1reab-253/20 — art.58-10 al.2 CP RSFSR
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.58-10 al.2 CP RSFSR
- Temei legal
- art.453 Cpp
1reab-253/20 — art.58-10 al.2 CP RSFSR (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 1reab-253/2020 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 01 decembrie 2020 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte - Timofti Vladimir, Judecători - Țurcan Anatolie, Toma Nadejda, Cobzac Elena, Boico Victor, a judecat în ședință de judecată, fără citarea părților la proces, recursul în anulare declarat de Adjunctul Procurorului General, Roșioru Mircea, împotriva sentinței Tribunalului Militar al lagărelor militare de tancuri al regiunii Tula din 02.03.1945, în privința condamnatului Naghirner Lev xxx, născut în anul xxx, originar din or. xxx, RSSM. Asupra recursului menționat, Colegiul penal lărgit, C O N S T A T Ă :
Prin sentința Tribunalului Militar al lagărelor militare de tancuri al regiunii Tula din 02.03.1945, Naghirner Lev a fost condamnat în baza art.58-10 alin.(2) Cod penal al RSFSR la 10 ani privațiune de libertate, cu executarea pedepsei în lagăr de corectare prin muncă, cu interdicții în drepturi pe un termen de 5 ani, cu confiscarea averii personale.
Instanța de fond a constatat că inculpatul Naghirner Lev, a fost declarat vinovat și condamnat pentru faptul că, ocupându-se cu vânzările până în anul 1918, în scopul evitării depresării, a plecat în România. Tot el, efectuând serviciul militar în Armata Roșie în cadrul Brigăzii motorizate nr.232, a făcut agitație antisovietică. În cadrul ședinței de judecată, inculpatul Naghirner Lev vina în comiterea infracțiunii a recunoscut-o și a declarat că, în anul 1913 a plecat la studii în Odessa, însă din cauza distanței mari care o parcurgea, a hotărât să renunțe și să se întoarcă acasă la părinți, unde să îl ajute pe tatăl său cu vânzările. Astfel, a făcut cunoștință cu viitoarea sa soție, Gherman Anna, însă din cauza că fata nu era din familie bogată, părinții lui erau împotriva căsătoriei. Din acest motiv, Naghirner Lev a hotărât să plece cu ea în România. în luna ianuarie 1943 a fost mobilizat în Armata Roșie, iar acolo a făcut afirmații antisovietice, adică a comparat viața din România cu cea din Basarabia.
Sentința a devenit irevocabilă prin neatacare.
La 14 noiembrie 2020, Adjunctul Procurorului General, Roșioru Mircea, a declarat recurs în anulare, solicitând casarea hotărârii menționate, încetarea procesului penal și reabilitarea lui Naghirner Lev. Recurentul a invocat că în cadrul examinării cauzei în instanța de judecată nu a fost dovedit caracterul contrarevoluționar al acțiunilor inculpatului Naghirner Lev, deoarece afirmațiile lui nu conțineau chemări la lichidarea, subminarea sau slăbirea puterii de stat ori la săvârșirea unor infracțiuni contrarevoluționare, după cum prevede dispoziția art.58-10 alin.(2) CP al RSFSR. Sentința de condamnare în privința lui Naghirner Lev a fost pronunțată fără a ține cont de declarațiile inculpatului, precum și de declarațiile martorilor. Astfel, în instanța de judecată martorul Curaghin Constantin a declarat că, inculpatul a menționat că în or. Iași din România, traiul este mai bun decât în Basarabia. La fel, a menționat că, a vizitat armata franceză, iar aceasta este foarte bine dotată, militarii stau în condiții bune, au echipamentele necesare de calitate înaltă și sunt hrăniți corespunzător. Martorul Bugaev Vasilii a declarat, că nu a auzit ca inculpatul să facă comparații cu privire la calitatea vieții mai bună în România. Totodată, a auzit cum acesta s-a exprimat, că puterea armatei sovietice este la limită, iar la fabrici au rămas să lucreze doar femei, adolescenți și bătrâne. Martorul Volcov Vasilii a declarat, că a văzut cum inculpatul încerca să încalțe niște ciubote si a menționat că în România a avut încălțăminte mai bună. Alte afirmații din partea inculpatului nu a auzit. Toți martorii în unanimitate au declarat, că inculpatul Naghirner Lev avea un comportament adecvat, era un om cumsecade, și cunoștea foarte multe limbi. Prin urmare, pentru faptul că inculpatul era inteligent, avea un punct de vedere pe care îl făcea public, pentru exprimarea opiniei și nemulțumirilor sale cu referire la situația generală în armata URSS și alte țări, nu putea fi acuzat, și mai mult ca atât condamnat. Adiacent, s-a stabilit, că instanța de judecată la examinarea dosarului, a încălcat în mod flagrant dreptul inculpatului la apărare, examinând cauza penală în lipsa apărătorului, a cărui participare în cazul dat era obligatorie.
Judecând recursul nominalizat pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul concluzionează că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente. Potrivit art.art.6 pct. 44), 22 alin.(3), 452 alin.(1) și 453 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare de către Procurorul General Adjunct în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată. Viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârea pronunțată, se consideră încălcarea esențială a drepturilor și a libertăților fundamentale ale omului. Hotărârea judecătorească definitivă, împiedică reluarea examinării procesului penal în privința aceleiași persoane pentru aceeași faptă, cu excepția cazului în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea pronunțată. Conform art.art.3 lit. a), 5/2 și 5/3 din Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice din 08 decembrie 1992, sunt declarate nevinovate și urmează a fi reabilitate în fața societății și reintegrate în drepturi toate persoanele care, în perioada dintre 7 noiembrie 1917 și 23 iunie 1990, au fost supuse represiunilor politice în baza deciziilor organelor de stat judiciare pentru „activitate contrarevoluționară”. Ca rezultat al studierii dosarelor, asupra cărora au fost luate hotărâri ale organelor judiciare, Procuratura Generală face recurs în anularea lor, care se examinează de către Curtea Supremă de Justiție în modul stabilit de Codul de procedură penală pentru examinarea recursurilor în anulare. Împrejurările expuse denotă un viciu fundamental, care a afectat hotărârea atacată. Totodată, conform art.391 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, dacă există circumstanțe care exclud tragerea la răspundere penală, se adoptă hotărârea de încetare a procesului penal. Potrivit art.435 alin.(1) pct. 2) lit. b) Cod de procedură penală, instanța admite recursul, casează total hotărârea atacată și dispune încetarea procesului penal în cazurile prevăzute de prezentul cod. Prin urmare, în temeiul circumstanțelor nominalizate, recursul în anulare de pe rol devine pasibil admiterii, cu casarea hotărârii contestate, ca fiind afectată de un viciu fundamental, cu dispunerea încetării procesului penal, pe motiv că există circumstanțe care exclud tragerea la răspundere penală.
Conform art.art.452, 453 alin.(1), 434, 435 alin.(1) pct. 2) lit. b), alin.(3) și 457 Cod de procedură penală, Colegiu penal lărgit D E C I D E : Admite recursul în anulare declarat de Adjunctul Procurorului General, Roșioru Mircea, casează total sentința Tribunalului Militar al lagărelor militare de tancuri al regiunii Tula din 02.03.1945, cu încetarea procesului penal în privința lui Naghirner Lev xxx, condamnat în baza art.58-10 alin.(2) Cod penal al RSFSR și reabilitarea acestuia. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral al 01 decembrie 2020. Președinte Timofti Vladimir Judecători Țurcan Anatolie Toma Nadejda Cobzac Elena Boico Victor
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.