosu a

comis infrațiunea imputată. În temeiul normei citate, procesul penal poate fi

pornit doar în baza actelor de sesizare menționate. Respectiv, în privința lui Dinu

Gajosu nu este pornit un proces penal, iar acțiunile de urmărire penală efectuate

în privința lui, inclusiv, recunoașterea în calitate de bănuit, învinuit, punerea sub

învinuire, înaintarea acuzării, alte acțiuni procesuale, contravin prevederilor de 1

art., art.274, 279, deoarece aceste acțiuni pot fi efectuate doar după pornirea

urmăririi penale;

62

- potrivit încheierii judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din luna iulie 2012,

s-a autorizat interceptarea convorbirilor și înregistrarea de imagini care vor avea

loc între Moldovschi Maxim și persoana pe numele Elizaveta. Aceasta încheiere a

fost emisă în cadrul dosarului penal nr. XXXXX. Stenogramele care sunt prezente

în materialele cauzei penale sunt obținute în cadrul cauzei penale nr. XXXXX.

Gajosu Dinu a fost recunoscut ca bănuit la data de 26.11.2012, învinuit la data de

21.02.2013 și 11.03.2013, în cadrul cauzei penale nr. XXXXX. Astfel consideră că

probele sunt administrate cu încălcarea a prevederilor Codului de Procedură

Penală;

- prima instanță nu s-a pronunțat asupra demersului de declarare a nulității

probelor, nu a motivat din care considerente a respins probele prezentate de

apărare și chiar a ignorant declarațiile lui Moldovschi Maxim care a declarat că

niciodată nu a dus cu Gajosu Dinu discuții de rezolva careva întrebări, influența

pe cineva din funcționari, de a primi sau transmite careva sume de bani;

5.4. În motivarea recursului ordinar, avocatul Alexei Barbaroș în numele

inculpatului Gonța Viorel a menționat că:

- nu s-a dovedit prin nici o probă concludentă și pertinentă faptul

transmiterii de către Gonța Viorel a mijloacelor bănești primite de la Trofin

Nicolae, lui Gurschi Elena, invocând faptul că a fost remunerat de ultima cu

diferite sume bănești pentru complicitate la infracțiune, pe care le folosea în

interes personal;

- probatoriul acumulat în coroborare cu semnele componenței infracțiunii

incriminate lui Gonța Viorel, nu dovedesc vinovăția lui în comiterea acesteia;

- instanța nu poate pune la baza sentinței de condamnare anumite discuții

înregistrate în urma convorbirilor telefonice;

- instanța de apel nu a motivat plauzibil soluția dispusă care contrazice

dispozitivul hotărârii, motivele pe care se întemeiază soluția nu sunt desfășurate

pe deplin;

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel;

5.5. În motivarea recursului ordinar, partea vătămată Ivașinenco Evghenii a

menționat că:

- nu este de acord cu decizia instanței de apel deoarece nu s-a expus asupra

întoarcerii terenului cu casă care îi aparține;

- ședințele de judecată au avut loc fără participarea inculpatei Gurschi Elena

care putea da declarații în favoarea ei.

la cererea de recurs depusă pe data 21 iunie 2019, prin care a solicitat admiterea

recursului în sensul formulat.

penal lărgit concluzionează că, acestea urmează a fi respinse, din următoarele

considerente.

63

Potrivit prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală,

instanța de recurs judecând recursul, este în drept de al respinge ca inadmisibil, cu

menținerea hotărârii atacate, în cazul în care se constată că recursul nu a fost

declarat cu respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu este

întemeiat legal (este nefondat). Recursul este nefondat în cazul când hotărârea

atacată este legală, întemeiată și motivată.

În conformitate cu art. 427 Cod de procedură penală, hotărârea instanței de

apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și apel în baza temeiurilor stipulate expres în acest articol. În

sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și

de apel.

7.1 Cu referire la recursul ordinar declarat de către partea vătămată Ivașinenco

Evghenii.

Conform art. 422 Cod de procedură penală, termenul de recurs este de 30 de

zile de la data pronunțării deciziei.

Potrivit art. 231 alin. (3) Cod de procedură penală, la calcularea termenelor

pe zile nu se ia în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua în care

acesta se împlinește.

În corespundere cu art. 418 alin. (1), 338 alin. (2)-(4), 340 alin. (1) Cod de

procedură penală, instanța de apel pronunță public dispozitivul hotărârii, fapt

despre care se consemnează în procesul-verbal. Hotărârea motivată se pronunță la

fel public, în termen de până la 30 de zile. Copia de pe hotărârea motivată se

înmânează participanților prezenți la ședința de judecată. Participanților care nu

s-au prezentat în ședința de judecată li se expediază, în termen de 3 zile, copia de

pe hotărârea motivată.

Sub acest aspect se atestă că, potrivit materialelor dosarului, dispozitivul

deciziei adoptate de către instanța de apel a fost pronunțat la data 04 aprilie 2019,

în prezența procurorului, inculpaților, avocaților acestora și partea vătămată

Ivașinenco Evghenii, fapt confirmat prin procesul-verbal al ședinței de judecată în

instanța de apel și dispozitivul deciziei adoptate, din care rezultă că aceștia au fost

înștiințați despre ziua și ora pronunțării deciziei integrale și anume pentru data de

07 mai 2019, ora 14:00. Ședința din 07 mai 2019, ora 14:00 privind pronunțarea

deciziei motivate a fost amânată pentru data de 22 mai 2019, ora 14:00.

Tot din materialele dosarului se constată că copia deciziei motivate, a fost

expediată inculpaților și părților vătămate fapt confirmat prin recipisa anexată la

materialele cauzei.

Tot din procesul-verbal al ședinței de judecată în instanța de apel se

constată că, la data stabilită, în prezența avocatului inculpatei Gurschi Elena –

Cazacu Veaceslav, avocatului inculpatului Gonța Viorel – Barbăroșie Alexei,

avocatului inculpatei Grecu Liliana – Radu Sergiu, și părții vătămate Ivașinenco

Evghenii, a fost pronunțat dispozitivul deciziei motivate, fiindu-le înmânată

64

participanților la proces copia deciziei motivate, celorlalți participanți fiindu-le

expediată prin intermediul oficiului poștal.

Deci, decizia atacată a fost pronunțată în condițiile legii la 22 mai 2019,

ședință despre care partea vătămată Ivașinenco Evghenii a cunoscut, fiindu-i

cunoscută și soluția pe caz.

Colegiul menționează că, partea vătămată Ivașinenco Evghenii a declarat

recurs ordinar împotriva hotărârilor judecătorești adoptate la caz, la data de 06

martie 2020, fapt confirmat prin data înregistrării la Curtea Supremă de Justiție,

adică peste termenul prevăzut de lege, termenul scadent fiind data de 21 iunie

2019.

Așadar, în cauza deferită judecării Colegiul specifică faptul că pentru partea

vătămată Ivașinenco Evghenii termenul de atac prevăzut de art. 422 Cod de

procedură penală, se calculează începând cu data de 23 mai 2019, adică a doua zi

după pronunțarea deciziei, ținând cont de dispozițiile art. 231 alin. (3), (5) Cod de

procedură penală și expiră la sfârșitul zilei de 21 iunie 2019.

Prin urmare, recursul părții vătămate Ivașinenco Evghenii declarat la 06

martie 2020, nu se încadrează în termenul limită prevăzut de art. 422 Cod de

procedură penală.

La acest capitol este de menționat că art. 422 Cod de procedură penală, nu

prevede repunerea în termen a recursului ordinar, nici o altă procedură legală de

a calcula termenul de recurs decât de la data pronunțării deciziei motivate, iar art.

230 alin. (2) Cod de procedură penală prescrie expres că în cazul în care pentru

exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea

acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste

termen.

Prin urmare, durata termenului de recurs este stabilită prin lege. Acest

termen nu poate fi prelungit sau scurtat de instanța de judecată. El este absolut și

are un caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul

de a exercita calea de atac.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că

acesta este declarat peste termen.

Astfel, odată ce recursul ordinar al părții vătămate Ivașinenco Evghenii este

declarat peste termen, urmează a fi respins ca inadmisibil.

7.2 Cu referire la recursurile ordinare declarate de către avocatul Radu Sergiu în

numele inculpatei Grecu Liliana, de către avocatul Cazacu Veaceslav în numele inculpatei

Gurschi Elena, de către inculpatul Gajosu Dinu cu supliment, de către avocatul Barbaroș

Alexei în numele inculpatului Gonța Viorel.

Recursurile declarate de recurenți sunt întemeiate în baza pct. 2), 6), 8), 10),

11), 12) și 13) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, potrivit cărora, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise

de instanțele de fond și de apel, invocând cazurile de casare incidente, în opinia

65

acestuia, în prezenta cauză și anume: instanța nu a fost compusă potrivit legii ori au

fost încălcate prevederile art.30, 31 și 33; hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este

expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței;

nu au fost întrunite elementele infracțiunii; faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică

greșită; s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale; persoana

condamnată a fost judecată anterior în mod definitiv pentru aceeași faptă sau există o

cauză de înlăturare a răspunderii penale, sau aplicarea pedepsei a fost înlăturată de o nouă

lege sau anulată de un act de amnistie, a intervenit decesul inculpatului ori a intervenit

împăcarea părților în cazul prevăzut de lege; faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică

greșită precum și a intervenit o lege penală mai favorabilă condamnatului.

Reieșind din argumentele aduse de către avocatul Radu Sergiu în numele

inculpatei Grecu Liliana cu referire la temeiul pentru recurs prevăzut la art. 427

alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia

că acestea nu pot servi temei pentru casarea deciziei recurate, or sub acest aspect

avocatul face referire la faptul că judecătorul din completul de judecată nu era în

drept să participe la examinarea cauzei penale în ordine de apel.

Colegiul penal lărgit lecturând materialele cauzei nu a stabilit existența unor

impedimente sau cauze privind incompatibilitatea judecătorului din instanța de

apel, or, prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii cu nr. 454/22 din

03.10.2018, s-a decis admiterea demersului Procurorului General al Republicii

Moldova, Eduard Harunjen, referitor la suspendarea judecătorilor L. Brînză, L.

Ouș și G.Moscalciuc din funcția de judecători ai Curții de Apel Chișinău, până la

rămânerea definitivă a hotărârii pe cauza penală intentată în privința acestora, iar

prin încheierea președintelui Curții de Apel Chișinău, Pleșca Ion din 16 ianuarie

2019, s-a dispus examinarea cauzei penale în completul de judecătă care va fi

format din Președintele ședinței, judecătorul – I. Mînăscurtă și judecătorii S.

Balmuș, S. Furdui.

Totodată, Colegiul constată că la examinarea cauzei în ordine de apel

apărarea nu a înaintat un demers de recuzare a judecătorului.

Referitor la temeiul pentru recurs invocat de către recurenți prin prisma pct.

6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit menționează că

în cauza supusă judecării sunt aplicabile atunci când instanța de apel nu s-a expus

asupra tuturor motivelor invocate în apel și nu s-a motivat întemeiat hotărârea

judecătorească.

Colegiul penal lărgit respinge ca nefondate alegațiile recurenților în această

parte și reiterează că invocarea unor pretinse erori admise la etapa judecării cauzei

de instanța de apel, urmează a fi precedate de o motivare corespunzătoare privind

esența acestora și indicarea expresă a circumstanțelor cauzei cărora sunt

subsecvente.

Verificând hotărârea atacată, Colegiul penal lărgit apreciază că aceasta

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe care

66

instanța de apel le-a expus în hotărârea adoptată, echivalează cu o motivare

conformă rigorilor și exigențelor impuse de art. 6 CEDO.

De asemenea, instanța de recurs în prezenta speță nu acceptă criticile

recurenților, precum că hotărârea instanței de apel este una nemotivată și ilegală,

semnalându-se astfel nerespectarea cerințelor art. 414 alin. (1) Cod de procedură

penală, care prevăd că instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform

materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de

apel.

Tot aici, urmează de menționat, că motivarea hotărârii este un proces de

analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului care nu presupune în mod

necesar expunerea tuturor elementelor amănunțit, atât timp cât sunt valorificate

toate aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt menționate

componentele obligatorii ale unei motivări a hotărârii penale, adică așa cum s-a

procedat, de altfel, în cauza dată. Instanța de apel fiind investită cu o situație de

fapt, ca urmare a efectuării cercetării judecătorești, a expus situația de fapt

reținută în cauză și a concluzionat corect de a casa parțial sentința primei instanțe

cu emiterea unei noi hotărâri.

Prin urmare, contrar celor invocate de către recurenți, Colegiul verificând

lucrările dosarului remarcă că, instanța de apel a examinat cauza sub toate

aspectele, complet și obiectiv, a cercetat suplimentar materialele cauzei în ședința

instanței de apel, cu consemnarea lor în procesul verbal al ședinței de judecată,

adoptând în consecință o soluție argumentată privind respingerea apelurilor

declarate de către avocatul Radu Sergiu în numele inculpatei Grecu Liliana, de

către inuclpata Grecu Liliana, de către avocatul Corțac Nicolae în numele

inculpatei Gurschi Elena, de către avocatul Potereanu Dina în numele inculpatei

Gurschi Elena, de către avocatul Bodnariuc Alexandr în numele inculpatului

Gajosu Dinu și de către avocatul Guzun Vladimir în numele inculpatului Gajosu

Dinu și de admitere a apelurilor declarate de către procurorul Frunza-Badan Ina,

de către partea vătămată Ivașinenco Evghenii, de către avocatul Matușenco Ion în

numele părții vătămate Moldovschi Maxim și de către partea vătămată Trofim

Nicolae, cu casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță prin care: Gurschi Elena a fost recunoscută

vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin.(2), (3), 190 alin.(5), 326

alin.(3) lit. a) Cod penal, iar în conformitate cu art. 84 Cod penal, pentru concurs

de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, stabilindu-i-se pedeapsă

definitivă sub formă de 21 (douăzeci și unu) ani închisoare, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip închis, pentru femei, cu amendă 1000 (o mie) unități

convenționale (20 000 lei), cu privarea de dreptul de a exercita activități legate de

gestionarea mijloacelor bănești pe un termen de 5 (cinci) ani; Gălățeanu Ludmila a

fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5),

190 alin. (5) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de 8 (opt) ani 6

67

(șase) luni închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis, pentru

femei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 5 (cinci)

ani; Gonța Viorel a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 42 alin. (5), 190 alin. (5) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 8 (opt) ani 6 (șase) luni, cu ispășirea pedepsei în

penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un

termen de 5 (cinci) ani.

Totodată, Colegiul penal lărgit reține ca întemeiată și soluția instanței de

apel prin care a fost dmisă parțial acțiunea civilă a părții vătămate Moldovschi

Maxim și s-a încasat de la Gurschi Elena suma de 86 000 (optzeci și șase mii) Euro

și în mod solidar în beneficiul acesteia de la Gurschi Elena Ion și Viorel Gonța

suma de 54 000 (cinzeci și patru mii) Euro; a fost admisă parțial acțiunea civilă a

părții vătămate Trofim Nicolae și se încasează în mod solidar în beneficiul acesteia

de la Gurschi Elena Ion și Viorel Gonța suma de 520 000 (cinci sute douăzeci mii)

Euro; a fost admisă parțial acțiunea civilă a părții vătămate Arapu Anatolie și se

încasează în beneficiul acesteia de la Gurschi Elena Ion, suma de 132 000 (o sute

treizeci și două mii) lei; a fost admisă acțiunea civilă a părții vătămate Rozembac

Lilia și se încasează în beneficiul acesteia de la Gurschi Elena Ion suma de 28 500

(douăzeci și opt mii cinci sute) Euro, preucum și a fost admisă în principiu

acțiunea civilă în latura materială, a părții vătămate Ivașcinenco Evghenii, urmînd

ca asupra cuantumului pretențiilor înaintate să se expună instanța civilă.

Tot la acest capitol, instanța de recurs reține că, așa cum rezultă din textul

deciziei atacate, instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu

prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, respectiv hotărârea

cuprinde temeiurile de fapt și de drept ce au dus, la caz, la respingerea apelurilor

declarate de către avocatul Radu Sergiu în numele inculpatei Grecu Liliana, de

către inuclpata Grecu Liliana, de către avocatul Corțac Nicolae în numele

inculpatei Gurschi Elena, de către avocatul Potereanu Dina în numele inculpatei

Gurschi Elena, de către avocatul Bodnariuc Alexandr în numele inculpatului

Gajosu Dinu și de către avocatul Guzun Vladimir în numele inculpatului Gajosu

Dinu și de admitere a apelurilor declarate de către procurorul Frunza-Badan Ina,

de către partea vătămată Ivașinenco Evghenii, de către avocatul Matușenco Ion în

numele părții vătămate Moldovschi Maxim și de către partea vătămată Trofim

Nicolae, cu casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri.

Colegiul penal lărgit reține că, în recursul declarat recurenții critică în bună

parte hotărârea instanței de apel, prin prisma faptului că nu au fost apreciate la

justa valoare probele prezentate de către partea apărării. Însă, verificând

temeinicia deciziei adoptate de către instanța de apel, Colegiul consideră că

criticile menționate nu și-au găsit confirmarea la caz, deoarece în urma analizei

hotărârii contestate, atât cumulul de probe prezentate de către partea acuzării, cât

și cele prezentate de către partea apărării, toate au fost apreciate prin prisma art.

101 Cod de procedură penală.

68

Totodată, raportat la criticile recurenților, Colegiul reiterează că aceștia se

referă în principal la chestiunea de apreciere a probelor. Prin urmare, reieșind din

analiza textuală a recursului ordinar declarat, se constată că autorul acestuia

expune conținutul unor probe cercetate de instanțele de fond, după care în cele

din urmă conchide că acestea constituie un ansamblu probator indubitabil prin

care se confirmă nevinovăția inculpaților în comiterea infracțiunilor imputate.

Elocvent în acest sens, se impune precizarea că aprecierea probelor este

unul din cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul

volum de muncă depus de către organele de urmărire penală, instanțele

judecătorești, cât și de părțile în proces, se concentrează pe soluția ce va fi dată în

urma acestei activități. Aprecierea probelor după intima convingere a

judecătorului trebuie să se bazeze pe prevederile legale, iar convingerea intimă se

întemeiază pe examinarea tuturor probelor în ansamblu, sub toate aspectele,

complet și obiectiv. Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după

pertinența, concludența, veridicitatea și utilitatea acestora și toate probele în

ansamblu lor sunt apreciate din punct de vedere al coroborării acestora.

Însă, cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate fi

invocată la această etapă a procedurilor, instanța de recurs reiterează că la etapa

judecării recursului nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă apreciere

materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de

instanțele ierarhic inferioare, aceasta fiind atributul exclusiv al instanțelor de fond.

Din aceste considerente, Colegiul penal lărgit nu va analiza și verifica

probele administrate în cauză, deoarece în speța deferită judecării nu s-a constatat

discrepanța între cele reținute de instanța de apel și conținutul real al probelor sau

ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei

soluții decât cea pe care materialul probator o redă.

De asemenea, instanța de recurs în prezenta speță nu acceptă criticile

recurenților, precum că careva probe incontestabile, precum că inculpații au

săvârșit infracțiunea imputată, la dosar lipsesc cu desăvârșire și acuzatorul de stat

nu a prezentat instanței aceste probe în procesul judecării cauzei deoarece, or,

instanța de apel, analizând în ansamblu probele cauzei penale date prin prisma

art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, veridicității și coroborării lor, corect au încadrat juridic acțiunile

inculpaților în baza art. 42 alin.(2), (3), (5), 190 alin.(5), 326 alin.(3) lit. a) Cod penal.

Instanța de recurs reține că, așa cum rezultă din textul deciziei atacate,

instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1)

pct. 8) Cod de procedură penală, respectiv hotărârea cuprinde temeiurile de fapt și

de drept ce au dus, la caz, la casarea parțială a sentinței, cu emiterea unei noi

hotărâri.

Așadar, Colegiul penal lărgit consideră că în cauza dată, nu și-au găsit

confirmarea temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, invocat de către recurenți.

69

În continuare, Colegiul lărgit reține că, avocatul Radu Sergiu în numele

inculpatei Grecu Liliana și avocatul Cazacu Veaceslav în numele inculpatei

Gurschi Elena, invocă incidența în prezenta speță, a temeiului de casare prevăzut

la pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și anume că nu au fost întrunite

elementele infracțiunii, temei care este aplicabil atunci când nu a fost stabilită fapta

care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă

prin intermediul cărora s-au constatat elementele infracțiunii, ori când nu au fost

stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii.

În argumentarea recursurilor declarate prin prisma temeiului de recurs

nominalizat mai sus, în opinia recurenților probele administrate în ședințele

instanțelor de fond nu demonstrează vinovăția inculpatelor Grecu Liliana și

Gurschi Elena cele incriminate acestora, urmând ca acesta să fie achitate.

Analizând circumstanțele și materialele cauzei, în raport cu argumentele

expuse de recurenți prin prisma temeiului invocat pentru recurs, Colegiul

consideră că, în prezenta speță criticile acestora sânt neîntemeiate, deoarece

instanțele de fond și-au motivate sufficient și amplu concluzia privind vinovăția

inculpatei Grecu Liliana în comitera infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod

penal, precum și a inculpatei Gurschi Elena - în săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 42 alin.(2), (3), 190 alin.(5), 326 alin.(3) lit. a) Cod penal.

Instanța de apel, contrar criticilor expuse în recursuri, a constatat și reținut

starea de fapt și de drept, motivând desfășurat concluziile sale, inclusive referitor

la prezența e elementele constitutive ale infracțiunilor imputate.

Criticile recurenților, precum că organul de urmărire penală în învinuirea

formulată nu a adus probe pentru învinuirea înaintată inculpatelor, iar instanțele

de fond în sentința de condamnare a lui Grecu Liliana și Gurschi Elena nu deține

nici o probă care ar demonstra vinovăția acestora, sunt neîntemeiate, deoarece

reieșind din conținutul hotărârilor adoptate la caz, instanțele de fond au cercetat

cumulul de probe ce dovedesc comiterea infracțiunilor săvârșite de inculpate,

consemnându-le și înprocesul verbal al ședințelor de judecată.

Colegiul lărgit reține că, deși, în prezenta cauză supusă judecării, au fost

administrate un șir de probe indirecte în coraport cu cele directe, potrivit

considerentelor teoretice și jurisprudenței, în cazul dacă există două sau mai multe

probe indirecte, acestea ar putea fundamenta o hotărâre de condamnare, dacă din

înlănțuirea lor logică rezultă o concluzie univocă referitoare la vinovăția

inculpaților, fapt incident și în prezenta speță.

De altfel, Colegiul lărgit reiterează că, indiscutabil, chestiunea cu privire la

aprecierea probelor dată de instanțele ierarhic inferioare, care este invocată la caz

printre altele și de recurenți, aceasta ține de starea de fapt a cauzei, iar stabilirea ei

este de competența instanțelor de fond.

Prin urmare, având în vedere și jurisprudența constantă a Colegiului penal

al Curții Supreme de Justiție, se reține că regula generală desprinsă din dispozițiile

art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că la etapa de judecare a

70

recursului ordinar instanța de recurs verifică erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel, în baza temeiurilor stipulate expres de norma respectivă, dar

nu apreciază sau face o reapreciere a stării de fapt reținute în speță.

În urma studiului lucrărilor dosarului, în opinia Colegiului, nu și-a găsit

confirmarea nici temeiul pentru recurs invocat de către avocatul Radu Sergiu în

numele inculpatului Grecu Liliana prin prisma pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, în prezenta speță, deoarece prima instanță și-a motivat

întemeiat soluția adoptată, acordând deplină eficiență prevederilor art. 61, 75 Cod

penal, la soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei inculpatei

și nu a admis careva erori, stabilind justificat, în privința acestuia, pedeapsă sub

formă de amendă.

Contrar celor invocate de recurent, instanța de recurs relevă că, în cazul

săvârșirii unei infracțiuni, instanța de judecată este singura în măsură să

înfăptuiască nemijlocit acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul

care a comis infracțiunea, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării

operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul

penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei.

Nu se constată existența unor erori inclusiv și la individualizarea și

stabilirea pedepsei deoarece, pedeapsa aplicată inculpaților este una echitabilă,

legală și individualizată, fiind argumentată de către instanța de apel sun aspectul

capabilității de restabilire a echitații sociale, capabilă totodată și să realizeze

scopurile legii penale și pedepsei penale, potrivit art. 61 Cod penal.

Sancțiunea art. 190 alin. (1) Cod penal, în baza căruia inculpata Grecu

Liliana, a fost condamnată, prevede pedeapsă cu închisoare de la 8 la 15 ani, cu

privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită

activitate pe un termen de pînă la 5 ani. Această infracțiune, clasificându-se ca una

deosebit de gravă, potrivit art. 16 alin. (5) Cod penal.

În cauza supusă judecării, instanța de apel a conchis că, urmările

prejudiciabile ale faptei și personalitatea inculpatei, corijarea și reeducarea

acesteea este posibilă cu aplicarea unei pedepse sub formă de închisoarea, or,

scopul pedepsei penale poate fi atins prin stabilirea unei pedepse sub formă de

închisoare.

Respectiv, după ce a stabilit pedeapsa potrivit tuturor criteriilor generale de

individualizare a pedepsei, continuând operațiunea de individualizare cu privire

la săvârșirea infracțiunii, ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui

vinovat, prima instanță a conchis că, inculpatei Grecu Liliana, urmează a-i fi

aplicată pedeapsa sub formă de închisoarea pe un termen de 8 ani, cu privarea de

dreptul de a ocupa activități de gestionare a mijloacelor bănești pe un termen de 5

ani.

Instanța de recurs ordinar apreciază că, la individualizarea pedepsei și

îndeosebi a modalității de executare a acesteia, instanțele de fond au acordat

deplină eficiență prevederilor art. 61, 75 Cod penal, constatând că pedeapsa

71

aplicată va fi echitabilă faptelor infracționale comise, ce corespunde normelor

legale și va atinge scopul de corectare și resocializare a inculpatei, precum și

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, ca urmare, sunt nejustificate alegațiile

avocatului Radu Sergiu privind efectuarea contrară prevederilor legale de către

instanțele de fond a unei individualizări a pedepsei în privința lui Grecu Liliana.

Astfel, instanța de apel și-a motivat hotărârea privind aplicarea în privința

inculpatei a pedepsei sub formă de închisoare, respectiv, în opinia Colegiului

penal lărgit, careva erori la individualizarea pedepsei, nu se atestă în cauza

deferită judecării.

Cu referire la temeiurile de casare a deciziei instanței de apel prevăzute de

prevederile art.427 alin.(1) pct.11) Cod de procedură penală, potrivit cărora,

hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile când, persoana

condamnată a fost judecată anterior în mod definitiv pentru aceeași faptă sau

există o cauză de înlăturare a răspunderii penale, sau aplicarea pedepsei a fost

înlăturată de o nouă lege sau anulată de un act de amnistie, a intervenit decesul

inculpatului ori a intervenit împăcarea părților în cazul prevăzut de lege.

Reieșind din această normă, Colegiul penal lărgit menționează că aceasta

cuprinde la rândul său 6 situații în care ar fi incidente casării hotărârile instanțelor

de fond, însă din recursul declarat de către avocatul Radu Sergiu, nu se atestă

existența nici unei argumentări sub aspectul cărei condiții î-și întemeiază criticile.

În aceste condiții instanța de recurs consideră că, în speță nu a fost

constatată prezența erorilor de drept prevăzute de art.427 alin.(1) pct.11) Cod de

procedură penală prin prisma argumentelor invocate de avocatul Radu Sergiu,

care ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs prin casarea deciziei

atacate.

Din atare considerente, Colegiul penal lărgit nu examinează criticile

referitoare la presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a

anumitor elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de

instanțele de fond, corectitudinea dispunerii condamnării inculpatului conform

infracțiunilor incriminate.

Se mai reține că, avocatul Radu Sergiu în numele inculpatei Grecu Liliana,

invocă în prezenta speță incidența cazului de casare prevăzut la pct. 12) alin. (1)

art. 427 Cod de procedură penală.

Din argumentele recursului declarat se constată, că în opinia apărării,

acțiunile inculpatei Grecu Liliana nu pot fi calificate conform art. 190 alin.(5) Cod

penal, ultima urmând a fi achitată.

Lecturând materialele cauzei și cercetând fapta incriminată inculpatei,

Colegiul penal lărgit apreciază ca fiind eronată invocarea temeiului pentru recurs

stipulat la pct. 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, precum că faptei

săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, întrucât instanțele de fond just au

72

încadrat acțiunile inculpatei Grecu Liliana, vinovăția acesteia fiind dovedită în

baza ansamblului de probe administrate la materialele cauzei.

Criticile apărătorului în partea ce se referă la faptul că instanțele de fond au

condamnat-o pe inculpata Grecu Liliana pentru a acoperi activitatea ilegală a lui

Stoian Radu cu soția sa Filat Rodica, care au început a fi favorizați din momentul

atribuirii acestora calitatea procesuală de martori, Colegiul penal lărgit le

consideră neîntemeiate și declarative, conturate de atitudine subiectivă a

recurentului față de cele constatate de către indtanțele de judecată, precum și

reieșind din faptul că vinovăția inculpatei a fost confirmată prin probele

administrate, care la rândul său au fost detaliat cercetare și analizate de către

instanțele de judecată.

La fel, sunt neavenite și argumentele apărătorului privind faptul că acțiunile

inculpatei Grecu Liliana nu puteau fi calificate în baza art. 190 alin.(5) Cod penal,

deaorece inculpata nu a dobândit careva bunuri de la Ivașinenco Evghenii,

invocând asupra faptului că casa indicată în rechizitoriu a fost dobândită ilegal de

către Filat Rodica.

Colegiul penal lărgit reține că, în recursul declarat recurentul critică în bună

parte hotărârea instanței de apel, prin prisma faptului că nu au fost apreciate la

justa valoare probele prezentate, în opinia căruia acestea nu dovedesc vinovăția

inculpatei în cele incriminate ei.

Însă, verificând temeinicia deciziei adoptate de către instanța de apel,

Colegiul penal lărgit consideră că criticile menționate nu și-au găsit confirmarea la

caz, deoarece în urma analizei hotărârii contestate, atât cumulul de probe

prezentate de către partea acuzării, cât și cele prezentate de către partea apărării,

toate au fost apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală.

Totodată, raportat la criticile recurentului, Colegiul penal lărgit reiterează că

aceștia se referă în principiu la chestiunea de apreciere a probelor. Prin urmare,

reieșind din analiza textuală a recursului ordinar declarat, se constată că autorul

acestuia expune conținutul unor probe cercetate de instanțele de fond, care în

opinia acestuia dovedesc nevinovăția inculpatului.

Colegiul penal lărgit reiterează că, aprecierea probelor este unul din cele

mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul volum de muncă

depus de către organele de urmărire penală, instanțele judecătorești, cât și de

părțile în proces, se concentrează pe soluția ce va fi dată în urma acestei activități.

Aprecierea probelor după intima convingere a judecătorului trebuie să se bazeze

pe prevederile legale, iar convingerea intimă se întemeiază pe examinarea tuturor

probelor în ansamblu, sub toate aspectele, complet și obiectiv. Legea stabilește că

probele admisibile sunt apreciate după pertinența, concludența, veridicitatea și

utilitatea acestora și toate probele în ansamblu lor sunt apreciate din punct de

vedere al coroborării acestora.

Așadar, Colegiul penal lărgit atestă, că la soluționarea cauzei instanța de

apel a ținut cont de prevederile art. art. 99-101, 414 Cod de procedură penală, a

73

cercetat probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de

vedere al coroborării lor, astfel întemeiat ajungând la concluzia privind

recunoașterea vinovăției inculpatei, or, din materialele dosarului penal rezultă cu

certitudine că Grecu Liliana după o înțelegere prealabilă cu Gurschi Elena și alte

personae nestabilite de organul de urmărire penală, a acționat cu scop cupidant în

vederea dobândirii și însușirii ilicite a bunurilor și anume a imobiluluiamplasat pe

str. XXXXX, ce apraține cet. Iavașinenco Evghenii.

Subsidiar, Colegiul penal subliniază că, potrivit jurisprudenței CtEDO nu se

mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea

demonstrând cu prisosință soluția dată de instanțele inferioare.

Or, în cazul în care instanțele de fond și-au motivat decizia luată, arătând în

mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru

a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de

recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției a

instanțelor respective (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c.Finlandei).

Cu privire la temeiurile invocate de recurent prevăzute la art. 427 alin. (1)

pct. 13) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit îl consideră neîntemeiat,

fiind unul doar declarativ, în care lipsesc argumentele concrete în determinarea

pretinsei erori de încadrare juridică.

Astfel, Colegiul penal lărgit conchide că temeiuri de a pune la îndoială

veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aceste

aspecte contestate și în prezentele recursuri, nu se identifică, or instanța de apel s-

a expus în decizia sa detaliat și argumentat asupra fiecărei chestiuni esențiale

invocate în apelurile declarate, iar motivarea din decizia acesteia, în virtutea

corectitudinii ei și pentru a evita repetări inutile, instanța de recurs ordinar o

acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care

în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că

art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu

poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de

Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces

echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o

instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse

atenției sale.

Față de cele ce preced, Colegiul atestă că instanța de apel la judecarea cauzei

nu a comis erori de drept, care ar impune casarea deciziei adoptate, fapt ce

impune respingerea, ca inadmisibile a recursurilor ordinare declarate de către

avocatul Radu Sergiu în numele inculpatei Grecu Liliana, de către avocatul

Cazacu Veaceslav în numele inculpatei Gurschi Elena, de către inculpatul Gajosu

Dinu cu supliment, de către avocatul Barbaroș Alexei în numele inculpatului

Gonța Viorel și de către partea vătămată Ivașinenco Evghenii.

74

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Se resping ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de către avocatul

Radu Sergiu în numele inculpatei Grecu Liliana, de către avocatul Cazacu

Veaceslav în numele inculpatei Gurschi Elena, de către inculpatul Gajosu Dinu cu

supliment, de către avocatul Barbaroș Alexei în numele inculpatului Gonța Viorel

și de către partea vătămată Ivașinenco Evghenii, cu menținerea deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 04 aprilie 2019, în cauza penală în privința lui

Gurschi Elena XXXXX, Gonța Viorel XXXXX, Gajosu Dinu XXXXX, Grecu Liliana

XXXXX.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 14 ianuarie 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Guzun Ion

75