1ra-83/2020 — art. 326 alin.1 CP

1ra-83/2020 — art. 326 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.1ra-83/2020

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

29 septembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte - Vladimir Timofti

Judecători - Anatolie Țurcan, Nadejda Toma, Elena Cobzac, Victor Boico,

judecând fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către avocații Viorel

Berliba și Ivan Ungurean în numele inculpatului Pșederschi Vasile, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 mai 2019, în cauza

penală privindu-l pe

Golenco Viorel xxxx xxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 12.11.2018 – 17.12.2018;

Instanța de apel: 10.01.2019 – 02.05.2019;

Instanța de recurs: 28.06.2019 – 29.09.2020.

Asupra recursului declarat, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit

C O N S T A T Ă:

fiind examinată conform prescripțiilor art.3641 Cod de procedură penală, Golenco Viorel a

fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.326 alin.(1) lit. b) Cod penal, fiindu-i

stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 2 000 unități convenționale,

echivalentul a 100 000 lei.

din luna septembrie până în luna octombrie 2018 Golenco Viorel, din intenții directe

criminale, susținând că are careva cunoștințe și poate influența procurori și judecători din

cadrul organelor Procuraturii și respectiv a instanțelor de Judecată, în vederea adoptării unei

decizii favorabile în privința lui Pșederschi Vasile și menținerii hotărârii Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani, prin Pșederschi Vasile, a încasat 4 147 951,84 lei, de la compania

ICS „Globalpharm Company” SRL, precum și în vederea deblocării contului SRL

„Veronica”, a solicitat și acceptat remunerația de 10% din sumă de 4 147 951,84 lei, adică

aproximativ 400 000 lei, în cazul menținerii acestei hotărâri și deblocarea contului SRL

„Veronica”, pe care a fost aplicat sechestru în baza demersului Procuraturii Anticorupție, în

1

cadrul unei cauzei penale din gestiune. Totodată, a acceptat ca suma remunerației ilicite să fie

achitată în două tranșe, prima tranșă până la pronunțarea hotărârii, iar a doua tranșă după

pronunțarea și deblocarea contului indicat.

interesată Pșederschi Vasile cu avocații Viorel Berliba și Ivan Ungurean, prin care au

solicitat casarea totală a sentinței, deoarece au fost prejudiciate interesele legitime ale lui

Pșederschi Vasile, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit de prima

instanță, în procedură generală, cu constatarea dacă a avut loc sau nu încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale lui Pșederschi Vasile, prin prisma art.6 CEDO.

În argumentarea apelului apelanții au invocat că:

- disjungând din cauza penală nr. 2018978289 materialele cauzei care l-au vizat pe

Golenco Viorel, Pșederschi Vasile nu a fost audiat în calitate de martor, Golenco Viorel este

inclus în lista persoanelor care urmează a fi citat în instanța de judecată în calitate de martor

suplimentar;

- deși Golenco Viorel și Pșederschi Vasile, au calitate de coinculpați în comiterea

infracțiunii de trafic de influență, cert este faptul că instanța de judecată nu putea neglija

faptul examinării în procedură generală a cauzei respective, cu atât mai mult, că au fost

examinate mijloacele de probă privind coinculpatul Pșederschi Vasile;

- Procuratura Anticorupție nu a solicitat, iar instanța de fond nu l-a audiat pe Pșederschi

Vasile în calitate de martor pe baza examinării materialelor cauzei penale referitor la Viorel

Golenco Viorel, vizat în aceeași cauză penală, în calitate de coinculpat, cu Pșederschi Vasile.

În acest sens, s-a încălcat dreptul la un proces echitabil, inclusiv dreptul la egalitatea armelor

și apărare, cu toate că Pșederschi Vasile putea face declarații pertinente si concludente asupra

circumstanțelor cauzei respective, inclusiv asupra persoanei vizate - Golenco Viorel și asupra

relațiilor cu acesta. Or, la baza probării vinovăției inculpatului Golenco Viorel, instanța de

fond a plasat și anumite probe acumulate în cadrul urmăririi penale și acceptate de către

inculpatul Golenco Viorel, neavând careva obiecții;

- decizia de a separa anumite materiale ale cauzei penale și utilizarea ulterioară a

elementelor de probă care rezultă din procedura accelerată (la 11 noiembrie 2018 au fost

disjunse materialele din cauza penală nr.2018978289, la 12 noiembrie instanța de judecată a

înregistrat aceste materiale ale cauzei penale, iar la 17 decembrie 2018 a fost pronunțată

sentința motivată) prejudiciază irecuperabil interesele legitime ale lui Pșederschi Vasile;

- nu a existat nici o motivare sau obligație procesuală de a separa procedurile, decât

scopul aparent al obținerii unor declarații denaturate în raport cu Golenco Viorel și cu faptele

comise de către acesta;

- declarațiile Golenco Viorel, care este o persoană-cheie în cauza penală referitoare la

infracțiunea de trafic de influență, în care coinculpat figurează și Pșederschi Vasile (cauza

penală nr. 2018978321, conexată la cauza penală nr. 2018978289), nu pot fi credibile. Or,

aceste declarații vin ca urmare a unei învinuiri de comiterea infracțiunii prin implicarea

ambilor și este evident interesul din partea lui Golenco Viorel în rezultatul procedurilor

derulate;

- prin dosarul nr.12-1-74352-12112018 (1-960/18) prin care a fost condamnat Viorel

Golenco Viorel pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.326 alin.(1) Cod penal, nefiind

2

atras și Pșederschi Vasile, a fost examinat cu încălcarea standardelor naționale și

internaționale în materie, fiind prejudiciate irecuperabil interesele legitime ale lui Pșederschi

Vasile, inclusiv dreptul la apărare, dreptul la un proces echitabil (egalitatea armelor și

contradictorialitatea), prezumția nevinovăției;

- procedura simplificată, acceptată de către instanța de judecată, a fost viciată prin prisma

lipsei probelor pertinente, concludente, veridice și suficiente, impunându-se judecarea cauzei

în procedură generală;

- deși Golenco Viorel și-a recunoscut vinovăția integral în fapta indicată în rechizitoriu,

instanța a admis o interpretare extensivă defavorabilă, trasată de către partea acuzării, și l-a

condamnat pe Golenco Viorel pe baza unei norme, care nu conține un temei juridic al

răspunderii penale pentru faptele acestuia, adică nu sunt încadrate juridic în mod corect. Pe

baza acestei condamnări ilegale, sunt afectate și interesele legale ale coinculpatului

Pșederschi Vasile. Or, se precizează de către partea acuzării precum că Golenco Viorel a

comis infracțiunea de trafic de influență (vânzarea de influență), prevăzută de art.326 alin.(1)

Cod pena, iar Pșederschi Vasile a comis infracțiunea de trafic de influență (cumpărarea de

influență), prevăzută de art.326 alin.(1) Cod penal;

- pe măsură ce nu a fost încadrată juridic corect fapta lui Golenco Viorel în comiterea

infracțiunii de trafic de influență, prevăzută de art.326 alin.(1) Cod penal, se atestă o

încadrare juridică abuzivă și contrară legii a faptelor comise de către Pșederschi Vasile;

- o încadrare juridică eronată a faptelor lui Golenco Viorel poate angaja o răspundere

penală abuzivă și a coinculpatului Pșederschi Vasile, pentru infracțiunea de trafic de

influență în modalitatea cumpărării de influență (art.326 alin.(1) Cod penal);

- este incorectă abordarea instanței de judecată, care conchide și generalizează, precum

că vinovăția inculpatului Golenco Viorel și-a găsit deplina confirmare și acțiunile unei

urmează să fie încadrate juridic în baza art.326 alin.(1) Cod penal;

- nu poate fi reținută, în faptele unei singure persoane și fapta prejudiciabilă de

pretindere, și cea de acceptare. În context, inițiativa derivă de la persoane diferite, în cazul

pretinderii aparținând vânzătorului de influență, iar în cazul acceptării - cumpărătorului de

influență;

- nu se cunoaște care a fost conținutul privilegiilor indicate de către instanța de fond, pe

măsură ce în conținutul sentinței se operează doar cu un singur mijloc de comitere a

presupusei infracțiuni de trafic de influență - mijloacele financiare bani);

- se confirmă nu doar lipsa probării de către partea acuzării a temeiului juridic al

răspunderii penale pentru faptele comise de către Golenco Viorel care a fost pusă pe rol și

soluționată abuziv de către instanța de fond, prin condamnarea acestuia, dar și lipsa temeiului

juridic al răspunderii penale pentru infracțiunea de trafic de influență, prevăzută de art.326

alin.(1) Cod penal, comisă de către Golenco Viorel. Se certifică un moment clar și anume -

necesitatea abuzivă de a-1 supune răspunderii penale pe Viorel Golenco, în comiterea

infracțiunii de trafic de influență (vânzarea de influență), prevăzută de art.326 alin.(1) Cod

penal, chiar și în lipsa unor probe pertinente, concludente, veridice și suficiente, accentuând-

se necesitatea și posibilitatea de a-1 supune răspunderii penale și pe Golenco Viorel, în

comiterea infracțiunii de trafic de influență (cumpărarea de influență), prevăzută de art.326

alin.(1) Cod penal;

3

- instanța de fond nu a dat o apreciere corespunzătoare acestor declarații ale lui Golenco

Viorel, în particular din perspectiva coroborării for, fiind în mod evident contradictorii;

- se certifică necesitatea abuzivă de a supune răspunderii penale pe Golenco Viorel în

baza art.326 alin.(1) Cod penal, în lipsa unor probe pertinente, concludente, veridice și

suficiente, accentuându-se necesitatea și posibilitatea de al supune răspunderii penale și pe

Pșederschi Vasile în comiterea infracțiunii de trafic de influență;

- dacă solicitarea de ajutor din partea lui Pșederschi Vasile nu se încadrează obiectiv în

limitele infracțiunii de trafic de influență, a fost definitiv și benevol abolită, este evidentă

imposibilitatea lui Golenco Viorel de a mai realiza actul infracțional în varianta de pregătire

lansat de către acesta din urmă. Este evident, că Golenco Viorel a renunțat definitiv la

comiterea infracțiunii, din motive independente de voința sa, dar care au fost bazate exclusiv

pe baza voinței lui Pșederschi Vasile, fapt care rezultă în speță din declarațiile lui Golenco

Viorel, date în fața instanței de fond;

- sentința instanței de fond este bazată pe declarațiile lui Golenco Viorel, care este

coinculpat în această cauză penală, ca și Pșederschi Vasile, iar în contextul declarațiilor

făcute în fața instanței de fond, Golenco Viorel, practic, a făcut referire mai mult la

presupusele fapte infracționale comise de către Pșederschi Vasile;

- cu toate că aceste fapte indicate de către Golenco Viorel, ca fiind comise de către

Pșederschi Vasile, nu întregesc conținutul infracțiunii de trafic de influență, totuși, se

constată faptul că, se încalcă principiul prezumției nevinovăției referitor la Pșederschi Vasile,

acesta având calitate de coinculpat în aceeași cauză penală cu Golenco Viorel. Or, Pșederschi

Vasile nu a fost audiat de către instanța de fond, tacit admițând-se declarațiile lui Golenco

Viorel care nu pot fi credibile, mai cu seamă din perspectiva descrierii unor fapte presupuse

infracționale comise de către Pșederschi Vasile;

- sentința de condamnare a lui Golenco Viorel este nemotivată, fiind pronunțată pe baza

unor probe nepertinente, neconcludente, insuficiente, iar în unele cazuri și neveridice. Or,

repercusiunile acestei nemotivări sunt inclusiv legate de neatragerea în proces a lui

Pșederschi Vasile, limitarea dreptului acestuia la apărare, de a prezenta probe și a depune

declarații și întrebări pe viu, a aștepta răspunsuri la acestea, precum și examinarea cauzei în

procedură generală;

- probele administrate de către instanța de judecată nu au fost evaluate și apreciate sub

aspectul coroborării lor, iar ca efect, a fost pronunțată o sentință legală, care nu respectă nici

elementele de ordin material (fapta infracțională fiind încadrată juridic incorect), cât și de

ordin procesual (pertinența, concludenta, veridicitatea și utilitatea probelor, precum și

caracterul suficient al probelor de condamnare).

admise parțial apelurile declarate, casată sentința, inclusiv din oficiu în baza art.409 alin.(2)

Cod de procedură penală și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care Golenco Viorel a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art.326 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de amendă în

mărime de 2 000 unități convenționale, echivalentul a 100 000 lei.

4.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, prima instanță contrar

prevederilor art.394 alin.(1) pct. 1) Cod de procedură penală potrivit cărora, partea

4

descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă descrierea faptei criminale,

considerată ca fiind dovedită, indicându-se locul, timpul, modul săvârșirii ei, forma și gradul

de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii art.art.8, 17 Cod de procedură penală, a

indicat în partea descriptivă a sentinței descrierea faptei criminale considerată a fi dovedită,

indicând că „Golenco Viorel, din intenții directe criminale, susținând că are careva

cunoștințe și poate influenta procurori și judecători din cadrul organelor Procuraturii și

respectiv a instanțelor de Judecată, în vederea adoptării unei decizii favorabile în privința

lui Pșederschi Vasile”, această constatare afectând interesele apelantului Pșederschi Vasile.

Astfel, sentința nu trebuie să conțină formulări care demonstrează sau pun la îndoială

vinovăția altor persoane pentru săvârșirea infracțiunii. Dacă cauza în privința mai multor

învinuiți este disjunsă într-o procedură separată, în sentința se indică despre săvârșirea

infracțiunii de către inculpat împreună cu alte persoane, fără precizarea numelui și

prenumelui acestora.

Instanța de apel a constatat că, în perioada de timp cuprinsă din luna septembrie până în

luna octombrie 2018 Golenco Viorel, din intenții directe criminale, susținând că are careva

cunoștințe și poate influența procurori și judecători din cadrul organelor Procuraturii și

respectiv a instanțelor de Judecată, în vederea adoptării unei decizii favorabile în privința

unei persoane identificate de către organul de urmărire penală în privința căreia cauza penală

a fost disjunsă și menținerii hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, prin care

persoana identificată de către organul de urmărire penală în privința căreia cauza penală a

fost disjunsă, a încasat 4 147 951,84 lei, de la compania ICS „Globalpharm Company” SRL,

precum și în vederea deblocării contului SRL „Veronica”, a solicitat și acceptat remunerația

de 10% din sumă de 4 147 951,84 lei, adică aproximativ 400 000 lei, în cazul menținerii

acestei hotărâri și deblocarea contului SRL „Veronica”, pe care a fost aplicat sechestru în

baza demersului Procuraturii Anticorupție, în cadrul unei cauzei penale din gestiune.

Totodată, a acceptat ca suma remunerației ilicite să fie achitată în două tranșe, prima tranșă

până la pronunțarea hotărârii, iar a doua - după pronunțare și deblocarea contului indicat.

Instanța de apel a calificat acțiunile lui Golenco Viorel în baza art.326 alin.(1) Cod

penal, traficul de influență - pretinderea, acceptarea, personal, de bani, privilegii, pentru sine

:

și pentru o altă persoană, de către o persoană care susține că are influență asupra unei

persoane publice, pentru a-1 face să îndeplinească acțiuni în exercitarea funcției sale,

indiferent dacă asemenea acțiuni au fost sau nu săvârșite.

Totodată, instanța de apel a menționat că, vinovăția inculpatului Golenco Viorel în

comiterea infracțiunii imputate este dovedită pe deplin. Probele administrate la faza de

urmărire penală sunt pertinente, concludente, utile și veridice și coroborează între ele, fiind

probele stipulate în rechizitoriu. Inculpatul a recunoscut integral vinovăția atât în cadrul

ședinței primei instanțe, cât și în cadrul ședinței instanței de apel. În prima instanță, la

solicitarea inculpatului, cauza a fost examinată în procedura simplificată pe baza probelor

administrate în faza de urmărire penală.

Instanța de apel a atestat că, opțiunea de recunoaștere a vinovăției și solicitarea de a se

examina cauza pe baza probelor administrate la faza de urmărire penală este un drept

discreționar și exclusiv al inculpatului.

În asemenea circumstanțe, nici un terț nu poate contesta și priva inculpatul de dreptul său

5

referitor la examinarea cauzei penale conform prevederilor art.3641 Cod de procedură penală,

decât însuși inculpatul în baza considerentelor proprii, în cazul în care a fost viciată

procedura legală.

Instanța de apel a indicat, că în conformitate cu prevederile art.3641 alin.(2) Cod de

procedură penală, judecata nu poate avea loc pe baza probelor administrate în faza de

urmărire penală, decât dacă inculpatul declară că recunoaște în totalitate faptele indicate în

rechizitoriu și nu solicită administrarea de noi probe condiții care au fost întrunite în prezenta

,

cauză penală, ceea ce a generat emiterea încheierii prevăzute de alin.(4) al aceluiași articol iar

careva motive de casare a acesteia nu au fost constatate de instanța de apel. Inculpatul

Golenco Viorel în cadrul ședinței instanței de apel a susținut poziția sa expusă în instanța de

fond pledând pentru menținerea sentinței.

Privitor la numirea pedepsei penale, instanța de apel a conchis că instanța de fond la

stabilirea categoriei pedepsei, corect a aplicat prevederile legale, și, în conformitate cu

prevederile art.art.7, 61, 75, 76 și 77 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii

săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care

atenuează ori agravează răspunderea, precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului.

Astfel, instanța de apel a specificat că, reieșind din circumstanțele cauzei, ținând cont de

faptul că pedeapsa penală are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea

condamnaților, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, luând în considerație că

inculpatul a comis o infracțiune mai puțin gravă, anterior nu a fost judecat, are un copil

minor la întreținere, a conștientizat gravitatea faptei comise, s-a căit sincer și a solicitat

examinarea cauzei în procedură simplificată, lipsa circumstanțelor agravante și prezența a

doua circumstanțe atenuante, - a considerat că, corectarea și reeducarea inculpatului Golenco

Viorel, este posibilă fără izolarea acestuia de societate, prin stabilirea unei pedepse non

privative de libertate în limitele prevăzute de sancțiunea art.326 alin.(1) Cod penal, conform

prevederilor art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, sub formă de amendă.

și Ungurean Ivan în numele inculpatului Pșederschi Vasile, care indică temeiurile de recurs

prevăzute de art.427 alin.(1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, solicitând casarea totală a

deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în alt complet de judecată, precum

și constatarea faptului că a avut loc încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

inculpatului Pșederschi Vasile, prin prisma art.6 CEDO.

În motivarea solicitărilor sale au invocat aceleași argumente care au fost expuse în

cererea de apel, așa cum acestea sunt indicate în pct.3. din prezenta decizie, susținând că:

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția;

- deși instanța de apel a casat sentința primei instanțe, constatând încălcarea principiului

prezumției nevinovăției în raport cu Pșederschi Vasile, totuși nu a analizat punctual criticile

invocate de către pârți și s-a limitat doar la expunerea unor fraze generale, menționând că

vinovăția lui Golenco Viorel în comiterea infracțiunii imputate este dovedită pe deplin;

- în apel s-a invocat că, prima instanță a avut loc fără o evaluare directă a declarațiilor lui

Pșederschi Vasile, în acest sens, a încălcat dreptul la un proces echitabil, inclusiv dreptul la

6

egalitatea armelor și apărare, cu toate că Pșederschi Vasile putea face declarații pertinente si

concludente asupra circumstanțelor cauzei respective, inclusiv asupra persoanei vizate -

Golenco Viorel și asupra relațiilor cu acesta. Or, la baza probării vinovăției inculpatului

Golenco Viorel, instanța de fond a plasat și anumite probe acumulate în cadrul urmăririi

penale și acceptate de către inculpatul Golenco Viorel, neavând careva obiecții;

- decizia de a separa anumite materiale ale cauzei penale și utilizarea ulterioară a

elementelor de probă care rezultă din procedura accelerată (la 11 noiembrie 2018 au fost

disjunse materialele din cauza penală nr.2018978289, la 12 noiembrie instanța de judecată a

înregistrat aceste materiale ale cauzei penale, iar la 17 decembrie 2018 a fost pronunțată

sentința motivată, care prejudiciază interesele legitime ale lui Pșederschi Vasile;

- nu a existat nici o motivare sau obligație procesuală de a separa procedurile, decât

scopul aparent al obținerii unor declarații denaturate în raport cu Golenco Viorel și cu faptele

comise de către acesta;

- declarațiile Golenco Viorel, care este o persoană-cheie în cauza penală referitoare la

infracțiunea de trafic de influență, în care coinculpat figurează și Pșederschi Vasile (cauza

penală nr.2018978321, conexată la cauza penală nr.2018978289), nu pot fi credibile, aceste

declarații vin ca urmare a unei învinuiri de comiterea infracțiunii prin implicarea ambilor și

este evident interesul din partea lui Golenco Viorel în rezultatul procedurilor derulate;

- deși instanța de apel a admis apelurile declarate, prin care s-a solicitat rejudecarea

cauzei în procedură generală, aceasta în mod contradictoriu a rejudecat cauza cu aplicarea

prevederilor art.3641 Cod de procedură penală;

- instanța de apel nu a cercetat probele, inclusiv nu a verificat declarațiile și probele

materiale examinate de către prima instanță, prin citirea lor în ședința de judecată, cu

consemnarea în procesul-verbal, contrar art.414 alin.(1) și (2) Cod de procedură penală;

- instanța de apel a acționat contrar art.413 alin.(3) Cod de procedură penală, cu toate că

Pșederschi Vasile și partea apărării au solicitat, prin cerere, examinarea probelor noi și

anume - audierea lui Pșederschi Vasile;

- instanța de apel nu este în drept să-și întemeieze concluziile pe probele cercetate de

prima instanță, dacă ele nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu au

fost consemnate în procesul-verbal art.414 alin.(6) Cod de procedură penală;

- nu este clar, prin admiterea apelului și casării totale a sentinței, care este natura juridică

și ce consecințe juridice produce încheierea instanței de judecată privind acceptarea

procedurii speciale în privința lui Golenco Viorel;

- instanța de apel nu și-a îndeplinit obligația de a rejudeca cauza după regulile primei

instanțe, inclusiv în procedură generală, contrar art.419 Cod de procedură penală, respectiv -

de a pune la baza hotărârii adoptate acele probe, care trebuiau de a fi cercetate în condițiile

nemijlocirii și contradictorialității, în ședință de judecată, oferind posibilitatea lui Pșederschi

Vasile de a se apăra efectiv;

- problema de drept abordată este de importantă generală, se referă la mecanismul de

respectare a dreptului la un proces echitabil, încât, procedând în asemenea mod, instanța de

apel a admis încălcarea art.6 § 1 din CEDO, or, instanța de apel nu s-a pronunțat pe toate

alegațiile părții apărării invocate în cererea de apel și nu a făcut o analiză minuțioasă a

chestiunilor criticate de către părți, precum și nu a examinat probele în ședință de judecată și,

7

astfel, nu a soluționat fondul apelului declarat și nu a formulat o motivare corespunzătoare

vizavi de chestiunile care au importantă decisivă în cauză;

- motivarea instanței de apel de constatare a vinovăției lui Golenco Viorel în comiterea

infracțiunii prevăzute de art.326 alin.(1) Cod penal, este insuficientă și nejustificată, or

concluziile instanței de apel formulate poartă un caracter generic asupra operațiunii de

cercetare și verificare a probelor, fără a putea identifica o motivare elementară, iar așa cum

examinarea probelor constituie elementul-cheie la pronunțarea unei hotărâri corecte și legale,

lăsarea fără apreciere și aprecierea abstractă a acestora duce la pronunțarea unei hotărâri

incomplete, neîntemeiate, nemotivate și cu o doză sporită de incertitudine asupra calității

înfăptuirii actului de justiție;

- deși Golenco Viorel a recunoscut în totalitate faptele indicate în rechizitoriu,

nesolicitând administrarea de noi probe, instanța a admis o interpretare extensivă

defavorabilă, trasată de partea acuzării și condamnându-l pe Golenco Viorel în baza unei

norme, care nu conține temei juridic al răspunderii penale pentru faptele acesteia, nefiind

încadrate în mod corect, prin ce au fost afectate și interesele legale a coinculpatului

Pșederschi Vasile.

5.1. La recursul ordinar declarat de către avocații Berliba Viorel și Ungurean Ivan, la 15

mai 2020 a fost anexată și cererea privind ridicarea excepției de neconstituționalitate a

sintagmei „orice persoană ale cărei interese legitime au fost prejudiciate printr-o măsură

sau printr-un act al instanței” prevăzută la art.401 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală.

Prin încheierea Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 19 mai 2020,

respectiva cerere a fost expediată conform competenței Curții Constituționale a Republicii

Moldova.

Prin decizia Curții Constituționale nr.92 din 30 iulie 2020, excepția de

neconstituționalitate ridicată de către avocații Berliba Viorel și Ungurean Ivan a fost

declarată inadmisibilă.

Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care pledează pentru inadmisibilitatea

acestuia, din motiv că nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut, prevăzute de art.429

și art.420 Cod de procedură penală.

Acesta a invocat că prin prisma prevederilor art.401 alin.(2) în coroborare cu art.art.421,

429 alin.(1) Cod de procedură penală, recursul din speță este declarat de avocații Berliba

Viorel și Ungurean Ivan în numele inculpatului Pșederschi Vasile, care nu au calitate de

subiect procesual în cauza dată și nu sunt în drept să conteste decizia instanței de apel.

La acest aspect, a mai menționat că din materialele cauzei penale rezultă că avocații

nominalizați sunt apărătorii inculpatului Pșederschi Vasile, în privința căruia cauza penală a

fost disjunsă pentru examinare în procedură separată, în procedură generală.

acesta urmează a fi admis din următoarele considerente.

Conform prevederilor art.435 alin.(1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală, judecând

recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul, să caseze total hotărârea atacată

și să mențină hotărârea primei instanțe, când apelul a fost greșit admis.

8

Colegiul penal lărgit menționează că, la adoptarea soluției de admitere a apelurilor

declarate de coinculpatul Pșederschi Vasile cu avocații săi, instanța de apel nu a ținut cont pe

deplin de prevederile art.401 Cod de procedură penală și greșit a admis apelurile declarate.

În acest sens, Colegiul penal lărgit invocă că potrivit art.401 alin.(1) și (2) Cod de

procedură penală, pot declara apel:

1) procurorul, în ce privește latura penală și latura civilă;

2) inculpatul, în ce privește latura penală și latura civilă. Sentințele de achitare sau de

încetare a procesului penal pot fi atacate și în ce privește temeiurile achitării sau încetării

procesului penal;

3) partea vătămată, în ce privește latura penală;

4) partea civilă și partea civilmente responsabilă, în ce privește latura civilă;

5) martorul, expertul, interpretul, traducătorul și apărătorul, în ce privește cheltuielile

judiciare cuvenite acestora;

6) orice persoană ale cărei interese legitime au fost prejudiciate printr-o măsură sau

printr-un act al instanței.

(2) Apelul poate fi declarat în numele persoanelor menționate în alin.(1) pct.2)-4) și de

către apărător sau reprezentantul lor legal.

Din conținutul normelor legale specificate, Colegiul penal lărgit atestă că, sentința primei

instanțe poate fi contestată cu apel doar de persoanele menționate în art.401 alin.(1) și (2)

Cod de procedură penală, iar apelanții din prezenta speță (coinculpatul Pșederschi Vasile cu

avocații săi) nu se încadrează în această listă, nefiind titulari ai dreptului de a declara apel,

deoarece cauză penală în privința lui Golenco Viorel, a fost disjunsă în procedură separată,

iar prin sentința contestată în prezenta speță, prima instanță s-a expus doar în privința

vinovăției lui Golenco Viorel, fără a afecta în careva mod drepturile persoanelor în privința

cărora cauza penală a fost disjunsă în procedură separată și în privința cărora, instanța de

judecată care va examina cauza conducându-se de principiile stipulate la art.art.26, 27 Cod de

procedură penală, se va pronunță în cauza respectivă independent de soluția adoptată în

prezenta cauză în privința lui Golenco Viorel, care va putea fi audiat ca martor în cauza

disjunsă cu privire la celălalt inculpat.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit conchide că, nu pot fi considerate ca persoane care pot

declara apel împotriva sentinței, conform prevederilor art.401 Cod de procedură penală,

coinculpații în privința cărora cauza a fost disjunsă pentru examinare în procedură separată,

or, o asemenea abordare ar putea duce la încălcarea drepturilor persoanei din cauza

respectivă. Mai mult, în speță inculpatul Golenco Viorel, prin cererea sa autentică a solicitat

examinarea cauzei în procedura simplificată prevăzută de art.3641 Cod de procedură penală,

cerere ce a fost admisă, acesta beneficiind de reducere de pedeapsă stipulate la art. 3641

alin.(8) Cod de procedură penală. Totodată, e de reținut că o eventuală admitere a apelurilor

declarate de persoane fără calitate procesuală în speță, ar afecta dreptul inculpatului Golenco

Viorel la un proces echitabil, or ultimul nu a contestat cu apel sentința primei instanțe, fiind

de acord cu soluția adoptată în privința ei și sentința prin neatacare urma să intre în vigoare.

Totodată, Colegiul penal lărgit notează că faptul reflectării numelor coinculpatului

Pșederschi Vasile în fapta constatată de prima instanță, nu poate fi luat în considerare decât

ca o eroare materială la descrierea faptei constatate, ce poate fi corectată conform

9

prevederilor art.249 Cod de procedură penală, or, această sentința nu a provocat careva

repercusiuni asupra coinculpatului recurent, care are procesul penal disjungat pentru

examinare în procedură separată, pe parcursul căruia în privința lui vor fi respectate

principiile, dreptul la apărare prevăzut atât de Codul de procedură penală, cât și de art.6 al

Convenției pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale.

În consecință, Colegiul penal lărgit din alte motive constată că recursul ordinar declarat

urmează a fi admis, cu casarea totală a deciziei instanței de apel ca fiind total greșită, cu

menținerea sentinței primei instanțe, deoarece s-a confirmat că instanța de apel a admis greșit

apelurile declarate de persoane care nu sunt în drept să declare apel și a casat incorect

sentința de condamnare în privința inculpatului Golenco Viorel.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către avocații Viorel Berliba și Ivan Ungurean în

numele inculpatului Pșederschi Vasile, casează total decizia Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 02 mai 2019, în cauza penală privindu-l pe Golenco Viorel xxxx, cu

menținerea sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 17 decembrie 2018 în aceeași

cauză.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 29 octombrie 2020.

Președinte Vladimir Timofti

Judecători Anatolie Țurcan

Nadejda Toma

Elena Cobzac

Victor Boico

10

29 septembrie 2020 Dosar Nr .1ra-83/2020

O p i n i e s e p a r a t ă

a judecătorului Anatolie Țurcan

Conform art.art.339 alin.(7), 340 alin.(3) Cod de procedură penală.

Prin sentința Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani din 17 decembrie 2018, pe baza

probelor administrate în faza de urmărire penală, potrivit art.3641 Cod de procedură

penală, Golenco Viorel xxxx a fost condamnat în baza art.326 alin.(1) Cod penal, fiindu-i

stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 2 000 unități convenționale,

echivalentul a 100 000 lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de

5 ani.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 mai 2019, a fost

admis apelul comun declarat de către Pșederschi Vasile și avocații acestuia, cu casarea

sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri de condamnare a lui Golenco Viorel în baza

art.326 alin.(1) Cod penal, cu stabilirea aceleiași pedepse.

În motivarea soluției sale, instanța de apel a indicat că, prima instanță contrar prevederilor

art.394 alin.(1) pct. 1) Cod de procedură penală, a constatat comiterea faptei infracționale,

ca fiind săvârșită de către Giolenco Viorel și Pșederschi Vasile, deși în privința ultimului

cauza penală este disjunsă.

Astfel, analizând lucrările dosarului penal, instanța de apel a stabilit că după

dispunerea disjungerii, instanța de judecată nu mai era competentă să se expună referitor la

acțiunile celuilalt inculpat, cu precizarea numelui și prenumelui acestuia.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 29 septembrie 2020, a

fost admis recursul ordinar declarat de avocați în numele coinculpatului Pșederschi Vasile,

cu casarea deciziei instanței de apel și menținerea sentinței.

Instanța de recurs a reținut că, coinculpatul Pșederschi Vasile și avocații acestuia nu

fac parte din persoanele care pot declara apel, conform prevederilor art.401 Cod de

procedură penală.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit investit cu soluționarea recursurilor ordinare, a

conchis că instanța de apel incorect a dispus admiterea apelurilor coinculpatului și

avocaților acestuia, indicând că, în cauza respectivă aceste persoane nu au statut procesual,

Pșederschi Vasile având statut de inculpat în cauza penală ce urmează a fi judecată în primă

instanță, conform procedurii generale.

În conformitate cu art.art.339-340 Cod de procedură penală, expun opinia că se

impunea adoptarea următoarei soluții:

11

încheierii privind disjungerea cauzei penale și examinarea acesteia în procedura prevăzută

la art.3641 Cod de procedură penală;

Opinia separată o susțin reieșind din următoarele considerente:

- de către instanța de recurs a fost menținută sentința, argumentându-se în mod

controversat, pe de o parte - că Pșederschi Vasile nu are statut procesual conform art.401

Cod de procedură penală și totodată, în sens contrar - că ultimul este coinculpat în prezenta

cauză penală disjunsă (care de fapt conține aceleași acuzații) în speță persistând situația de

indivizibilitate;

- instanța de apel a recunoscut că sânt lezate drepturile persoanei vizate direct în

partea constatatoare a sentinței de condamnare, în care Pșederschi Vasile este indicat

nominal că a comis infracțiunea;

- instanța de recurs nu sa expus asupra motivelor invocate în recursul avocaților

declarat în numele coinculpatului Pșederschi Vasile, motivând că de fapt reflectarea

numelui acestuia, în privința căruia cauza penală a fost disjunsă, poate fi apreciat

(interpretat) doar ca o eroare materială, ce nu a provocat careva repercusiuni asupra

coinculpatului recurent, fiind respectat dreptul la apărare a persoanei vizate și totodată

exigențele din art.6 CțEDO, art.art.23, 26 din Constituția Republicii Moldova și art.8 Cod

de procedură penală.

Anume din necesitatea de a respecta dreptul la apărare, precum și de a evita lezarea

acestor drept, am intervenit cu propunerea de adopta o soluție conform art.415 alin.(1)

pct.3) Cod de procedură penală.

Pentru aceste motive am considerat că, în speță, ar fi corectă doar soluția de admitere

a recursului ordinar declarat, cu casarea hotărârilor și remiterea cauzei pentru judecare în

instanța de fond, în procedură generală, în privința ambilor inculpați.

Judecător Anatolie Țurcan

12