1ra-88/2020 — Art. 42 alin. 2, alin. 3, 326 alin. 3 lit. a, art. 42 alin. 2, alin. 3, art. 190 alin. 5, art. 326 alin. 2 lit. b, d, art. 190 alin. 5, art. 190 alin. 5, art. 190 alin. 5 Cod penal.

Prin sentința Judecătoriei Botanica mun. Chișinău, din 08 noiembrie 2016: Gurschi Elena a fost recunoscută vinovată în comiterea infracțiunii prevăzute de art.art.42 alin. (2), (3), 326 alin. (2), lit. b), c) Cod penal, stabilindu-i-se o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar pentru femei. Gurschi Elena a fost recunoscută vinovată în comiterea infracțiunii prevăzute de art.art.42 alin. (2), (3), 190 alin. (2), lit.b), c) Cod penal, stabilindu-i-se o pedeapsă 1 sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar pentru femei, cu privarea de dreptul de a exercita activități de gestionare a mijloacelor bănești pe un termen de 3 ani. Gurschi Elena a fost recunoscută vinovată în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, stabilindu-i-se o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 10 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar pentru femei, cu privarea de dreptul de a exercita activități de gestionare a mijloacelor bănești pe un termen de 5 ani. Gurschi Elena a fost recunoscută vinovată în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (4) Cod penal, stabilindu-i-se o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 8 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar pentru femei, cu privarea de dreptul de a exercita activități de gestionare a mijloacelor bănești pe un termen de 5 ani. Gurschi Elena a fost recunoscută vinovată în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, stabilindu-i-se o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 10 ani, cu privarea de dreptul de a exercita activități de gestionare a mijloacelor bănești pe un termen de 5 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar pentru femei. În conformitate cu art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor stabilite, lui Gurschi Elena i-a fost stabilită o pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe termen de 20 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar pentru femei, cu privarea de dreptul de a exercita activități de gestionare a mijloacelor bănești pe un termen de 5 ani. În scopul executării pedepsei, a fost aplicată în privința lui Gurschi Elena măsura preventivă sub formă de arest. Termenul ispășirii pedepsei în privința lui Gurschi Elena, urmând a fi calculat din momentul reținerii, cu includerea termenului reținerii și termenului de aflare sub arest preventiv și arest la domiciliu, începând cu data de 28.08.2012 până la data de 09.04.2013, ulterior, începând cu data de 19.02.2014 până la data de 02.10.2015. Gajosu Dinu a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.art. 42 alin.(5), 326 alin.(2) lit. b) Cod penal, stabilindu-i-se o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani. Conform art. 90 Cod penal, a fost suspendată condiționat executarea pedepsei pe un termen de probă de 2 ani. Grecu Liliana a fost recunoscută recunoscută vinovată în comiterea infracțiunii prevăzute de ar. 190 alin. (5) Cod penal, stabilindu-i-se o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 8 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar pentru femei, cu privarea de dreptul de a exercita activități de gestionare a mijloacelor bănești pe un termen de 5 ani. În scopul executării pedepsei, a fost aplicată în privința Lilianei Grecu măsura preventivă sub formă de arest. 2 Termenul ispășirii pedepsei în privința inculpatei Grecu Liliana, urmând a fi calculat din momentul reținerii. Gălațanu Ludmila învinuită de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.42 alin. (5). 190 alin. (5) Cod penal, a fost achitată, pe motiv că nu s-a constatat existenta faptei infracțiunii. Gonța Viorel învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.42 alin. (5). 190 alin. (5) Cod penal, a fost achitat, pe motiv că nu s-a constatat existenta faptei infracțiunii. Au fost respinse acțiunile civile înaintate de părțile vătămate Moldovschi Maxim, Trofim Nicolae, Rozembac Lilia. A fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Arapu Anatolie și s-a dispus a încasa de la Gurschi Elena în beneficiul lui Arapu Anatolie suma de 7500 lei, cu titlu de prejudiciu material. În rest acțiunea civilă depusă de Arapu Anatolie, a fost respinsă. A fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Rusnac Veronica și s-a dispus încasarea de la Gurschi Elena în beneficiul lui Rusnac Veronica. suma de 120 161 lei și 20 bani, cu titlu de prejudiciu material și suma de 10 000 lei. cu titlu de prejudiciu moral. În rest acțiunea civilă depusă de Rusnac Veronica a fost respinsă. A fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Nuța Constantin și s-a dispus încasarea de la Gurschi Elena în beneficiul lui Nuța Constantin suma de 161 905 lei cu titlu de prejudiciu material și suma de 10 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral. În rest acțiunea civilă depusă de Nuța Constantin și Nuța Natalia, a fost respinsă. A fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Ivașcinenco Evghenii și dispusă a fi încasată în mod solidar de la Gurschi Elena și Grecu Liliana în beneficiul lui Ivașcinenco Evghenii, suma de 889 989 lei cu titlu de prejudiciu material și suma de 50 000 lei cu titlu de prejudiciu moral. În rest acțiunea civilă depusă de Ivașcinenco Evghenii a fost respinsă. A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Pentru a se pronunța, prima instanță a constatat că: Gurschi Elena a instigat-o pe Victoria Trocin la complicitate în obținere ilicită, pentru sine a banilor de la Maxim Moldovschi. Astfel, la inițiativa Elenei Gurschi, Victoria Trocin a susținut față de Maxim Moldovschi că este funcționar al Primăriei mun. Chișinău și are influență asupra altor persoane publice din Primăria mun. Chișinău, în vederea obținerii dreptului de proprietate pentru Maxim Moldovschi asupra loturilor aflate în proprietatea Primăriei. Astfel, Victoria Trocin la data de 24 iulie 2012 a pretins de la Maxim Moldovschi suma de 5000 euro pentru serviciile sale și influiențare a altor funcționari din cadrul Primăriei, în procesul de examinare a setului de documente înaintat de Maxim Moldovschi către Primărie, întru obținerea lotului de teren din 3 sectorul Botanica str. XXXXX, mun. XXXXX. Ulterior, prin înțelegere prealabilă Elena Gurschi cu Victoria Trocin au pretins de la Maxim Moldovschi mijloace bănești pentru achitarea lucrărilor de măsurat a terenului. Astfel, la 17.08.2012 sub controlul colaboratorilor CCCEC, Elena Gurschi a pretins și primit mijloace bănești în sumă de 3800 lei în preajma casei de locuit a acesteia situate în mun. Chișinău, bl. XXXXX, precum că pentru achitarea lucrărilor de măsurat, menționând că încă 300 lei urmează să achite la 18.08.2012 geodezistului Alexandru care a efectuat anterior măsurările terenului pe care urmează să-l legalizeze pe numele Maxim Moldovschi. La 28 august 2012, aproximativ pe la orele 15.15 min., Victoria Trocin în scopul primirii ilicite a banilor de la Maxim Moldovschi, a fixat întâlnirea și s-a întâlnit cu el în mun. Chișinău, str. XXXXX, lângă filiala Băncii de Economii. În acest timp Elena Gurschi se afla vizavi în casa cu nr. XXXXX din str. XXXXX. Astfel, Victoria Trocin în discuție cu Maxim Moldovschi a continuat să susțină că are influiență asupra persoanelor publice din cadrul Primăriei și a pretins și primit de la Maxim Moldovschi suma de 5 000 euro care conform cursului oficial al Băncii Naționale, constituie suma de 78 140 lei MD, pentru realizarea influienței asupra acestora în vederea determinării la obținerea dreptului de proprietate asupra loturilor aflate în proprietatea Primăriei. După primirea banilor, Victoria Trocin s-a deplasat și a intrat în scara nr. XXXXX a blocului din str. XXXXX din mun. Chișinău, unde s-a întâlnit cu Elena Gurschi și în scurt timp împreună au ieșit din scara blocului, fiind reținute. În cadrul acțiunilor de urmărire penală asupra Victoriei Trocin, a fost depistată și ridicată suma de 5000 euro, care potrivit cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei, echivalează cu suma de 78 140 lei. Tot Elena Gurschi, în perioada anului 2012, în scopul realizării planului criminal, având înțelegere prealabilă și împreună cu cetățeanul Dinu Gajosu, împărțind între ei rolurile, urmărind drept scop însușirea mijloacelor bănești de la Maxim Moldovschi și a intrat în posesia mijloacelor bănești ale acestuia. Astfel, la 21.08.2012 Elena Gurschi aflându-se în ograda Primăriei mun. Chișinău, amplasată pe bd. Ștefan cel Mare 83, împreună cu Dinu Gajosu în discuție cu Maxim Moldovschi, sustinînd că ei vor putea determina persoane publice din cadrul Primăriei mun. Chișinău să adopte hotărâre, favorabilă ultimului, și nu Victoria Trocin, precum că dețin influență asupra acestora și vor putea grăbi soluționarea problemei cu atribuirea lotului de teren pe numele familiei Moldovschi, a pretins suma de 5000 euro care conform cursului oficial al Băncii Naționale constituie 78 140 lei pentru realizarea influenței asupra acestora în vederea favorizării în obținerea dreptului de proprietate asupra loturilor aflate în proprietatea Primăriei. Astfel, prin acțiunile sale ilicite, în circumstanțele elucidate mai sus. a pretins și a primit de la partea vătămată Moldovschi Maxim suma totală de 5000 Euro, conform cursului oficial al Băncii Naționale constituie 78 140 lei. 4 Tot ea, întru impunerea încrederii lui Anatolie Arapu, în luna iunie anului 2012, prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu Viorica Niculiță, ultima aflîndu-se în preajma blocului locativ amplasat în mun. Chișinău, str. XXXXX, prin înșelăciune și abuz de încredere, prezentându-se ca angajata Primăriei mun. Chișinău, sub pretextul facilitării obținerii unei Decizii a Consiliului municipal privind repartizarea unui teren amplasat în mun. Chișinău. str. Testimițeanu pe numele lui Anatolie Arapu, precum și perfectarea setelor de documente necesare aferent terenului respectiv, a pretins 16 000 lei, dintre care a dobândit de la Anatolie Arapu suma de 8000 lei, cauzându-i o daună în proporții considerabile. După primirea mijloacelor bănești de la Arapu Anatolie, în aceiași zi,Viorica Niculiță, i-a transmis Elenei Gurschi 7500 lei, diferențe de 500 lei MD i-a însușit. Prin urmare, Elena Gurschi a dobândit de la Arapu Anatolie mijloace bănești în sumă totală de 7500 lei MD, cauzându-i daune în proporții considerabile. Tot ea, după o înțelegere prealabilă cu Grecu Liliana, și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, acționând cu scop cupidant în vederea dobândirii și însușirii ilicite a bunurilor, și anume a imobilului amplasat pe adresa str. XXXXX, ce aparține lui Ivașinenco Evghenii, aproximativ în luna iulie 2012 a obținut o procură din numele unui notar din Ucraina or. Odesa „L. I. Mihailova” în care erau indicate date eronate precum că Ivașinenco Evghenii l-a împuternicit pe Radu Stoian să dispună de proprietatea sa amplasată pe adresa mun. Chișinău., str. XXXXX, fapte care nu corespund adevărului. Ulterior, Gurschi Elena aproximativ în luna iulie 2012 i-a transmis lui Rasu Stoian împreună cu alte documente ce justifică dreptul de proprietate asupra imobilului nominalizat, procura din numele notarului din Ucraina or. Odesa ,,L.I. Mihailova” în care erau indicate date eronate precum că Ivașinenco Evghenii l-a împuternicit pe Radu Stoian să dispună de proprietatea sa amplasată pe adresa mun. Chișinău. str. XXXXX. La data de 20.07.2012, Radu Stoian a prezentat la biroul notarial „Malîșenco Natalia” pe adresa mun. Chișinău, str. XXXXX, împreună cu pachetul de acte primite de la Gurschi Elena, drept justificativă procură din numele notarului din Ucraina or. Odesa „L. I. Mihailova” în care erau indicate date eronate precum că Ivașinenco Evghenii l-a împuternicit pe Radu Stoian să dispună de proprietatea sa amplasată pe adresa mun. Chișinău. str. XXXXX. Tot atunci, în circumstanțele nominalizate, a fost întocmit un contract de vînzare - cumpărare conform căruia Radu Stoian acționând din numele lui Ivașinenco Evghenii a vândut lui Filat Rodica, casa de locuit cu suprafața totală de 110.3 m.p., construcția accesorie cu suprafața de 18.0 m.p. și lotul de pământ cu destinație pentru construcții cu suprafața totală de 0.44 ha situate în mun. Chișinău, str. XXXXX, la prețul de 889 989 lei, prin ce au fost cauzate părții vătămate Ivașinenco Evghenii daune în proporții deosebit de mari. Tot ea, la începutul lunii iulie 2013 până la 06.09.2013, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, 5 acționând conform unui plan bine determinat de a duce în eroare persoanele precum că este proprietarul ap. nr. XXXXX, de pe bd. XXXXX. mun. Chișinău, sub pretextul vinderii apartamentului în cauză, a dobândit de la Rusnac Veronica, mijloace bănești în sumă de 7060 euro, care conform cursului oficial al BNM, la 27.08.2013, constituie 120161.2 lei, după care cu mijloacele bănești a dispărut într-o direcție necunoscută, neonorându-și angajamentul asumat, pricinuindu-i astfel lui Rusnac Veronica un prejudiciu material în proporții deosebit de mari, în sumă de 120161.2 lei. Tot ea, în luna februarie 2013, prin abuz de încredere și înșelăciune, prezentându-se drept proprietară a apartamentului nr. XXXXX, amplasat pe bd. XXXXX. mun. Chișinău a dobândit ilicit de la Nuța Natalia și Nuța Constantin (feciorul lui Nuța Natalia), mijloace bănești sub formă de avans în sumă de 10 000 euro, care conform cursului oficial al BNM constituie 161 905 lei, prin intermediul Rîșcanu Diana, sub pretextul înstrăinării în baza unui contract de vînzare - cumpărare a bunului imobil indicat, care precum că i-ar fi aparținut, dreptul de proprietate de fapt deținându-l Grincova Tatiana, de la care Gurschi Elena nu a avut împuterniciri legale privind încheierea unor asemenea tranzacții cu bunul imobil - apartament nr. XX. amplasat în mun. Chișinău. bd. XXXXX. Dinu Gajosu, activând în calitate de specialist coordonator în cadrul Direcției relații cu publicul al Primăriei mun. Chișinău în baza contractului individual de muncă nr. XX din 17.08.2006. a contribuit la comiterea traficului de influență de către Elena Gurschi în următoarele circumstanțe. în perioada anului 2012, având înțelegere prealabilă împreuna cu Elena Gurschi, împărțind între ei rolurile, au întocmit un plan criminal, urmărind drept scop însușirea mijloacelor bănești de la Maxim Moldovschi și a intra în posesia mijloacelor bănești ale acestuia. Astfel, la 21.08.2012, Dinu Gajosu aflându-se în fața Primăriei mun. Chișinău amplasată pe bd. Ștefan cel Mare 83, împreuna cu Elena Gurschi în discuție cu Maxim Moldovschi, susținând că vor putea determina persoane publice din cadrul Primăriei mun. Chișinău să adopte hotărâre, favorabilă ultimului, precum că dețin influență asupra acestora și vor putea grăbi soluționarea problemei cu atribuirea lotului de teren pe numele familiei Moldovschi, a pretins suma de 5000 euro care conform cursului oficial al Băncii Naționale constituie 76 753 lei pentru realizarea influenței asupra acestora în vederea favorizării în obținerea dreptului de proprietate asupra loturilor aflate în proprietatea Primăriei. Grecu Liliana, după o înțelegere prealabilă cu Gurschi Elena și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, acționând cu scop cupidant în vederea dobândirii și însușirii ilicite a bunurilor, și anume a imobilului amplasat pe adresa str. XXXXX ce aparține cet. Ivașinenco Evghenii, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală, aproximativ în luna iulie 2012 au obținut o procură din numele unui notar din Ucraina or. Odesa „L. I. Mihailova” în care erau indicate date eronate precum că Ivașinenco Evghenii l-a împuternicit 6 pe Radu Stoian să dispună de proprietatea sa amplasată pe adresa mun. Chișinău str. XXXXX, fapte care nu corespund adevărului. Ulterior, Grecu Liliana împreună cu Gurschi Elena, aproximativ în luna iulie 2012 i-au transmis lui Radu Stoian împreună cu alte documente ce justifică dreptul de proprietate asupra imobilului nominalizat, procura din numele notarului din Ucraina or. Odesa „L. I. Mihailova” în care erau indicate date eronate precum că Ivașinenco Evghenii l-a împuternicit pe Radu Stoian să dispună de proprietatea sa amplasată pe adresa mun. Chișinău str. XXXXX. În continuare, la 20.07.2012, Radu Stoian a prezentat la biroul notarial „Malîșenco Natalia” pe adresa mun.Chișinău str. XXXXX împreună cu pachetul de acte primite de la Gurschi Elena, drept justificativă procură din numele notarului din Ucraina or. Odesa „L. I. Mihailova” în care erau indicate date eronate precum că Ivașinenco Evghenii l-a împuternicit pe Radu Stoian să dispună de proprietatea sa amplasată pe adresa mun. Chișinău str. XXXXX. Tot atunci, în circumstanțele nominalizate, a fost întocmit un contract de vînzare-cumpărare conform căruia Radu Stoian, acționând din numele Ivașinenco Evghenii a vândut cet. Filat Rodica casa de locuit cu suprafața totală de 110.3 m.p., construcția accesorie cu suprafața de 18.0 m.p. și lotul de pământ cu destinație pentru construcții cu suprafața totală de 0. 44 ha situate în mun. Chișinău str. XXXXX, la prețul de 889 989 lei, prin ce au fost cauzate părții vătămate Ivașinenco Evghenii daune în proporții deosebit de mari ale drepturilor și intereselor lui. Totodată, prima instanță a constatat, de către organul de urmărire penală, Elena Gurschi se învinuiește de faptul că, avînd înțelegere prealabilă și împreună cu Victoria Trocin, Viorica Niculița, Ludmila Gălațanu, Viorel Gonța, Dinu Gajosu și Liliana Grecu, împărțind între ei rolurile, a organizat și a săvârșit nemijlocit infracțiunile de escrocherie și trafic de influență în următoarele circumstanțe: Gurschi Elena în perioada anului 2008, susținând în discuțiile purtate cu Maxim Moldovschi că deține influență asupra mai multor funcționari din cadrul Primăriei mun. Chișinău, prin abuz de încredere, sub pretextul perfectării actelor necesare acordării dreptului de a procura imobilul care reprezintă o construcție nefinisată, amplasată pe str. XXXXX mun. Chișinău, precum și teritoriul aferent imobilului dat, a pretins de la Maxim Moldovschi și a primit mijloace bănești în sumă de 30 000 euro, care conform cursului oficial al Băncii Naționale pentru perioada dată constituie 456 748 lei, cauzîndu- i acestuia o daună considerabilă în proporții deosebit de mari. Tot Gurschi Elena de către organul de urmărire penală se învinuiește că, în perioada toamnei anului 2010, susținând că are influență asupra unor funcționari din cadrul Primăriei municipale, pe care contra unor sume bănești i-ar putea determina să semneze unele documente, conform cărora acesta va putea obține dreptul de a arenda un teren pentru o parcare în sectorul Botanica mun. Chișinău, în acest cop a pretins și primit de la Maxim Moldovschi suma de 54 000 euro, care conform cursului oficial al Băncii Naționale pentru perioada dată constituie 7 872 094,6 lei, auzându-i o daună considerabilă în proporții deosebit de mari. Tot Elena Gurschi, se învinuiește de către organul de urmărire penală de faptul că în perioada anilor 2011-2012, susținând că are influență asupra unor funcționari din cadrul Primăriei mun. Chișinău și contra unor sume bănești îi va putea determina să adopte hotărâri favorabile Maxim Moldovschi, a pretins și primit de la acesta suma de 56 000 euro care conform cursului oficial al Băncii Naționale pentru perioada dată constituie 893 172 lei pentru a putea obține în mod legal dreptul de proprietate asupra lotului de teren cu suprafața totală de 1.45 ha, amplasat în sectorul Botanica mun. Chișinău, cauzându-i o daună considerabilă în proporții deosebit de mari. Tot Gurschi Elena, se învinuiește de către organul de urmărire penală de faptul că a instigat pe Viorel Gonța, la complicitate în obținerea ilicită a banilor de la Maxim Moldovschi, pentru sine. Astfel, în toamna anului 2010, prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu Viorel Gonța, aflându-se în ograda primăriei mun. Chișinău, amplasată pe bd. Ștefan cel Mare 83, mun. Chișinău, prezetându-l pe Viorel Gonța lui Maxim Moldovschi, ca șofer al șefului Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare al Primăriei mun. Chișinău, ultimul a dobândit suma de 54 000 euro, susținând că cu mijloacele bănești indicate, vor putea determina și vor putea grăbi persoanele publice din cadrul Primăriei mun. Chișinău să obțină deciziile Consiliului municipal privind repartizarea loturilor de teren și imobilele amplasate în mun. Chișinău, precum și perfectarea setelor de documente necesare aferent terenurilor respective pe numele familiei Moldovschi. După primirea mijloacelor bănești de la Maxim Moldovschi, în aceiași zi Viorel Gonța, i-a transmis Elenei Gurschi mijloacele bănești nominalizate, fiind remunerat de ultima cu diferite sume bănești pentru complicitate la infracțiune, pe care le folosea în interes personal însușindu-le. Tot Gurschi Elena, se învinuiește de către organul de urmărire penală pentru faptul că a organizat în luna august 2011 întâlnirea lui Maxim Moldovschi cu Liudmila Gălațanu, prezentănd-o ca angajata Primăriei mun. Chișinău, ultima sub pretextul urgentării procedurii de privatizare a lotului de teren amplasat în mun. Chișinău str. XXXXX, pe numele Maxim Moldovschi, a pretins 500 euro și a dobândit de la Maxim Moldovschi suma de 500 euro care conform cursului oficial al Băncii Naționale pentru perioada dată constituie 8 153,8 lei. La fel, potrivit rechizitoriului, în vara anului 2012, pentru a reda aspectul legal al acțiunilor ce le-au întreprins, Ludmila Gălațanu a falsificat acte, inclusiv decizia Consiliului Municipal Chișinău a unei parcări și spălătorii auto cu suprafața de 1.5 ari din str. XXXXX mun. Chișinău către Antonina Moldovschi, transmițindu-le Elenei Gurschi pentru a fi prezentate lui Maxim Moldovschi. În circumstanțele constatate și elucidate supra, potrivit rechizitoriului Elena Gurschi, a pretins și a primit de la Maxim Moldovschi mijloace bănești în sumă totală de 2 303 954, 6 lei, cauzându-i prejudiciu în proporții deosebit de mare. Tot Gurschi Elena, se învinuiește de organul de urmărire penală pentru 8 faptul că, în perioada 2006-2010, a dobândit ilicit de la Nicolae Trofim, sub pretextul facilitării obținerii unor Decizii a Consiliului municipal privind repartizarea unor terenuri amplasate în mun. Chișinău pe numele Nicolae Trofim și a altor indicate de către acesta, precum și perfectarea setelor de documente necesare aferent terenurilor respective, a dobândit prin escrocherie 500 000 euro, care conform cursului oficial al Băncii Naționale pentru perioada dată constituie 8 030 400 lei precum că urmau a fi legalizate pe numele lui Trofim Nicolae, cauzându-i o daună considerabilă în proporții deosebit de mari. Prin urmare, pentru a reda acțiunilor sale un caracter legal, în perioada anilor 2007- 2009, prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu Viorel Gonța, aflîndu-se în ograda Primăriei mun. Chișinău, amplasată pe bd. Ștefan cel Mare 83, prezentându-l pe Viorel Gonța lui Nicolae Trofim, ca șofer al Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare al Primăriei mun.Chișinău, ultimul a pretins suma de 350 000 euro, care conform cursului oficial al Băncii Naționale pentru perioada dată constituie 5 531 575 lei, susținând că cu mijloacele bănești indicate, vor putea determina și vor putea grăbi persoanele publice din cadrul Primăriei mun. Chișinău să obțină deciziile Consiliului municipal privind repartizarea loturilor de teren și imobilile amplasate în mun. Chișinău, precum și perfectarea setelor de documente necesare aferent terenurilor respective după numele lui Nicolae Trofim și a altor indicate de către acesta. După primirea mijloacelor bănești de la Nicolae Trofim, în aceiași zi Viorel Gonța, i-a transmis Elenei Gurschi mijloacele bănești nominalizate, fiind remunerat de ultima cu diferite sume bănești pentru complicitate la infracțiune, pe care le folosea în interes personal, însușindu-le. În perioada lunilor august - noimebrie 2011, Elena Gurschi având înțelegere prealabilă și împreună cu Ludmila Gălațanu, ultima prezentându-se ca angajata Primăriei mun. Chișinău prin înșelăciune și abuz de încredere a dobîndit ilicit de la Nicolae Trofim, sub pretextul facilitării obținerii unor Decizii a Consiliului municipal privind repartizarea unor terenuri amplasate în mun. Chișinău, pe numele lui Nicolae Trofim, precum și perfectarea setelor de documente necesare aferent terenurilor respective, a pretins câte 8500 euro pentru fiecare dintre cele 4 terenuri, dobândind o parte din mijloacele bănești în sumă de 20 000 euro. care conform cursului oficial al Băncii Naționale pentru perioada dată constituie 321 976 lei. În condițiile descrise, Gurschi Elena se învinuiește pentru faptul că, a dobândit de la Nicolae Trofim mijloace bănești în sumă totală de 8 030 400, cauzându-i prejudiciu în proporții deosebit de mare. Tot Gurschi Elena se învinuiește de organul de urmărire penală pentru faptul că, în perioada anilor 2004-2005, prezentându-se că angajata Primăriei mun. Chișinău. prin înșelăciune și abuz de încredere a însușit de la Lilia Rozembac mijloace bănești în sumă de 7 800 dolari SUA, care conform cursului oficial al Băncii Naționale pentru perioada dată constituie 97 219,98 lei, sub pretextul perfectării actelor necesare acordării dreptului de a procura imobilul amplasat pe 9 str. Odesa, mun. Chișinău. După intrarea în posesie a mijloacelor bănești indicate, aceasta în perioada anului 2010 în scopul dobândirii ilicite și altor sume bănești, i-a prezentat Liliei Rozembac un șir de loturi amplasate în mun. Chișinău, pe care au determinat-o să-i transmită în rate suma de 21 200 dolari SUA, care conform cursului oficial al Băncii Naționale pentru perioada dată constituie 262 165,56 lei, pentru perfectarea documentelor privind înregistrarea dreptului de proprietate asupra terenurilor nominalizate, însușindu-le. Astfel, Gurschi Elena, se învinuiește în faptul că, a dobîndit de la Lilia Rozembac mijloace bănești în sumă totală de 359 385,54 lei, cauându-i prejudiciu în proporții deosebit de mare. Gurschi Elena se învinuiește că, în perioada anului 2012 prezentându-se că activează în cadrul întreprinderii de gestionare a Spațiului Locativ prin înșelăciune și abuz de încredere a dobândit ilicit de la Anatolie Arapu, sub pretextul facilitării obținerii unei Decizii a Consiliului municipal privind repartizarea unui teren amplasat în mun. Chișinău, str. Testimițeanu pe numele lui Arapu Anatolie, precum și perfectarea setelor de documente necesare aferent terenului respective, a pretins suma de 9000 dolari și 22 000 lei precum că urmau a fi legalizate după numele lui Arapu Anatolie, prin ce i-a cauzat daună considerabilă în proporții deosebit de mari. Gălațanu Ludmila se învinuiește de către organul de urmărire penală pentru faptul că, a contribuit la comiterea escrocheriei de către Elena Gurschi în următoarele circumstanțe: începând cu perioada august - noiembrie 2011, Ludmila Gălațanu având înțelegere prealabilă și împreună cu Elena Gurschi, prezentându-se ca angajata Primăriei mun. Chișinău prin înșelăciune și abuz de încredere a dobândit ilicit de la Nicolae Trofim, sub pretextul facilitării obținerii unor Decizii a Consiliului municipal privind repartizarea unor terenuri amplasate în mun. Chișinău, pe numele lui Nicolae Trofim, precum și perfectarea setelor de documente necesare aferent terenurilor respective, a pretins cîte 8500 euro pentru fiecare dintre cele 4 terenuri, dobândind o parte din mijloacele bănești în sumă de 20.000 euro, care conform cursului oficial al Băncii Naționale pentru perioada dată constituie 321 976 lei, cauzându-i o daună în proporții deosebit de mari. Tot Gălațanu Ludmila, se învinuiește pentru faptul că, în perioada anilor 2011-2012, având înțelegere prealabilă și de comun acord cu Elena Gurschi, împărțind între ele rolurile, au întocmit un plan criminal, urmărind drept scop însușirea mijloacelor bănești de la Maxim Moldovschi și a intra în posesia mijloacelor bănești ale acestuia. În perioada lunii august 2011, Gurschi Elena a prezentat-o lui Maxim Moldovschi pe Ludmila Gălațanu, ca angajata Primăriei mun. Chișinău, ultima sub pretextul urgentării procedurii de privatizare a lotului de teren amplasat în mun. Chișinău str. XXXXX, pe numele lui Maxim Moldovschi, a pretins 500 euro și a dobândit de la Maxim Moldovschi suma de 500 euro care conform cursului 10 oficial al Băncii Naționale pentru perioada dată constituie 8 153,8 lei, cauzându-i o daună în proporții considerabile. În continuare în vara anului 2012, pentru a reda aspectul legal al acțiunilor ce le-au întreprins, Ludmila Gălațanu a falsificat acte, inclusiv decizia Consiliului Municipal Chișinău Nr. XXXXXdin 15 martie 2007 „Cu privire la atribuirea unui lot de pământ pentru construcția unei parcări și spălătorii auto" cu suprafața de 1,5 ari din str. Aeroportului 6 mun. Chișinău, către Antonina Moldovschi, transmițându-le lui Elena Gurschi pentru a fi prezentate lui Maxim Moldovschi. Gonța Viorel se învinuiește de către organul de urmărire penală pentru faptul că, acesta, activând în calitate de conducător auto în cadrul Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare al Primăriei mun.Chișinău în baza ordinului nr. XXXXX din 09.07.2007, a contribuit la comiterea escrocheriei de către Elena Gurschi, în următoarele circumstanțe. În perioada toamna anului 2010, prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu Elena Gurschi, susținând în discuțiile purtate cu Maxim Moldovschi că deține influiență asupra mai multor funcționari din cadrul Primăriei mun. Chișinău, prin înșelăciune și abuz de încredere, aflându-se în ograda Primăriei mun. Chișinău, amplasată pe bd. Ștefan cel Mare 83, a dobândit de la Maxim Moldovschi suma de 54 000 euro, care conform cursului oficial al Băncii Naționale pentru perioada dată constituie 872 094,6 lei MD, susținând că cu mijloacele bănești indicate, vor putea determina și vor putea grăbi persoanele publice din cadrul Primăriei mun. Chișinău să obțină deciziile Consiliului municipal privind privatizarea loturilor de teren și imobilele amplasate în mun. Chișinău, precum și perfectarea setelor de documente necesare aferent terenurilor respective pe numele familiei Moldovschi, cauzînd lui Maxim Moldovschi o daună în proporții deosebit de mari. Astfel, Gonța Viorel se învinuiește pentru faptul că, după primirea mijloacelor bănești de la Maxim Moldovschi, în aceeași zi Viorel Gonța, i-a transmis lui Elena Gurschi mijloacele bănești nominalizate, fiind remunerat de ultima cu diferite sume bănești pentru complicitate la infracțiune, pe care le folosea în interes personal, însușindu-le. Tot Gonța Viorel, se învinuiește pentru pafptul că, în perioada anilor 2007- 2009, prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu Elena Gurschi, susținând în discuțiile purtate cu Trofim Nicolae că deține influență asupra mai multor funcționari din cadrul Primăriei mun. Chișinău, prin înșelăciune și abuz de încredere, aflându-se în ograda Primăriei mun. Chișinău, amplasată pe bd. Ștefan cel Mare 83, a dobîndit de la Trofim Nicolae suma de 350 000 euro, care conform cursului oficial al Băncii Naționale pentru perioada dată constituie 5 531 575 lei, susținând că cu mijloacele bănești indicate, vor putea determina și vor putea grăbi persoanele publice din cadrul Primăriei mun. Chișinău să obțină deciziile Consiliului municipal privind repartizarea loturilor de teren și imobilele amplasate în mun. Chișinău, precum și perfectarea setelor de documente necesare 11 aferent terenurilor respective pe numele Trofim Nicolae cauzând lui Trofim Nicolae o daună în proporții deosebit de mari. După primirea mijloacelor bănești de la Trofim Nicolae, în aceeași zi Viorel Gonța i-a transmis lui Elena Gurschi mijloacele bănești nominalizate, fiind remunerat de ultima cu diferite sume bănești pentru complicitate la infracțiune, pe care le folosea în interes personal însușindu-le. Astfel, prima instanță a reținut: Pe episodul unde figurează în calitate de partea vătămată Moldovschi Maxim, Gurschi Elena prin acțiunile sale intenționate, a comis infracțiunea prevăzută de art.art. 42 alin. (2). (3). 326 alin. (2) lit. b) și c) Cod penal, adică organizarea acțiunilor infracționale de pretindere și primire personal de bani. pentru sine și pentru o altă persoană, de către o persoană care susține că are influență asupra unei persoane publice, pentru a-l face să îndeplinească și să grăbească îndeplinirea unei acțiuni în exercitarea funcției sale, acțiuni săvârșite de două sau mai multe persoane, în proporții mari. Pe episodul unde figurează în calitate de partea vătămată Arapu Anatolie, Trofim Nicolae, Rozembac Lilia, Gurschi Elena prin acțiunile sale intenționate, a comis infracțiunea prevăzută de art. art. 42 alin. (2). (3). 190 alin. (2) lit. b) și c) Cod penal, adică organizatorul infracțiunii de escrocherie, dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane prin înșelăciune sau abuz de încredere, săvârșită de două sau mai multe persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile. Pe episodul unde figurează în calitate de partea vătămată Ivascinenco Evghenii, Gurschi Elena prin acțiunile sale intenționate, a comis infracțiunea prevăzută de art. 190 alin. (5) Cod penal, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, săvârșită în proporții deosebit de mari. Pe episodul unde figurează în calitate de partea vătămată Rusnac Veronica, Gurschi Elena prin acțiunile sale intenționate, a comis infracțiunea prevăzută de art. 190 alin. (4) Cod penal, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, săvârșită în proporții mari. Pe episodul unde figurează în calitate de partea vătămată Nuța Constantin, Gurschi Elena prin acțiunile sale intenționate. a comis infracțiunea prevăzută de art. 190 alin. (5) Cod penal, adică dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, săvârșită în proporții deosebit de mari. Astfel, pe episodul unde figurează în calitate de partea vătămată Moldovschi Maxim, Trofim Nicolae, de către organul de urmărire penală, Gălațanu Ludmila a fost învinuită de comiterea infracțiunii prevăzute de art. art.42 alin.(5), 190 alin. (5) Cod penal, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, săvârșită în proporții deosebit de mari. Pe episodul unde figurează în calitate de partea vătămată Moldovschi Maxim, Trofim Nicolae, de către organul de urmărire penală, Gonța Viorel a fost învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. art.42 alin.(5), 190 alin. (5) Cod penal, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de 12 încredere, săvârșită în proporții deosebit de mari. Astfel, pe episodul unde figurează în calitate de partea vătămată Moldovschi Maxim, Gajosu Dinu a fost învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art.art. 42 alin. (5). 326 alin. (2) lit. b) Cod penal, adică complicitatea la pretinderea personal de bani, pentru sine și pentru o altă persoană, de către o persoană care susține că are influiență asupra unei persoane publice, pentru a-l face să îndeplinească și să grăbească îndeplinirea unei acțiuni în exercitarea funcției sale, acțiunii săvîrșite de două sau mai multe persoane, în proporții mari. Astfel pe episodul unde figurează în calitate de partea vătămată Ivascinenco Evghenii, Grecu Liliana prin acțiunile sale intenționate, a comis infracțiunea prevăzută de art. 190 alin. (5) Cod penal, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, săvârșită în proporții deosebit de mari.

Sentința a fost atacată cu apel de către: - procurorul în Procuratura Anticorupție, Frunza-Bargan Ina, prin care a solicitat casarea parțială a sentinței cu privire la unele fapte și persoanelor Gurschi Elena, Gălățanu Ludmila și Gonța Viorel, cu rejudecarea cauzei în această parte și pronunțarea unei hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: Gurschi Elena, să fie recunoscută culpabilă de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2), (3), 190 alin. (5) Cod penal (pe episodul părților vătămate Moldovschi Maxim, Arapu Anatolie, Trofim Nicolae și Rozembac Lilia, cauza penală nr. XXXXX) și să-i fie aplicată pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 13 ani, cu privarea de dreptul de a exercita activități de gestionare a mijloacelor bănești pe un termen de 5 ani. Gurschi Elena să fie recunoscută culpabilă de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.art. 42, alin. (2), (3), 326 alin. (3), lit. a) Cod penal și să-i fie aplicată pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani cu amendă în mărime de 1000 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a exercita activități de gestionare a mijloacelor bănești pe un termen de 5 ani. Gurschi Elena să fie recunoscută culpabilă de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal(cauza penală nr. XXXXX) și să-i fie aplicată pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 11 ani, cu privarea de dreptul de a exercita activități de gestionare a mijloacelor bănești pe un termen de 5 ani. Gurschi Elena să fie recunoscută culpabilă de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal (cauza penală nr. XXXXX) și de aplicat pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 11 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 5 ani. Gurschi Elena să fie recunoscută culpabilă de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal (cauza penală nr. XXXXX ) și să-i fie aplicată pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 11 ani, cu privarea de 13 dreptul de a exercita activități de gestionare a mijloacelor bănești pe un termen de 5 ani. Conform prevederilor art. 84 Cod penal, aplicarea pedepsei în cazul unui concurs de infracțiuni, prin cumul parțial, a-i aplica pedeapsa definitivă formă de închisoare pe un termen de 21 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar pentru femei, cu privarea de dreptul de a exercita activități de gestionare a mijloacelor bănești pe un termen de 5 ani. Gălățanu Ludmila să fie recunoscută culpabilă de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art 42 alin. (5). 190 alin. (5) Cod penal și să-i fie aplicată pedeapsa sub formă de închis pe un termen de 9 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar pentru femei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 5 ani. Gonța Viorel să fie recunoscut culpabil de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. art. 42 alin. (5), 190 alin. (5) Cod penal și să-i fie aplicată pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 8 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Admiterea acțiunilor civile a părților vătămate și a încasa în folosul acestora de la inculpați în mod solidar suma de 140 mii Euro pentru partea vătămată Moldovschi Maxim, suma de 520000 Euro pentru partea vătămată Trofim Nicolae, suma de 132000 lei pentru partea vătămată Arapu Anatolie, suma de 28500 dolari SUA pentru partea vătămată Rozembac Lilia. - avocatul Radu Sergiu în numele inculpatei Grecu Liliana, prin care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Grecu Liliana, învinuită de comiterea infracțiunii prevăzute de art.361 alin.(2). lit. b). d). art. 190 alin.(5) Cod penal, să fie achitată. - inculpata Grecu Liliana prin care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care fiind învinuită de comiterea infracțiunii prevăzute de art.361 alin.(2). lit. b), d) art. 190 alin. (5) Cod penal, să fie achitată, deoarece nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. În apelul suplimentar, declarat la data de 15.06.2017, inculpata Grecu Liliana a indicat că, prima procura a fost emisa în luna mai anul 2011, însă ea a făcut cunoștință cu Stoian Radu abia la sfârșitul lui noiembrie 2011, prin urmare intenția de a dobândi și însuși bunul lui Ivașinenco Evghenii, Stoian Radu a avut- o mai înainte și aceasta procură a fost folosita de el, precum și a doua procura. Totodată la dosar este cererea pe nr. cadastral XXXXX, pe imobilul din str. XXXXX, mun. Chisinau, de la Stoian Radu, cu nr. XXXXX din 15.06.2012, fapt ce dovedește ca el s-a adresat personal, pentru a primi acest certificat. Suma de 32500 euro, Stoian Radu afirma ca i-ar fi dat-o lui Gurschi Elena, și nu cunoaște din care motive procurorul deduce ca i-a fi însușit împreună. Faptul ca dânsa ar fi scris o careva recipisa pentru careva sume de bani, este un absurd și nu este nici o dovada, decât iarăși doar vorbele lui Stoian Radu. 14 - avocatul Potereanu Dina în numele inculpatei Gurschi Elena(apel nemotivat), cu avocatul Cortac Nicolae (apel motivat) în numele inculpatei Gurschi Elena au declarat apel motivat, prin care au solicitat casarea sentinței și remiterea cauzei la o nouă rejudecare. - avocatul Bodnariuc Alexandru în numele inculpatului Gajosu Dinu, prin care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Gajosu Dinu, învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art.42 alin.(5), 326 alin.(2), lit. b) Cod penal, să fie achitat, deoarece în acțiunile inculpatului lipsesc elementele constitutive a infracțiunii incriminate. A mai solicitat casarea încheierii judecătoriei sect. Botanica, mun. Chișinău din 15.05.2013 privind refuzul în cererea apărătorului V. Guzun și inculpatului Gajosu Dinu privind numirea unei expertize fonografice. - avocatul Guzun Vladimir în numele inculpatului Gajosu Dinu, prin care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Gajosu Dinu, învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art.42 alin. (5). 326 alin.(2). lit. b) Cod penal, să fie achitat. - partea vătămată Ivașinenco Evghenii, prin care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie admisă integral acțiunea civilă, cu restituierea casei de locuit din str. Lăpușnei 11. mun. Chișinău, precum și prejudiciul în sumă de 6 473 000 euro. - avocatul Matușenco Ion în numele părții vătămate Moldovschi Maxim, prin care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui Gurschi Elena să fie numită o pedeapsă mai aspră și admiterea integrală a acțiunii civile formulate de către partea vătămată. - partea vătămată Trofim Nicolae, prin care a solicitat casarea parțială a sentinței în privința lui Gurschi Elena, Gălățanu Ludmila, Gonța Viorel, în partea ce ține de achitarea acestora pe art. 42, 190 alin. (5) Cod penal, pe faptul participării la escrocheria în proporții deosebit de mari săvîrșită și pronunțarea unei noi hotărîri prin care Gurschi Elena, Gălățanu Ludmila și Gonța Viorel să fie recunoscuți culpabili de comiterea infracțiunii de escrocherie, și condamnați pentru această faptă. 3.1. În motivarea apelului, procurorul a indicat că: - prima instanță, pe Gurschi Ludmila a recunoscut-o culpabilă de comiterea infracțiunii pe epizodul în ce privește partea vătămată Moldovschi Maxim o parte din suma primită de 5000 euro și în partea părții vătămate Arapu Anatol o parte din suma primită de 8000 lei. Acuzarea interpretează poziția apărării ca una obișnuită de apărărare, urmărind scopul evitării răspunderii penale, aceasta însă fiind bătută printr-un șir de probe pertinente și concludente, acumulate în cadrul urmăririi penale și cercetate în cadrul ședinței de judecată; - prin prisma probelor administrate în ședințele de judecată, vinovăția inculpaților a fost probată pe capătul de acuzare incriminat, încadrarea juridică a 15 acțiunii inculpaților, fiind corectă conform indicilor infracțiunilor prevăzute de articolele 190 alin.(5) Cod penal. Forța probatorie a acestora nu a fost pusă la îndoială partea apărării atât pe parcursul urmăririi penale cât și cercetării judecătorești și nu indicat nici un argument sau o circumstanță care ar determina nerecunoașterea probelor prezentate de învinuire ca lipsite de o putere juridică conferită de legislația procesual-penală și acumularea acestora cu încălcări de procedură penală. Respectiv, reieșind din aceste circumstanțe, toate probele care s-au prezentat judecății, consideră că pot fi admise și puse la baza învinuirii și stabilirii pedepsei inculpaților; - prima instanță făcând referință la sentințele emise de Judecătoria Botanica și Centru în privința lui Trocin Victoria și respectiv Niculiță Viorica care ultimele au recunoscut complicitatea lor, eronat a decis neimplicarea celorlați figuranți în comiterea infracțiunilor. Dat fiind faptul că Trocin Victoria cît și Niculiță Viorica sunt o parte din schema bine pregătită de Gurschi Elena și ele necunoscând implicarea celorlați inculpați; - prima instanța nu poate să se rezume doar la cele invocate în sentințele menționate, or, dacă se rezumă la sentințele judecătoriilor Botanica și Centru prin care Trocin Victoria și Niculiță Viorica au fost condamnate în baza aceleiași probe care au fost prezentate instanței în învinuirea inculpaților Gurschi Elena, Gălașanu Liudmila și Gonța Viorel, ultima urma să le puie tot la baza sentinței, dar să nu le aprecieze critic ca fiind unele declarative. 3.2. În motivarea apelului, avocatul Radu Sergiu a indicat că: - acțiunile în baza art. 361 alin. (2) lit. b) și d) Cod penal nu puteau avea loc, deoarece la dosar sunt prezente două procuri pe numele lui Ivașinenco Evghenii, în ambele figurând Stoian Radu ca reprezentant, acesta ulterior folosind procurile false, deoarece nu au fost semnate de Ivașinenco Evghenii; - raportul de expertiză tehnică a documentului și grafoscopică nr. 2458 din 29.11.2013, atestă, că Grecu Liliana nu are atribuții la semnarea procurii întocmite în or. Odessa. din 24 mai 2011”; - semnul calificativ „săvârșite de două sau mai multe persoane”, nu a găsit careva elucidare în rechizitoriu, nefiind arătată cea de două sau mai multe persoane; - semnul calificativ „soldate cu daune în proporții mari” nu poate fi aplicat, deoarece el trebuie să fie înghițit prin calificarea încadrarea juridică în baza art. 190 alin. (5) Cod penal; - acțiunile în baza art. 190 alin. (5) Cod penal nu pot fi imputate lui Grecu Liliana, deoarece ea n-a dobândit careva bunuri ale lui Ivașinenco Evghenii. Casa indicată în rechizitoriu, din str. Lăpușnei 11, or. Chișinău, a fost dobândită de Filat Rodica, concubina, ulterior soția și complicele lui Stoian Radu care a folosit procura falsă, pe numele său; - învinuirea este declarativă, subiectivă și contradictorie, bazată exclusiv pe declarațiile principalului infractor al acestei spețe - Radu și soția sa Rodica Filat, 16 care au beneficiat din folosirea procurii false; 3.3. În motivarea apelului, inculpata Grecu Liliana, a indicat aceleași temeiuri de fapt și de drept enunțate de către avocatul său, Radu Sergiu în susținerea apelului de călcat de către acesta în numele inculpatei Grecu Liliana, împotriva sentinței sentinței Judecătoriei Botanica mun. Chișinău, din 08.11.2016. 3.

În motivarea apelului, avocatul Cortac Nicolae, a indicat că: - Gurschi Elena vina în cele incriminate nu a recunoscut, dând declarații minuțioase asupra fiecărui episod în parte, fapt ce nu a fost bine analizat de prima instanță; - din declarațiile celorlalți inculpați se exclude dovada implicării directe a lui Gurschi Elena la comiterea infracțiunilor imputate ei; - prima instanță a încălcat prevederile art. 24 alin.3, 4 al Codului de procedură penală, adică a principiului contradictralității în procesul penal prin faptul, că nu au fost date aprecierii probelor prezentate în instanța de fond, făcând referire la recipise prin care s-a confirmat restituirea împrumutului pe care l-a luat Gurschi Elena de la unele dintre părțile vătămate; - sunt bazate pe suspiciuni declarațiile martorului Grencova Tatiana vis-a vis de transmiterea procurilor pentru perfectarea actelor Moldova Gaz și Apă Canal, ce nu au fost confirmate prin prezentarea actelor (procurilor). Din declarațiile lui Rusnac Veronica ar fi avut o întrevedere în Federația Rusă, orașul Moscova în vederea transmiterii procurii, dar faptul traversării frontierei de stat lipsește ca probă concludentă; - partea vătămată Moldovschi Maxim a declarat în cadrul ședințelor de judecată că a acționat în numele mamei sale, care nu i-ar fi transmis drepturile și împuternicirile corespunzătoare, prin urmare sunt vădit false declarațiile și acțiunile martorului în rezultat nu pot sta la baza unei sentințe de condamnare; 3.

În motivarea apelului, avocatul Bodnariuc Alexandru a indicat că: - toate probele la care se referă prima instanță nu au nici o putere probantă, fiind dobândite cu încălcări esențiale a Codului de procedură penală, și ulterior examinate cu încălcări în instanța de judecată, ba mai mult nu au nici o tangență cu Gajosu Dinu; - în urma cercetării judecătorești în instanța de judecată învinuirea adusă lui Gajosu Dinu nu și-a găsit confirmare. Instanța de judecată la examinarea cauzei nu a ținut cont de declarațiile date de către Gajosu Dinu în instanța de judecată și de declarațiile așa numitei părți vătămate Moldovschi Maxim. Însă, în cadrul urmăririi penale și judecării cauzei nu a fost adusă nici o probă, care ar confirma faptul înțelegerii prealabile, că au fost împărțite rolurile, cine le-a împărțit, între cine concret, cine și ce acțiuni urma să întreprindă și a întreprins, care acțiuni concrete în acest plan le-a realizat nemijlocit Dinu Gajosu... Cine urma să falsifice și cine a falsificat decizia Consiliului mun. Chișinău? Care sunt acțiunile lui Dinu Gajosu la acest capitol? Cîți euro a primit nemijlocit Dinu Gajosu etc?; - în actele acuzării, urmau să fie indicate și argumentate anume acțiunile 17 criminale invocate și menționate mai sus. Adică, urma să se aducă motivele de fapt și de drept, care confirmă faptul înțelegerii prealabile; împărțirii rolurilor, întocmirii planului de acțiuni criminale, falsificare Deciziei.., pretinderea și primirea banilor; - rechizitoriul în privința lui Gajosu Dinu este contrar prevederilor de la art. 296 alin. (2) Cod de procedură penală, în partea a doua a rechizitoriului, în expunere, nu este reflectată analiza probelor care confirmă fapta și vinovăția învinuitului, argumentele invocate de învinuit în apărarea sa și rezultatele verificării acestor argumente, circumstanțele care atenuează sau agravează răspunderea învinuitului, etc. Nu sunt aduse, deoarece acestea nu există; - punerea sub acuzare și învinuire a lui Dinu Gajosu contravine legislații procesuale în vigoare. Cauza penală nr. XXXXX a fost pornită la data de 18.11.2010 în baza plîngere lui Trofim Nicolae asupra acțiunilor presupus ilegale a lui Gruschi Elena. Pe Trofim Nicolae, Dinu Gajosu nu-l conoaște, fapt confirmat și de către Trofim Nicolae. Astfel nici o atribuție la cauza penală nr. XXXXX, Gajosu Dinu nu are. Pornind de la actele de acuzare menționate, Dinu Gajosu a fost pus învinuire în cadrul dosarului penal nr. XXXXX intentat la data de 18.11.2010. Atunci când, acțiunii incriminate lui Dinu Gajosu precum că s-au produs în anul 2012, în anul 2012 au fost pornite 3 dosare penale, inclusiv d/p nr. XXXXX, d/p nr. XXXXX, d/p nr. XXXXX. Nici unul din aceste dosare nu a fost pornite în privința lui Dinu Gajosu. Dosarul penal nr. XXXXX din 27.07.2012, după cum rezultă din ordonanța de pornire a dosarului de pornire din 27.07.2012, este pornit nemijloc în privința lui Gurschi Elena și persoanei cu numele Elizaveta; - în privința lui Dinu Gajosu nu există un act de sesizare prevăzut de art. 262 Cod de procedură penală, în special: 1) plîngere; 2) denunț; 3) autodenunț; 4) depistare nemijlocit de către organul de urmărire penală sau procuror a bănuielii rezonabile cu privire la săvârșirea unei infracțiuni, care ar indica, că Dinu Gajosu a comis infrațiunea imputată. în temeiul normei citate, procesul penal poate fi pornit doar în baza actelor de sesizare menționate. Respectiv, în privința lui Dinu Gajosu nu este pornit un proces penal, iar acțiunile de urmărire penală efectuate în privința lui, inclusiv, recunoașterea în calitate de bănuit, învinuit, punerea sub învinuire, înaintarea acuzării, alte acțiuni procesuale, contravin prevederilor de 1 art.art. 274, 279, deoarece aceste acțiuni pot fi efectuate doar după pornirea umăririi penale; - potrivit încheierii judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din luna iulie 2012, s-a autorizat interceptarea convorbirilor și înregistrarea de imagini care vor avea loc între Moldovschi Maxim și persoana pe numele Elizaveta. Aceasta încheiere a fost emisă în cadrul dosarului penal nr. XXXXX. Stenogramele care sunt prezente în materialele cauzei penale sunt obținute în cadrul cauzei penale nr. XXXXX. Gajosu Dinu a fost recunoscut ca bănuit la data de 26.11.2012, învinuit la data de 21.02.2013 și 11.03.2013, în cadrul cauzei penale nr. XXXXX. Astfel consideră că probele sunt administrate cu încălcarea a prevederilor Codului de Procedură 18 Penală; - procurorul nu a prezentat probele pertinente și incontestabile în susținerea învinuirii incriminate lui Gajosu Dinu; - prima instanță nu s-a pronunțat asupra demersului de declarare a nulității probelor, nu a motivat din care considerente a respins probele prezentate de apărare și chiar a ignorant declarațiile lui Moldovschi Maxim care a declarat că niciodată nu a dus cu Gajosu Dinu discuții de a rezolva careva întrebări sau a influența pe cineva din funcționari, de a primi sau transmite careva sume de bani; 3.

În motivarea apelului, avocatul Guzun Vladimir, a indicat că: - în dosarul penal lipsește informația cu privire la complicitate prevăzută de art. 42 alin. (5) Cod penal în forme de sfaturi, indicații, prestare de informații, acordarea de mijloace sau instrumente ori înlăturare de obstacole, promisiunea dinainte de al favoriza pe infractor, va tăinui mijloace sau instrumente de săvârșire a infracțiunii, urmele acestora sau obiectele dobândite pe cale criminală, promisiunea din timp că va procura sau va vinde obiecte. În ședințele de judecată acuzatorul de stat n-a concretizat acțiunile lui Gajosu Dinu ca fiind infracțiuni. O eroare gravă de drept procedural, susține că în dosarul penal lipsește ordonanța de începere a urmăririi penale împotriva lui Gajosu Dinu. Probele lipsesc, în privința înregistrărilor prezentate drept probe, s-a cerut efectuarea expertizei grafoscopice, care a fost respinsă; 3.

În motivarea apelului, avocatul Matușenco Ion a invocat că: - instanța de judecată i-a aplicat lui Gurschi Elena o pedeapsă prea blândă și la individualizarea pedepsei nu a ținut cont de un șir de factori de importanță, care cu certitudine arată că pedeapsă fixată, nu va atinge scopul și obiectivele normei art.75, 77 alin.(1), lit. b) Cod penal; - consideră absolut dubioasă hotărârea primei instanțe în ce privește a cererii de chemare în judecată formulată în ordine civilă față de inculpata Gurschi Elena, din motivul că fiind emisă o sentință de condamnare, instanța urma să se expună asupra acțiunii civile, iar în cuprinsul sentinței nu se cuprinde careva formulări de fapt și de drept pentru care instanța de judecată a ajuns la concluzia de a respinge integral acțiunea chilă formulată de către Maxim Moldovschi; 3.

În motivarea apelului, partea vătămată Trofim Nicolae, a indicat că: - faptele indicate în rechizitoriu au fost confirmate pe deplin și în cadrul dânsul, de către Moldovschi Maxim, Arapu Anatol, Rozembac Lilia și alte părți vătămate care au căzut victime înșelăciunilor comise. Toate părțile vătămate au indicat despre faptul că Gurschi Elena pentru a primi bani prin înșelăciune, se dădea drept lucrător influent al Primăriei și susținea că sumele respective urmează a fi achitate pentru procurarea loturilor. Multiple întâlniri la cafenele în prezența martorilor care au fost audiați în judecată, la fața locului unde Gurschi Elena venea să arate loturile pentru care cerea bani, comportamentul ei la fata locului, era identic în fiecare caz și la fiecare victimă. Discuțiile sale înregistrate de către colaboratorii CNA, au confirmat cele declarate de partea vătămată și 19 constituie probe materiale; 4. Prin decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău, din 04 aprilie 2019, au fost respinse apelurile avocatului Radu Sergiu în numele inculpatei Liliana Grecu, inculpatei Liliana Grecu, avocatului Corțac Nicolae în numele inculpatei Elena Gurschi, avocatului Dina Potereanu în numele inculpatei Elena Gurschi, avocatului Alexandr Bodnariuc în numele inculpatului Gajosu Dinu, avocatului Guzun Vladimir în numele inculpatului Gajosu Dinu Vasile, ca fiind nefondate. A fost admis apelul procurorului Ina Frunza-Bargan și apelurile părții vătămate Ivașcinenco Evghenii, avocatului Ion Matușenco în numele părții vătămate Maxim Moldovschi, părții vătămate Trofim Nicolae Alexandru, casată parțial sentința Judecătoriei Botanica din mun. Chișinău, din 08.11.2016, pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care: Gurschi Elena a fost recunoscută vinovată pe art. 42 alin. (2), (3), 190 alin. (5) Cod penal, (pe epizoadele părților vătămate Moldovschi Maxim, Arapu Anatolie, Irofim Nicolae și Rozembac Lilia, nr. cauzei penale de la urmărirea penală XXXXX), fiindu-i stabilită o pedeapsă de 13 (treisprezece) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activități de gestionare a mijloacelor bănești pe un termen de 5 (cinci) ani. Gurschi Elena a fost recunoscută vinovată pe art. 42 alin. (2), (3), 326 alin. (3) lit. a) Cod renal, fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani cu amendă în mărime de 1 000 unități convenționale (20 000 lei), cu privarea de dreptul de a exercita activități de gestionare a mijloacelor bănești pe un termen de 5 (cinci) ani. Gurschi Elena a fost recunoscută vinovată pe art. 190 alin. (5) Cod penal, (pe epizodul părții vătămate Ivașinenco Evghenii, nr. cauzei penale de la faza de urmărire penală XXXXX), fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 11 (unsprezece) ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și a exercita activități legate de gestionarea mijloacelor bănești pe un termen de 5 (cinci) ani. Gurschi Elena a fost recunoscută vinovată pe art. 190 alin. (5) Cod penal, (pe epizodul părții vătămate Nuța Constantin, nr. cauzei penale de la faza de urmărire penală XXXXX), fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 11 (unsprezece) ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și a exercita activități legate de gestionarea mijloacelor bănești pe un termen de 5 (cinci) ani. Conform art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, s-a stabilit definitiv inculpatei Gurschi Elena pedeapsa de 21 (douăzeci și unu) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, pentru femei, cu amendă 1000 (o mie) unități convenționale, cu privarea de dreptul de a exercita activități legate de gestionarea mijloacelor bănești pe un termen de 5 (cinci) ani. Gălațanu Ludmila a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii 20 prevăzute de art. 42 alin. (5), 190 alin. (5) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de 8 (opt) ani 6 (șase) luni închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis, pentru femei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 5 (cinci) ani. Gonța Viorel a fost recunoscut vinovat pe art. 42 alin. (5), 190 alin. (5) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 8 (opt) ani 6 (șase luni, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 5 (cinci) ani. Termenul de ispășire a pedepsei în privința inculpatei Gurschi Elena a fost calculat de la data reținerii acesteia, cu includerea în acest termen a duratei aflării în stare de reținere, arest preventiv și arest la domiciliu pe perioada 28.08.2012 până pe 09.04.2013 și de pe 19.02.2015 până pe 02.10.2015. Termenul de ispășire a pedepsei în privința lui Gonța Viorel a fost calculat de la data reținerii acestuia. Termenul de ispășire a pedepsei în privința lui Gălațanu Ludmila a fost calculat de la data reținerii acesteia. Au fost admise parțial: - acțiunea civilă a părții vătămate Moldovschi Maxim și s-a încasat de la Gurschi Elena suma de 86 000 (optzeci și șase mii) Euro și în mod solidar în beneficiul acesteia de la Gurschi Elena Ion și Viorel Gonța suma de 54 000 (cinzeci și patru mii) Euro. În rest acțiunea s-a respins ca fiind nefondată. - acțiunea civilă a părții vătămate Trofim Nicolae și s-a încasat în mod solidar în beneficiul acesteia de la Gurschi Elena și Viorel Gonța suma de 520 00( sute douăzeci mii) Euro. În rest acțiunea s-a respins ca fiind nefondată. - acțiunea civilă a părții vătămate Arapu Anatolie și s-a încasat în beneficiul acesteia de la Gurschi Elena, suma de 132 000 (o sute treizeci și două). În rest acțiunea s-a respinsca fiind nefondată. - acțiunea civilă a părții vătămate Rozembac Lilia și s-a încasat în beneficiul acesteia de la Gurschi Elena suma de 28 500 (douăzeci și opt mii cinci sute) Euro. În rest acțiunea s-a respins ca fiind nefondată. A fost admisă în principiu acțiunea civilă în latura materială, a părții vătămate Ivașcinenco Evghenii, urmând ca asupra cuantumului pretențiilor înaintate să se expună instanța civilă. În rest, sentința Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 08 noiembrie 2016, a fost menținută. 4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel, a constatat că, la examinarea acestei cauze penale, instanța de fond a admis o eroare de drept, stipulată în art. 385 alin. (1) Cod de procedură penală. Sub aspectul acestei norme, instanța de apel a reiterat la caz că actul judecătoresc urmează a fi reexaminat, dat fiind faptul constatării incorecte de către instanța de fond a stării de fapt și de drept ale comiterii infracțiunilor de către inculpații Gurschi Elena, Gălățanu Ludmila și Gonța Viorel, or. constatarea făcută 21 de către instanța de fond nu corespunde nemijlocit circumstanțelor în care faptele infracționale au fost comise. Analizând materialele cauzei, în raport cu normele relevante la caz și în urma rejudecării cauzei, instanța de apel a constatat: Episodul pe cauza penală nr.2010428075, unde figurează în calitate de partea vătămată Moldovschi Maxim, Trofim Nicolae, Rozembac Lilia, Arapu Anatolie: Gurschi Elena, avînd înțelegere prelalabilă și împreună cu Ludmila Gălațanu, Victoria Trocin, Viorica Niculiță, Dinu Gajosu și Viorel Gonța, împărțind între ei rolurile a organizat și a săvârșit nemijlocit infracțiunile de escrocherie și trafic de influență în următoarele circumstanțe: în perioada anului 2008, Gurschi Elena, susținând în discuțiile purtate cu Maxim Moldovschi că deține influență asupra mai multor fiincționari din cadrul Primăriei municipiului Chișinău, prin abuz de încredere, sub pretextul perfectării actelor necesare acordării dreptului de a procura imobilul care reprezintă o construcție nefinisată, amplasată pe bd. XXXXX mun. Chișinău, precum și teritoriul aferent imobilului dat. a pretins de la Maxim Moldovschi și a primit mijloace bănești în sumă de 30 000 euro, care conform cursului oficial al Băncii Naționale pentru perioada dată constituie 456 748 lei, cauzându-i o daună considerabilă în proporții deosebit de mari. Ulterior, în perioada toamnei anului 2010, Gurschi Elena, susținând că are influență asupra unor funcționari din cadrul Primăriei municipale, pe care contra unor sume bănești i-ar putea determina să semneze unele documente, conform cărora acesta va putea obține dreptul de a arenda un teren pentru o parcare în sectorul Botanica mun. Chișinău, în acest scop a pretins și primit de la Maxim Moldovschi suma de 54 000 euro, care conform cursului oficial al Băncii Naționale pentru perioada dată constituie 872 094,6 lei, cauzându-i o daună considerabilă în proporții deosebit de mari. Tot ea, în perioada anilor 2011-2012, susținând că are influență asupra unor funcționari din cadrul Primăriei mun. Chișinău și contra unor sume bănești îi va putea determina să adopte hotărâri favorabile cet. Maxim Moldovschi, a pretins și primit de la acesta suma de 56 000 euro care conform cursului oficial al Băncii Naționale pentru perioada dată, constituie 893 172 lei pentru a putea obține în mod legal dreptul de proprietate asupra lotului de teren cu suprafața totală de 1,45 ha, amplasat în sectorul Botanica mun. Chișinău, cauzându-i o daună considerabilă în proporții deosebit de mari. Tot ea, a instigat pe Viorel Gonța, la complicitate în obținerea ilicită a banilor de la Maxim Molodovschi, pentru sine. Astfel, în toamna anului 2010, prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu Viorel Gonța, aflându-se în ograda primăriei mun. Chișinău, amplasată pe bd.Ștefan cel Mare 83, mun. Chișinău, prezetându-l pe Gonța Viorel lui Maxim Moldovschi, ca șofer al Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare al Primăriei mun. Chișinău, ultimul a dobândit suma de 54 000 euro, susținând că cu mijloacele bănești indicate, vor 22 putea determina și vor putea grăbi persoanele publice din cadrul Primăriei municipiului Chișinău să obțină deciziile Consiliului municipal privind repartizarea loturilor de teren și imobilile amplasate în mun. Chișinău, precum și perfectarea setelor de documente necesare aferent tenurilor respective pe numele familiei Moldovschi. După primirea mijloacelor bănești de la Moldovschi Maxim, în aceiași zi Gonța Viorel, i-a transmis lui Gurschi Elena mijloacele bănești nominalizate, fiind remunerat de ultima cu diferite sume bănești pentru complicitate la infracțiune, pe care le folosea în interes personal, însușindu-le. Tot ea, a organizat în luna august 2011 întâlnirea lui Moldovschi Maxim cu Gălațanu Liudmila, prezentând-o ca angajata Primăriei mun. Chișinău, ultima sub pretextul urgentării procedurii de privatizare a lotului de teren amplasat în mun. Chișinău str. Aeroportului 6, pe numele cet. Moldovschi Maxim, a pretins 500 euro și a dobândit de la Moldovschi Maxim suma de 500 euro care conform cursului oficial al Băncii Naționale pentru perioada dată constituie 8 153,8 lei, în continuare în vara anului 2012, pentru a reda aspectul legal al acțiunilor ce le-au întreprins, Gălațan Ludmila a falsificat acte, inclusiv decizia Consiliului Municipal Chișinău Nr. XXXXX din 15 martie 2007 „Cu privire la atribuirea unui lot de pământ pentru construcția unei parcări și spălătorii auto" cu suprafața de 1,5 ari din str. XXXXX mun. Chișinău, către cet. Moldovschi Antonina, transmițindu-le lui Gurschi Elena pentru a fi prezentate lui Moldovschi Maxim. Concomitent Gurschi Elena a instigat-o pe Victoria Trocin la complicitate în obținerea ilicită a banilor de la Maxim Molodovschi, pentru sine. Astfel, la inițiativa lui Gurschi Elena, Victoria Trocin a susținut față de Moldovschi Maxim că este funcționar al Primăriei și are influență asupra altor persoane publice din Primăria mun. Chișinău, în vederea obținerii dreptului de proprietate pentru Maxim Moldovschi asupra loturilor aflate în proprietatea Primăriei. În continuare Victoria Torcin la data de 24 iulie 2012 a pretins de la Maxim Moldovschi suma de 5000 euro pentru serviciile sale și influiențare a altor funcționari din cadrul Primăriei. În procesul de examinare a setului de documente înaintat de Maxim Moldovschi către Primărie, întru obținerea lotului de teren din sectorul Botanica str. 6, mun. Chișinău. Ulterior prin înțelegere prealabilă Elena Gurshi cu Victoria Trocin au pretins de la Maxim Moldovschi mijloace bănești pentru achitarea lucrărilor de măsurat a terenului. Astfel, la 17.08.2012 sub controlul colaboratorilor CCCEC, Gurschi Elena a pretins și primit mijloace bănești în sumă de 3800 lei, în preajma casei de locuit a acesteia situate mun. Chișinău, bl. XXXXX ap. X, precum că pentru achitarea lucrărilor de măsurat, menționând că încă 300 lei urmează să achite la 18.08.2012 geodezistului Alexandru care a efectuat anterior măsurările terenului pe care urmează să-l legalizeze pe numele cet. Moldovschi. La 28 august 2012, aproximativ pe la orele 15.15 min., Victoria Trocin în scopul primirii ilicite a banilor de la Maxim Moldovschi, a fixat întâlnirea și s-a întâlnit cu el în mun. Chișinău, str. XXXXX, lângă filiala Băncii de Economii. În 23 acest timp Gurschi se afla vizavi în casa cu nr. XX din str. XXXXX. Astfel. Victoria Trocin în discuție cu Maxim Moldovschi a continuat să susțină că are influiență asupra persoanelor publice din cadrul Primăriei și a pretins și primit de la Maxim Moldovschi suma de 5 000 euro care conform cursului oficial al Băncii Naționale, constituie suma de 78 140 lei, pentru realizarea influienței asupra acestora în vederea determinării la obținerea dreptului de proprietate asupra loturilor aflate în proprietatea Primăriei. După primirea banilor cet. Victoria Trocin s-a deplasat și a intrat în scara nr.2 a blocului din str. XXXXX din mun. Chișinău, unde s-a întâlnit cu complice său Elena Gurschi și în scurt timp împreună au ieșit din scara blocului, fiind reținute. În cadrul acțiunilor de urmărire penală asupra cet. Victoria Trocin a fost depistată și ridicată suma de 5000 euro. De asemenea, instanța de apel a constatat: în perioada anului 2012, Elena Gurschi având înțelegere prealabilă împreună cu Dinu Gajosu, împărțind între ei rolurile, au întocmit un plan criminal, urmărind drept scop însușirea mijloacelor bănești de la Maxim Moldovschi și a intra în posesia mijloacelor bănești ale acestuia. Astfel, la 21.08.2012, Elena Gurschi aflându-se în ograda primăriei mun. Chișinău, amplasată pe bd. Ștefan cel Mare 83, împreună cu Dinu Gajosu în discuție cu Mixim Moldovschi, susținând că ei vor putea determina persoane publice din cadrul Primăriei municipiului Chișinău să adopte hotărâre, favorabilă ultimului, și nu Victoria Trocin, precum că dețin influență asupra acestora și vor putea grăbi soluționarea problemei cu atribuirea lotului de teren pe numele familiei Moldovschi, a pretins suma de 5000 euro care conform cursului oficial al Băncii Naționale constituie 78 140 lei pentru realizarea influenței asupra acestora în vederea favorizării în obținerea dreptului de proprietate asupra loturilor aflate în proprietatea Primăriei, în condițiile date, Elena Gurschi a pretins și a primit de la Maxim Moldovschi sume bănești în sumă totală de 2 303 954,6 lei, cauzându-i prejudiciu în proporții deosebit de mare. Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Gurschi Elena a comis infracțiunea prevăzută de art.42 alin. (2), (3), art. 326 alin.(3) lit.a) Cod penal, individualizată prin „trafic de influență, adică pretinderea și primirea, personal, de bani, pentru sine și pentru o altă persoană, de către o persoană care susține că are influență asupra unei persoane publice, pentru a-l face să îndeplinească și să grăbească îndeplinirea unei acțiuni în exercitarea funcției sale, acțiuni săvârșite de două sau mai multe persoane, în proporții deosebit mari. Tot ea, în perioada 2006-2010, a dobândit ilicit de la cet. Trofim Nicolae sub pretextul facilitării obținerii unor Decizii a Consiliului municipal privind repartizarea unor terenuri amplasate în mun. Chișinău pe numele cet. Trofim Nicolae și a altor indicate de către acesta, precum și perfectarea setelor de documente necesare aferent terenurilor respective, a dobândit prin escrocherie 500 000 euro. care conform cursului oficial al Băncii Naționale pentru perioada dată constituie 8 030 400 lei precum că urmau a fi legalizate după Trofim Nicolae, cauzându-i o daună considerabilă în proporții deosebit de mari. 24 Prin urmare, pentru a reda acțiunilor sale un caracter legal, în perioada anilor 2007- 2009, prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu Viorel Gonța, aflându-se în ograda primăriei mun. Chișinău, amplasată pe bd. Ștefan cel Mare 83, prezentându-l pe Viorel Gonța lui Trofim Nicolae ca șofer al șefului Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare al Primăriei mun. Chișinău, ultimul a pretins suma de 350 000 euro, care conform cursului oficial al Băncii Naționale pentru perioada dată constituie 5 531 575 lei, susținând că cu mijloacele bănești indicate, vor putea determina și vor putea grăbi persoanele publice din cadrul Primăriei municipiului Chișinău să obțină deciziile Consiliului municipal privind repartizarea loturilor de teren și imobile amplasate în mun. Chișinău, precum și perfectarea setelor de documente necesare aferent terenurilor respective după numele lui Trofim Nicolae și a altor indicate de către acesta. După primirea mijloacelor bănești de la Trofim Nicolae în aceiași zi Viorel Gonța, i-a transmis lui Elena Gurschi mijloacele bănești nominalizate, fiind remunerat de ultima cu diferite sume bănești pentru complicitate la infracțiune, pe care le folosea în interes personal, însușindu-le. În perioada lunilor august - noimebrie 2011, Elena Gurschi având înțelegere prealabilă împreună cu Ludmila Gălațanu, ultima prezentându- se ca angajata Primăriei mun. Chișinău, prin înșelăciune și abuz de încredere, a dobîndit ilicit de la Trofim Nicolae, sub pretextul facilitării obținerii unor Decizii a Consiliului municipal privind repartizarea unor terenuri amplasate în mun. Chișinău, pe numele cet. Trofim Nicolae precum și perfectarea setelor de acte necesare aferent terenurilor respective, a pretins câte 8500 euro pentru fiecare dintre cele 4 terenuri, dobândind o parte din mijloacele bănești în sumă de 20.000 euro, care conform cursului oficial al Băncii Naționale pentru perioada dată constituie 321 976 lei, în condițiile date, Elena Gurschi a dobândit de la Nicolae Trofim mijloace bănești în sumă totală de 8 030 400 lei, cauzându-i prejudiciu în proporții deosebit de mare. Tot ea, în perioada anilor 2004-2005, prezentându-se că angajata Primăriei mun. Chișinău, prin înșelăciune și abuz de încredere a însușit de la cet. Lilia Rozembac mijloace bănești în sumă de 7 800 dolari, care conform cursului oficial al Băncii Naționale pentru perioada dată constituie 97 219,98 lei, sub pretextul perfectării actelor necesare acordării dreptului de a procura imobilul amplasat pe str. Odesa mun. Chișinău. După intrarea în posesie a mijloacelor bănești indicate, aceasta în perioada anului 2010, în scopul dobândirii ilicite și altor sume bănești, i-a prezentat cet. Lilia Rozembac un șir de loturi amplasate în mun. Chișinău, pe care au determinat-o să-i transmită în rate suma de 21 200 dolari SUA, care conform cursului oficial al Băncii Naționale pentru perioada data constituie 262 165,56 lei, pentru perfectarea documentelor privind înregistrarea dreptului de proprietate asupra terenurilor nominalizate, însușindu-le. Astfel, Elena Gurschi, a dobândit de la Lilia Rozembac mijloace bănești în sumă de 359 385,54 lei, cauzându-i prejudiciu în proporții deosebit de mare. 25 Tot ea, în perioada anului 2012 prezentându-se că activează în cadrul întreprinderii de gestionare a spațiului Locativ, prin înșelăciune și abuz de încredere, a dobândit ilicit de la Anatolie Arapu, sub pretextul facilitării obținerii unei Decizii a Consiliului municipal privind repartizarea unui teren amplasat în mun. Chișinău, str. Testimițeanu pe numele cet. Arapu Anatolie, precum și perfectarea setelor de documente necesare aferent terenului respective, a pretins suma de 9000 dolari SUA și 22 000 lei BNM precum că urmau a fi legalizate după cet. Arapu Anatolie, prin ce i-a cauzat daună considerabilă în proporții deosebit de mari. Pentru impunerea încrederii cet. Anatolie Arapu, în luna iunie anului 2012, Elena Gurschi, prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu Viorica Niculiță, ultima aflându-se în preajma blocului locativ amplasat în mun. Chișinău, str. XXXXX prin înșelăciune și de încredere, prezentându-se ca angajata Primăriei mun. Chișinău, sub pretextul faculitării obținerii unei Decizii a Consiliului municipal privind repartizarea unui teren amplasat în mun. Chișinău. str. Testimițeanu pe numele cet. Anatolie Arapu, precum și perfectarea setelor de documente necesare aferent terenului respectiv, a pretins 16 000 lei, dintre care a dobândit de la cet. Anatolie Arapu suma de 8000 lei, cauzându-i o daună în proporții considerabile. După primirea mijloacelor bănești de la Arapu Anatolie, în aceiași zi, Viorica Niculiță i-a transmis lui Elena Gurschi 7500 lei, diferențe de 500 lei i-a însușit. Prin urmare, Elena Gurschi, a dobândit de la Arapu Anatolie mijloace bănești în sumă totală de 132 000 lei, cauzându-i prejudiciu în proporții deosebit de mare Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Elena Gurschi a comis și infracțiunea prevăzută de art.42 alin. (2), (3), art.190 alin. (5) Cod penal, individualizată prin „escrocherie, adică dobândirea ilicite a bunurilor altor persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, săvârșită de două sau mai multe persoane cu cauzarea de daune considerabile în proporții deosebit de mari ”. Instanța de apel a mai constatat că Gălățanu Ludmila a contribuit la comiterea escrocheriei de către Gurschi Elena în următoarele circumstanțe: Începând cu perioada august - noiembrie 2011, Ludmila Gălațanu, având înțelegere prealabilă și împreună cu Elena Gurschi, prezentându-se ca angajata Primăriei mun. Chișinău, prin înșelăciune și abuz de încredere, a dobândit ilicit de la Trofim Nicolae sub pretextul facilitării obținerii unor Decizii a Consiliului municipal privind repartizarea unor terenuri amplasate în mun. Chișinău, pe numele cet. Trofim Nicolae precum și perfectarea setelor de documente necesare aferent terenurilor respective, a pretins cîte 8500 euro pentru fiecare, dintre cele 4 terenuri, dodândind o parte din mijloacele bănești în sumă de 20,000 euro, care conform cursului oficial al Băncii Naționale pentru perioada dată constituie 321 976 lei, căuzându-i o daună în proporții deosebit de mari. Tot ea, în perioada anilor 2011-2012, având înțelegere prealabilă și de comun acord cu Elena Gurschi, împărțind între ele rolurile, au întocmit un plan criminal, urmărind drept scop însușirea mijloacelor bănești de la Maxim 26 Moldovschi și a intra în posesia mijloace bănești ale acestuia, în perioada lunii august 2011, Elena Gurschi a prezentat-o lui Maxim Moldovschi pe Ludmila Gălațanu, ca angajata Primăriei mun. Chișinău, ultima sub pretextul urgentării procedurii de privatizare a lotului de teren amplasat în mun. Chișinău str. XXXXX, pe numele cet. Maxim Moldovschi, a pretins 500 euro și a dobândit de la Maxim Moldovschi suma de 500 euro care conform cursului oficial al Băncii Naționale pentru perioada dată constituie 8 153,8 lei, cauzându-i o daună în proporții considerabile. În continuare în vara anului 2012, pentru a reda aspectul legal al acțiunilor ce le-au întreprins, Ludmila Gălațanu a falsificat acte, inclusiv decizia Consiliului Municipal Chișinău XXXXX din 15 martie 2007 „Cu privire la atribuirea unui lot de pământ pentru construcția unei parcări și spălătorii auto" cu suprafața de 1,5 ari din str. XXXXX, mun. Chișinău, către cet. Antonina Moldovschi, transmițindu- le lui Elena Gurschi pentru a fi prezentate lui Maxim Moldovschi. Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Gălațanu Ludmila a comis infracțiunea prevăzută de art.42 alin. (5), art. 190 alin. (5) Cod penal, individualizată prin „escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altor persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, săvârșite de două sau mai multe persoane, cu cauzarea de daune în proporții deosebit de mari ”. A mai cosntatat instanța de apel, și faptul că: Gonța Viorel, activând în calitate de conducător auto în cadrul Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare al Primăriei mun.Chișinău în baza ordinului nr. XXXXX din 09.07.2007, a contribuit la comiterea escrocheriei de către Elena Gurschi, în următoarele vumstanțe: În toamna anului 2010, prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu Elena Gurschi, susținând în discuțiile purtate cu Maxim Moldovschi că deține influență asupra mai multor funcționari din cadrul Primăriei municipiului Chișinău, prin înșelăciune și abuz de încredere, aflîndu-se în ograda primăriei mun. Chișinău, amplasată pe bd. Ștefan cel Mare 83, a dobândit de la cet. Maxim Moldovschi suma de 54 000 euro, care conform cursului oficial al băncii Naționale pentru perioada dată constituie 872 094,6 lei, susținând că cu mijloacele bănești indicate, vor putea determina și vor putea grăbi persoanele publice din cadrul Primăriei municipiului Chișinău. să obțină deciziile Consiliului municipal privind repartizarea loturilor de teren și imobilile amplasate în mun. Chișinău, precum și perfectarea setelor de documente necesare aferent terenurilor respective pe numele familiei Moldovschi, cauzînd lui Maxim Moldovschi o daună în proporții deosebit de mari. După primirea mijloacelor bănești de la Maxim Moldovschi, în aceiași zi Gonța Viorel, i-a transmis lui Elena Gurschi mijloacele bănești nominalizate, fiind remunerat de ultima cu diferite sume bănești pentru complicitate la infracțiune, pe care le folosea în interes personal, însușindu-le. Tot el, în perioada anilor 2007-2009, prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu Elena Gurschi, susținând în discuțiile purtate cu Trofim Nicolae că deține 27 influență asupra multor funcționari din cadrul Primăriei municipiului Chișinău, prin înșelăciune și abuz de încredere, aflându-se în ograda primăriei mun. Chișinău, amplasată pe bd. Ștefan cel Mare 83, a dobândit de la Trofim Nicolae suma de 350 000 euro, care conform cursului oficial al băncii Naționale pentru perioada dată constituie 5 531 575 lei, susținând că cu acele mijloace bănești indicate, vor putea determina și vor putea grăbi persoanele publice din cadrul Primăriei municipiului Chișinău să obțină deciziile Consiliului municipal privind repartizarea loturilor de teren și imobilile amplasate în mun. Chișinău, precum și perfect setelor de documente necesare aferent terenurilor respective pe numele după Trofim Nicolae, cauzând lui Trofim Nicolae o daună în proporții deosebit de mari. După primirea mijloacelor bănești de la Trofim Nicolae în aceiași zi, Viorel Gonța a transmis lui Elena Gurschi mijloacele bănești nominalizate, fiind remunerat de ultima cu diferite sume bănești pentru complicitate la infracțiune, pe care le folosea în interes personal, însușindu-le. Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Gonța Viorel a comis infracțiunea prevăzută de art.42 alin (5), art. 190 alin. (5) Cod penal, individualizată prin „escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altor persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, săvârșită de două sau mai multe persoane, cu cauzarea de daune în proporții deosebit de mari. ’’ Instanța de apel, a mai constat că, Gajosu Dinu, activând în calitate de specialist coordonator în cadrul Direcției relații cu publicul al Primăriei mun. Chișinău în baza contractului individual de muncă nr.XX din 17.08.2006 a contribuit la comiterea traficului de influiență de către Elena Gurschi următoarele circumstanțe: în perioada anului 2012, Dinu Gajosu, având înțelegere prealabilă, împreună cu Elena Gurschi, împărțind între ei rolurile, au întocmit un plan criminal, urmărind drept scop însușirea mijloacelor bănești de la Maxim Moldovschi și a intra în posesia mijloacelor bănești ale acestuia. Astfel, la 21.08.2012 Dinu Gajosu aflându-se în fața primăriei mun. Chișinău, amplasată pe bd. Ștefan cel Mare 83, împreună cu Elena Gurschi în discuție cu Maxim Moldovschi, susținând că vor putea determina persoane publice din cadrul Primăriei municipiului Chișinău să adopte hotărâre, favorabilă ultimului, precum că dețin influiență asupra acestora și vor putea grăbi soluționarea problemei cu atribuirea lotului de teren pe numele familiei Moldovschi, a pretins suma de 5000 euro care conform cursului oficial al Băncii Naționale constituie 76 753 lei, pentru realizarea influenței asupra acestora în vederea favorizării în obținerea dreptului de proprietate asupra loturilor aflate în proprietatea Primăriei. Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Gajosu Dinu a comis infracțiunea prevăzută de art.42 alin. (5), art. 326 alin. (2) lit.b) Codul penal, individualizată prin trafic de influență, adică pretinderea personal, de bani, pentru sine și pentru o altă persoană, de către o persoană care susține că are influență asupra unei persoane publice, pentru a-l face să îndeplinească și să grăbească îndeplinirea unei 28 acțiuni în exercitarea funcției sale, acțiuni săvârșite de două sau mai multe persoane, în proporții mari. Episodul pe cauza penală nr. XXXXX, unde figurează în calitate de partea vătămată Iveșinenco Evghenii: Gurschi Elena, după o înțelegere prealabilă cu Grecu Liliana și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, acționând cu scop cupidant în vederea dobândirii și însușirii ilicite a bunurilor, și anume a imobilului amplasat pe adresa str. XXXXX ce aparține cet. Ivașinenco, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală, aproximativ în luna e 2012 a obținut o procură din numele unui notar din Ucraina or. Odesa „L.I. Mihailova" care erau indicate date eronate precum că Ivașinenco Evghenii l-a împuternicit pe Stoian Radu să dispună de proprietatea sa amplasată pe adresa mun. Chișinău str. XXXXX, fapte care nu corespund adevărului. Ulterior, Gurschi Elena aproxmiativ în luna iulie 2012 i-a transmis lui Stoian Radu împreună cu alte documente ce justifică dreptul de proprietate asupra imobilului nominalizat, procura din numele notarului din Ucraina or. Odesa „L.I. Mihailova" în care erau indicate date eronate precum că Ivașinenco Evghenii l-a împuternicit pe Stoian Radu să dispună de proprietatea sa amplasată pe adresa mun. Chișinău, str. XXXXX. În continuare, la 20.07.2012 Stoian Radu a prezentat la biroul notarial „Malîșenco Natalia" pe adresa mun. Chișinău str. XXXXX împreună cu pachetul de acte primite de la Gurschi Elena, drept justificativă procură din numele notarului din Ucraina or. Odesa „L.I. Mihailova" în care erau indicate date eronate precum că Ivașinenco Evghenii l-a împuternicit pe Stoian Radu să dispună de proprietatea sa amplasată pe adresa mun.Chișinău, str. XXXXX. Tot atunci, în circumstanțele nominalizate, a fost întocmit un contract de vânzare-cumpărare conform căruia Stoian Radu, acționând din numele Ivașinenco Evghenii a vândut cet. Filat Rodica casa de locuit cu suprafața totală de 110,3 m.p., construcția accesorie cu suprafața de 18,0 m.p, și lotul de pământ cu destinație pentru construcții cu suprafața totală de 0, 44 ha situate în mun. Chișinău str. XXXXX, la prețul de 889 989 lei, prin ce au fost cauzate părții vătămate Ivașinenco Evghenii daune în proporții mari ale drepturilor și intereselor lui. Tot ea, Gurschi Elena acționând cu scop cupidant în vederea dobândirii și însușirii ilicite a bunurilor, și anume a imobilului amplasat pe adresa str. XXXXX ce aparține cet. Ivașinenco Evghenii, împreună și după o înțelegere prealabilă cu Grecu Liliana și alte persoane nestabilite de organul de urmărire renală, aproximativ în luna octombrie 2011, l-au convins pe Stoian Radu că sunt împuternicite de către cet. Ivașinenco Igor să vândă imobilul amplasat pe adresa mun. Chișinău str. XXXXX, fapt despre care acesta a comunicat lui Filat Rodica. Ulterior, în scopul realizării planului criminal și intenției sale unice Gurschi Elena împreună cu Grecu Liliana, aproximativ la mijlocul lunii decembrie 2011, a primit de la Stoian Radu 5000 euro și în luna februarie 2012 încă 2500 euro, bani transmiși de către Rodica Filat ca avans pentru cumpărarea imobilului amplasat 29 pe adresa mun.Chișinău, str.XXXXX. În continuare, acționând în aceleași scopuri cupidante sub diferite pretexte, l-au convins pe cet. Stoian Radu să încheie din numele proprietarului Ivașinenco Evghenii contract de vânzare-cumpărare a imobilului nominalizat. Astfel, Gurschi Elena aproximativ în luna iulie 2012, i-a transmis lui Radu Stoian împreună cu alte documente justifică dreptul de proprietate asupra imobilului amplasat pe adresa mun. Chișinău str. XXXXX, procura din numele notarului din Ucraina or. Odesa „L.I. Mihailova” în care erau indicate date eronate precum că Ivașinenco Evghenii l-a împuternicit pe Radu Stoian să dispună de proprietatea sa amplasată pe adresa mun. Chișinău str. Lăpușnei

Ulterior, la 20.07.2012 Radu Stoian a prezentat la biroul notarial „Malîșenco Natalia” pe adresa mun. Chișinău str. M. XXXXX împreună cu pachetul de acte primite de la Gurschi Elena, drept justificativă procură din numele notarului din Ucraina or. Odesa „L.I. Mihailova" în care erau indicate date eronate precum că Ivașinenco Evghenii l-a împuternicit pe Radu Stoian să dispună de proprietatea sa amplasată pe mun. Chișinău str. XXXXX. Tot atunci, în circumstanțele nominalizate, a fost întocmit un contract de vânzare-cumpărare conform căruia Stoian Radu acționând din numele Ivașinenco Evghenii a vândut cet. Filat Rodica casa de locuit cu suprafața totală de 110. 3 m.p., construcția accesorie cu suprafața de 18,0 m.p. și lotul de pământ cu destinație pentru construcții cu suprafața totală de 0, 44 ha situate în mun. Chișinău, str. XXXXX, la prețul de 889 989 lei, bani care au fost însușiți de către Gurschi Elena și Grecu Liliana, prin ce au fost cauzate părții vătămate Ivașinenco Evghenii daune în proporții deosebit de mari. Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Gurschi Elena a comis infracțiunea prevăzută de art.190 alin. (5) Cod penal, individualizată prin „escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, săvârșită în proporții deosebit de mari. Instanța de apel, a constat că, Grecu Liliana, după o înțelegere prealabilă cu Gurschi Elena și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală. acționând cu scop cupidant în vederea dobândirii și însușirii ilicite bunurilor, și anume a imobilului amplasat pe adresa str. Lăpușnei 11 ce aparține cet. Ivașinenco Evghenii, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală, aproximativ în luna iulie 2012, au obținut o procură din numele unui notar din Ucraina or. Odesa „L.I. Mihailova" în care au indicate date eronate precum că Iveașinenco Evghenii l-a împuternicit pe Stoian Radu să dispună de proprietatea sa amplasată pe adresa mun. Chișinău str. XXXXX, fapte care nu corespunde adevărului. Ulterior, Grecu Liliana împreună cu Gurschi Elena aproximativ în luna iulie 2012, au transmis lui Stoian Radu împreună cu alte documente ce justifică dreptul de proprietate supra imobilului nominalizat, procura din numele notarului din Ucraina or. Odesa „I.L. Mihailova" în care erau indicate date eronate precum că Ivașinenco Evghenii l-a împuternicit pe Stoian Radu să dispună de 30 proprietatea sa amplasată pe adresa mun. Chișinău, str. XXXXX. În continuare, la 20.07.2012, Radu Stoian a prezentat la biroul notarial „Malîșenco Nataila” pe adresa mun. Chișinău str. XXXXX împreună cu pachetul de acte primite de la Gurschi Elena drept justificativă procură din numele notarului din Ucraina or. Odesa „L.I. Mihailova" în care erau indicate date eronate precum că Ivașinenco Evghenii l-a împuternicit pe Radu Stoian să dipsună de proprietatea sa amplasată pe adresa mun. Chișinău str. XXXXX. Tot atunci în circumstanțele nominalizate, a fost întocmit un contract de vânzare-cumpărare conform căruia Stoian Radu, acționând din numele Ivașinenco Evghenii a vândut cet. Filat Rodica casa de locuit cu suprafața totală de 110.3 m.p., construcția accesorie cu suprafața de 18,0 m.p., și lotul de pământ cu destinație pentru construcții cu suprafața totală de 0, 44 ha situate în mun. Chișinău, str. XXXXX, la prețul de 889 989 lei, prin ce au fost cauzate părții vătămate Ivașinenco Evghenii daune în proporții mari ale drepturilor și intereselor lui. Tot ea, Grecu Liliana, acționând cu scop cupidant în vederea dobândirii și însușirii a bunurilor, și anume a imobilului amplasat pe adresa str. XXXXX ce aparțini lui Ivașinenco Evghenii. împreună și după o înțelegere prealabilă cu Gurschi Elena și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, aproximativ în luna octombrie 2012 l-au convins pe Stoian Radu că sunt împuternicite de către cet. Ivașinenco Igor să vândă imobilului de pe adresa mun. Chișinău str. XXXXX, fapt despre care acesta a comunicat lui Filat Rodica. Ulterior, în scopul realizării planului criminal și intenției sale unice Gurschi Elena împreună Grecu Liliana, aproximativ la mijlocul lunii decembrie 2011, a primit de la Stoian Radu 5000 euro și în luna februarie 2012 încă 2500 euro, bani transmiși de către Filat Rodica ca avans pentru cumpărarea imobilului amplasat pe adresa mun. Chișinău str. XXXXX. În continuare, acționând în aceleași scopuri cupidante sub diferite pretexte l-au convins pe Stoian Radu să încheie din numele proprietarului Ivașinenco Evghenii contract de vânzare-cumpărare a imobilului nominalizat. Astfel, Gurschi Elena și Grecu Liliana, aproximativ în luna iulie 2012 i-au transmis lui Stoian Radu împreună cu alte documente ce certifică dreptul de proprietate asupra imobilului amplasat pe adresa mun. Chișinău str. XXXXX, procura din numele notarului din Ucraina or. Odesa „L.I. Mihailova" în care erau indicate date eronate precum că Ivașinenco Evghenii l-a împuternicit pe Stoian Radu să dispună de proprietatea sa amplasată pe adresa mun. Chișinău str. XXXXX. Ulterior, la 20.07.2012, Radu Stoian a prezentat la biroul notarial „Malîșenco Nataila" pe adresa mun. Chișinău str. XXXXX împreună cu pachetul de acte primite de la Gurschi Elena, drept justificativă procură din numele notarului din Ucraina or. Odesa „L. I. Mihailova" îi erau indicate date eronate precum că Ivașinenco Evghenii l-a împuternicit pe Stoian Radu să dispună de proprietatea sa 31 amplasată pe adresa mun. Chișinău str. XXXXX. Tot atunci, în circumstanțele nominalizate, a fost întocmit un contract de vânzare-cumpărare conform căruia Stoia Radu, acționând din numele Ivașinenco Evghenii a vândut cet. Filat Rodica casa de locui suprafața totală de 110,3 m.p., construcția accesorie cu suprafața de 18,0 m.p. și lotul de pământ cu destinație pentru construcții cu suprafața totală de 0, 44 ha situate în mun. Chișinău, str. XXXXX, la prețul de 889 989 lei, bani care au fost însușiți de către Gurschi Elena și Grecu Liliana, prin care au fost cauzate părții vătămate Ivașinenco Evghenii, daune în proprorții deosebit de mari. Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Grecu Liliana a comis infracțiunea prevăzută de art.190 alin. (5) Cod penal, individualizată prin „escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, săvârșită în proporții deosebit de mari. Episodul pe cauza penală nr.2014970029, unde figurează în calitate de partea vătămată Nuța Constantin: Gurschi Elena, în luna februarie 2013, prin abuz de încredere și înșelăciune, prezetându-se drept proprietară a apartamentului nr. XX, amplasat pe bd. XXXXX, mun. Chișinău a dobândit ilicit mijloace bănești sub formă de avans în sumă de 10 000 euro, care conform cursului oficial al BNM constituie 161 905 lei, de la cet. Nuța Natalia, prin intermediul cet. Rîșcanu Diana, sub pretextul înstrăinării în baza unui contract de vânzare - cumpărare a bunului imobil indicat, care precum că i-ar fi aparținut, care de fapt dreptul de proprietate î-l deține cet.Grincova Tatiana, de la care Gurschi Elena nu a avut împuterniciri legale privind încheierea unor asemenea tranzacții cu bunul imobil - apartament nr.XX amplasat în mun. Chișinău, bd. XXXXX. Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Gurschi Elena a comis infracțiunea prevăzută de art. 190 alin. (5) Cod penal, individualizată prin „escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altor persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, cu cauzarea de daune considerabile în proporții deosebit de mari. ” Episodul pe cauza penală nr. XXXXX, unde figurează în calitate de partea vătămată Rusnac Veronica: Gurschi Elena, în perioada de timp de la începutul lunii iulie 2013 până la 06.09.2013, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încreder, acționând conform unui plan bine determinat de a duce în eroare persoanele precum că este proprietarul apartamentul nr. XX, de pe bd. XXXXX, mun. Chișinău, sub pretextul vinderii apartamentului în cauză, a dobândit de la cet. Rusnac Veronica, mijloace bănești în sumă de 7060 euro, care conform cursului oficial al BNM, la 27.08.2013, constituie 120161,2 lei, după care cu mijloacele bănești a dispărut într-o direcție necunoscută, neonorându-și angajamentul asumat, pricinuindu-i astfel cet. Rusnac Veronica un prejudiciu material în proporții deosebit de mari. în sumă de 120161,2 lei. Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Gurschi Elena a comis infracțiunea 32 prevăzută de art.190 alin. (4) Cod penal, individualizată prin „escocherie, adică dobândirea ilicită a bunurile altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, cu cauzarea de daune în proporții mari”. Analizând probele, cercetându-le prin prisma rigorilor de drept, instanța de apel a considerat că acestea din urmă demonstrează indubitabil vinovăția inculpatei Gurschi Elena, de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 42 alin. (2). alin. (3). 326 alin. (3) lit. a), art. 42 alin. (2). alin. (3). art. 190 alin. (5). art. 326 alin. (2) lit. b); d), art. 190 alin. (5). art. 190 alin. (5). art. 190 alin. (5) Cod penal, de asemenea demonstrează indubitabil vinovăția inculpatei Gălățanu Ludmila de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), art. 190 alin. (5) Cod penal, de asemenea demonstrează indubitabil vinovăția inculpatului Gonța Viorel de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), art. 190 alin. (5) Cod penal, de asemenea demonstrează indubitabil vinovăția inculpatului Gajosu Dinu de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), art. 326 alin. (2) lit. b) Cod penal, de asemenea demonstrează indubitabil vinovăția inculpatei Grecu Liliana de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, iar în contextul dat instanța de fond a făcut o apreciere eronată la unele probe administrate, ajungând în mod pripit la concluzia că unele fapte incriminate lui Gurschi Elena, Gălățanu Ludmila și Gonța Viorel nu s-a constatat existența faptei infracțiunii incriminate. Instanța de apel a reținut că din declarațiile părții vătămate Moldovschi Maxim reiese că acesta a făcut cunoștință cu Gurschi Elena în vara anului 2008, dat fiind faptul că locuiesc în case vecine, situate pe b-dul Dacia, mun. Chișinău. În acea perioadă de timp, el intenționa să procure o construcție nefinalizată și abandonată de mai mulți ani, amplasată în curtea casei, pe care urma să o utilizeze în activitatea comercială. În acest sens, mama sa i-a recomandat să se adreseze Gurschi Elenei, deoarece vecinii cunoșteau că aceasta activează în cadrul Primăriei mun.Chișinău și apeleau la ajutorul acesteia, în scopul obținerii anumitor certificate sau soluționării anumitor probleme, ea fiind receptivă și nesolicitînd recompensă. Astfel, prin intermediul mamei sale și Ceclu Renatei – exclusiv o cunoștință, el a cunoscut-o pe Gurschi Elena, căreia i-a relatat intenția sa. Ea a acceptat să îl asiste în procesul soluționării problemei respective. În decursul unei perioade de timp, ea l-a însoțit la Primăria mun. Chișinău, unde a acționat în baza indicațiilor ei: a întocmit cererea adresată Primăriei mun. Chișinău, prin care solicita să i se ofere în locațiune construcția invocată, depus-o și a anexat copiile actelor de identitate. La fel, partea vătămată a menționat că în aceiași perioadă de timp, Gurschi Elena i-a prezentat un teren, cu suprafața de 0,5 ha, situat pe str. XXXXX, mun. Chișinău, invocînd că acesta este liber și disponibil de a fi procurat. El i-a comunicat că nu dispune de mijloace bănești considerabile, însă ea l-a asigurat că nu va fi nevoie de resurse financiare impunătoare, dat fiind faptul că ea se află în relații bune cu persoane care activează în cadrul Primăriei mun. Chișinău și sunt responsabile de repartizarea terenurilor. Inițial, nu au fost invocate careva sume de bani, astfel el a 33 acceptat propunerea inculpatei și a depus mai multe cereri referitoare la construcția nefinalizată și terenul situat pe str. Aeroportului 6, mun. Chișinău, dictate de către ea. În urma scurgerii unei perioade de timp, Gurschi Elena a solicitat suma de 3.000 euro, în scopul de a fi acceptate cererile depuse în privința locațiunii construcției nefinalizate. Ea l-a asigurat că va prezenta bonuri de plată. În luna august, anul 2008, el i-a transmis suma invocată în curtea casei, iar inculpata a eliberat o recipisă, în conținutul căreia era indicat că ea a recepționat suma de 3.500 lei, în calitate de împrumut. A achitat suma de aproximativ 300.000 euro pentru construcția nefinalizată, situată la o distanță de 100 m de casa inculpatei. De asemenea, el a achitat suma de aproximativ 20.000 euro, în scopul obținerii în arendă a terenului aferent construcției menționate. Partea vătămată Moldovschi Maxim a mai menționat că pe parcursul perioadei între anii 2008-2011, el a fost apelat telefonic de numere neidentificate, persoane necunoscute prezentîndu-se drept fiind angajați ai Primăriei mun. Chișinău, care solicitau transmiterea cît mai curîndă a sumelor de bani. El menționează că a fost contactat de mai multe ori de către ”doamna Maria”, cu care intenționa să stabilească o întrevedere, în scopul de a-i fi explicată detaliat destinația sumelor de bani, de a-i fi prezentate bonurile de plată și de a-i fi indicată etapa reală a soluționării problemei. La sfîrșitul verii anului 2010, el a fost telefonat repetat de către ”doamna Maria”, care i-a comunicat că cererile urmează a fi anulate, iar sumele depuse restituite, în caz de neachitare a sumei integrale. Astfel, în toamna anului 2010, el a împrumutat suma de 54.000 euro, pe care urma să o transmită unui șofer pe nume ”Viorel”, care i-a fost prezentat de către Gurschi Elena, precum că activa în cadrul Primăriei mun. Chișinău și se afla în subordinea șefului Modîrcă Vlad, care se ocupa nemijlocit de cererile depuse referitor la atribuirea terenului situat pe str. XXXXX, mun. Chișinău, în locațiune. Inculpata i-a comunicat numărul de contact al șoferului pe nume ”Viorel”. El l-a contactat și a stabilit o întrevedere cu acesta în curtea Primăriei mun. Chișinău. În cadrul întrevederii, șoferul pe nume ”Viorel” l-a direcționat spre o încăpere fără geamuri, situată în curtea Primăriei mun. Chișinău, pînă la bariera de ieșire, și i-a zis să plaseze banii pe un pat amplasat în interiorul încăperii. El a acționat conform cerinței și a plasat pe pat pachetul ce conținea suma de 54.000 euro. Șoferul a desfăcut pachetul, însă nu a numărat suma de bani, l-a acoperit cu ajutorul unei cuverturi și l-a asigurat că va transmite suma de bani în aceiași zi. Moldovschi Maxim a declarat că nu l-a telefonat ulterior pe acesta, din motiv că Gurschi Elena i-a comunicat că suma a fost transmisă. În asemenea circumstanțe, instanța de apel a reținut că în vederea demonstrării părții vătămate faptului că inculpata Gurschi Elena Ion are influență asupra unor funcționari din cadrul primăriei mun. Chișinău, acesta a prezentat-o pe inculpata Gălățanu Ludmila Pavel, ca funcționar din cadrul Primăriei mun. Chișinău, în acest sens, Moldovschi Maxim a declarat că, în vara anului 2012, Gurschi Elena i-a prezentat-o pe Gălățanu Ludmila în calitate de secretară, care activează 34 în cadrul Primăriei mun. Chișinău, în momentul în care s-au întîlnit în apropierea magazinului ”1000 mărunțușuri”, sect. Botanica. Aceasta l-a contactat de mai multe ori, specificînd că este secretara șefului ce urmează a aplica ultimul sigiliu, iar actele se află în supravegherea ei și sunt transmise șefului de către ea personal. Ei au stabilit mai multe întrevederi, în sect. Centru, mun. Chișinău, în cadrul cărora ea îl asigura că actele se află în proces de perfectare. În cadrul unei întîlniri cu Gurschi Elena și Gălățanu Ludmila, ultima i-a comunicat că mapa ce include setul lui de acte referitoare la terenul situat pe str. Aeroportului 6, mun. Chișinău, se află la sfîrșitul listei, însă în urma achitării sumei de 500 euro, ea se va afla la începutul listei, fiind prezentată a doua zi. Astfel, el i-a transmis suma de 8.000 lei, însă nu a solicitat eliberarea recipisei. Or, în cadrul cercetării judecătorești a fost dovedit faptul că, pentru a reda aspectul legal al acțiunilor ce le-au întreprins, Ludmila Gălățanu a falsificat decizia Consiliului Municipal Chișinău Nr. XXXXX din 15 martie 2007 „Cu privire la atribuirea unui lot de pământ pentru construcția unei parcări și spălătorii auto" cu suprafața de 1,5 ari din str.Aeroportului 6 mun. Chișinău, către cet. Antonina Moldovschi, transmițindu-le lui Elena Gurschi pentru a fi prezentate lui Maxim Moldovschi, în situația în care conform răspunsului Primăriei mun. Chișinău nr. XXXXX din 04.10.2012, rezultă că, nu există informație despre decizia CMC nr. XXXXX din 15.03.2007, privind atribuirea unui lot de pămînt lui Antonina Moldovschi, în scopul construirii unei părcări și apălătorii auto (f.d.30, vol.V). De asemenea, instanța de apel a reiterat că, ca confirmare a faptului însușirii a mijloacelor bănești de la Maxim Moldovschi de către inculpatele Gurschi Elena și Gălățanu Ludmila, se rețin declarațiile martorului Sava Alexandru, care a menționat în cadrul cercetării judecătorești că Gălățanu Ludmila i-a solicitat efectuarea unor lucrără a unui lot de pămînt situat în apropierea Aeroportului Internațional Chișinău, invocînd că el urmează a fi contactat de o doamnă. Astfel, el a cunoscut-o pe Gurschi Elena, care i-a comunicat că un bărbat urmează să îi prezinte coordonatele terenului. În acest sens, el menționează că bărbatul respectiv este vorbitor de limbă rusă și i se aseamănă vizual lui Moldovschi Maxim. Acesta i-a prezentat coordonatele terenului, fără a prezenta careva acte de proprietate și fără a preciza persoana care se ocupă de perfectarea acestora, invocînd că terenul îi aparține. El susține că Moldovschi Maxim i-a prezentat o copie a unui act, însă el nu este capabil de a-și reaminti dacă aceasta era copia deciziei Primăriei mun. Chișinău cu privire la amenajarea unei spălătorii-auto, din 15.03.2007. El a efectuat lucrările solicitate, fără a exista posibilitatea de a le înregistra, împreună cu reprezentanții întreprinderii SRL ”Lenventa”, fiind remunerat de către Moldovschi Maxim. Ulterior, el s-a deplasat repetat spre terenul respectiv, la cerința Gurschi Elenei, în scopul indicării exacte a limitelor perimetrului în baza coordonatelor terenului respectiv, deoarece i s-a comunicat că urmează să se apropie proprietarul. El 35 precizează că în cadrul conversației respective, Gurschi Elena i-a comunicat că se ocupă de perfectarea actelor. Totuși, nu s-a apropiat nimeni și nu a prezentat actele de proprietate nici pentru terenul respectiv, astfel el a realizat că există o problemă. Tototdată, instanța de apel a reținut că, din materialele cauzei penale rezultă evident că inculpata Gurschi Elena a instigat-o pe Trocin Victoria la complicitate în obținerea ilicită a banilor de la Maxim Moldovschi, pentru sine. A reținut instanța de apel că din declarațiile părții vătămate Moldovschi Maxim rezultă că acesta pe în vara anului 2012, a fost apelat telefonic de către o doamnă necunoscută, care s-a prezentat drept fiind ”Elizaveta” și i-a comunicat că toate actele se află la ea, la un ultim nivel de perfectare. Aceasta a stabilit o întrevedere, în apropierea Primăriei mun. Chișinău, în cadrul căreia l-a informat că urmează a avea loc ultima ședință a Comisiei, în scopul examinării cererii privind obținerea titlului de autentificare a dreptului de deținător al terenului cu suprafața de 145 ari. Aceasta i-a solicitat suma de 5.000 euro în scopul obținerii ultimei semnături. De asemenea, Moldovschi Maxim a susținut că persoana necunoscută, care l-a contactat telefonic în anul 2012 și s-a prezentat drept fiind ”Elizaveta” este identică persoanei care l-a apelat în toamna anului 2008 și s-a prezentat drept fiind ”doamna Maria”, el recunoscînd vocea identică. În acest sens, instanța de apel constată cu certitudine că declarațiile părții vătămate Moldovschi Maxim sunt confirmate prin declarațiile martorului Trocin Victoria potrvit căruia rezultă că, aceasta o cunoaște pe Gălățanu Ludmila, dat fiind faptul că ultima activa în calitate de șef, în cadrul ÎMGFL ce include adresa de domiciliu a sa. În luna mai, anul 2012, Gălățanu Ludmila i-a prezentat-o pe Gurschi Elena. Ulterior, Gurschi Elena a specificat că i-a soluționat nepotului, pe nume Moldovschi Maxim, problema privind arenda unui bun imobil, însă acesta nu a achitat pentru serviciile ei, respectiv ea are nevoie de intervenția unei terțe persoane. În acest sens, ea i-a scris numărul de contact al lui, solicitîndu-i să-l telefoneze, să se prezinte în calitate de angajată în cadrul Primăriei mun. Chișinău, care se ocupă de perfectarea actelor și să-i comunice că actele privind privatizarea terenului situat pe str. Aeroportului 6, mun. Chișinău, sunt în procedură de eliberare, însă el urmează să completeze anumite acte suplimentare. De asemenea, ea i-a solicitat să stabilească o întrevedere cu Moldovschi Maxim, în cadrul căreia urmează să-i transmită lista actelor necesare și să-i comunice că problema poate fi soluționată prin intermediul Consiliului Municipal mun. Chișinău, iar prețul integral urmează a fi aproximativ 5.000 euro. Astfel, ea l-a apelat, prezentîndu-se pe nume ”Elizaveta”, i-a comunicat că actele privind privatizarea terenului menționat au fost repartizate în atribuția sa și i-a sugerat să stabilească o întrevedere. În urma scurgerii a două săptămîni, la cerința inculpatei, ea i-a fixat o întrevedere, în cadrul căreia i-a comunicat că există posibilitatea de a pune în discuție problema privatizării terenului la ședința Consiliului Municipal, însă este nevoie de a prezenta setul de acte și efectuarea unor măsurări. În scopul urgentării procedurii menționate, ea a solicitat suma de 36 5.000 euro, fără a invoca persoanele care urmează să soluționeze problema respectivă. Ulterior, Gurschi Elena i-a solicitat să-l telefoneze, comunicîndu-i că urmează să transmită suma de 4.000 lei, în scopul efectuării unor măsurări a terenului. El a revenit cu un apel pe telefonul Gurschi Elenei, invocînd că o va vizita în aceiași seară și va transmite suma solicitată. Ulterior, la cerința inculpatei, ea insista ca el să transmită cît mai curînd suma de 5.000 euro. În acest sens, în luna august, anul 2012, ei au fixat o întrevedere pe str. Sarmizegetusa, în cadrul căreia el urma să transmită suma solicitată. În urma recepționării sumei respective, ea s-a deplasat spre Gurschi Elena, care o aștepta în apartamentul în care domicilia o anumită rudă a Gurschi Elenei, însă inculpata a refuzat să ia în incinta apartamentului și în prezența rudelor suma de bani, care se afla în interiorul unei mape, sugerînd ca ele să plece în oraș. În urma scurgerii a 10-15 minute, ele au fost reținute, de către colaboratorii CNA, la ieșirea din blocul locativ. La caz, instanța de apel a ținut cont și de raportul șef-adjunctului al Direcției nr. 3-C a DGA, Lilian Carabeț, potrivit căruia s-a constatat că în rezultatul măsurilor investigativ-operative că persoana cu numele ”Elizaveta” este Trocin Victoria Gheorghe. În acest sens, în confirmarea faptului că Trocin Victoria a manifestat acțiuni ilicite față de Moldovschi Maxim, se confirmă prin sentința Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 12.03.2013, potrivit căruia Trocin Victria a fost recunoscută vinovată în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (2) lit. b) și c) Cod penal, și condamnată la pedeapsă, cu aplicarea art. 364/1 Cod procedură penală, sub formă de amendă în mărime de 1500 unități convenționale, ce constituie suma de 30 000 lei. Instanța de apel a luat în considerație ca fiind veridice declarațiile părții vătămate Moldovschi Maxim, care a relatat în cadrul cercetării judecătorești că, după ce a depus plîngerea la organele de drept cu privire la acțiunile ilegale ale lui Gurschi Elena Ion, în urma scurgerii a două săptămîni, el a fost telefonat de către colaboratorii CNA, împreună cu care s-a întîlnit cu Gurschi Elena, în apropierea Primăriei mun. Chișinău, înregistrînd conversația cu aceasta, în urma semnării actelor ce dovedesc acordul său de a participa la efectuarea înregistrărilor de anchetă. În momentul întrevederii, Gasoju Dinu trecea prin nemijlocita apropiere și s-a apropiat de ei. El îl cunoaște datorită faptului că acesta a fost prezent la serbarea zilei de naștere a Gurschi Elenei sau soțului acesteia, în regiunea Aeroportului, spre sfîrșitul anului 2008 și a fost prezentat de către aceasta drept fiind un șef ce activează în cadrul Primăriei mun. Chișinău, care îi va acorda ajutor în caz de necesitate, Gasoju Dinu confirmînd acest fapt. El i-a întrebat în ce mod o poate contacta pe ”Elizaveta”, ei comunicîndu-i că vor încerca să-i descopere identitatea. Gajosu Dinu i-a transmis cartea sa de vizită, în scopul de a fi contactat mai tîrziu. În aceiași zi, el l-a telefonat, acesta informîndu-l că ”Elizaveta” activează în cadrul primăriei mun. Chișinău și este membru al Comisiei responsabile de examinarea chestiunilor referitoare la bunurile imobile. Gajosu Dinu l-a asigurat că nu există careva 37 dubii în privința acesteia. Instanța de apel consideră că fiind dovedit faptul că, Gurschi Elena având înțelegere prealabilă împreună cu Dinu Gajosu, împărțind între ei rolurile, au întocmit un plan criminal, urmărind drept scop însușirea mijloacelor bănești de la Maxim Moldovschii, a intrat în posesia mijloacelor bănești ale acestuia. Or, la data de 21.08.2012, inculpata Gurschi Elena, aflîndu-se în ograda primăriei mun. Chișinău, amplasată pe bd.Ștefan cel Mare 83, împreună cu Dinu Gajosu în discuție cu MAxim Moldovschi, susținînd că ei vor putea determina persoane publice din cadrul Primăriei municipiului Chișinău să adopte hotărâre, favorabilă ultimului, și nu Victoria Trocin, precum că dețin influență asupra acestora și vor putea grăbi soluționarea problemei cu atribuirea lotului de teren pe numele familiei Moldovschi, a pretins și a primit suma de 5000 euro de la Maxim Moldovschi. În acest context, instanța de apel a reținut declarațiile martorului Trocin Victoria care a declarat în cadrul cercetării judecătorești că pea Gajosu Dinu, l-a văzut de 2-3 ori în pasajul Primăriei mun. Chișinău, însoțind-o pe Gurschi Elena, care urma să soluționeze chestiunea privind delimitarea terenului ce îi aparține. Ulterior, inculpata i l-a prezentat, iar în cadrul discuției, ei au realizat că au unele cunoștințe comune. În susținerea acțiunilor ilegale ale inculpatelor Gurschi Elena XXXXX și Gălățanu Ludmila XXXXX, instanța de apel ține cont și de declarațiile martorului Chirtoacă Ștefan, care a menționat că, cunoaște despre faptul că Gurschi Elena a activat anterior în cadrul ÎMGFL, însă nu poate preciza funcția pe care ea a deținut-o. El relatează că activează în cadrul OCT ”Cadastru”, începînd cu anul 2006. La solicitarea lui Gurschi Elena Ion s-a deplasat spre un teren situat pe b-dul Dacia, în regiunea Aeroportului, în fața unui magazin alimentar, însă nu a perfectat planul, deoarece nu i-au fost prezentate actele necesare și nu a fost depusă cererea de efectuare a lucrării respective. De asemenea, perfectarea planului nu ar fi putut fi efectuată deoarece terenul invocat nu a fost format de către Primăria mun. Chișinău și nu i-a fost atribuit numărul cadastral. Astfel, efectuarea lucrării solicitate ar fi fost imposibilă deoarece în lipsa înregistrării de stat sau deciziei judecătorești, nici o persoană nu este în drept de a solicita identificarea terenului. Aproximativ în anul 2010, a parvenit o interpelare a Judecătoriei sect. Centru sau sect. Botanica, prin care a fost solicitată informația privind un bun imobil situat pe b-dul Dacia, mun. Chișinău. Însă, informația nu a putut fi depistată, deoarece dosarele de inventariere nu aveau adresă poștală. Ulterior, prezentînd interpelarea respectivă, Gurschi Elena și Moldovschi Maxim s-au interesat referitor la etapa următoare. Astfel, a fost depusă o cerere de către Moldovschi Maxim, privind inventarierea primară a bunului respectiv, procedură ce presupune introducerea țerușilor în cazul terenurilor sau efectuarea unor măsurări în cazul construcțiilor. Cererea respectivă a fost introdusă în dosarul de inventariere tehnică. Gurschi Elena a invocat că ea a depus cererea, dat fiind 38 faptul că Moldovschi Maxim este nepotul ei, pe care ea îl asistă. Faptul menționat nu a fost negat de către ultimul. De asemenea, el susține că efectuarea inventarierii primare poate fi solicitată exclusiv de proprietarul bunului imobil, persoana împuternicită de către acesta, în baza unei interpelări a Judecătoriei sau în baza solicitării organelor de urmărire penală. Moldovschi Maxim dorea să-i fie recunoscut dreptul de proprietate Moldovschi Antoninei, solicitînd enumerarea actelor necesare, în scopul perfectării releveului. Ulterior, el a prezentat decizia judecătorească, care impunea inventarierea bunului imobil respectiv. Astfel, în temeiul cererii depuse, el s-a deplasat spre bunul imobil menționat, împreună cu Moldovschi Maxim și a efectuat măsurările necesare, a perfectat releveul bunului imobil și l-a transmis spre eliberare. Ulterior, el a fost contactat de către Moldovschi Maxim și un bărbat pe nume ”Sergiu”, care susțineau că actele privind dreptul de proprietate asupra bunului imobil menționat se aflau în posesia lui, această afirmație fiind falsă, dat fiind faptul că el nu a depistat nici un act referitor la bunul imobil respectiv în arhiva OCT ”Cadastru”, deoarece acesta nu avea adresă poștală sau număr cadastral. Instanța de apel a constatat că nu pot fi puse la dubii declarațiile părții vătămate Moldovschi Maxim, care a susținut că i-a fost cauzat un prejudiciul în proporții deosebit de mari, în sumă totală de 140 000 euro, în situația în care în cadrul cercetării judecătorești, atît din declarațiile părții vătămate, cît și din declarațiile martorilor audiați, a fost confirmat că Moldovschi Maxim a dat mijloace bănești pentru pretinsă perfectarea actelor privind atribuirea terenurilor de pămînt în proprietate, fapt ce denotă evident în cumul, că în acțiunile inculpaților Gurschi Elena XXXXX, Gălățanu Ludmila XXXXX, Gonța Viorel XXXXX și Gajosu Dinu XXXXX sunt prezente elementele constitutive ale infracțiunilor de escrocherie și trafic de influință. Astfel, instanța de apel a concluzionat că inculpații Gurschi Elena XXXXX, Gălățanu Ludmila XXXXX și Gonța Viorel XXXXX, prin înșelăciune și abuz de încredere, au dobîndit de la Moldovschi Maxim suma de 140 000 euro, în situația în care însăși partea vătămată a invocat în cadrul cercetării judecătorești că, nu realiza ce se întîmplă, avea încredere totală și nu avea careva dubii în privința Gurschi Elenei, dat fiind faptul că se aflau în relații bune. Instanța de apel a invocat că este declarativă afirmația avocatului Bodnariuc Alexandru cu privire la faptul că toate aceste probe la care se referă instanța de fond nu au nici o putere probantă, fiind dobîndite cu încălcări esențiale a Codului de procedură penală, or, în cadrul cercetării judecătorești, a fost confirmat deplin faptul înțelegerii prealabile între inculpații, în acest sens se reține faptul că, din declarațiile părții vătămate Moldovschi Maxim rezultă că Gajosu Dinu i-a transmis cartea de vizită și i-a spus dacă va avea careva întrebări, v-a putea să-l ajute. El i-a întrebat în ce mod o poate contacta pe „Elizaveta”, ei comunicîndu-i că vor încerca să-i descopere identitatea. Gajosu Dinu i-a transmis cartea sa de vizită, în scopul de a fi contactat mai tîrziu. În aceiași zi, el l-a telefonat, acesta 39 informîndu-l că ”Elizaveta” activează în cadrul primăriei mun. Chișinău și este membru al Comisiei responsabile de examinarea chestiunilor referitoare la bunurile imobile. Gasoju Dinu l-a asigurat că nu există careva dubii în privința acesteia. În cadrul cercetării judecătorești, s-a stabilit că persoana cu numele ”Elizaveta” este Trocin Victoria XXXXX, aceasta o cunoaște pe Gălățanu Ludmila, dat fiind faptul că aceasta activa în calitate de șef, în cadrul ÎMGFL ce include adresa de domiciliu a sa. Mai mult ca atît, Gurschi Elena i-a scris numărul de contact al lui Moldovschi Maxim, solicitîndu-i să-l telefoneze, să se prezinte în calitate de angajată în cadrul Primăriei mun. Chișinău, care se ocupă de perfectarea actelor și să-i comunice despre actele privind privatizarea terenului. Faptul dat denotă evident că Gajosu Dinu, fiind angajat al primăriei mun. Chișinău, cunoștea cu certitudine că persoana cu numele „Elizaveta”, care s-a constatat a fi Trocin Victoria XXXXX, nu activează în cadrul primăriei, însă intenționat l-a informat pe Moldovschi Maxim precum că aceasta activează în cadrul primăriei mun. Chișinău și este membru al Comisiei responsabile de examinarea chestiunilor referitoare la bunurile imobile, ceea ce nu corespunde realității. Mai mult ca atît, prin sentința Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 12.03.2013, Trocin Victria a fost recunoscută vinovată în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (2) lit. b) și c) Cod penal, și condamnată la pedeapsă, cu aplicarea art. 364/1 Cod procedură penală, sub formă de amendă în mărime de 1500 unități convenționale. De asemenea, instanța de apel nu a stabilit careva încălcări în ordinea art. 281 alin. (2) și 296 alin. (2) Cod de procedură penală, fapta incriminată lui Gajosu Dinu fiind motivată. Instanța de apel a reiterat că în conformitate cu art. 274 alin. (1) Cod de procedură, organul de urmărire penală sau procurorul sesizat în modul prevăzut în art.262 și 273 dispune în termen de 30 de zile, prin ordonanță, începerea urmăririi penale în cazul în care, din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor de constatare, rezultă o bănuială rezonabilă că a fost săvîrșită o infracțiune și nu există vreuna din circumstanțele care exclud urmărirea penală, informînd despre aceasta persoana care a înaintat sesizarea sau organul respectiv. Prin ordonanță organul de urmărire penală dispune începerea urmăririi penale în privința săvîrșirii anumitei infracțiuni, în caz dacă există o bănuială rezonabilă că ea a fost comisă, însă nicidecum în privința unei anumite persoane. Ulterior, după efectuarea investigațiilor penale în modul și procedura prevăzută de lege, dacă se identifică persoane vinovate în comiterea infracțiunii în privința căreia s-a pornit dosar penal, organul de urmărire penală înaintează acestora învinuirea în modul corespunzător, acordîndu-i calitatea procesuală în dependență de faza procesului penal, probele acumulate și termenele procesuale. Prin ordonanța din 18.11.2010 a fost pornit procesul penal cu nr. XXXXX, în 40 baza plîngerii cet. Trofim Nicolae, pentru comiterea infracțiunii prevăzute la art. 190 alin. (5) Cod penal. Prin ordonanța din 27.07.2012 s-a pornit urmărirea penală în privința lui Gurschi Elena și altei persoane neidentificate cu prenume Elizaveta pentru comiterea infracțiunii prevăzute la art. 326 alin. (3) lit.a) Cod penal, anume pentru acțiunile infracționale, la realizarea cărora s-a constatat ulterior, că a contrbuit prin complicitate și Dinu Gajosu. Așa dar, Dinu Gajosu prin ordonanța din 26.11.2012 a fost recunoscut în calitate de bănuit în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal, iar prin ordonanța din 21.02.2013 Dinu Gajosu a fost pus sub învinuire, fiindu-i incriminată săvîrșirea infracțiunii prevăzute la art. art. 42 alin. (5) 326 alin. (3) lit.a) Cod penal. Instanța de apel a remarcat și faptul că inculpata Gurschi Elena Ion, în perioada 2006-2010, a dobîndit ilicit de la partea vătămată Nicolae Trofim, sub pretextul facilitării obținerii unor Decizii a Consiliului municipal privind repartizarea unor terenuri amplasate în mun. Chișinău pe numele lui Nicolae Trofim și a altor indicate de către acesta, precum și perfectarea setelor de documente necesare aferent terenurilor respective, a dobîndit prin escrocherie 500 000 euro, cauzîndu-i o daună considerabilă în proporții deosebit de mari. În acest sens, instanța de apel reține declarațiile părții vătămate Trofim Nicolae, care în cadrul cercetării judecătorești a menționat că, o cunoaște pe Gurschi Elena începînd cu anul 2006, cu care a făcut cunoștință prin intermediul cumătrului său – Breahna Tudor, care i-a comunicat că lotul de pămînt, cu suprafața de 6 ari, situat pe str-la XXXXX, sect. Centru, mun. Chișinău urmează a fi înstrăinat contra sumei de 8000 euro, cunoscînd că el intenționa să procure un lot de pămînt. Convenindu-i propunerea respectivă, el a acceptat să se prezinte la adresa respectivă, unde urma să îl întîlnească Țînțari Andrei – o cunoștință a lui Breahna Tudor, împreună cu anumite persoane care activează în cadrul Primăriei mun. Chișinău. În primăvara anului 2006, el s-a prezentat la adresa respectivă, unde a fost întîmpinat de către Gurschi Elena, care s-a prezentat drept fiind angajată a Primăriei mun. Chișinău, soțul ei – Sergiu și Bubulici Ion, care a invocat că este responsabil de renovarea construcțiilor, activînd în cadrul Primăriei mun. Chișinău. În același moment, el a transmis lui Țînțari Andrei suma de 6.000 euro, pe care acesta a transmis-o Gurschi Elenei, asigurîndu-l să nu își facă griji, dat fiind faptul că cunoaște personal angajații Primăriei, mun. Chișinău. În cadrul întrevederii, nu i-au fost prezentate careva acte referitoare la terenul respectiv. A doua zi, el s-a întîlnit cu Gurschi Elena și Bubulici Ion, în regiunea „Porților Orașului”, transmițîndu-le suma de 1.000 euro, pe care prezumabil a recepționat-o ultimul. Suma restantă de 1.000 euro urma a fi transmisă în urma perfectării actelor. În urma scurgerii unei perioade de timp, i-a fost transmisă decizia, certificatul de urbanism și autorizația de construcție, perfectate la 11.05.2006. De asemenea, partea vătămată Trofim Nicolae a mai declarat că în urma 41 scurgerii a două luni, Gurschi Serghei l-a contactat de mai multe ori, în scopul de a-i propune să procure și alte loturi de pămînt cu diverse suprafețe și localizări, contra unor prețuri convenabile, mai mici decît cele de piață. A fost propus un lot de pămînt situat pe str. Prepelița 6, or. Codru, cu o suprafață de 12 ari, contra sumei de 18.000 euro, în scopul înstrăinării căruia a fost eliberată o procură, de către Hînculov Serghei. În acest sens, în luna mai, anul 2006, suma de 18.000 euro a fost transmisă Gurschi Elenei, întocmind totodată un contract de împrumut, autentificat notarial, care urma a servi în calitate de garanție, pînă în momentul perfectării actelor. Or, din declarațiile martorului Hînculov Serghei, rezultă că, dînsul o cunoaște pe Gurschi Elena începînd cu anul 2004, dat fiind faptul că aceasta l-a vizitat la domiciliul său, situat pe str. Drumul Schinoasei 1, mun. Chișinău, întrebîndu-l dacă intenționează să înstrăineze lotul de pămînt situat pe str. XXXXX, mun. Chișinău. El și mătușa sa au acceptat propunerea respectivă, dat fiind faptul că într-adevăr intenționau să înstrăineze lotul respectiv. În acest sens, Gurschi Elena le-a comunicat că cunoaște anumiți funcționari care urmează să perfecteze actele menționate. Astfel, ei s-au deplasat spre un birou notarial, unde el a eliberat o procură, pe numele unei alte doamne, numele căreia nu este capabil de a și-l reaminti, prin care a împuternicit-o să înstrăineze lotul de pămînt, iar inculpatei i-a transmis cartea de imobil. El menționează că ei au convenit asupra prețului de 12.000 dolari SUA, iar inculpata a transmis arvuna de aproximativ 300- 400 dolari SUA. Ulterior, ea a inițiat să scadă prețul, atingînd valoarea de 6.000 dolari SUA. În acest sens, el și mătușa sa au renunțat la intenția de a înstrăina lotul de pămînt. Totuși, Gurschi Elena a refuzat să restituie cartea de imobil și ei au perfectat alta. Ulterior, inculpata a dispărut, iar ei au înstrăinat lotul de pămînt. La fel, în ședința de judecată, partea vătămată Trofim Nicolae Ulterior a relatat că Gurschi Elena i-a propus să procure un lot de pămînt situat pe str. Schinoasa Deal, or. Codru, cu o suprafață de 14 ari, contra sumei de 25.000 euro. În acest sens, suma solicitată a fost transmisă inculpatei în rate, fără a solicita eliberarea unei recipise. Ulterior, Gurschi Elena i-a propus să procure un lot de pămînt situat pe str. Odessa 58, mun. Chișinău , contra sumei de 18.000 euro. În acest sens, suma integrală a fost transmisă inculpatei în două rate, fără a solicita eliberarea unei recipise. De asemenea, în anul 2007, el i-a transmis Gurschi Elenei suma de 2.000 euro, în scopul soluționării în cadrul Primăriei mun. Chișinău a problemei privind privatizarea apartamentului lui Gurdiș Igor. În acest sens, partea vătămată Trofim Nicolae a menționat că problema nu a fost soluționată, însă suma de bani nu i-a fost restituită. Ulterior, în anul 2007, el a transmis inculpatei suma de 10.000 euro, în scopul procurării lotului de pămînt situat pe str. Trifan Baltă; suma de 20.000 euro, în scopul procurării a două loturi de pămînt situate pe str. Grenoble; suma de 30.000 euro, în scopul procurării a două loturi de pămînt situate pe str. Arborilor, predestinate construcției unei spălătorii-auto și edificării unei case; suma de 15.000 euro, în scopul procurării lotului de pămînt situat pe str. Nucarilor; suma de 15.000 euro, în scopul 42 procurării lotului de pămînt situat pe str. Casian Suruceanu. Ulterior, pînă în anul 2010, Trofim Nicolae a transmis Gurschi Elenei suma de 60.000 euro, în scopul procurării lotului de pămînt situat pe str. XXXXX; suma de 60.000 euro, în scopul procurării lotului de pămînt situat pe b-dul XXXXX; suma de 30.000 euro, în scopul procurării lotului de pămînt situat pe str. Albișoara. În aceiași perioadă, el a transmis inculpatei suma de 18.000 euro, în scopul procurării lotului de pămînt situat pe str. Ciuflea; suma de 50.000 euro, în scopul procurării lotului de pămînt situat pe str. XXXXX; suma de 10.000 euro, în scopul procurării lotului de pămînt situat pe str. Cuza-Vodă; suma de 20.000 euro, în scopul procurării lotului de pămînt situat pe str. Avicena; suma de 10.000 euro, în scopul procurării lotului de pămînt situat în apropierea ”Palatului Feroviarilor”; suma de 10.000 euro, în scopul procurării lotului de pămînt situat pe str. XXXXX; suma de 10.000 euro, în scopul procurării lotului de pămînt situat pe str. XXXXX; suma de 20.000 euro, în scopul procurării lotului de pămînt situat pe str. XXXXX. De asemenea, el a transmis suma de 5.000 euro, în scopul procurării unui alt lot de pămînt situat pe str-la Zaporojie; suma de 20.000 euro și ulterior suma de 7.000 euro, în scopul procurării lotului de pămînt situat pe str. Uzinelor. Referitor la inculpatul Gonța Viorel, partea vătămătă Trofim Nicolae a menționat că în momentele în care el urma să achite sume considerabile de bani, Gurschi Elena îl însoțea la Primăria mun. Chișinău, în scopul de a transmite sumele respective șoferului arhitectului-șef – Modîrcă Vlad. I-a transmis, de mai multe ori, șoferului pe nume Gonța Viorel sume de 20.000 euro, 30.000 euro, 50.000 euro, 60.000 euro sau alte sume de bani, în interiorul unor pachete sau descoperite, în prezența sau lipsa inculpatei, care cunoștea despre aceste tranzacții. În acest context, partea vătămată a relatat că aproximativ în anul 2010, el l-a cunoscut pe Zagorodnîi Vladimir prin intermediul unei cunoștințe. El i-a prezentat acestuia deciziile recepționate anterior, invocînd că a achitat suma de 500.000 euro în scopul procurării loturilor de pămînt. El i-a comunicat că în soluționarea problemelor respective este implicat Tofan Gheorghe și șoferul Gonța Viorel. El a aflat că șoferul Gonța Viorel transmitea sumele de bani Gurschi Elenei, ci nu lui „Gheorghe Ivanovici”. Acest fapt i-a fost comunicat de către Gonța Viorel personal, fără a da o explicație a motivului. Instanța de apel a considerat că vina inculpatului Gonța Viorel privind comiterea infracțiunii de escrocherie, a fost confirmată prin declarațiile martorului Tofan Gheorghe, care a declarat în ședința instanței de fond că, îi cunoaște pe Gonța Viorel ca angajat în calitate de șofer al domnului Modîrcă Vlad, în cadrul Direcției Arhitectură și Urbanism a Primăriei mun. Chișinău datorită faptului că el activează, la fel, în cadrul Direcției Arhitectură, începînd cu anul 1999. Astfel, martorului în cauză a susținut că aproximativ în anul 2011-2012, în biroul său de serviciu s-au adresat două persoane necunoscute, însoțite de către Zagorodnîi Vladimir – angajat al Direcției Arhitectură, în cadrul Primăriei mun. 43 Chișinău. Persoanele respective au înaintat anumite pretenții referitoare la o sumă de bani, pe care ar fi transmis-o prin intermediul lui Gonța Viorel, în scopul perfectării unor acte, în vederea obținerii în proprietate a unor terenuri. El i-a informat că el activează în calitate de șef în cadrul secției Peisaj Urban și Reclamă a Direcției Arhitectură și este responsabil de perfectarea autorizațiilor în vederea amplasării reclamei și inscripțiilor exterioare, neavînd atribuții în raport cu atribuirea terenurilor în proprietate. În acest sens, unul dintre necunoscuți a telefonat unui bărbat, adresîndu-i-se pe numele Tofan Gheorghe, iar celălalt dintre necunoscuți a realizat că vocea celor doi bărbații este diferită. Ulterior, spre sfîrșitul zilei, el i-a întîlnit pe Trofim Nicolae, Gonța Viorel și o persoană necunoscută în curtea Direcției, însă nu a auzit subiectul discuției lor. El s-a apropiat de aceștia, în scopul de a întreba dacă situația a fost clarificată și dacă el are atribuție în cadrul situației create. Gonța Viorel a precizat că el nu are nici o atribuției, iar ei urmează să clarifice situația fără implicarea lui. De asemenea, ca probă ce confirmă implicarea inculpatei Gălățanu Ludmila Pavel în comiterea faptei ilegale de escrocherie, servesc declarațiile martorului Sava Alexandru, care a menționat că pe Trofim Nicolae, îl cunoaște, dat fiind faptul că acesta este bărbatul care a recepționat rezultatele măsurărilor efectuate la solicitarea Gălățanu Ludmilei. De asemenea, el precizează că acesta i-a comunicat că este necesar de a efectua lucrările topografice a patru sau cinci loturi de pămînt situate pe diverse adrese: pe str. Uzinelor; în sect. Centru și altele. În scopul soluționării problemei menționate, el i-a contactat telefonic de mai multe ori pe Gălățanu Ludmila și Trofim Nicolae, căruia i-a comunicat că, în lipsa actelor de proprietate, este imposibilă înregistrarea rezultatelor lucrărilor efectuate, astfel acestea nu au valoare. La cerința lui Trofim Nicolae de a se deplasa la Primăria mun. Chișinău și a verifica loturile de pămînt nominalizate, el a depistat că anumite loturi de pămînt aparțin cu drept de proprietate unor alte persoane, iar unul dintre terenuri este liber, dat fiind faptul că pe suprafața acestuia este imposibil de a edifica o construcție, din cauza unui amalgam de rețele. În susținerea declarațiilor părții vătămate Trofim Nicolae, instanța de apel a ținut cont de declarațiile martorului Bubulici Ion care coroborează cu cele menționate de partea vătămată, astfel, martorul în ședința instanței de fond a declarat că o cunoaște pe Gurschi Elena, începînd cu anul 2002, ea prezentîndu-se drept fiind fostă angajată, în cadrul ÎMGFL or. Codru și pe Gălățanu Ludmila, ea fiind angajată, în cadrul ÎMGFL nr.10. Aproximativ în anul 2006-2007, aflîndu-se în parcarea amplasată înaintea Preturii sect. Centru, Gurschi Elena i-a făcut cunoștință cu Trofim Nicolae, cerîndu-i să-l însoțească pe acesta spre un teren situat pe str-la Zaporojie, în scopul de a depista proprietarul terenului și de a afla despre posibilitatea de a procura terenul respectiv. În apropierea terenului, ei au fost întîmpinați de către un bărbat pe nume ”Andrei”, de statură înaltă. Trofim Nicolae și bărbatul pe nume ”Andrei” țineau în mînă anumite acte, însă acestea nu i-au fost prezentate. În urma deplasării, Trofim Nicolae i-a comunicat că 44 intenționează să procure terenul respectiv. În urma scurgerii unei perioade de timp, Trofim Nicolae l-a telefonat, invocînd că nu o poate găsi pe Gurschi Elena, în urma transmiterii unei sume considerabile de bani, în scopul procurării terenului menționat. Din declarațiile martorului Breahnă Tudor, rezultă că, acesta o cunoaște pe Gurschi Elena de o perioadă de 5-6 ani, cu care a făcut cunoștință prin intermediul lui Țînțari Andrei. Aproximativ în anul 2008, Țînțari Andrei – un prieten și fost coleg, i-a comunicat că un teren situat pe str. Hristo Botev, în intersecție cu b-dul Dacia, sect. Botanica, urmează a fi înstrăinat. El i-a propus unui prieten al său – Trofim Nicolae, să procure terenul respectiv, dat fiind faptul că el nu dispunea de mijloace financiare necesare – 16.000-17.000 euro. Astfel, acesta fiind de acord, ei au fixat data deplasării spre terenul menționat în scopul de a-l vedea. În acest sens, ei s-au întîlnit pe str. Hristo Botev, în intersecție cu b-dul Dacia, la data stabilită, împreună cu Țînțari Andrei, însoțit de către Gurschi Elena și soțul ei. Gurschi Elena a susținut că urmează să perfecteze actele, în baza cărora terenul urmează a fi repartizat de către Primăria mun. Chișinău. Trofim Nicolae și Țînțari Andrei au stabilit prețul terenului – aproximativ 15.000-16.000 dolari SUA. Ulterior, Țînțari Andrei i-a comunicat că Trofim Nicolae a achitat arvuna de 6.000 dolari SUA, fără a solicita întocmirea unei recipise, pe care el a transmis-o Gurschi Elenei, care urma să perfecteze actele, prin intermediul unor acțiuni legale. Suma de bani i-a fost transmisă lui Țînțari Andrei, dat fiind faptul că acesta o cunoștea personal pe inculpată, însă el nu cunoaște dacă ultimului i-a revenit vreo parte din suma integrală. Instanța de apel a rțeintu că nu pot fi ignorate declarațiile părții vătămate Trofim Nicolae care a relatat că la sfîrșitul anului 2011, el a fost telefonat de către Bîrcă Lucia – membru al Consiliului Municipal, în scopul fixării unei întrevederi, în vederea soluționării de urgență a problemei referitoare la două decizii, care i-au revenit în atribuție. În acest sens, ei au stabilit o întrevedere în incinta unei cafenele situate în regiunea Telecentru, mun. Chișinău, unde ea i-a prezentat deciziile referitoare la atribuirea loturilor de pămînt situate pe str. Ciuflea și str. Muncești, invocînd că acestea au fost întocmite ilegal, iar în scopul soluționării acestor probleme este nevoie de a transmite o anumită sumă de bani, dat fiind faptul că au intervenit schimbări în cadrul angajaților Primăriei mun. Chișinău. El a refuzat această solicitare, invocînd că a transmis o sumă de bani suficientă, însă ea a pretins că nu cunoaște acest fapt. Totuși, în cadrul conversației, el a realizat că ea cunoaște nuanțele problemei, însă ea a refuzat să divulge numele persoanei care a îndreptat-o, pînă în momentul soluționării problemei. Ea l-a asigurat că va soluționa problema datorită relațiilor menționate, solicitînd transmiterea unei sume de bani. Trofim Nicolae precizează că, în cadrul discuției, el a realizat că numele doamnei este ”Ludmila”, necătînd la faptul că ea s-a prezentat inițial dept numindu-se ”Lucia”, nume pe care el l-a înregistat în culegerea de contacte a telefonului. În urma scurgerii a 2-3 săptămîni, ei au stabilit o întrevedere la terasa situată în apropierea Curții de Conturi. În cadrul întrevederii, ea i-a notat pe foaie suma de 8.500 euro care 45 urmează a fi achitată în scopul emiterii deciziilor privind privatizarea loturilor de pămînt situate pe str. Ciuflea și str. Muncești, asigurîndu-l că problema privind emiterea altor două decizii urmează a fi soluționată pînă în anul 2012. El i-a comunicat că va depune efort în scopul de a dobîndi suma solicitată, achitînd o parte inițial, iar cealălaltă parte în urma perfectării actelor. Ulterior, ei s-au întîlnit în incinta restaurantului ”Golden Nica”, unde i-a transmis suma de 10.000 euro, pe care a împrumutat-o de la prietenul său – Gheorghița Valeriu, care l-a însoțit în cadrul întrevederii și a menționat că suma de bani îi aparține. În asemenea circumstanțe, instanța de apel a constatat ca fiind dovedită învonuirea înaintată lui Gurschi Elena Ion, Gălățanu Ludmila Pavel și Gonța Viorel Pavel, privind comiterea escrocherii, prin participacie, cauzînd părții vătămate Trofim Nicolae un prejudiciul în proporții deosebit de mari, or, ultimul a indicat că are pretențiile în sumă totală de 500 000 euro față de Gurschi și 20 000 euro față de Gălățanu. Prin urmare, inculpații Gurschi Elena Ion, Gălățanu Ludmila Pavel și Gonța Viorel Pavel, prin înșelăciune și abuz de încredere, au dobîndit de la Trofim Nicolae suma de 520 000 euro, în situația în care însăși partea vătămată a invocat în cadrul cercetării judecătorești că, el avea încredere în Gurschi Elena și i-a spus că Gonța este șoferului lui Modîrcă - arhitectul din primărie. Cu privire la partea vătămată Rozembac Lilia, instanța de apel a reținut că, inculpata Gurschi Elena Ion, în perioada anilor 2004-2005, prezentându-se că angajata Primăriei mun. Chișinău, prin înșelăciune și abuz de încredere a însușit de la Lilia Rozembac mijloace bănești în sumă de 7 800 dolari SUA, sub pretextul perfectării actelor necesare acordarii dreptului de a procura imobilul amplasat pe str. Odesa mun. Chișinău. După intrarea în posesie a mijloacelor bănești indicate, aceasta în perioada anului 2010, în scopul dobîndirii ilicite și altor sume bănești, i- a prezentat cet. Lilia Rozembac un șir de loturi amplasate în mun. Chișinău, pe care au determinat-o să-i transmită în rate suma de 21 200 dolari SUA, pentru perfectarea documentelor privind înregistrarea dreptului de proprietate asupra terenurilor nominalizate, însușindu-le. La acest capăt de acuzație, se ține cont de declarațiile însăși a părții vătămate Rozembac Lilia, care a declarat că, o cunoaște pe Gurschi Elena din copilărie. O perioadă îndelungată de timp, martorul muncește peste hotarele țării. Cunoscînd faptul că ea intenționa să edifice o casă, Gurschi Elena a invocat că dispune de mai multe loturi de pămînt, atît în raza orașului, cît și în suburbie, care nu îi aparțin cu drept de proprietate, însă ea, activînd în cadrul Primăriei mun. Chișinău, cunoaște că acestea pot fi procurate: unul – situat în spatele hotelului ”Chișinău”, pe suprafața căruia era edificată o casă abandonată, Gurschi Elena menționînd faptul că proprietarii sunt dispăruți; unul – situat pe str. Prepelița 6, în regiunea Schinoasa și un apartament neîngrijit situat la etajul întîi, în apropierea Centrului Comercial ”Sun City”, adresa exactă a căruia ea nu și-o reamintește. Gurschi Elena a invocat că i-a fost eliberată o procură, de către Hînculov Serghei, care 46 urmărește să înstrăineze lotul de pămînt situat pe str. Prepelița 6, în regiunea Schinoasa. În acest sens, Rozembac Lilia i-a transmis inculpatei arvuna de 500 dolari SUA, iar apoi suma de 8500 dolari SUA, prețul total fiind de 9000 dolari SUA. Nu a fost prezentă în momentul autentificării de către Hînculov Serghei a procurii, deoarece Gurschi Elena i-a solicitat, cu o zi înainte, buletinul de identitate, invocînd că nu este nevoie de prezența ei nemijlocită. Astfel, ea nu l-a cunoscut personal pe Hînculov Serghei, respectiv nu i-a transmis direct și nemijlocit careva sume de bani. Astfel, în perioada apropiată scurgerii termenului de valabilitate a procurii, Rozembac Lilia s-a adresat Gurschi Elenei, invocînd că intenționează să înregistreze lotul de pămînt pe numele propriu. Inculpata a solicitat copiile actelor și a asigurat-o că actele vor fi perfectate, dat fiind faptul că cunoaște mai multe persoane care activează în cadrul Primăriei mun. Chișinău, însă nu a indicat numele sau funcțiile acestora. Totuși, pe parcursul procedurii de perfectare, Gurschi Elena invoca mai multe motive din cauza cărora era tergiversată acea procedură. Pentru procurarea imobilelor, partea vătămată Rozembac Lilia i-a transmis lui Gurschi Elena mai multe sume de bani: în anul 2004 - 8000 dolari SUA, predestinați pentru lotul de pămînt situat pe str. Odessa, mun. Chișinău; în luna septembrie-octombrie, anul 2004 - 4650 euro, predestinați pentru apartamentul situat în apropierea Centrului Comercial ”Sun City”, mun. Chișinău, pentru care a fost eliberată recipisă, de către un bărbat necunoscut care a însoțit-o pe Gurschi Elena, ulterior fiind achitată inculpatei suma integrală de 7500 dolari SUA; în luna octombrie-noiembrie, anul 2004 – 2000 dolari SUA, predestinați în calitate de arvună pentru lotul de pămînt cu suprafața de 4 sote, situat în apropierea mănăstirii ”Ciuflea”, mun. Chișinău, pentru care nu a fost eliberată recipisă. Deși, partea vătămată Rozembac Lilia a menționat că în luna martie-aprilie, anul 2005, în urma plecării peste hotarele țării – în Elveția, ea a efectuat un transfer bancar, în calitate de împrumut, în valoare de 20.000 dolari, în contul Gurschi Elenei din banca ”Victoriabank”, care intenționa să procure un apartament, suma dată a fost restituită de inculpata Gurschi Elena Ion, în decursul a mai multe tranzacții, fapt confirmat de înșăsși partea vătămată în cadrul ședinței de judecată. În cumul cu probe, instanța de apel a considerat dovedită vinovăția înaintată inculpatei Gurschi Elena, cu privire la faptul că aceasta, în perioada anului 2012 prezentându-se că activează în cadrul întreprinderii de gestionare a Spațiului Locativ, prin înșelăciune și abuz de încredere, a dobîndit ilicit de la Anatolie Arapu, sub pretextul facilitării obținerii unei Decizii a Consiliului municipal privind repartizarea unui teren amplasat în mun. Chișinău, str.Testemițeanu pe numele lui Arapu Anatolie, precum și perfectarea setelor de documente necesare aferent terenului respective, a pretins suma de 9000 dolari SUA și 22 000 lei BNM precum că urmau a fi legalizate după Arapu Anatolie. Astfel, în luna iunie anului 2012, Elena Gurschi, prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu Viorica Niculiță, ultima aflîndu-se în preajma blocului locativ 47 amplasat în mun.Chișinău, str. XXXXX, prin înșelăciune și de încredere, prezentându-se ca angajata Primăriei mun. Chișinău, sub pretextul faculitării obținerii unei Decizii a Consiliului municipal privind repartizarea unui teren amplasat în mun. Chișinău, str.Testemițeanu pe numele lui Anatolie Arapu, precum și perfectarea setelor de documente necesare aferent terenului respectiv, a pretins 16 000 lei, dintre care a dobîndit de la Anatolie Arapu suma de 8000 lei MD, iar după primirea mijloacelor bănești de la Arapu Anatolie, în aceiași zi, Viorica Niculiță i-a transmis lui Elena Gurschi 7500 lei, diferențe de 500 lei i-a însușit. În confirmare celor relatate de către martorul Niculiță Viorică, instanța de apel a luat în considerație sentința Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 20.03.2014, potrivit căruia Niculița Viorica a fost recunoscută culpabilă în comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 42, 190 alin. (2) lit. b) și c) Cod penal și i s-a stabilit o pedeapsă sub formă de închisoarepe un termen de 2 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 1 an. În conformitate cu art. 90 Cod penal, pedeapsa principală închisoare pe termen de doi ani s-a suspendat condiționat pe un termen de un an. Or, în acest context, instanța a reținut că, săvîrșirea faptelor infracționale descrise au fost stabilite prin puterea lucrului judecat, adică prin sentința judecătorească emisă de Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 20.03.2014. Deși, vinovăția inculpatei Gurschi Elena Ion este dovedită prin puterea lucrului judecat, instanța de apel nu poate trece cu vederea declarațiile martorului Bubulici Ion, care a declarat în ședința de judecată că, Arapu Anatol s-a prezentat în biroul său de serviciu, aproximativ în anul 2011-2012, în scopul de a-i fi enumerate actele necesare în vederea edificării unei terase anexate cafenelei situate pe str. Nicolae Testemițeanu, care îi aparține. În același moment, Gurschi Elena a intrat întîmplător în biroul său de serviciu și s-a salutat. Totodată, ea s-a implicat în conversație, comunicîndu-i lui Arapu Anatol că îl poate ajuta în scopul perfectării actelor necesare. Martorul Bubulici Ion a susținut că, în acea perioadă de timp, el a fixat o întrevedere colegială împreună cu Gurschi Elena și Gălățanu Ludmila, iar în cadrul întrevederii, a asistat la anumite discuții între ele privind perfectarea unei hărți topografice a terenului situat pe str. Nicolae Testemițeanu, necătînd la faptul că nici în competența uneia dintre ele nu se încadra perfectarea hărților topografice. În cadrul discuției, el a realizat că Gurschi Elena s-a adresat specialiștilor și a achitat suma de 4.000 lei, în scopul perfectării hărții topografice, lucrare efectuată în baza dispoziției Primarului municipiului. În cadrul întrevederii respective, careva sume de bani nu au fost transmise. În urma revenirii din concediu, el a răspuns apelului telefonic lui Arapu Anatol, care a invocat că nu o poate găsi pe Gurschi Elena, în urma transmiterii sumei de 7.000 dolari SUA și 4.000-5.000 lei. Iar din declarațiile martorului Chirtoacă Ștefan, rezultă că, în anul 2010, el a fost telefonat de către Gurschi Elena, în scopul perfectării actelor asupra unui 48 teren situat pe str. Nicolae Testemițeanu, mun. Chișinău. În acest sens, ea a prezentat o schiță a terenului și un titlu emis de către Ministerul Sănătății, privind parcelarea terenului respectiv, însă acesta era atribuit în folosință. Astfel, actele prezentate nu permiteau soluționarea chestiunii. Totuși, fiind însoțit de către Gurschi Elena, care nu era proprietară a terenului, el s-a deplasat spre terenul menționat, unde a fost întîmpinat de către un bărbat pe nume ”Anatol”. Însă, din cauza faptului că nici ultimul nu a prezentat careva acte ce confirmă dreptul de proprietate, lucrarea nu a fost efectuată. Prin urmare, inculpata Gurschi Elena, prin înșelăciune și abuz de încredere, a dobîndit de la Arapu Anatolie mijloace bănești în sumă totală de 132 000 lei, cauzîndu-i prejudiciu în proporții deosebit de mari. În privința inculpaților Gurschi Elena, Gălățanu Ludmila, Gonța Viorel Pavel și Gajosu Dinu Vasile, instanța de apel a constatat că aceștia au comis fapte ilegale, de escorcherie, de trafic de influență, cu intenție directă, în scop de a obține mijloace bănești ale părților vătămate, în profit personal, totodată, aceștia fiind subiecți ai infracțiunilor incriminate. Cu privire la căpătul de acuzare unde figurează în calitate de partea vătămată Ivașinenco Evghenii, în acest sens, instanța de apel a reținut că în cadrul cercetării judecătorești se demonstrează fără echivot că inculpata Gurschi Elena, după o înțelegere prealabilă cu Grecu Liliana și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, acționând cu scop cupidant în vederea dobîndirii și însușirii ilicite a bunurilor, și anume a imobilului amplasat pe adresa str. XXXXX ce aparține cet.Ivașinenco Evghenii, aproximativ în anul 2012 a obținut o procură din numele unui notar din Ucraina or.Odesa „L.I.Mihailova" care erau indicate date eronate precum că Iveașinenco Evghenii l-a împuternicit pe Radu Stoian să dispună de proprietatea sa amplasată pe adresa mun.Chișinău str. XXXXX, fapte care nu corespund adevărului. Ulterior, Gurschi Elena aproximativ în luna iulie 2012 i-a transmis lui Radu Stoian împreună cu alte documente ce justifică dreptul de proprietate asupra imobilului nominalizat, procura din numele notarului din Ucraina or.Odesa „L.I.Mihailova” în care erau indicate date eronate precum că Ivașinenco Evghenii l-a împuternicit pe Radu Stoian să dispună de proprietatea sa amplasată pe adresa mun.Chișinău str. XXXXX. Astfel, la data de 20.07.2012, Radu Stoian a prezentat la biroul notarial „Malîșenco Natalia" pe adresa mun.Chișinău str. XXXXX împreună cu pachetul de acte primite de la Gurschi Elena, drept justificativă procură din numele notarului din Ucraina or.Odesa „L.I.Mihailova" în care erau indicate date eronate precum că Ivașinenco Evghenii l-a împuternicit pe Radu Stoian să dispună de proprietatea sa amplasată pe adresa mun.Chișinău str. XXXXX, unde a fost întocmit un contract de vînzare-cumpărare conform căruia Stoian Radu, acționînd din numele Ivașinenco Evghenii a vîndut lui Filat Rodica casa de locuit cu suprafața totală de 110,3 m.p., construcția accesorie cu suprafața de 18,0 m.p. și 49 lotul de pămînt cu destinație pentru construcții cu suprafața totală de 0, 44 ha situate în mun.Chișinău str. XXXXX. În acest context, instanța de apel a reținut inițial că potrivit afirmației martorului Filat Rodica, aceasta intenționa să procure o locuință în mun. Chișinău, astfel, un cuoscut de al său - Stoian Radu, i-a sugerat să prpcure unul din două bunuri imobile: unul situat pe str. Lăpușnei și altul situat pe str. Ciocîrliei. El i-a declarat că proprietarul nemijlocit al bunului imobil situat pe str. Lăpușnei este plecat în Ucraina, din cauza stării de sănătate, iar două prietene ale sale – Gurschi Elena și Grecu Liliana sunt responsabile de încheierea tranzacției. El a invocat că prețul bunului respectiv este 40.000 euro, dat fiind faptul că proprietarul invocat are nevoie imediată de resurse financiare. Astfel, în cadrul prezentării solicitate, a fost prezentă exclusiv Gurschi Elena, motivînd că Grecu Liliana nu a dispus de suficient timp pentru a se prezenta. Bunul imobil includea un teren în stare deplorabilă și o casă semi-demolată situată pe suprafața acestuia. Gurschi Elena i-a comunicat că una dintre condițiile încheierii tranzacției este transmiterea unei arvune de 10.000 euro, însă ea a declarat că nu dispune de suma respectivă, convenind că urmează să transmită prima rată de 5.000 euro în luna decembrie, anul 2011. Suma respectivă a fost transmisă prin intermediul lui Stoian Radu, la cerința ei, fiind întocmită o recipisă de către Grecu Liliana. Ulterior, în luna ianuarie 2013, prin intermediul lui Stoian Radu, ea a mai transmis suma de 2500 euro, la solicitarea inculpatei Gurschi Elena XXXXX, fiind întocmită o recipisă de către Grecu Liliana. De asemenea, instanța de apel a reținut ca veridice afirmațiile martorului Filat Rodica, care a menționat că Gurschi Elena și Grecu Liliana i-au comunicat că, dat fiind faptul că proprietarul bunului imobil se află peste hotarele țării, acesta urmează să întocmească o procură nemijlocit pe numele lui Stoian Radu, deoarece el acționează în calitate de intermediar. Astfel, potrivit declarațiilor martorului Stoian Radu, rezultă că acesta cunoscînd-o pe inculpata Gurschi Elena începînd cu anul 2005-2006, și că acasta are în vînzare bunuri imobile, i-a propus lui Filat Rodica procurarea unui lot de teren. În cadrul întrevederii, Gurschi Elena s-a prezentat împreună cu o doamnă necunoscută – Grecu Liliana, invocînd că aceasta activează în cadrul Primăriei mun. Chișinău, ultima confirmînd acest fapt și menționînd funcția pe care o ocupă. Astfel, Grecu Liliana i-a comunicat că proprietarul terenului – Ivașinenco Evghenii, se află în Ucraina, ea fiind o cunoștință de încredere a acestuia. De asemenea, Grecu Liliana i-a prezentat mai multe copii ale unor acte, inclusiv cerificatul de succesiune, eliberat de către organul cadastral și unele schițe ale terenului, invocîndu-i că poate să le verifice. Ulterior, atît Gurschi Elena, cît și Grecu Liliana i-au comunicat prețul terenului – 40.000 euro, solicitînd transmiterea arvunei de 10.000 euro, în scopul efectuării unei intervenții chirurgicale necesare proprietarului terenului și în scopul perfectării ulterioare a actelor. Fiind acceptată propunerea de către Filat Rodica privind procurarea imobilului din str. XXXXX, mun. Chișinău, martorului Stoian Radu a transmis 50 Grecu Lilianei, în prezența Gurschi Elenei, în automobilul său personal, suma de 5.000 euro, recepționată de la Filat Rodica, în scopul perfectării actelor necesare, ca urmare, Grecu Liliana a eliberat recipisa, fapt confirmat de martorului în cauză. Ulterior, el a mai transmis Grecu Lilianei, în prezența Gurschi Elenei, suma de 2.500 euro, la cerința Filat Rodicăi. Din declarațiile martorului Stoian Radu, dat fiind faptul că se tergeversa procesul de perfectarea actelor pe bunul imobil, rezultă că în luna aprilie, anul 2012, el a solicitat să-i fie prezentat proprietarul și să-i fie transmis numărul acestuia de contact, în scopul deplasării în Ucraina și convorbirii cu acesta, astfel, Gurschi Elena XXXXX și Grecu Liliana XXXXX nu au onorat solicitarea, însă i-au comunicat că proprietarul urmează să perfecteze procura pe numele său. Ulterior, inculpata Gurschi Elena Ion i-a transmis procura întocmită pe numele său de către un birou notarial situat în Ucraina, el fiind incapabil de a preciza data eliberării procurii respective sau termenul acesteia de valabilitate. Dînsul menționează că nu a semnat vreo procură, însă a transmis inculpatelor copia buletinului său de identitate. Or, potrivit declarațiilor părții vătămate Ivașinenco Evghenii, acesta a declarat că nu cunoaște pe inculpatele Gurschi Elena XXXXX și Grecu Liliana XXXXX, precum și pe martorului Stoian Radu, nu a vizitat nici un notar, nu a trecut hotarele țării în Ucraina. Partea vătămată Ivașinenco Evghenii a menționat că nu a transmis nimănui actele de proprietate și nu a împuternicit pe nimeni să înstrăineze imobilul în interesul lui, nu a semnat careva acte, nimeni nu i-a propus să elibereze o procură și nici el nu a eliberat un astfel de act. Instanța de apel a reținut că declarațiile părții vătămate Ivașinenco Evghenii sunt confirmate prin declarațiile martorului Mihailiov Lidia, care la rîndul său a fost audiată de către oganele comptenete conform legislației în vigoare, în baza comisiei rogatorie, astfel, martorul a declarat că procura nr.XX din 24 mai 2011 nu a fost autentificată de notarul Mihailiova Lidia, în Registrul acțiunilor notariale pentru perioada din 24 mai 2011, astfel de acțiune nu a fost înscrisă. Copia procurii prezentate acesteia din numele lui Ivașcinenco Evghenii permite a susține că, ea constituie un document fals și trebuie să fie recunoscută ca fiind contrafăcută în temeiul a numeroaselor încălcări ai legislației, dintre care sunt: 1) procura dată este întocmită în limba rusă, dar nu în limba de stat a Ucrainei; 2) Blancul pe care este tipărită procura dată conține în sine două tipuri de blancuri stabilite de lege, care se folosesc în acțiunile notariale a Ucrainei; 3) Procura autentificată notarial se supune în mod obligatoriu înregistrării în Registrul unic de procuri. Procura dată nu este inclusă în Registrul unic de procuri; 4) Nu sunt indicate toate rechizitele pașaportului, la fel și organul care a eliberat pașaportul pe numele celui care a eliberat procura, lipsește codul personal al acestuia; 5) Incorect este indicată familia notarului, în loc de Mihailiova s-a indicat Mihailova; 6) Procura dată nu este semnată de notarul Mihailiova; 7) Urmele ștampilei pe procură nu corespund ștampilei notarului; 8) Toate acțiunile notariale se înscriu de notar în Registru de acțiuni notariale. 51 Procura din numele lui Evașcinenco Evgenii nu a fost întocmită și autentificată de notarul Mihailiova Lidia. În asemenea circumstanțe, s-a constatat evident că în baza procurii false din numele lui Ivașinenco Evghenii, inculpatele Gurschi Elena XXXXX și Grecu Liliana XXXXX care nemijlocit au prezentat aceasta procură lui Stoian Radu, au mai obținut de la martorul Filat Rodica, care fiind însoțită de către Stoian Radu, suma restantă de 32.500 euro. Faptul menționat de Filat Rodica a fost confirmat de martorul Stoian Radu, care la rîndul a relatat că, el a stabilit o întrevedere cu Gurschi Elena, în apropierea Primăriei mun. Chișinău, fiind însoțit de către Filat Rodica, care i-a transmis inculpatei suma restantă de 32.500 euro, în automobilul său personal, fără a fi eliberată recipisa. De asemenea, în cadrul întrevederii respective, au fost restituite, la cerința Gurschi Elenei, recipisele întocmite anterior. În concluzie, este evident, prin probe concludente și pertinenete că inculpatele Gurschi Elena XXXXX și Grecu Liliana XXXXX au comis o faptă prejudiciabilă, căuzînd părții vătămate Ivașinenco Evghenii un prejudiciul în proporții deosebit de mare, or, ultimului nu i-a fost recuperat nici un ban, cu atît mai mult că bunul imobil situat pe str. XXXXX, mun. Chișinău, care a fost procurat în baza unei procuri false de către Filat Rodica, a fost ulterior înstrăinat altei persoane – Belinschi Sergiu, fapt confirmat de martorului Belinschi Sergiu. În acest context, deși organul de urmărire penală a înaintat învinuire lui Gurschi Elena XXXXX și Grecu Liliana XXXXX, pe episodul unde în calitate de partea vătămată figurează Ivașinenco Evghenii, învinuire în baza art. 361 alin.(2), lit. b), d) Cod penal, individualizată prin „confecționarea și folosirea unui document oficial fals săvîrșit de mai multe persoane, soldate cu daune în proporții mari intereselor persoanei fizice”, în acest sens, instanța de apel reiterează că, falsifînd documentul în scopul dobîndirii ilicite ulterioare a bunurilor altei persoane, făptuitorul realizează prima etapă în activitatea infracțională legată de comiterea infracțiunii prevăzute de art.190 Cod penal – etapa de pregătire a acestei infracțiuni. În ipoteza dată, confecționarea documentelor oficiale, care acordă drepturi și eliberează de obligații, își pierde identitatea prevăzută la art.361 Cod penal. Aceasta înrucît se dizolvă în amalgamul activității infracționale legate de comiterea infracțiunii prevăzute de art.190 Cod penal. În acest sens, instanța de apel a constatat elocvent că inculpatele Gurschi Elena și Grecu Liliana au comis infracțiunea prevăzută de art.190 alin.(5) Cod penal, iar infracțiunea prevăzutî de art.361 alin.(2) , lit.b), d) Cod penal, este absorbită de infracțiunea de escrocherie. Instanța de apel a considerat nefondată solicitarea avocatului Radu Sergiu privind achitarea inculpatei Grecu Liliana, învinuită de comiterea infracțiunii prevăzute de art.361 alin.(2), lit.b), d), art.190 așlin.(5) Cod penal, or, deși, potrivit raportului de expertiză tehnică a documentului și grafoscopică nr. 2458 din 29.11.2013, prin care se atestă că Grecu Liliana nu are atribuții la semnarea 52 procurii întocmite în or. Odessa, din 24 mai 2011 /Vol.II, f.d.72, c/p 2012012207/, instanța de apel ține cont de faptul că din declarațiile martorilor audiați pe marginea episodului dat, rezultă evident că anume inculpatele Grecu Liliana XXXXX și Gurschi Elena XXXXX au prezentat lui Stoian Radu procura pretinsă eliberată de partea vătămată Ivașinenco Evghenii. Instanța de apel nu a luat în considerație nici afirmația avocatului precum că în rechizitoriul nu s-a regăsit semnul calificativ „săvîrșite de două sau mai multe persoane”, în situația în care, în cadrul cercetării judecătorești, s-a constatat cu certitudine că anume inculpatele Gurschi Elena și Grecu Liliana, au obținut o procură din numele unui notar din Ucraina or.Odesa „L.I.Mihailova" care erau indicate date eronate precum că Ivașinenco Evghenii l-a împuternicit pe Radu Stoian să dispună de proprietatea sa amplasată pe adresa mun.Chișinău str. XXXXX, fapte care nu corespund adevărului, iar în baza acestei procuri, bunul imobil din str. XXXXX mun. Chișinău a fost înstrăinat de către Stoian Radu lui Filat Rodica, ultima achitînd suma de 40000 euro în cîteva tranșe, mijloace bănești care au fost transmise lui Gurschi Elena XXXXX de către martorul Stoian Radu și Filat Rodica. În acest sens, instanța de apel a reținut declarațiile martorului Slănină Andrei, care fiind audiat în cadrul ședinței instanței de fond, a declarat că, la sfîrșitul lunii ianuarie, anul 2012, Stoian Radu l-a contactat telefonic, solicitîndu-i să se apropie, prin intermediul automobilului, spre serviciul său, dat fiind faptul că automobilul dînsului s-a deteriorat. Ei s-au deplasat pe b-dul Ștefan cel Mare, în intersecție cu str. Bulgară, în apropierea Preturii sect. Centru. Stoian Radu s-a întîlnit cu două doamne – Gurschi Elena și Grecu Liliana, comunicînd cu ele în fața automobilului o perioadă de 10 minute. Ulterior, Stoian Radu a transmis o anumită sumă de bani Grecu Lilianei, suma de bani a fost transmisă direct în mînă. În urma întrevederii, urcînd în automobil, Stoian Radu i-a comunicat că suma de 2.500 euro a fost transmisă în calitate de arvună, în scopul procurării terenului care costa 40000 euro. Cu privire la semnul calificativ „săvîrșite de două sau mai multe persoane”, în acest context, instanța de apel ține să menționeze și faptul că prin rechizitoriu, acuzatorul de stat a specificat că fapta comisă de inculpatele Gurschi Elena și Grecu Liliana a fost comisă că și de alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, avînd în vedere că potrivit expertizei tehnice a documentului și grafoscopică nr. XXXXX din 29.11.2013 și expertizei nr. XXXXX din 23.08.2013, se atestă că procura în baza căruia a fost înstrăinat bunul imobil ce aparține cu drept de proprietate lui Ivașinenco Evghenii, a fost îndeplinită de o terță persoană. De asemenea, în speță, instanța de apel a ținut să remarce că în acțiunile inculpatelor Gurschi Elena și Grecu Liliana, este prezent și semnul calificativ „soldate cu daune în proporții mari”, or, deși, bunul imobil ce aparține cu drept de proprietate lui Ivașinenco Evghenii, a fost dobîndit de Filat Rodica, mijloacele bănești au fost înșușite nemijlocit anume de inculpatele. 53 Instanța de apel a invocat că nu poate fi reținut ca temei de achitarea inculpatei Grecu Liliana faptul invocat de aceasta precum că prima procură a fost emisă în luna mai anul 2011, însa ea a făcut cunoștință cu Radu Stoian abia la sfîrșitul lui noiembrie 2011, prin urmare intenția de a dobîndi și însuși bunul lui Ivașinenco Evghenii, Stoian Radu a avut-o mai înainte și aceasta procură a fost folosita de el, precum și a doua procura. Or, lui Grecu Liliana i-a fost incriminată fapta obținerii procurii în luna iulie 2012, atunci cînd deja aceasta era cunoscută cu Stoian Radu. Mai mult ca atît, din declarațiile martorului Stoian Radu se atestă că acesta a transmis Grecu Lilianei, în prezența Gurschi Elenei, în automobilul său personal, suma de 5.000 euro, recepționată de la Filat Rodica, în scopul perfectării actelor necesare, ca urmare, Grecu Liliana a eliberat recipisa. Ulterior, el a mai transmis Grecu Lilianei, în prezența Gurschi Elenei, suma de 2.500 euro, la cerința Filat Rodicăi. Iar restul sumei a fost transmisă lui Gurschi Elena. Cu privire la căpătul de acuzare unde figurează în calitate de partea vătămată Nuța Constantin, în acest sens, instanța de apel a reținut că în cadrul cercetării judecătorești s-a demonstrat prin probe conlcudente și pertinente că inculpata Gurschi Elena, în luna februarie 2013, prin abuz de încredere și înșelăciune, prezetîndu-se drept proprietară a apartamentului nr.XX, amplasat pe bd. XXXXX, mun.Chișinău a dobîndit ilicit mijloace bănești sub formă de avans în sumă de 10 000 euro, de la Nuța Natalia, prin intermediul cet. Rîșcanu Diana, sub pretextul înstrăinării în baza unui contract de vînzare - cumpărare a bunului imobil indicat, care precum că i-ar fi aparținut, care de fapt dreptul de proprietate î-1 deține Grincova Tatiana, de la care Gurschi Elena nu a avut împuterniciri legale privind încheierea unor asemenea tranzacții cu bunul imobil - apartament nr.51, amplasat în mun. Chișinău, bd. XXXXX. În acest context, instanța de aprel a reținut că declarațiile părții vătămate Nuța Constantin care a relatat în cadrul cercetării judecătorești că în luna august, anul 2012, mama sa - Nuța Natalia a revenit în Republica Moldova, din Italia. Rîșcanu Diana, fiinca unei prietene de ale mamei sale, i-a prezentat-o pe Gurschi Elena. În scurt timp, Rîșcanu Diana, împreună cu unchiul său – Pîrgari Valeriu și Nuță Natalia au perfectat la notar un contract de împrumut, semnat de către ultima cu privire la înstrăinarea apartamentului. În urma acestui fapt, ei s-au deplasat împreună spre domiciliul ultimei, unde Nuța Natalia i-a transmis suma de 10.000 euro. Acea sumă de bani, urma să fie transmisă Guschi Elenei, în calitate de arvună, în scopul procurării apartamentului amplasat pe b-dul Traian, mun. Chișinău, contra sumei totale de 20.000 euro. Deși, atît Nuța Constantin, cît și Nuța Natalia nu au transmis personal careva sume de bani Gurschi Elenei, ulterior, la revenirea lui Nuța Natalia din Italia, în luna august, anul 2013, Rîșcanu Diana i-a prezentat și ei apartamentul menționat, invocînd că actele necesare urmează a fi perfectate în scurt timp. Tot potrivit declarațiilor părții vătămate Nuța Constantin, în urma scurgerii unei perioade de timp, Gurschi Elena l-a contactat pe Pîrgari Valeriu, 54 comunicîndu-i că mai este necesară suma de 2.000 euro, în scopul continuării perfectării actelor, însă el a refuzat să transmită suma nominalizată, iar urma acestor evenimente, Nuța Natalia a realizat că a fost înșelată de către Gurschi Elena. În confirmarea celor relatate de partea văătmată Nuța Constantin, instanța de apel a ținut cont de declarațiile martorului Rîlcanu Diana, care la rîndul său a menționat că o cunoaște pe Gurschi Elena începînd cu anul 2000, iar în iarna anului 2013, ultima fiind eliberată din arest la domiciliu, i-a comunicat că intenționează să înstrăineze un apartament situat pe b-dul Traian, mun. Chișinău, contra unui preț redus, dat fiind faptul că are nevoie de resurse financiare, în scopul remunerării avocaților. În acest sens, inculpata a precizat că actele sunt în regulă. Astfel, în luna februarie, anul 2013, ea i-a comunicat propunerea menționată Nuța Nataliei, care a acceptat să procure apartamentul. Ulterior, inculpatei i-a fost transmisă suma de 10.000 euro, iar suma restantă urma a fi achitată în urma scurgerii a 6 luni de la data decesului proprietarului – un bărbat în etate, de care a îngrijit inculpata și care a decedat de curînd. Ea susține că a fost prezentă în momentul transmiterii sumei de bani. La fel, martorul a indicat că în aceiași zi, ei s-au deplasat spre un birou notarial, unde a fost întocmit un contract de împrumut a sumei de 10.000 euro între Nuța Natalia și ea – Rîșcanu Diana. Ea precizează că contractul menționat a fost întocmit pe numele ei, dat fiind faptul că Gurschi Elena nu a transmis actele necesare, invocînd că acestea sunt în proces de perfectare. În incinta biroului notarial, ei i-a fost transmisă suma menționată, pe care ea a transmis-o inculpatei, în lipsa unor terțe persoane și fără a fi eliberată recipisa. Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Gurschi Elena a comis infracțiunea prevăzută de art. 190 alin. (5) Cod penal, individualizată prin „escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altor persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, cu cauzarea de daune considerabile în proporții deosebit de mari”, or, aceasta, nu a deținut dreptul de proprietate asupra apartamentului XX din mun. Chișinău, bd. XXXXX, pentru a-l înstăină conform legislației în vigoare, în situația în care, deși inculpata Gurschi Elena XX dipunea de cheile de la aparamentul menționat, pe care le-a transmis lui Rîșcanu Diana, potrivit declarațiilor martorului Golodrițki Maria, acesta a menționat că, o cunoștință a sa – Grincov Ion a decedat, iar succesoare a devenit fiica acestuia – Grincova Tatiana, iar ea a transmis inculpatei cheile apartamentului și careva acte de pe apartament, în scopul instalării contorului de gaz, dar nu în scopul înstrăinării bunului imobil. Cu privire la căpătul de acuzare unde figurează în calitate de partea vătămată Rusnac Veronica, în acest sens, instanța de apel a reținut că și în cazul dat, în cadrul cercetării judecătorești s-a demonstrat prin probe conlcudente și pertinente că inculpata Gurschi Elena, în perioada de timp de la începutul lunii iulie 2013 pînă la 06.09.2013, urmărind scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, acționînd conform unui plan bine 55 determinat de a duce în eroare persoanele precum că este proprietarul ap.nr.XX, de pe bd. XXXXX, mun.Chișinău, sub pretextul vinderii apartamentului în cauză, a dobîndit de la Rusnac Veronica XXXXX, mijloace bănești în sumă de 7060 euro, după care cu mijloacele bănești a dispărut într-o direcție necunoscută. Or, în cadrul ședinței instanței de fond, partea vătămată Rusnac Veronica a declarat că în vara anului 2013, ea a decis să se transfere cu traiul în mun. Chișinău, solicitînd unor cunoștințe să găsească un apartament, în scopul de a-l închiria contra unui preț redus. Astfel, spre sfîrșitul lunii iunie, anul 2013, ea a fost contactată de către Luca Mihail, care i-a comunicat că o cunoștință a lui a acceptat să-i ofere în chirie un apartament contra unui preț redus. În acest sens, ea s-a deplasat spre apartamentul nr.XX situat pe b-dul XXXXX, mun. Chișinău, unde a cunoscut-o pe Gurschi Elena, care s-a prezentat în calitate de angajată în cadrul secției pașapoarte a ÎMGFL, comunicîndu-i că datorită funcției pe care o deține, îi este permis accesul la informația despre persoanele în etate, ce nu au rude. În baza informației respective, ea îngrijește de persoanele menționate și devine proprietară a apartamentelor, în urma decesului acestora. În cadrul întrevederii, inculpata a prezentat copia certificatului de deces a lui Grincov Ivan, din luna februarie, anul 2013, menționînd că actele de proprietate urmează a fi perfectate în urma scurgerii a perioadei de 6 luni. La fel, partea vătămată Rusnac Veronica a mai declarat că ulterior, aflîndu- se în or. Bălți, Luca Mihail a contactat-o și a solicitat să se deplaseze imediat spre mun. Chișinău, dat fiind faptul că Gurschi Elena intenționează să înstrăineze apartamentul invocat contra unui preț redus. În cadrul întrevederii respective, au fost prezenți: ea, Rusnac Vitalie, Luca Mihail și Gurschi Elena, care le-a comunicat că intenționează să înstrăineze apartamentul situat pe b-dul Traian la preț de 20000 euro. Astfel, inculpata a invocat că, în caz că ea îi transmite suma de 1.500 euro în aceiași zi, aceasta îi cedează apartamentul situat pe b-dul Traian, mun. Chișinău, contra sumei de 18.000 euro. Partea vătămată nu dispunea de suma solicitată, astfel a telefonat-o pe mătușa sa – Grăjdieru Emilia, care activa în cadrul Ministerului Transporturilor, în scopul împrumutării sumei de 1.500 euro, suam respectivă fiind transmisă lui Gurschi Elena XX și eliberată recipisa. Ulterior, în scopul dobîndirii mijloacelor financiare necesare, ea a luat un credit bancar în mărime de 85.000 lei, părinții ei au luat un credit bancar în mărime de 50.000 lei, iar soțul a înstrăinat microbusul de model ”Mercedes-Benz”. Suma totală de 7.060 euro a fost transmisă inculpatei în 5-6 rate, în valută națională, fiind eliberate recipise, în conținutul cărora suma a fost echivalată în euro. Peste o perioadă, Gurschi Elena urma să prezinte actele necesare perfectării contractului de vînzare-cumpărare, însă aceasta a încetat să răspundă la telefon sau invoca faptul că nu dispune de timp. Cele relatate de partea vătămată Rusnac Veronica, au fost confirmate prin declarații de către martorul Rusnac Vitalie, care a menționat că Gurschi Elena dispunea de cheile apartamentelor și manifesta un comportament specific unui 56 proprietar. Gurschi Elena a invocat că are nevoie imediată de resurse financiare și intenționează să înstrăineze apartamentul contra sumei de 20.000 euro sau 18.000 euro, în caz că ei achită suma integrală, iat în acest caz, Rusnav Veronica a acceptat propunerea Gurschi Elenei și s-a deplasat spre mătușa sa – Grăjdieru Emilia, de la care a împrumutat o sumă de bani, în scopul de a o transmite inculpatei. În urma transmiterii primei rate, în valoare de peste 1.000 euro, Gurschi Elena a eliberat o recipisă, însă el a observat că ea își modifică maniera scrisului. Deși martorului Rusnac Vitalie, a atenționat-o pe Rusnac Veronica despre faptul că Gurschi Elena Ion, la eliberarea recipisei, a modificat maniera scrisului, aceasta l-a ignorat, și a transmis inculpatei suma de 8.000 euro. În acest context, prin acțiunile sale intenționate, Gurschi Elena a comis infracțiunea prevăzută de art. 190 alin. (4) Cod penal, individualizată prin „escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altor persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, cu cauzarea de daune considerabile în proporții mari”, or, aceasta, nu a deținut dreptul de proprietate asupra apartamentului 51 din mun. Chișinău, bd. XXXXX, pentru a-l înstăină conform legislației în vigoare, în situația în care, deși inculpata Gurschi Elena Ion dipunea de cheile de la aparamentul menționat, potrivit declarațiilor martorului Golodrițki Maria, acesta a menționat că, o cunoștință a sa – Grincov Ion a decedat, iar succesoare a devenit fiica acestuia – Grincova Tatiana, iar ea a transmis inculpatei cheile apartamentului și careva acte de pe apartament, în scopul instalării contorului de gaz, dar nu în scopul înstrăinării bunului imobil. Mai mult ca atît, din declarațiile martorului Grincova Tatiana rezultă că apartamentul nr. XX situat pe b-dul XXXXX, mun. Chișinău, i-a revenit în calitate de moștenire în urma decesului tatălui său, iar Golodrițki Maria îngrijea de apartamentul dat. Ea a transmis acesteia copia pașaportului său, în scopul instalării contorului de gaz în apartamentul respectiv și o procură prin care i-a permis să se folosească de apartamentul respectiv, ulterior plecînd în Federația Rusă. În acest sens, ea precizează că, pînă în prezent, nu a întocmit alte procuri, iar actele ce atestă dreptul de proprietate le-a depus la întreprinderea ”Moldova- Gaz”. Referitor la Gurschi Elena, martorului Grincova Tatiana a declarat că i-a fost prezentată în cadrul vizitei la domiciliul Colodrițchi Mariei, însă nu a reținut numele acesteia. În cadrul discuției, Gurschi Elena a menționat că intenționează să procure pentru sine apartamentul situat pe b-dul Traian, mun. Chișinău, însă ea i- a declarat că nu intenționează să-l înstrăineze. Ea menționează că inculpata nu a cerut permisiunea de a domicilia în apartamentul respectiv. În urma scurgerii unei perioade de timp, ea a fost contactată de către soțul Rusnac Veronicăi, prin intermediul site-ului ”odnoklassniki.ru”, care a întrebat-o dacă întenționează să înstrăineze apartamentul situat pe b-dul Traian, mun. Chișinău și dacă o cunoaște 57 pe Gurschi Elena. Ea a răspuns că nu intenționează să înstrăineze apartamentul și nu o cunoaște persoana invocată, menționînd că nu a perfectat vreo procură. Astfel, instanța de apel a considerat cert identificat și demonstrat fără echivoc faptul că acțiunile inculpatei Gurschi Elena, sunt plasate anume sub aspect penal, și nicidecum sub aspect civil, iar în cele din urmă acțiunile acestuia just urmează a fi încadrate în condițiile normei vizate de art. 190 alin. (4) Cod penal. Or, deși organul de urmărire penală a înaintat lui Gurschi Elena, comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, individualizată prin escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altor persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, cu cauzarea de daune considerabile în proporții deosebit de mari”, instanța de fond la rîndul său corect a recalificat acțiunile lui Gurschi Elena, în art. 190 alin. (4) Cod penal, în situația în care prin Legea nr. 207 din 29.07.2016 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, art. 126 Cod penal, a suportat modificări, după cum urmează: “(1) Se consideră proporții mari valoarea bunurilor sustrase, dobîndite, primite, fabricate, distruse, utilizate, transportate, păstrate, comercializate, trecute peste frontiera vamală, valoarea pagubei pricinuite de o persoană sau de un grup de persoane, care depășește 20 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărîrea de Guvern în vigoare la momentul săvîrșirii faptei.” Articolul s-a completat cu alineatul (11 ): “Se consideră proporții deosebit de mari valoarea bunurilor sustrase, dobîndite, primite, fabricate, distruse, utilizate, transportate, păstrate, comercializate, trecute peste frontiera vamală, valoarea pagubei pricinuite de o persoană sau de un grup de persoane, care depășește 40 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărîrea de Guvern în vigoare la momentul săvîrșirii faptei.” În acest caz, avînd în vedere că inculpata Gurschi Elena i-a cauzat lui Rusnac Veronica un prejudiciu în sumă totală de 120 161, 2 lei, suma respective se încadrează în cuantumul -proporții mari, avînd în vedere că salariul mediu pentru anul 2013 constituia sumă de 3850 lei. Instanța de apel a respins ca fiind nefondate afirmațiile apărătorilor inculpatei Gurschi Elena, precum că, se exclude dovada implicării directe a lui Gurschi Elena la comiterea infracțiunilor imputate ei, or, în cadrul cercetării judecătorești a fost probat prin probe pertinente și concludente implicarea directă a inculptei Gurschi Elena în fapte prejudiciabile, soldate cu daune în proporții deosebit de mari. Cu referire la stabilirea și individualizarea pedepsei inculpaților Gurschi Elena, Gălățanu Ludmila, Gonța Viorel, Gajosu Vasile și Grecu Liliana, instanța de apel a invocat că pedeapsa aplicată inculpatului trebuie să fie echitabilă, legală și individualizată corect, capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile legii penale și pedepsei penale, prevăzute de art. 61 Cod penal, în strictă conformitate cu dispozițiile părții generale a Codului penal și în limitele fixate în partea specială a acestuia. 58 Instanța de apel a considerat că principalele elemente de care judecătorul (sau completul de judecată), trebuie să țină seama de fiecare dată cînd soluționează cauza penală și când alege categoria de pedeapsă conform normelor generale prevăzute în art. 62-71 Cod penal, stabilind termenul și mărimea acesteia conform limitelor fixate în articolul respectiv al Părții speciale a Codului penal. Limitele pedepsei, prevăzute în partea specială, sunt determinate de încadrarea juridică a faptei și reflectă gravitatea infracțiunii săvârșite. Gravitatea acesteia constă în modul și mijloacele de săvârșire a faptei și depinde de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmările produse sau care s-ar fi putut produce. Termenul pedepsei, în afară de gravitatea infracțiunii săvârșite, se stabilește având în vedere persoana celui vinovat, care include date privind gradul de dezvoltare psihică, situația materială, familială sau socială, prezența sau lipsa antecedentelor penale, comportamentul inculpatului până sau după săvârșirea infracțiunii. Sancțiunea art. 190 alin. (5) Cod penal, prevede pedeapsa sub formă de închisoare de la 8 la 15 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 5 ani. Sancțiunea art. 326 alin. (2) Cod penal, prevede pedeapsa sub formă de amendă în mărime de la 3000 la 4000 unități convenționale sau cu închisoare de la 2 la 6 ani. Instanța de apel la individualizarea, stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpaților a ținut cont de prevederile art. 6, 7, 16, 61, 75, 76, 77, 78, Cod penal, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de faptul că infracțiunea a fost săvârșită din intenție, de personalitatea inculpaților. Instanța de apel consideră că anume pedeapsele stabilite inculpaților Gurschi Elena, Gălățanu Ludmila, Gonța Viorel, Gajosu Vasile și Grecu Liliana, sunt echitabile și suficiente pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiunile comise de către inculpați, iar pedepsele stabilite inculpaților, sunt apte de a îndeplini funcțiile și de a realiza scopul în contextul gradului de pericol social a faptelor comise de inculpați, cât și personalității inculpaților. Referitor la gravitatea faptelor comise, se impune de a menționa că prejudicierea relațiilor sociale cu privire la securitatea circulației patrimoniului, precum și cu privire la relațiile sociale cu privire la buna desfășurare a activității de serviciu în sfera publică, au consecințe cu un pronunțat caracter grav, reprezentând una din cele mai importante probleme sociale, cu atât mai mult că acesta reprezintă tendințe ascendente. Respectiv, în asemenea situații pentru a fi atins scopul legii penale, urmează a se interveni mai prompt, cu aplicarea unei pedepse reale cu executare, pentru inculpați în raport cu rolul acestuia la comiterea faptei ilegale, precum și alte persoane să-și facă concluziile de rigoare, pentru a nu fi admise pe viitor săvârșirea unor astfel de fapte prejudiciabile, calificate ca infracțiuni. 59 Totodată, instanța de apel a consideră că acțiunile civile ale părților vătămate Moldovschi Maxim, Trofim Nicolae, Arapu Anatolie, Rozembac Lilia, sunt întemeiate parțial aceastea urmând a fi admise parțial, or, anume prin acțiunile ilegale ale inculpaților, părților vătămate le-au fost cauzate prejudiciu prin infracțiune, fapt constatat în cadrul cercetării judecătorești prin probe pertinente și concludente. Cu privire la acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Ivașcinenco Evghenii, instanța de apel a admite în principiu acțiunea civilă în latura materială ale acestuia, urmînd ca asupra cuantumului pretențiilor înaintate să se expună instanța civilă. Or, la caz, în cadrul cercetării judecătorești, deși s-a constatat că bunul imobil ce a aparținut cu drept de proprietate din str. XXXXX, mun. Chișinău lui Ivașcinenco Evghenii a fost înstrăinat în baza unei procuri false lui Filat Rodica, aceasta din urmă, după procurarea bunului, a înstrăinat imobilul altei persoane, care figurează în prezentă cauză penală în calitate de martor, prin urmare, instanța de apel nu este în drept să admită solicitarea lui Ivașcinenco Evghenii privind restituirea bunului în natură, atîta timp cît la tranzacția privind cumpărarea-vînzarea bunului au fost implicate mai multe persoane, fapt ce denotă că în acest sens, instanța de fond incorect a dispus încasarea din contul lui Gurschi Elena și Gălățanu Liliana în beneficiul lui Ivașinenco Evghenii suma de 889 989 lei cu titlu de prejudiciu materiale ce echivalează cu costul bunului imobil, or partea vătămată a solicitat restituirea bunului în natură urmare a restituției buului care a ieșit din posesia proprietarului fără acordul acestuia. Totodată, acțiunea civilă nu poate fi examinată în cadrul procesului penal datorită faptului că nu au fost indicate în acțiunea civilă a părții vătămate părțile care urmează să restitui bunul imobil, urmare a restituției civile. 5. Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către: - avocatul Radu Sergiu în numele inculpatei Grecu Liliana, prin care invocând temei dispozițiile art. 427 pct. 2), 6), 8), 10), 11), 12), 13) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei cu remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel. - avocatul Cazacu Veaceslav în numele inculpatei Gurschi Elena, prin care invocând ca temei dispozițiile art. 427 pct. 2), 6), 8), Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei instanței de apel, casarea sentinței primei instanțe, cu remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Gurschi Elena să fie achitată din motivul lipsei faptei infracțiunii. - inculpatul Gajosu Dinu, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel, casarea sentinței primei instanțe, cu remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care să fie achitat. - avocatul Barbaroș Alexei, în numele inculpatului Gonța Viorel, prin care invocând temei dispozițiile art. 427 pct. 6), Cod de procedură penală, a solicitat 60 casarea deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet; - partea vătămată Ivașinenco Evghenii, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel, aplicarea unei pedepsei mai aspre și restituirea terenului cu casă din str. Lăpușnei 11, mun. Chișinău. 5.1. În motivarea recursului ordinar, avocatul Radu Sergiu în numele inculpatei Grecu Liliana a menționat că: - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, acestea nefiind indicate și nici nu cuprind motivarea juridică de respingere a acestora; - concluziile instanței de apel nu au fost întemeiate pe probele cercetate în ședința de judecată a instanței de apel, fără a examina în ansamblu bazându-se pe versiunea învinuirii fără a le verifica critic; - faptul continuării examinării cauzei în apel, de un alt complet de judecată, doar cu ultimul cuvânt al unui inculpat, fără reluarea examinării cauzei de la început, consideră că este un abuz, care pune la îndoială legalitatea deciziei și obiectivitatea și nepărtinirea judecătorilor; - nu sunt întrunite elementele infracțiunii; - s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale; - există o cauză de înlăturare a răspunderii penale, sau aplicarea pedepsei a fost înlăturată de o nouă lege; - faptei - săvârșite, i s-a dat o încadrare greșită; - a intervenit o lege penală mai favorabilă condamnatului; - prima instanță n-a respectat normele critice și a pronunțat o sentință ilegală; - instanța de apel a menținut ilegalitatea neintrând in esență; - în dispozitivul sentinței primei instanțe și deciziei instanței de apel nu este arătată soluția privind acțiunile incriminate în baza art. 361 alin. (2), lit. b) și d) Cod penal; - în instanța de apel a fost respins demersul apărării de interogare a martorilor pentru a verifica declarațiile acestora; - instanțele n-au motivat deloc pentru fiecare probă separat, care din ele dovedește vina și care și cum o dezvinovățește; - deși în dispozitivul deciziei este stipulat că, decizia motivată va fi pronunțată în ședință publică la data de 07.05.2019 ora 14:00, potrivit recipiselor semnate de participanții la proces se atestă data pronunțării deciziei și înmânării copiilor acestea, la data de 22.05.2019; - inculpata este îndreptățită să declare recurs, iar termenul de recurs urmează a fi considerat ca fiind respectat, acesta începând să curgă la data de 23.05.2019 respectiv, recursul declarat urmează a fi considerat ca fiind depus în termen. 5.2. În motivarea recursului ordinar, avocatul Cazacu Veaceslav în numele 61 inculpatei Gurschi Elena a menționat că: - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel; - nu sunt întrunite elementele infracțiunii; - instanțele de fond au dat o apreciere greșită probelor; - acuzarea și-a bazat învinuirea inculpatei Gurschi Elena doar pe niște presupuneri și declarații eronate; - instanțele de fond nu s-au expus asupra probelor înaintate de partea apărării care confoirmă nevinovăția inculpatei Gurschi Elena; - nu s-a probat faptul dobândirii ilicite de către Gurschi Elena, prin abuz de încredere și înșelăciune de la Moldovschi Maxim a sumelor formulate de acesta; 5.3. În motivarea recursului ordinar, inculpatul Gajosu Dinu a menționat că: - prima instanță și instanța de apel își întemeiată soluția pe probe care au fost dobândite cu încălcări esențiale a Codului de procedură penală; - instanța de judecată nu a ținut cont de declarațiile inculpatului Gajosu Dinu și părții vătămate Moldovschi Maxim; - în cadrul urmăririi penale și judecării cauzei nu a fost adusă nici o probă, care ar confirma faptul înțelegerii prealabile, că au fost împărțite rolurile, cine le-a împărțit, între cine concret, cine și ce acțiuni urma să întreprindă și a întreprins, care acțiuni concrete în acest plan le-a realizat nemijlocit Dinu Gajosu... Cine urma să falsifice și cine a falsificat decizia Consiliului mun. Chișinău? Care sunt acțiunile lui Dinu Gajosu la acest capitol? Cîți euro a primit nemijlocit Dinu Gajosu etc?; - rechizitoriul în privința lui Gajosu Dinu este contrar prevederilor de la art. 296 alin. (2) Cod de procedură penală, în partea a doua a rechizitoriului, în expunere, nu este reflectată analiza probelor care confirmă fapta și vinovăția învinuitului, argumentele invocate de învinuit în apărarea sa și rezultatele verificării acestor argumente, circumstanțele care atenuează sau agravează răspunderea învinuitului, etc. Nu sunt aduse, deoarece acestea nu există; - punerea sub acuzare și învinuire a lui Dinu Gajosu contravine legislației procesuale în vigoare; - în privința lui Dinu Gajosu nu există un act de sesizare prevăzut de art. 262 Cod de procedură penală, în special: 1) plîngere; 2) denunț; 3) autodenunț; 4) depistare nemijlocit de către organul de urmărire penală sau procuror a bănuielii rezonabile cu privire la săvârșirea unei infracțiuni, care ar indica, că Dinu Gajosu a comis infrațiunea imputată. În temeiul normei citate, procesul penal poate fi pornit doar în baza actelor de sesizare menționate. Respectiv, în privința lui Dinu Gajosu nu este pornit un proces penal, iar acțiunile de urmărire penală efectuate în privința lui, inclusiv, recunoașterea în calitate de bănuit, învinuit, punerea sub învinuire, înaintarea acuzării, alte acțiuni procesuale, contravin prevederilor de 1 art., art.274, 279, deoarece aceste acțiuni pot fi efectuate doar după pornirea urmăririi penale; 62 - potrivit încheierii judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din luna iulie 2012, s-a autorizat interceptarea convorbirilor și înregistrarea de imagini care vor avea loc între Moldovschi Maxim și persoana pe numele Elizaveta. Aceasta încheiere a fost emisă în cadrul dosarului penal nr. XXXXX. Stenogramele care sunt prezente în materialele cauzei penale sunt obținute în cadrul cauzei penale nr. XXXXX. Gajosu Dinu a fost recunoscut ca bănuit la data de 26.11.2012, învinuit la data de 21.02.2013 și 11.03.2013, în cadrul cauzei penale nr. XXXXX. Astfel consideră că probele sunt administrate cu încălcarea a prevederilor Codului de Procedură Penală; - prima instanță nu s-a pronunțat asupra demersului de declarare a nulității probelor, nu a motivat din care considerente a respins probele prezentate de apărare și chiar a ignorant declarațiile lui Moldovschi Maxim care a declarat că niciodată nu a dus cu Gajosu Dinu discuții de rezolva careva întrebări, influența pe cineva din funcționari, de a primi sau transmite careva sume de bani; 5.4. În motivarea recursului ordinar, avocatul Alexei Barbaroș în numele inculpatului Gonța Viorel a menționat că: - nu s-a dovedit prin nici o probă concludentă și pertinentă faptul transmiterii de către Gonța Viorel a mijloacelor bănești primite de la Trofin Nicolae, lui Gurschi Elena, invocând faptul că a fost remunerat de ultima cu diferite sume bănești pentru complicitate la infracțiune, pe care le folosea în interes personal; - probatoriul acumulat în coroborare cu semnele componenței infracțiunii incriminate lui Gonța Viorel, nu dovedesc vinovăția lui în comiterea acesteia; - instanța nu poate pune la baza sentinței de condamnare anumite discuții înregistrate în urma convorbirilor telefonice; - instanța de apel nu a motivat plauzibil soluția dispusă care contrazice dispozitivul hotărârii, motivele pe care se întemeiază soluția nu sunt desfășurate pe deplin; - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel; 5.5. În motivarea recursului ordinar, partea vătămată Ivașinenco Evghenii a menționat că: - nu este de acord cu decizia instanței de apel deoarece nu s-a expus asupra întoarcerii terenului cu casă care îi aparține; - ședințele de judecată au avut loc fără participarea inculpatei Gurschi Elena care putea da declarații în favoarea ei. 6. La data de 16 noiembrie 2020, inculpatul Gajosu Dinu a depus supliment la cererea de recurs depusă pe data 21 iunie 2019, prin care a solicitat admiterea recursului în sensul formulat. 7. Judecând recursurile declarate în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit concluzionează că, acestea urmează a fi respinse, din următoarele considerente. 63 Potrivit prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs judecând recursul, este în drept de al respinge ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, în cazul în care se constată că recursul nu a fost declarat cu respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu este întemeiat legal (este nefondat). Recursul este nefondat în cazul când hotărârea atacată este legală, întemeiată și motivată. În conformitate cu art. 427 Cod de procedură penală, hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și apel în baza temeiurilor stipulate expres în acest articol. În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. 7.1 Cu referire la recursul ordinar declarat de către partea vătămată Ivașinenco Evghenii. Conform art. 422 Cod de procedură penală, termenul de recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. Potrivit art. 231 alin. (3) Cod de procedură penală, la calcularea termenelor pe zile nu se ia în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua în care acesta se împlinește. În corespundere cu art. 418 alin. (1), 338 alin. (2)-(4), 340 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel pronunță public dispozitivul hotărârii, fapt despre care se consemnează în procesul-verbal. Hotărârea motivată se pronunță la fel public, în termen de până la 30 de zile. Copia de pe hotărârea motivată se înmânează participanților prezenți la ședința de judecată. Participanților care nu s-au prezentat în ședința de judecată li se expediază, în termen de 3 zile, copia de pe hotărârea motivată. Sub acest aspect se atestă că, potrivit materialelor dosarului, dispozitivul deciziei adoptate de către instanța de apel a fost pronunțat la data 04 aprilie 2019, în prezența procurorului, inculpaților, avocaților acestora și partea vătămată Ivașinenco Evghenii, fapt confirmat prin procesul-verbal al ședinței de judecată în instanța de apel și dispozitivul deciziei adoptate, din care rezultă că aceștia au fost înștiințați despre ziua și ora pronunțării deciziei integrale și anume pentru data de 07 mai 2019, ora 14:00. Ședința din 07 mai 2019, ora 14:00 privind pronunțarea deciziei motivate a fost amânată pentru data de 22 mai 2019, ora 14:00. Tot din materialele dosarului se constată că copia deciziei motivate, a fost expediată inculpaților și părților vătămate fapt confirmat prin recipisa anexată la materialele cauzei. Tot din procesul-verbal al ședinței de judecată în instanța de apel se constată că, la data stabilită, în prezența avocatului inculpatei Gurschi Elena – Cazacu Veaceslav, avocatului inculpatului Gonța Viorel – Barbăroșie Alexei, avocatului inculpatei Grecu Liliana – Radu Sergiu, și părții vătămate Ivașinenco Evghenii, a fost pronunțat dispozitivul deciziei motivate, fiindu-le înmânată 64 participanților la proces copia deciziei motivate, celorlalți participanți fiindu-le expediată prin intermediul oficiului poștal. Deci, decizia atacată a fost pronunțată în condițiile legii la 22 mai 2019, ședință despre care partea vătămată Ivașinenco Evghenii a cunoscut, fiindu-i cunoscută și soluția pe caz. Colegiul menționează că, partea vătămată Ivașinenco Evghenii a declarat recurs ordinar împotriva hotărârilor judecătorești adoptate la caz, la data de 06 martie 2020, fapt confirmat prin data înregistrării la Curtea Supremă de Justiție, adică peste termenul prevăzut de lege, termenul scadent fiind data de 21 iunie 2019. Așadar, în cauza deferită judecării Colegiul specifică faptul că pentru partea vătămată Ivașinenco Evghenii termenul de atac prevăzut de art. 422 Cod de procedură penală, se calculează începând cu data de 23 mai 2019, adică a doua zi după pronunțarea deciziei, ținând cont de dispozițiile art. 231 alin. (3), (5) Cod de procedură penală și expiră la sfârșitul zilei de 21 iunie 2019. Prin urmare, recursul părții vătămate Ivașinenco Evghenii declarat la 06 martie 2020, nu se încadrează în termenul limită prevăzut de art. 422 Cod de procedură penală. La acest capitol este de menționat că art. 422 Cod de procedură penală, nu prevede repunerea în termen a recursului ordinar, nici o altă procedură legală de a calcula termenul de recurs decât de la data pronunțării deciziei motivate, iar art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală prescrie expres că în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste termen. Prin urmare, durata termenului de recurs este stabilită prin lege. Acest termen nu poate fi prelungit sau scurtat de instanța de judecată. El este absolut și are un caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac. Conform art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este declarat peste termen. Astfel, odată ce recursul ordinar al părții vătămate Ivașinenco Evghenii este declarat peste termen, urmează a fi respins ca inadmisibil. 7.2 Cu referire la recursurile ordinare declarate de către avocatul Radu Sergiu în numele inculpatei Grecu Liliana, de către avocatul Cazacu Veaceslav în numele inculpatei Gurschi Elena, de către inculpatul Gajosu Dinu cu supliment, de către avocatul Barbaroș Alexei în numele inculpatului Gonța Viorel. Recursurile declarate de recurenți sunt întemeiate în baza pct. 2), 6), 8), 10), 11), 12) și 13) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, potrivit cărora, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, invocând cazurile de casare incidente, în opinia 65 acestuia, în prezenta cauză și anume: instanța nu a fost compusă potrivit legii ori au fost încălcate prevederile art.30, 31 și 33; hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; nu au fost întrunite elementele infracțiunii; faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită; s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale; persoana condamnată a fost judecată anterior în mod definitiv pentru aceeași faptă sau există o cauză de înlăturare a răspunderii penale, sau aplicarea pedepsei a fost înlăturată de o nouă lege sau anulată de un act de amnistie, a intervenit decesul inculpatului ori a intervenit împăcarea părților în cazul prevăzut de lege; faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită precum și a intervenit o lege penală mai favorabilă condamnatului. Reieșind din argumentele aduse de către avocatul Radu Sergiu în numele inculpatei Grecu Liliana cu referire la temeiul pentru recurs prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că acestea nu pot servi temei pentru casarea deciziei recurate, or sub acest aspect avocatul face referire la faptul că judecătorul din completul de judecată nu era în drept să participe la examinarea cauzei penale în ordine de apel. Colegiul penal lărgit lecturând materialele cauzei nu a stabilit existența unor impedimente sau cauze privind incompatibilitatea judecătorului din instanța de apel, or, prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii cu nr. 454/22 din 03.10.2018, s-a decis admiterea demersului Procurorului General al Republicii Moldova, Eduard Harunjen, referitor la suspendarea judecătorilor L. Brînză, L. Ouș și G.Moscalciuc din funcția de judecători ai Curții de Apel Chișinău, până la rămânerea definitivă a hotărârii pe cauza penală intentată în privința acestora, iar prin încheierea președintelui Curții de Apel Chișinău, Pleșca Ion din 16 ianuarie 2019, s-a dispus examinarea cauzei penale în completul de judecătă care va fi format din Președintele ședinței, judecătorul – I. Mînăscurtă și judecătorii S. Balmuș, S. Furdui. Totodată, Colegiul constată că la examinarea cauzei în ordine de apel apărarea nu a înaintat un demers de recuzare a judecătorului. Referitor la temeiul pentru recurs invocat de către recurenți prin prisma pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit menționează că în cauza supusă judecării sunt aplicabile atunci când instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apel și nu s-a motivat întemeiat hotărârea judecătorească. Colegiul penal lărgit respinge ca nefondate alegațiile recurenților în această parte și reiterează că invocarea unor pretinse erori admise la etapa judecării cauzei de instanța de apel, urmează a fi precedate de o motivare corespunzătoare privind esența acestora și indicarea expresă a circumstanțelor cauzei cărora sunt subsecvente. Verificând hotărârea atacată, Colegiul penal lărgit apreciază că aceasta cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe care 66 instanța de apel le-a expus în hotărârea adoptată, echivalează cu o motivare conformă rigorilor și exigențelor impuse de art. 6 CEDO. De asemenea, instanța de recurs în prezenta speță nu acceptă criticile recurenților, precum că hotărârea instanței de apel este una nemotivată și ilegală, semnalându-se astfel nerespectarea cerințelor art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, care prevăd că instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Tot aici, urmează de menționat, că motivarea hotărârii este un proces de analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului care nu presupune în mod necesar expunerea tuturor elementelor amănunțit, atât timp cât sunt valorificate toate aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt menționate componentele obligatorii ale unei motivări a hotărârii penale, adică așa cum s-a procedat, de altfel, în cauza dată. Instanța de apel fiind investită cu o situație de fapt, ca urmare a efectuării cercetării judecătorești, a expus situația de fapt reținută în cauză și a concluzionat corect de a casa parțial sentința primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri. Prin urmare, contrar celor invocate de către recurenți, Colegiul verificând lucrările dosarului remarcă că, instanța de apel a examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, a cercetat suplimentar materialele cauzei în ședința instanței de apel, cu consemnarea lor în procesul verbal al ședinței de judecată, adoptând în consecință o soluție argumentată privind respingerea apelurilor declarate de către avocatul Radu Sergiu în numele inculpatei Grecu Liliana, de către inuclpata Grecu Liliana, de către avocatul Corțac Nicolae în numele inculpatei Gurschi Elena, de către avocatul Potereanu Dina în numele inculpatei Gurschi Elena, de către avocatul Bodnariuc Alexandr în numele inculpatului Gajosu Dinu și de către avocatul Guzun Vladimir în numele inculpatului Gajosu Dinu și de admitere a apelurilor declarate de către procurorul Frunza-Badan Ina, de către partea vătămată Ivașinenco Evghenii, de către avocatul Matușenco Ion în numele părții vătămate Moldovschi Maxim și de către partea vătămată Trofim Nicolae, cu casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care: Gurschi Elena a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin.(2), (3), 190 alin.(5), 326 alin.(3) lit. a) Cod penal, iar în conformitate cu art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, stabilindu-i-se pedeapsă definitivă sub formă de 21 (douăzeci și unu) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, pentru femei, cu amendă 1000 (o mie) unități convenționale (20 000 lei), cu privarea de dreptul de a exercita activități legate de gestionarea mijloacelor bănești pe un termen de 5 (cinci) ani; Gălățeanu Ludmila a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), 190 alin. (5) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de 8 (opt) ani 6 67 (șase) luni închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis, pentru femei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 5 (cinci) ani; Gonța Viorel a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), 190 alin. (5) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 8 (opt) ani 6 (șase) luni, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 5 (cinci) ani. Totodată, Colegiul penal lărgit reține ca întemeiată și soluția instanței de apel prin care a fost dmisă parțial acțiunea civilă a părții vătămate Moldovschi Maxim și s-a încasat de la Gurschi Elena suma de 86 000 (optzeci și șase mii) Euro și în mod solidar în beneficiul acesteia de la Gurschi Elena Ion și Viorel Gonța suma de 54 000 (cinzeci și patru mii) Euro; a fost admisă parțial acțiunea civilă a părții vătămate Trofim Nicolae și se încasează în mod solidar în beneficiul acesteia de la Gurschi Elena Ion și Viorel Gonța suma de 520 000 (cinci sute douăzeci mii) Euro; a fost admisă parțial acțiunea civilă a părții vătămate Arapu Anatolie și se încasează în beneficiul acesteia de la Gurschi Elena Ion, suma de 132 000 (o sute treizeci și două mii) lei; a fost admisă acțiunea civilă a părții vătămate Rozembac Lilia și se încasează în beneficiul acesteia de la Gurschi Elena Ion suma de 28 500 (douăzeci și opt mii cinci sute) Euro, preucum și a fost admisă în principiu acțiunea civilă în latura materială, a părții vătămate Ivașcinenco Evghenii, urmînd ca asupra cuantumului pretențiilor înaintate să se expună instanța civilă. Tot la acest capitol, instanța de recurs reține că, așa cum rezultă din textul deciziei atacate, instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, respectiv hotărârea cuprinde temeiurile de fapt și de drept ce au dus, la caz, la respingerea apelurilor declarate de către avocatul Radu Sergiu în numele inculpatei Grecu Liliana, de către inuclpata Grecu Liliana, de către avocatul Corțac Nicolae în numele inculpatei Gurschi Elena, de către avocatul Potereanu Dina în numele inculpatei Gurschi Elena, de către avocatul Bodnariuc Alexandr în numele inculpatului Gajosu Dinu și de către avocatul Guzun Vladimir în numele inculpatului Gajosu Dinu și de admitere a apelurilor declarate de către procurorul Frunza-Badan Ina, de către partea vătămată Ivașinenco Evghenii, de către avocatul Matușenco Ion în numele părții vătămate Moldovschi Maxim și de către partea vătămată Trofim Nicolae, cu casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri. Colegiul penal lărgit reține că, în recursul declarat recurenții critică în bună parte hotărârea instanței de apel, prin prisma faptului că nu au fost apreciate la justa valoare probele prezentate de către partea apărării. Însă, verificând temeinicia deciziei adoptate de către instanța de apel, Colegiul consideră că criticile menționate nu și-au găsit confirmarea la caz, deoarece în urma analizei hotărârii contestate, atât cumulul de probe prezentate de către partea acuzării, cât și cele prezentate de către partea apărării, toate au fost apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală. 68 Totodată, raportat la criticile recurenților, Colegiul reiterează că aceștia se referă în principal la chestiunea de apreciere a probelor. Prin urmare, reieșind din analiza textuală a recursului ordinar declarat, se constată că autorul acestuia expune conținutul unor probe cercetate de instanțele de fond, după care în cele din urmă conchide că acestea constituie un ansamblu probator indubitabil prin care se confirmă nevinovăția inculpaților în comiterea infracțiunilor imputate. Elocvent în acest sens, se impune precizarea că aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul volum de muncă depus de către organele de urmărire penală, instanțele judecătorești, cât și de părțile în proces, se concentrează pe soluția ce va fi dată în urma acestei activități. Aprecierea probelor după intima convingere a judecătorului trebuie să se bazeze pe prevederile legale, iar convingerea intimă se întemeiază pe examinarea tuturor probelor în ansamblu, sub toate aspectele, complet și obiectiv. Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinența, concludența, veridicitatea și utilitatea acestora și toate probele în ansamblu lor sunt apreciate din punct de vedere al coroborării acestora. Însă, cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate fi invocată la această etapă a procedurilor, instanța de recurs reiterează că la etapa judecării recursului nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele ierarhic inferioare, aceasta fiind atributul exclusiv al instanțelor de fond. Din aceste considerente, Colegiul penal lărgit nu va analiza și verifica probele administrate în cauză, deoarece în speța deferită judecării nu s-a constatat discrepanța între cele reținute de instanța de apel și conținutul real al probelor sau ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o redă. De asemenea, instanța de recurs în prezenta speță nu acceptă criticile recurenților, precum că careva probe incontestabile, precum că inculpații au săvârșit infracțiunea imputată, la dosar lipsesc cu desăvârșire și acuzatorul de stat nu a prezentat instanței aceste probe în procesul judecării cauzei deoarece, or, instanța de apel, analizând în ansamblu probele cauzei penale date prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, veridicității și coroborării lor, corect au încadrat juridic acțiunile inculpaților în baza art. 42 alin.(2), (3), (5), 190 alin.(5), 326 alin.(3) lit. a) Cod penal. Instanța de recurs reține că, așa cum rezultă din textul deciziei atacate, instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, respectiv hotărârea cuprinde temeiurile de fapt și de drept ce au dus, la caz, la casarea parțială a sentinței, cu emiterea unei noi hotărâri. Așadar, Colegiul penal lărgit consideră că în cauza dată, nu și-au găsit confirmarea temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, invocat de către recurenți. 69 În continuare, Colegiul lărgit reține că, avocatul Radu Sergiu în numele inculpatei Grecu Liliana și avocatul Cazacu Veaceslav în numele inculpatei Gurschi Elena, invocă incidența în prezenta speță, a temeiului de casare prevăzut la pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și anume că nu au fost întrunite elementele infracțiunii, temei care este aplicabil atunci când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele infracțiunii, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii. În argumentarea recursurilor declarate prin prisma temeiului de recurs nominalizat mai sus, în opinia recurenților probele administrate în ședințele instanțelor de fond nu demonstrează vinovăția inculpatelor Grecu Liliana și Gurschi Elena cele incriminate acestora, urmând ca acesta să fie achitate. Analizând circumstanțele și materialele cauzei, în raport cu argumentele expuse de recurenți prin prisma temeiului invocat pentru recurs, Colegiul consideră că, în prezenta speță criticile acestora sânt neîntemeiate, deoarece instanțele de fond și-au motivate sufficient și amplu concluzia privind vinovăția inculpatei Grecu Liliana în comitera infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, precum și a inculpatei Gurschi Elena - în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin.(2), (3), 190 alin.(5), 326 alin.(3) lit. a) Cod penal. Instanța de apel, contrar criticilor expuse în recursuri, a constatat și reținut starea de fapt și de drept, motivând desfășurat concluziile sale, inclusive referitor la prezența e elementele constitutive ale infracțiunilor imputate. Criticile recurenților, precum că organul de urmărire penală în învinuirea formulată nu a adus probe pentru învinuirea înaintată inculpatelor, iar instanțele de fond în sentința de condamnare a lui Grecu Liliana și Gurschi Elena nu deține nici o probă care ar demonstra vinovăția acestora, sunt neîntemeiate, deoarece reieșind din conținutul hotărârilor adoptate la caz, instanțele de fond au cercetat cumulul de probe ce dovedesc comiterea infracțiunilor săvârșite de inculpate, consemnându-le și înprocesul verbal al ședințelor de judecată. Colegiul lărgit reține că, deși, în prezenta cauză supusă judecării, au fost administrate un șir de probe indirecte în coraport cu cele directe, potrivit considerentelor teoretice și jurisprudenței, în cazul dacă există două sau mai multe probe indirecte, acestea ar putea fundamenta o hotărâre de condamnare, dacă din înlănțuirea lor logică rezultă o concluzie univocă referitoare la vinovăția inculpaților, fapt incident și în prezenta speță. De altfel, Colegiul lărgit reiterează că, indiscutabil, chestiunea cu privire la aprecierea probelor dată de instanțele ierarhic inferioare, care este invocată la caz printre altele și de recurenți, aceasta ține de starea de fapt a cauzei, iar stabilirea ei este de competența instanțelor de fond. Prin urmare, având în vedere și jurisprudența constantă a Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție, se reține că regula generală desprinsă din dispozițiile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că la etapa de judecare a 70 recursului ordinar instanța de recurs verifică erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în baza temeiurilor stipulate expres de norma respectivă, dar nu apreciază sau face o reapreciere a stării de fapt reținute în speță. În urma studiului lucrărilor dosarului, în opinia Colegiului, nu și-a găsit confirmarea nici temeiul pentru recurs invocat de către avocatul Radu Sergiu în numele inculpatului Grecu Liliana prin prisma pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, în prezenta speță, deoarece prima instanță și-a motivat întemeiat soluția adoptată, acordând deplină eficiență prevederilor art. 61, 75 Cod penal, la soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei inculpatei și nu a admis careva erori, stabilind justificat, în privința acestuia, pedeapsă sub formă de amendă. Contrar celor invocate de recurent, instanța de recurs relevă că, în cazul săvârșirii unei infracțiuni, instanța de judecată este singura în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis infracțiunea, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei. Nu se constată existența unor erori inclusiv și la individualizarea și stabilirea pedepsei deoarece, pedeapsa aplicată inculpaților este una echitabilă, legală și individualizată, fiind argumentată de către instanța de apel sun aspectul capabilității de restabilire a echitații sociale, capabilă totodată și să realizeze scopurile legii penale și pedepsei penale, potrivit art. 61 Cod penal. Sancțiunea art. 190 alin. (1) Cod penal, în baza căruia inculpata Grecu Liliana, a fost condamnată, prevede pedeapsă cu închisoare de la 8 la 15 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 5 ani. Această infracțiune, clasificându-se ca una deosebit de gravă, potrivit art. 16 alin. (5) Cod penal. În cauza supusă judecării, instanța de apel a conchis că, urmările prejudiciabile ale faptei și personalitatea inculpatei, corijarea și reeducarea acesteea este posibilă cu aplicarea unei pedepse sub formă de închisoarea, or, scopul pedepsei penale poate fi atins prin stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare. Respectiv, după ce a stabilit pedeapsa potrivit tuturor criteriilor generale de individualizare a pedepsei, continuând operațiunea de individualizare cu privire la săvârșirea infracțiunii, ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, prima instanță a conchis că, inculpatei Grecu Liliana, urmează a-i fi aplicată pedeapsa sub formă de închisoarea pe un termen de 8 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa activități de gestionare a mijloacelor bănești pe un termen de 5 ani. Instanța de recurs ordinar apreciază că, la individualizarea pedepsei și îndeosebi a modalității de executare a acesteia, instanțele de fond au acordat deplină eficiență prevederilor art. 61, 75 Cod penal, constatând că pedeapsa 71 aplicată va fi echitabilă faptelor infracționale comise, ce corespunde normelor legale și va atinge scopul de corectare și resocializare a inculpatei, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, ca urmare, sunt nejustificate alegațiile avocatului Radu Sergiu privind efectuarea contrară prevederilor legale de către instanțele de fond a unei individualizări a pedepsei în privința lui Grecu Liliana. Astfel, instanța de apel și-a motivat hotărârea privind aplicarea în privința inculpatei a pedepsei sub formă de închisoare, respectiv, în opinia Colegiului penal lărgit, careva erori la individualizarea pedepsei, nu se atestă în cauza deferită judecării. Cu referire la temeiurile de casare a deciziei instanței de apel prevăzute de prevederile art.427 alin.(1) pct.11) Cod de procedură penală, potrivit cărora, hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile când, persoana condamnată a fost judecată anterior în mod definitiv pentru aceeași faptă sau există o cauză de înlăturare a răspunderii penale, sau aplicarea pedepsei a fost înlăturată de o nouă lege sau anulată de un act de amnistie, a intervenit decesul inculpatului ori a intervenit împăcarea părților în cazul prevăzut de lege. Reieșind din această normă, Colegiul penal lărgit menționează că aceasta cuprinde la rândul său 6 situații în care ar fi incidente casării hotărârile instanțelor de fond, însă din recursul declarat de către avocatul Radu Sergiu, nu se atestă existența nici unei argumentări sub aspectul cărei condiții î-și întemeiază criticile. În aceste condiții instanța de recurs consideră că, în speță nu a fost constatată prezența erorilor de drept prevăzute de art.427 alin.(1) pct.11) Cod de procedură penală prin prisma argumentelor invocate de avocatul Radu Sergiu, care ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs prin casarea deciziei atacate. Din atare considerente, Colegiul penal lărgit nu examinează criticile referitoare la presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanțele de fond, corectitudinea dispunerii condamnării inculpatului conform infracțiunilor incriminate. Se mai reține că, avocatul Radu Sergiu în numele inculpatei Grecu Liliana, invocă în prezenta speță incidența cazului de casare prevăzut la pct. 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală. Din argumentele recursului declarat se constată, că în opinia apărării, acțiunile inculpatei Grecu Liliana nu pot fi calificate conform art. 190 alin.(5) Cod penal, ultima urmând a fi achitată. Lecturând materialele cauzei și cercetând fapta incriminată inculpatei, Colegiul penal lărgit apreciază ca fiind eronată invocarea temeiului pentru recurs stipulat la pct. 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, precum că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, întrucât instanțele de fond just au 72 încadrat acțiunile inculpatei Grecu Liliana, vinovăția acesteia fiind dovedită în baza ansamblului de probe administrate la materialele cauzei. Criticile apărătorului în partea ce se referă la faptul că instanțele de fond au condamnat-o pe inculpata Grecu Liliana pentru a acoperi activitatea ilegală a lui Stoian Radu cu soția sa Filat Rodica, care au început a fi favorizați din momentul atribuirii acestora calitatea procesuală de martori, Colegiul penal lărgit le consideră neîntemeiate și declarative, conturate de atitudine subiectivă a recurentului față de cele constatate de către indtanțele de judecată, precum și reieșind din faptul că vinovăția inculpatei a fost confirmată prin probele administrate, care la rândul său au fost detaliat cercetare și analizate de către instanțele de judecată. La fel, sunt neavenite și argumentele apărătorului privind faptul că acțiunile inculpatei Grecu Liliana nu puteau fi calificate în baza art. 190 alin.(5) Cod penal, deaorece inculpata nu a dobândit careva bunuri de la Ivașinenco Evghenii, invocând asupra faptului că casa indicată în rechizitoriu a fost dobândită ilegal de către Filat Rodica. Colegiul penal lărgit reține că, în recursul declarat recurentul critică în bună parte hotărârea instanței de apel, prin prisma faptului că nu au fost apreciate la justa valoare probele prezentate, în opinia căruia acestea nu dovedesc vinovăția inculpatei în cele incriminate ei. Însă, verificând temeinicia deciziei adoptate de către instanța de apel, Colegiul penal lărgit consideră că criticile menționate nu și-au găsit confirmarea la caz, deoarece în urma analizei hotărârii contestate, atât cumulul de probe prezentate de către partea acuzării, cât și cele prezentate de către partea apărării, toate au fost apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală. Totodată, raportat la criticile recurentului, Colegiul penal lărgit reiterează că aceștia se referă în principiu la chestiunea de apreciere a probelor. Prin urmare, reieșind din analiza textuală a recursului ordinar declarat, se constată că autorul acestuia expune conținutul unor probe cercetate de instanțele de fond, care în opinia acestuia dovedesc nevinovăția inculpatului. Colegiul penal lărgit reiterează că, aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul volum de muncă depus de către organele de urmărire penală, instanțele judecătorești, cât și de părțile în proces, se concentrează pe soluția ce va fi dată în urma acestei activități. Aprecierea probelor după intima convingere a judecătorului trebuie să se bazeze pe prevederile legale, iar convingerea intimă se întemeiază pe examinarea tuturor probelor în ansamblu, sub toate aspectele, complet și obiectiv. Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinența, concludența, veridicitatea și utilitatea acestora și toate probele în ansamblu lor sunt apreciate din punct de vedere al coroborării acestora. Așadar, Colegiul penal lărgit atestă, că la soluționarea cauzei instanța de apel a ținut cont de prevederile art. art. 99-101, 414 Cod de procedură penală, a 73 cercetat probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, astfel întemeiat ajungând la concluzia privind recunoașterea vinovăției inculpatei, or, din materialele dosarului penal rezultă cu certitudine că Grecu Liliana după o înțelegere prealabilă cu Gurschi Elena și alte personae nestabilite de organul de urmărire penală, a acționat cu scop cupidant în vederea dobândirii și însușirii ilicite a bunurilor și anume a imobiluluiamplasat pe str. XXXXX, ce apraține cet. Iavașinenco Evghenii. Subsidiar, Colegiul penal subliniază că, potrivit jurisprudenței CtEDO nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de instanțele inferioare. Or, în cazul în care instanțele de fond și-au motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției a instanțelor respective (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c.Finlandei). Cu privire la temeiurile invocate de recurent prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 13) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit îl consideră neîntemeiat, fiind unul doar declarativ, în care lipsesc argumentele concrete în determinarea pretinsei erori de încadrare juridică. Astfel, Colegiul penal lărgit conchide că temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aceste aspecte contestate și în prezentele recursuri, nu se identifică, or instanța de apel s- a expus în decizia sa detaliat și argumentat asupra fiecărei chestiuni esențiale invocate în apelurile declarate, iar motivarea din decizia acesteia, în virtutea corectitudinii ei și pentru a evita repetări inutile, instanța de recurs ordinar o acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. Față de cele ce preced, Colegiul atestă că instanța de apel la judecarea cauzei nu a comis erori de drept, care ar impune casarea deciziei adoptate, fapt ce impune respingerea, ca inadmisibile a recursurilor ordinare declarate de către avocatul Radu Sergiu în numele inculpatei Grecu Liliana, de către avocatul Cazacu Veaceslav în numele inculpatei Gurschi Elena, de către inculpatul Gajosu Dinu cu supliment, de către avocatul Barbaroș Alexei în numele inculpatului Gonța Viorel și de către partea vătămată Ivașinenco Evghenii. 74 8. În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Se resping ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de către avocatul Radu Sergiu în numele inculpatei Grecu Liliana, de către avocatul Cazacu Veaceslav în numele inculpatei Gurschi Elena, de către inculpatul Gajosu Dinu cu supliment, de către avocatul Barbaroș Alexei în numele inculpatului Gonța Viorel și de către partea vătămată Ivașinenco Evghenii, cu menținerea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 aprilie 2019, în cauza penală în privința lui Gurschi Elena XXXXX, Gonța Viorel XXXXX, Gajosu Dinu XXXXX, Grecu Liliana XXXXX. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 14 ianuarie 2021. Președinte Timofti Vladimir Judecători Boico Victor Toma Nadejda Țurcan Anatolie Guzun Ion 75