1reab-253/20 — art.58-10 al.2 CP RSFSR
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.58-10 al.2 CP RSFSR
- Temei legal
- art.453 Cpp
1reab-253/20 — art.58-10 al.2 CP RSFSR (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 1reab-253/2020
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
01 decembrie 2020 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte - Timofti Vladimir,
Judecători - Țurcan Anatolie, Toma Nadejda, Cobzac Elena, Boico Victor,
a judecat în ședință de judecată, fără citarea părților la proces, recursul în anulare
declarat de Adjunctul Procurorului General, Roșioru Mircea, împotriva sentinței
Tribunalului Militar al lagărelor militare de tancuri al regiunii Tula din 02.03.1945, în
privința condamnatului
Naghirner Lev xxx, născut în anul xxx, originar din or.
xxx, RSSM.
Asupra recursului menționat, Colegiul penal lărgit,
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Tribunalului Militar al lagărelor militare de tancuri al regiunii
Tula din 02.03.1945, Naghirner Lev a fost condamnat în baza art.58-10 alin.(2) Cod
penal al RSFSR la 10 ani privațiune de libertate, cu executarea pedepsei în lagăr de
corectare prin muncă, cu interdicții în drepturi pe un termen de 5 ani, cu confiscarea
averii personale.
Instanța de fond a constatat că inculpatul Naghirner Lev, a fost declarat
vinovat și condamnat pentru faptul că, ocupându-se cu vânzările până în anul 1918, în
scopul evitării depresării, a plecat în România. Tot el, efectuând serviciul militar în
Armata Roșie în cadrul Brigăzii motorizate nr.232, a făcut agitație antisovietică.
În cadrul ședinței de judecată, inculpatul Naghirner Lev vina în comiterea
infracțiunii a recunoscut-o și a declarat că, în anul 1913 a plecat la studii în Odessa,
însă din cauza distanței mari care o parcurgea, a hotărât să renunțe și să se întoarcă
acasă la părinți, unde să îl ajute pe tatăl său cu vânzările. Astfel, a făcut cunoștință cu
viitoarea sa soție, Gherman Anna, însă din cauza că fata nu era din familie bogată,
părinții lui erau împotriva căsătoriei. Din acest motiv, Naghirner Lev a hotărât să
plece cu ea în România. în luna ianuarie 1943 a fost mobilizat în Armata Roșie, iar
acolo a făcut afirmații antisovietice, adică a comparat viața din România cu cea din
Basarabia.
Sentința a devenit irevocabilă prin neatacare.
La 14 noiembrie 2020, Adjunctul Procurorului General, Roșioru Mircea, a
declarat recurs în anulare, solicitând casarea hotărârii menționate, încetarea procesului
penal și reabilitarea lui Naghirner Lev.
Recurentul a invocat că în cadrul examinării cauzei în instanța de judecată nu a
fost dovedit caracterul contrarevoluționar al acțiunilor inculpatului Naghirner Lev,
deoarece afirmațiile lui nu conțineau chemări la lichidarea, subminarea sau slăbirea
puterii de stat ori la săvârșirea unor infracțiuni contrarevoluționare, după cum prevede
dispoziția art.58-10 alin.(2) CP al RSFSR.
Sentința de condamnare în privința lui Naghirner Lev a fost pronunțată fără a
ține cont de declarațiile inculpatului, precum și de declarațiile martorilor.
Astfel, în instanța de judecată martorul Curaghin Constantin a declarat că,
inculpatul a menționat că în or. Iași din România, traiul este mai bun decât în
Basarabia. La fel, a menționat că, a vizitat armata franceză, iar aceasta este foarte bine
dotată, militarii stau în condiții bune, au echipamentele necesare de calitate înaltă și
sunt hrăniți corespunzător.
Martorul Bugaev Vasilii a declarat, că nu a auzit ca inculpatul să facă
comparații cu privire la calitatea vieții mai bună în România. Totodată, a auzit cum
acesta s-a exprimat, că puterea armatei sovietice este la limită, iar la fabrici au rămas
să lucreze doar femei, adolescenți și bătrâne.
Martorul Volcov Vasilii a declarat, că a văzut cum inculpatul încerca să încalțe
niște ciubote si a menționat că în România a avut încălțăminte mai bună. Alte afirmații
din partea inculpatului nu a auzit.
Toți martorii în unanimitate au declarat, că inculpatul Naghirner Lev avea un
comportament adecvat, era un om cumsecade, și cunoștea foarte multe limbi. Prin
urmare, pentru faptul că inculpatul era inteligent, avea un punct de vedere pe care îl
făcea public, pentru exprimarea opiniei și nemulțumirilor sale cu referire la situația
generală în armata URSS și alte țări, nu putea fi acuzat, și mai mult ca atât condamnat.
Adiacent, s-a stabilit, că instanța de judecată la examinarea dosarului, a încălcat
în mod flagrant dreptul inculpatului la apărare, examinând cauza penală în lipsa
apărătorului, a cărui participare în cazul dat era obligatorie.
Judecând recursul nominalizat pe baza materialului din dosarul cauzei și
motivelor invocate, Colegiul concluzionează că acesta urmează a fi admis din
următoarele considerente.
Potrivit art.art.6 pct. 44), 22 alin.(3), 452 alin.(1) și 453 alin.(1) Cod de
procedură penală, hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare de către
Procurorul General Adjunct în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea
cauzei în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat
hotărârea atacată. Viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat
hotărârea pronunțată, se consideră încălcarea esențială a drepturilor și a libertăților
fundamentale ale omului. Hotărârea judecătorească definitivă, împiedică reluarea
examinării procesului penal în privința aceleiași persoane pentru aceeași faptă, cu
excepția cazului în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat
hotărârea pronunțată.
Conform art.art.3 lit. a), 5/2 și 5/3 din Legea privind reabilitarea victimelor
represiunilor politice din 08 decembrie 1992, sunt declarate nevinovate și urmează a fi
reabilitate în fața societății și reintegrate în drepturi toate persoanele care, în perioada
dintre 7 noiembrie 1917 și 23 iunie 1990, au fost supuse represiunilor politice în baza
deciziilor organelor de stat judiciare pentru „activitate contrarevoluționară”. Ca
rezultat al studierii dosarelor, asupra cărora au fost luate hotărâri ale organelor
judiciare, Procuratura Generală face recurs în anularea lor, care se examinează de
către Curtea Supremă de Justiție în modul stabilit de Codul de procedură penală
pentru examinarea recursurilor în anulare.
Împrejurările expuse denotă un viciu fundamental, care a afectat hotărârea
atacată.
Totodată, conform art.391 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, dacă există
circumstanțe care exclud tragerea la răspundere penală, se adoptă hotărârea de încetare
a procesului penal.
Potrivit art.435 alin.(1) pct. 2) lit. b) Cod de procedură penală, instanța admite
recursul, casează total hotărârea atacată și dispune încetarea procesului penal în
cazurile prevăzute de prezentul cod.
Prin urmare, în temeiul circumstanțelor nominalizate, recursul în anulare de pe
rol devine pasibil admiterii, cu casarea hotărârii contestate, ca fiind afectată de un
viciu fundamental, cu dispunerea încetării procesului penal, pe motiv că există
circumstanțe care exclud tragerea la răspundere penală.
Conform art.art.452, 453 alin.(1), 434, 435 alin.(1) pct. 2) lit. b), alin.(3) și
457 Cod de procedură penală, Colegiu penal lărgit
D E C I D E :
Admite recursul în anulare declarat de Adjunctul Procurorului General, Roșioru
Mircea, casează total sentința Tribunalului Militar al lagărelor militare de tancuri al
regiunii Tula din 02.03.1945, cu încetarea procesului penal în privința lui Naghirner
Lev xxx, condamnat în baza art.58-10 alin.(2) Cod penal al RSFSR și reabilitarea
acestuia.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral al 01 decembrie 2020.
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Țurcan Anatolie
Toma Nadejda
Cobzac Elena
Boico Victor