1ra-1902/2020 — art. 42 alin. 2, 217/1 alin. 4 lit. b CP

1ra-1902/2020 — art. 42 alin. 2, 217/1 alin. 4 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1902/2020

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

28 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul Penal în următoarea componență:

președinte Diaconu Iurie

judecători Catan Liliana

Guzun Ion

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de procurorul

în Procuratura de Circumscripție Chișinău, Devder Djulieta și de avocații Pavalatii

Alexandru și Platon Mariana în numele inculpatului Rotari Nicolae, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 iulie 2020, în cauza

penală privindu-i pe

CHIPERI Vitalii XXXXX, născut la XXXXX,

originar din XXXXX, domiciliat în XXXXX;

ROTARI Nicolae XXXXX născut la XXXXX,

originar XXXXXX, domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 01.02.2019 – 08.05.2019;

Instanța de apel: 31.05.2019 – 02.07.2020;

Instanța de recurs: 25.08.2020- 28.10.2020.

c o n s t a t ă:

recunoscuți vinovați și condamnați:

Chiperi Vitalii pe art. 42 al. (2), 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal la pedeapsă sub

formă de închisoare pe un termen de 8 ani, cu executare în penitenciar de tip închis, cu

privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate care

implică gestionarea substanțelor narcotice pe un termen de 5 ani;

Rotari Nicolae pe art. 42 alin. (2), 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal pedeapsă sub

formă de închisoare pe un termen de 9 ani cu executare în penitenciar de tip închis, cu

privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate care

implică gestionarea substanțelor narcotice pe un termen de 5 ani.

A fost încasat în mod solidar de la inculpații, în beneficiu, statului cu titlu de cheltuieli

judiciare suma totală de 6440 lei.

Rotari Nicolae au comis fapte prejudiciabile prevăzute de legea penală, săvârșite cu

vinovăție și pasibilă de pedeapsa penală în următoarele circumstanțe: Chiperi Vitalii, fiind

în înțelegere prealabilă, de comun acord și împreună cu Rotari Nicolae și alte persoane,

nestabilite de organul de urmărire penală, urmărind scopul punerii în circulație ilegală a

1

drogurilor în scop de înstrăinare, a aderat la grupul criminal organizat condus de persoane

neidentificate la moment de organul de urmărire penală, cu un înalt grad de coordonare

între membrii săi, cu caracter retras, cu regulile sale de comunicare, de subordonare,

disciplină, având un plan bine determinat de activitate infracțională, cu desemnarea

rolurilor și funcțiilor membrilor grupului, a unor acte și operațiuni concrete, cu scopul și

intenția unică de a comite acțiuni în vederea producerii și comercializării drogurilor în

proporții deosebit de mari prin diferite metode, pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

În aceste condiții, Chiperi Vitalii și Rotari Nicolae, pe parcursul perioadei de timp

august 2017 - noiembrie 2018, acționând prin participație, sub forma grupului criminal

organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate de coautor, pentru

prepararea, prelucrarea, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea,

precum și alte operațiuni ilegale cu drogurile, prin intermediul mai multor telefoane

mobile, executa acțiuni în vederea menținerii activității grupului criminal, precum și

participa nemijlocit la realizarea acțiunilor infracționale.

Astfel, Chiperi Vitalii pe parcursul perioadei de timp menționate, dobândea din surse

nestabilite până la moment de organul de urmărire penală din Franța și Republica Moldova,

diferite cantități de droguri: substanțe psihotrope - buprenorfin, conținute în comprimate

„Subutex” și „Suoxone” și alte substanțe aflate în circuit restrâns, a căror eliberare poate fi

posibilă doar prin intermediul rețetelor medicale, după care, în repetate rânduri contacta

prin intermediul telefoanelor mobile și al aplicațiilor electronice „Whatsapp”, „Viber”,

„Telegram” pe Rotari Nicolae și alți membri ai grupului criminal organizat și alte persoane

neidentificate de organul de urmărire penală, cu care negocia vânzarea acestui tip de

droguri persoanelor dependente de consumul de droguri, preponderant în municipiul Orhei,

cu prețuri majorate, și anume la prețul de 600-1200 lei pentru o comprimată.

În rezultatul investigațiilor efectuate, s-a stabilit că, Chiperi Vitalii și Rotari Nicolae,

pe parcursul perioadei de timp august 2017 - noiembrie 2018, urmărind scopul punerii în

circulație ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, se deplasau cu diverse mijloace de

transport rutier peste hotarele teritoriului Republicii Moldova - în Franța, unde, obțineau

în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală, de la persoane - membri ai

aceluiași grup criminal la moment neidentificate - droguri, și anume: blistere cu

comprimate „SUBUTEX® 8mg” și „Suboxone”, cu conținut de substanță psihotropă

Buprenorfin, în proporții deosebit de mari, pe care le transporta și păstra la domiciliul său

de pe adresa XXXXX, iar Rotari Nicolae le păstra la domiciliul său de pe XXXXX.

La data de 04 iunie 2018, aproximativ la orele 18:00, Rotari Nicolae, urmărind scopul

punerii în circulație ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, aflându-se în XXXXX, i-a

comercializat investigatorului sub acoperire cu date cifrate Ceban Ion droguri sub forma a

unei comprimate „Subutex B8”, la prețul de 600 lei, care se atribuie la droguri, pe care

anterior le-a păstrat la sine și le-a dobândit de la de la Chiperi Vitalii și alți membri la

moment neidentificați ai grupului criminal dat.

Potrivit raportului de expertiză fizico-chimică nr. 34/12/1-R-2789 din 20.07.2018 s-

a stabilit că o comprimată de culoare albă, de formă ovoidală, ridicată la data de 13.06.2018

de la investigatorul sub acoperire CEBAN Ion (obținute ca rezultat al achiziției de control

din data de 04.06.2018 de la Rotari Nicolae), se conține substanța psihotropă Buprenorfin.

2

Cantitatea substanței psihotrope buprenorfin (într-o comprimată) constituie 0,008

grame. Masa totală a comprimatei constituie 0,365 grame.

Conform Listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin astfel

de substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora, aprobată prin

Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 79 din 23.01.2006 cu ulterioarele modificări,

cantitățile psihotropelor includ amestecurile substanțelor stupefiante și/sau psihotrope cu

precursori, adaosuri (preparate medicamentoase, acizi, glucoză, crohmal, faină etc.),

aflându-se în orice stare de agregare. Deci, aceste 0,365 grame de comprimate ce conțin

substanța psihotropă buprenorfin, constituie proporții deosebit de mari.

La data de 05 iunie 2018, aproximativ la orele 14:00, Rotari Nicolae și, urmărind

scopul punerii în circulație ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, aflându-se XXXXX,

i-a comercializat investigatorului sub acoperire cu date cifrate Ceban Ion droguri sub forma

a unei comprimate Subutex B8”, la prețul de 800 lei, care se atribuie la droguri, pe care

anterior le-a păstrat la sine și le-a dobândit de la Chiperi Vitalii și alți membri la moment

neidentificați ai grupului criminal dat.

Potrivit raportului de expertiză fizico-chimică nr. 34/12/1 -R-2789 din s-a stabilit că

o comprimată de culoare albă, de formă ovoidală, ridicată la data de 13.06.2018 de la

investigatorul sub acoperire Ceban Ion (obținute ca rezultat al achiziției de control din data

de 05.06.2018 de la Rotari Nicolae), se conține substanța psihotropă Buprenorfin.

Cantitatea substanței psihotrope buprenorfin (într-o comprimată) constituie 0,008

grame. Masa totală a comprimatei constituie 0,387 grame.

Conform Listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin astfel

de substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora, aprobată prin

Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 79 din 23.01.2006 cu ulterioarele modificări,

cantitățile psihotropelor includ amestecurile substanțelor stupefiante și/sau psihotrope cu

precursori, adaosuri (preparate medicamentoase, acizi, glucoză, crohmal, faină etc.),

aflându-se în orice stare de agregare. Deci, aceste 0,387 grame de comprimate ce conțin

substanța psihotropă buprenorfin, constituie proporții deosebit de mari.

La data de 13 noiembrie 2018, aproximativ la orele 10:00, în rezultatul percheziției

efectuate de membrii grupului de urmărire penală la domiciliul lui Chiperi Vitalii de pe

adresa în XXXXX, au fost depistate și ridicate droguri sub formă de comprimate „Subutex”

și „Suboxone”, care conțin Buprenorfin, care se atribuie la categoria substanțelor

psihotrope și alte substanțe aflate în circuit restrâns, a căror eliberare poate fi posibilă doar

prin intermediul rețetelor medicale, precum și alte obiecte relevante obiectului investigat.

Potrivit raportului de expertiză fizico-chimică nr. 34/12/1-R-5279 din 07.12.2018 s-

a stabilit că cele 11 comprimate de forma alungită, de culoarea albă, cu inscripția „B8”, din

interiorul fragmentului din hârtie cât și cele 7 comprimate de forma hexagonală cu

inscripția „N8” din interiorul celor 4 blistere cu inscripția „Suboxone”, depistată și ridicată

la data de 13.11.2018 în cadrul efectuării percheziției la domiciliu lui Chiperi Vitalii, situat

în XXXXX, conțin Buprenorfin care se atribuie la categoria substanțelor psihotrope.

Cantitatea substanței psihotrope buprenorfin constituie 0,144 grame. Masa totală a

comprimatelor constituie 7,08 grame (0,387 + 0,389 + 0,380 + 0,384 + 0,385 + 0,384 +

0,388 + 0,384 + 0,381 + 0,385 + 0,407 + 0,407 + 0,407 + 0,407 + 0,407 + 0,407 + 0,407 +

3

0,384 grame).

Fragmentul de comprimată de culoarea albă cu inscripția „8” din interiorul

fragmentului din hârtie depistat și ridicat în aceleași circumstanțe conține Buprenorfin, care

se atribuie la categoria substanțelor psihotrope.

Masa substanței în care s-a depistat Buprenorfin constituie 0,176 grame.

Astfel, masa totală a comprimatelor în care s-a depistat Buprenorfin constituie 7,256

grame.

Conform Listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin astfel

de substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora, aprobată prin

Hotărârea Guvernului Republicii Moldova m*. 79 din 23.01.2006 cu ulterioarele

modificări, cantitățile psihotropelor includ amestecurile substanțelor stupefiante și/sau

psihotrope cu precursori, adaosuri (preparate medicamentoase, acizi, glucoză, crohmal,

faină etc.), aflându-se în orice stare de agregare. Deci, aceste 7,256 grame de comprimate

ce conțin substanța psihotropă buprenorfin, constituie proporții deosebit de mari.

Lichidul în volum de 2 ml, din fiola cu inscripția „100 mg/2 ml Maron” depistat și

ridicat în aceleași circumstanțe, reprezintă Tramadol care se atribuie la categoria

substanțelor psihotrope.

Masa substanței active Tramadol, în conținutul fiolei constituie 0,1 grame (masa

uscată).

Conform Listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin astfel

de substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora, aprobată prin

Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 79 din 23.01.2006 cu ulterioarele modificări,

aceste 0,1 grame de substanță psihotropă Tramadol, constituie proporții mici.

Lichidul în volum de 2 ml din fiola cu inscripția „5 mg/ml Diazepam” depistat și

ridicat la data de 13.11.2018 în cadrul efectuării percheziției la domiciliul cet. CHIPERI

Vitalii, situat în XXXXX, reprezintă „Diazepam” care se atribuie la categoria substanțelor

psihotrope.

Masa substanței active „Diazepam”, în conținutul fiolei constituie 0,01 grame (masă

uscată).

Conform Listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin astfel

de substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora, aprobată prin

Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 79 din 23.01.2006 cu ulterioarele modificări,

aceste 0,01 grame de substanță psihotropă Diazepam, constituie proporții mici.

Depunerile de substanță, de pe suprafața seringii cu capacitatea de 1 ml, reprezintă

Mephedrone care se atribuie la categoria substanțelor psihotrope.

Masa depunerilor în care se conține Mephedrone, constituie 0,003 grame.

Conform Listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin astfel

de substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora, aprobată prin

Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 79 din 23.01.2006 cu ulterioarele modificări,

aceste 0,003 grame de substanță psihotropă Mephedrone, constituie proporții mici.

Cele 3 comprimate din interiorul fragmentului de blister cu inscripția „Alprazolam

0,5mg”, depistate și ridicate în aceleași circumstanțe conține substanță psihotropa

Alprazolam care se atribuie la categoria substanței psihotrope.

4

Masa substanței active Alprazolam în conținutul celor 3 comprimate constituie

0,0015 grame.

Conform Listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin astfel

de substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora, aprobată prin

Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 79 din 23.01.2006 cu ulterioarele modificări,

aceste 0,0015 grame de substanță psihotropă Alprazolam, constituie proporții mici.

Cele 6 comprimate din interiorul celor 2 fragmente de blistere cu inscripția „Dimidrol

0,05 g” depistate și ridicate în aceleași circumstanțe, reprezintă preparat medicamentos

care la categoria substanțelor stupefiante, psihotrope și/sau precursori ai acestora nu se

atribuie.

Pe suprafața interioară a celor 7 seringi, depistate și ridicate în aceleași circumstanțe,

nu s-a depistat careva substanțe stupefiante, psihotrope și/sau precursori ai acestora

interzise în circuitul legal pe teritoriu Republici Moldova.

În aceiași zi, la data de 13 noiembrie 2018, aproximativ la orele 08:00, în rezultatul

percheziției efectuate de membrii grupului de urmărire penală la domiciliul cet. Rotari

Nicolae de pe adresa în XXXXX, au fost depistate și ridicate droguri sub formă de

comprimate, care se atribuie la categoria substanțelor psihotrope, și alte substanțe aflate în

circuit restrâns, a căror eliberare poate fi posibilă doar prin intermediul rețetelor medicale.

Potrivit raportului de expertiză fizico-chimică nr. 34/12/1-R-5280 din 21.12.2018 s-

a stabilit că conținutul celor 3 capsule de culoarea albă combinată cu albastru, prezentate

la examinare într-un fragment de blister cu inscripția „Tramadol, 50mg”, ridicate la

13.11.2018 în rezultatul efectuării percheziției la domiciliul cet. Rotari Nicolae, amplasat

pe XXXXX, conține substanța psihotropă Tramadol.

Masa substanței active Tramadol, în conținutul comprimatelor date constituie 0,15

grame (0,05x 3 capsule).

Conform Listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin astfel

de substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora, aprobată prin

Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 79 din 23.01.2006 cu ulterioarele modificări,

aceste 0,15 grame de substanță psihotropă Tramadol, constituie proporții mici.

Potrivit învinuirii înaintate și rechizitoriului întocmit, prin acțiunile intenționate

Chiperi Vitalii a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 42 alin. (2), art. 2171 alin. (4) lit. b),

d) Cod penal pe semnele: circulația ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, manifestată

prin păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea, precum și alte operațiuni ilegale cu

droguri, săvârșite de un grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari.

avocatul Cașu Iulian în interesele inculpatului Chiperi Vitalii și de avocatul Bulbuc Boris

în interesele inculpatului Rotari Nicolae, prin care au solicitat casarea sentinței Judecătoriei

Orhei.

3.1 Avocatul Cașu Iulian în interesele inculpatului Chiperi Vitalii a solicitat casarea

sentinței cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care Chiperi Vitalii să fie achitat.

În argumentarea apelului declarat, avocatul Cașu Iulian a invocat următoarele:

La momentul începerii urmării penale, organul de urmărire penală nu avea absolut

nici o probă care cel puțin ar confirma existenta unei bănuieli rezonabile că inculpații au

5

comis infracțiunea care l-i se incriminează, bazându-se doar ne niște rapoarte ale ofițerilor

sub investigații;

Din materialele cauzei penale reiese că prin încheierea judecătoriei Chișinău, sediul

Centru din data de 29 mai 2018 (f.d.13, Vol. I) a fost autorizată efectuarea interceptării și

înregistrării comunicărilor telefonice ale inculpaților, ulterior fiind prelungită de mai multe

ori. Deși autorizarea efectuării interceptării și înregistrării comunicărilor telefonice ale

inculpaților a avut loc la data de 29 mai 2018. demersul privind autorizarea efectuării

interceptării și înregistrării comunicărilor telefonice ale inculpaților a fost depus cu o zi

mai târziu la data de 30 mai 2018 (f.d.12, Vol. I), fapt care contravine prevederilor Codului

de Procedură Penală și care duce la nulitatea probelor obținute în urma efectuării

interceptării și înregistrării comunicărilor telefonice ale inculpaților.

La materialele cauzei (f.d. 88-93, Vol. I) sunt anexate două procese-verbale de

consemnare a măsurilor speciale de investigație, și anume achiziția de control din data de

04 iunie 2018 și 05 iunie 2018. Prin aceste 2 procese-verbale acuzarea pretinde că a

demonstrat faptul că Rotari Nicolae i-a transmis investigatorului sub acoperire Ceban Ion

la data de 04 iunie 2018 o comprimată de culoare albă, de formă ovală, având pe una din

fețe inscripția „B8” iar la data de 05 iunie 2018 din nou i-a transmis o comprimată de

culoare albă, de formă ovală, având pe una din fețe inscripția „B8”.

Deși achiziția de control a avut loc la data de 04 iunie 2018 și 05 iunie 2018, bunurile

care au făcut obiectul achiziției de control au fost transmise ofițerului de urmărire penală

abia la data de 13 iunie 2018, adică peste 8 zile. Nu este clar unde s-au aflat aceste bunuri

timp de 8 zile și dacă sunt aceleași bunuri care au făcut obiectul achiziției de control.

Încălcarea vădită a procedurii de fixare a probelor (acumulate și prezentate de către

procuror, ca rezultat al operațiunii asigurate de către colaboratorii poliției- achizițiile de

control din 04 iunie 2018 și 05 iunie 2018). În modul expres prevăzută de Cod de procedură

penală, care trebuie apreciate critic și respinse„ ca probe, deoarece nu este exclusă

posibilitatea înlocuirii de către Ceban Ion, care este consumator al substanțelor narcotice

sau de către colaboratorii poliției, sau de către procuror, care au organizat și au

supravegheat acțiunile sus-descrise. Având un interes direct în rezultatul acestei operațiuni,

a conținutului pachetului cu alte substanțe și/sau schimbarea cantității conținutului, astfel

nefiind exclusă falsificarea probelor.

De asemenea în procesul-verbal de ridicare din 13.06.2018 de către ofițerul de

urmărire penală, fără aplicarea procedurii de cântărire, a fost indicată și cantitatea

aproximativă a substanței procurate și predate, fapt care pune la îndoiala instanței de

judecată veridicitatea conținutului.

Totodată, la întocmirea actelor procesuale sus-indicate nu și-au găsit oglindirea

următoarele momente obligatorii expres prevăzute de Cod de procedură penală descrierea

detaliată a pachetului predat de către Ceban Ion, ambalajul acestuia, dacă a fost cântărită

masa substanței din pachetul predat, dacă la aceste acțiuni procesuale a fost aplicată

fotografierea obiectelor predate; dacă obiectele predate/ridicate au fost împachetate

(sigilat, semnat de participanții acestei acțiuni procesuale).

La întrebările formulate martorului Ceban Ion și solicitarea de a descrie procedura

ridicării substanțelor procurate de la Rotari Nicolae, acesta nu a descris-o, nu a răspuns la

6

întrebările despre această ridicare, numai s-a limitat cu fraza că, susține declarațiile de la

urmărirea penală.

Acuzatorul de stat în cadrul cercetării judecătorești nu a prezentat nici o probă întru

confirmarea dobândirii de către inculpatul Chiperi Vitalii a cantității sus-indicate de

substanța Buprenorfm, perioada acestei „dobândiri” și cel mai principal, scopul acestuia -

„de înstrăinare pe teritoriul Republicii Moldova”, astfel de probe în materialele cauzei

penale lipsesc;

Instanței de judecată de către partea acuzării nu au fost prezentate probe concrete,

coroborate cu materialele cauzei penale, în special, cu declarațiile martorului învinuirii

Ceban Ion, pe care este bazată învinuirea, ce ar putea demonstra „perioada distribuirii

substanței Buprenorfm” diferitor persoane, începând cu luna august 2017, precum și

procurarea ilegală și păstrarea la domiciliul său.

De către acuzatorul de stat nu a fost prezentată nici o probă concretă, ce ar confirma:

existența unui grup criminal organizat, compus din Chiperi Vitalii Rotari Nicolae, precum

și alte persoane, nestabilite de către organul de urmărire penală (conform rechizitoriului;

timpul (chiar aproximativ) organizării acestui grup; scopul acestei organizări; perioada

activității; rolul lui Chiperi Vitalii în calitate de organizator /conform actului de învinuire/,

contribuția adusă de acesta la săvârșirea infracțiunii prin darea de sfaturi, indicații, acordare

de mijloace; împărțirea rolurilor între inculpații, precum și alte persoane, nestabilite de

către organul de urmărire penală; repartizarea sumelor bănești obținute în urma așa zisei

activități a grupului criminal organizat; datele privind întreprinderea măsurilor de căutare

a „altor persoane, nestabilite de către organul de urmărire penală”.

Apărarea apreciază ca vădit false declarațiile martorului Ceban Ion deoarece au fost

depuse sub stricta supraveghere a organelor de poliție, cu care numitul a încheiat un acord

privind conlucrarea în sensul Legi nr. 59 din 29.03.2012 privind activitatea specială de

investigații, faptul confirmat nemijlocit de el în cadrul cercetării judecătorești, precum și

prin materialele cauzei care conțin probele acuzării dobândite cu ajutorul acestuia, și în

scopul evitării răspunderii penale pentru cele comise anterior.

Din materialele cauzei rezultă că, anume după începerea urmăririi penale în privința

lui Ceban Ion acesta a dat acordul la conlucrarea cu poliția. Toate acțiunile lui au fost

organizate și dirijate de poliție și la inițiativa ei.

3.2 Nefiind de acord cu sentința menționată și avocatul Bulbuc Boris în interesele

inculpatului Rotari Nicolae în termen legal a atacat-o cu apel, solicitând casarea ei cu

pronunțarea unei noi hotărâri prin care Rotari Nicolae să fie achitat.

În argumentarea apelului declarat, avocatul Bulbuc Boris a invocat următoarele:

- Rotari Nicolae a pledat nevinovat și nu a recunoscut faptele incriminate,

considerând că a fost învinuit abuziv. În cadrul cercetării judecătorești inculpatul nu a dat

declarații în semn de nemulțumire că nu a avut posibilitatea să se pregătească de procedura

de audierea cu avocatul;

- consideră că unicul martor sub acoperire cu numele cifrat Ceban Ion urma să fie

audiat în prezența inculpaților. Cele relatate de martor nu au putu fi verificate. Martorul a

indicat că toate acțiunile sale au fost dirijate de polițiști. Agentul sub acoperirea a provocat

inculpații la comiterea infracțiunii;

7

- apărarea nu a fost de acord cu faptul că a fost refuzat de către instanță audierea

martorului apărării și a ofițerilor de investigație.

avocatului Cașu Iulian în interesele inculpatului Chiperi Vitalii și apelul avocatului Bulbuc

Boris în interesele inculpatului Rotari Nicolae au fost admise, cu casarea sentinței în latura

penală, pronunțând o nouă hotărâre în această parte potrivit modului stabilit pentru prima

instanță prin care:

Chiperi Vitalii a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.

217 alin. (4) Cod penal, în baza căruia i s-a stabilit pedeapsa penală sub formă de

închisoare pe un termen de 3 ani și 4 luni, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și a

exercita activitate în domeniul circulației substanțelor narcotice pe un termen de 3 ani. În

temeiul art. 901 alin. (1) Cod penal, s-a dispus executarea pedepsei închisorii pe un termen

de 1 an și 7 luni în penitenciar de tip semiînchis, restul pedepsei penale cu închisoarea pe

un termen de 1 ani și 7 luni se suspendă condiționat cu stabilirea termenului de probațiune

de 2 ani, cu obligarea condamnatului să nu-și schimbe domiciliul fără consimțământul

organului competent și să participe la programe probaționale.

Chiperi Vitalii a fost eliberat din stare de arest imediat, cu condiția că în privința lui

nu este aplicată măsură preventivă sub formă de arest sau nu execută pedeapsa penală cu

închisoarea în baza altor hotărâri judecătorești.

Rotari Nicolae a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.

2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, în baza căruia i s-a stabilit pedeapsa penală sub formă de

închisoare pe un termen de 8 ani cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și a exercita

activitate în domeniul circulației substanțelor narcotice pe un termen de 3 ani. Pedeapsa cu

închisoarea stabilită lui Rotari Nicolae de executat în penitenciar de tip închis.

În rest sentința atacată a fost menținută.

adoptarea sentinței contestate incorect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, și astfel,

eronat a ajuns la concluzia că, Chiperi Vitalii și Rotari Nicolae urmau să fie recunoscuți

vinovați de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2), 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod

penal.

Instanța de apel a reținut că din materialele dosarului, din probele prezentate de partea

acuzării, cercetate în ședința de judecată, nu rezultă că Chiperi Vitalii ar fi avut scopul de

înstrăina drogurile, faptul dat a fost confirmat atât de inculpatul Rotari Nicolae care a

comunicat că nu a cumpărat nici o dată de la Chiperi Vitalii droguri, precum și de martorul

sub acoperire din declarațiile căruia nu rezultă că a cumpărat droguri de la Chiperi Vitalii.

În acest sens, se menționează că înstrăinarea ilegală de plante care conțin droguri sau

etnobotanice ori de droguri, etnobotanice sau analogii acestora reprezintă orice acțiune în

urma căreia posesor al substanțelor respective devine o altă persoană (vânzare, donare,

schimb, achitare a datoriei, dare cu împrumut etc.).

La caz, nu a fost prezentată de către partea acuzării nici o probă care ar demonstra că

Chiperi Vitalii păstra drogurile cu scop de înstrăinare, nu a fost confirmată intenția de

înstrăinare, or, din probele prezentate de către procuror și cercetate în ședința de judecată

s-a confirmat cu certitudine că de la Chiperi Vitalii au fost ridicate substanțe narcotice, însă

8

nu se confirmă faptul că acesta avea scopul de a înstrăina aceste substanțe narcotice

ulterior.

Prin urmare, a conchis instanța de apel că materialul probator în cauză, dovedește cert

că Chiperi Vitalii păstra substanțe narcotice în proporții deosebit de mari, însă scopul de

înstrăinare nu rezultă din materialele cauzei, constituind, în esență presupuneri,

interpretarea subiectivă a acuzării, presupuneri ale colaboratorilor de poliție.

Instanța de apel a subliniat că nici unul dintre așa numiții „cumpărători” nu au fost

identificați de către organul de urmărire penală, nu au fost interogați în general asupra

circumstanțelor infracțiunii și, în special referitor la semnul calificativ al infracțiunii de

circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, imputat inculpatului

Chiperi Vitalii, partea acuzării nu a prezentat nici o probă care ar fi dovedit învinuirea

adusă inculpatului Chiperi Vitalii privind semnul calificativ de înstrăinare a drogurilor.

Reieșind din circumstanțele enunțate supra, instanța de apel a menționat că

condamnarea unei persoane nu poate avea loc în baza presupuneri, vinovăția urmând a fi

demonstrată prin probe veridice, concludente și pertinente, la caz însă nu a fost demonstrat

scopul lui Chiperi Vitalii de înstrăinare a drogurilor, prin urmare nu a fost probată nici

latura obiectivă, nici latura subiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. b) d)

Cod penal. De asemenea, instanța de apel a considerat că în speță nu s-a constat că acțiunile

săvârșite de Chiperi Vitalii au fost comise de un grup criminal organizat, procurorul nu a

demonstrat statornicia grupului și legăturile strânse permanente între membrii grupului,

formele și metodele individuale, specifice ale activității acestuia.

Cît privește vinovăția în transportarea și păstrarea substanțelor narcotice de către

Chiperi Vitalie, instanța de apel a considerat ca dovedită de către instanța de fond, prin

probele pe care instanța de apel le-a expus detaliat în decizia sa și din aceste considerente,

instanța de apel a reîncadrat în drept acțiunile inculpatului Chiperi Vitalii și a recunoscut

vinovăția acestuia în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal.

De asemenea instanța de apel a constatat că acțiunile inculpatului Rotari Nicolae au

fost incorect încadrate juridic de către acuzatorul de stat și ulterior și de instanța de fond în

baza art. 42 alin. (2), 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, în acțiunile acestuia în opinia

instanței de apel, fiind prezentă componența de infracțiune prevăzută de art. 2171 alin. (4)

lit. d) Cod penal, după semnele calificative circulația ilegală a drogurilor în scop de

înstrăinare, manifestată prin păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea, precum și

alte operațiuni ilegale cu droguri, săvârșite în proporții deosebit de mari.

Instanța de apel verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate a apreciat ca fiind

întemeiată încadrarea acțiunilor inculpatului Rotari Nicolae în baza art. 2171 alin. (4) lit.

d) Cod penal, totodată a considerat că în speță nu s-a constat că acțiunile săvârșite de Rotari

Nicolae au fost comise de un grup criminal organizat.

În speță, procurorul nu a dovedit statornicia grupului și legăturile strânse permanente

între membrii grupului, formele și metodele individuale, specifice ale activității acestuia.

Din analiza înregistrărilor materialelor acumulate în cadrul urmăririi penale și anume

interceptarea, înregistrării convorbirilor telefonice nu s-a constat că Rotari Nicolae și alte

persoane nestabilite de către organul de urmărire penală existau legături strânse care să

ateste acțiuni în ansamblu și concrete ale acestuia la comiterea infracțiunii în cadrul

9

grupului criminal organizat.

Conform prevederilor art. 16 Cod penal infracțiunea comisă de inculpatul Chiperi

Vitalii prevăzută de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, care prevede pedeapsa cu închisoare

de la 1 la 6 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită

activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, se califică ca infracțiune gravă.

Cu privire la personalitatea inculpatului Chiperi Vitalii, s-a reținut că, acesta anterior

a fost condamnat, nu are antecedente penale, nu figurează la evidența medicului narcolog

și psihiatru, nu este angajat în câmpul muncii, are la întreținere 2 copii minori. În privința

inculpatului Chiperi Vitalii în conformitate cu prevederile art. 76, 77 Cod penal

circumstanțe atenuante și/sau agravante nu au fost reținute.

Astfel, la stabilirea pedepsei în temeiul art. 75 alin. (1) Cod penal, instanța de apel a

ținut cont de circumstanțele cauzei, de comportamentul inculpatului Chiperi Vitalii până și

după săvârșirea infracțiunii, totodată acesta a recunoscut vina de păstrare a substanțelor

narcotice, ținând cont de gradul de pericol al infracțiunii care se califică ca fiind una gravă,

săvârșită cu intenție directă, de circumstanțele cauzei, de lipsa circumstanțelor atenuante și

agravante, de personalitatea inculpatului care anterior a fost condamnat, nu este angajat în

câmpul muncii, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului și

a ajuns la concluzia de a-i numi inculpatului Chiperi Vitalii o pedeapsă în baza art. 217

alin. (4) lit. b) Cod penal, sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani și 4 luni, cu

privarea de dreptul de a ocupa funcții și a exercita activitate în domeniul circulației

substanțelor narcotice pe un termen de 3 ani.

Potrivit prevederilor art. 901 alin. (1) Cod penal, s-a dispus executarea de către

Chiperi Vitalii a pedepsei închisorii pe un termen de 1 an și 7 luni în penitenciar de tip

semiînchis, restul pedepsei penale cu închisoarea pe un termen de 1 an și 7 luni s-a dispus

suspendarea condiționată cu stabilirea termenului de probațiune de 2 ani, cu obligarea

condamnatului să nu-și schimbe domiciliul fără consimțământul organului competent și să

participe la programe probaționale.

Referitor la stabilirea pedepsei lui Rorari Nicolae, conform prevederilor art. 16 Cod

penal infracțiunea comisă de el, prevăzută de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal care

stabilește pedeapsa cu închisoare de la 7 la 15 de ani cu privarea de dreptul de a ocupa

anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, se

califică ca infracțiune deosebit de gravă.

Cu privire la personalitatea inculpatului Rotari Nicolae, instanța de apel a reținut că,

acesta este anterior condamnat, nu are antecedente penale, nu figurează la evidența

medicului narcolog și psihiatru, nu este angajat în câmpul muncii, nu are persoane la

întreținere și în privința lui în conformitate cu prevederile art. 76, 77 Cod penal

circumstanțe atenuante și agravante nu au fost reținute.

Astfel, la stabilirea pedepsei în temeiul art. 75 alin. (1) Cod penal, ținând cont de

circumstanțele cauzei, de comportamentul inculpatului Rotari Nicolae până și după

săvârșirea infracțiunii, totodată acesta nu a recunoscut vina de comiterea infracțiunii,

ținând cont de gradul de pericol al infracțiunii care se califică ca fiind una deosebit de

gravă, săvârșită cu intenție directă, de circumstanțele cauzei, de lipsa circumstanțelor

atenuante și agravante, de personalitatea lui că anterior a fost condamnat, nu este angajat

10

în câmpul muncii, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului,

instanța de apel a ajuns la concluzia de a-i numi inculpatului Rotari Nicolae o pedeapsă în

baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, sub formă de închisoare pe un termen de 8 ani cu

privarea de dreptul de a ocupa funcții și a exercita activitate în domeniul circulației

substanțelor narcotice pe un termen de 3 ani.

Cu referire la cheltuielile de judecată, instanța de apel a menționat că procurorul a

solicitat încasarea de la inculpați în contul statului a cheltuielilor judiciare în mărime de

6440 lei, aceste cheltuieli se încadrează în cele prevăzute la art. 227, 229 Cod de procedură

penală, corect fiind dispusă încasarea acestora în mod solidar din contul inculpaților.

Alexandru și Platon Mariana în numele inculpatului Rotari Nicolae au depus recurs

ordinar, solicitând casarea deciziei.

6.1 Procurorul a depus recurs ordinar, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6,

12 Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei și menținerea sentinței.

În motivare recurentul a indicat că:

- hotărârea nu cuprinde motive pe care se întemeiază soluția, iar motivarea soluției

contrazice dispozitivului hotărârii;

- în mod greșit a respins probele administrate de acuzarea de stat, fără a fi constatate

încălcarea normelor procesuale invocate, a apreciat în mod superficial aceste probe, fără a

fi evidențiate acele derogări invocate;

- nu este de acord cu calificarea faptelor comise de inculpați, or această soluție este

contrară probelor administrate de către acuzare, iar motivarea invocată de către instanță nu

poate fi acceptată ca o motivare justificată a concluziei adoptate;

- prin admiterea apelurilor declarate în interesele inculpaților, instanța urma să descrie

erorile admise de către instanța de fond la aprecierea probelor, fapt pe care nu l-a îndeplinit;

- acuzarea a constatat că inculpații dobândeau diferite cantități de droguri din Franța

și republica Moldova, instanța de apel recalificând faptele incriminate și constatând o nouă

faptă nu a dat răspuns la această chestiune cu privire la sursa obținerii substanțelor

narcotice;

- prin interceptările telefonice se confirmă existența legăturilor criminale dintre

membrii grupării criminale din care face parte Rotari Nicolae;

- acuzarea a atestat că rolurile fiecărui membru al grupului criminal organizat erau

repartizate și fiecare se ocupa cu funcția sa. Faptul că inculpații nu cunoșteau membru,

numai demonstrează că grupul criminal a fost în prealabil și bine gândit organizat în așa

mod ca să camufleze și să ascundă fapta comisă de către făptuitori.

6.2 Avocatul Platon Mariana în numele lui Rotari Nicolae a depus recurs ordinar,

invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6, 12 Cod de procedură penală, solicită casarea

deciziei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul Rotari

Nicolae să fie achitat de comiterea infracțiunii în temeiul art. 390 alin. (1) pct. 3 Cod de

procedură penală sau să fie dispusă rejudecarea cauzei de către instanța de apel.

În motivare recurenta a indicat că:

- motivarea contrazice dispozitivului deciziei și că hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția;

11

- instanțele au admis erori grave de fapt, care au afectat soluția în privința inculpatului

Rotari Nicolae și încadrarea greșită a acțiunilor inculpatului;

- conform materialelor dosarului pretinsa achiziție de control de la Rotari Nicolae a

avut loc la 04.06.2018 și 05.06.2018, iar ridicarea pastilelor a avut loc de la investigatorul

sub acoperire tocmai la 13.06.2018, nu este cunoscut ce s-a întâmplat în acest interval de

timp și creează dubii de credibilitate a martorului Ceban Ion, dubii ce nu au fost înlăturate

nici de prima instanță nici de apel;

- martorului Ceban Ion i s-a atribuit statutul de investigator sub acoperire, el nu este

colaborator al organului de drept și nu are statut de investigator sub acoperire așa cum

prevede dispozițiile art. 136 Cod de procedură penală, mai mult este consumator de

droguri, iar declarațiile lui trezesc dubii de credibilitate, mai mult că nu sunt confirmate

prin alte probe;

- conform învinuirii inculpatul primea de peste hotare, realiza și păstra la domiciliu

substanțe psihotronice, pastile indicat ca ridicate de la investigatorul sub acoperire Ceban

Ion în rezultatul achiziției de control, pe când la domiciliul ultimului au fost depistate 3

pastile Tramadol, iar Subutex și Suboxone nu au fost depistate și nici bani , fapt ce confirmă

că inculpatul nu deținea asemenea pastile la domiciliu;

- instanța de apel nu s-a expus asupra motivelor invocate în apel;

- acuzarea nu a prezentat probe pertinente, utile și veridice care ar demonstra

vinovăția lui Rotari Nicolae.

6.3 Avocatul Pavalatii Alexandru în numele lui Rotari Nicolae a depus recurs ordinar

în termen, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8 Cod de procedură penală, a solicitat

casarea deciziei în partea stabilirii pedepsei inculpatului și pronunțarea în această parte a

unei noi decizii prin care acestuia să-i fie aplicată o pedeapsă sub formă de închisoare pe

termen de 2 ani și 1 lună.

În motivare recurentul a indicat că, nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

Inculpatul nu a recunoscut vina, iar unica probă ce confirmă prezența infracțiunii sunt

declarațiile lui Ceban Ion. Fiind audiat suplimentar Rotari Nicolae a declarat instanței de

apel că de la Chiperi Vitalii nu a procurat nici o dată droguri.

privitor la opinia sa asupra recursului procurorului, menționând că acesta urmează a fi

declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că

acestea urmează a fi declarate inadmisibile din următoarele considerente.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva instanței de apel,

este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că este

vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

12

8.1 În susținerea recursului său procurorul a invocat prevederile art. 427 alin. (1) pct.

6) și 12) Cod de procedură penală, care prevăd că hotărârea instanței de apel poate fi

supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel

în cazul când nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și faptei săvârșite i s-a

dat o încadrare juridică greșită. Instanța de recurs menționează însă că, prevederile la care

se referă autorul recursului nu sunt aplicabile din punctul de vedere al prezenței erorilor de

drept, care ar servi ca temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei

instanței de apel.

Verificând actele cauzei, raportat la alegațiile procurorului, Colegiul penal

menționează că recursul include o explicație detailată a probelor din cauza penală

și ridică problema privind recalificarea infracțiunii săvârșite de inculpați.

Acuzatorul a invocat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 12 Cod de procedură penală,

care prevede că temei de recurs prezintă situația când faptei săvârșite i s-a dat o

încadrare juridică greșită, ce se contrazice cu solicitarea de menținere a sentinței.

Reîncadrarea infracțiunii ca un grup criminal organizat sau o organizație criminală ori în

favoarea acestor a fost exclusă și argumentată de către instanța de apel.

În esență, procurorul consideră, că rezultând din probatoriul administrat și cercetat de

instanțele de fond vinovăția ambilor inculpați de comiterea infracțiunii de circulația ilegală

a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora în scop de înstrăinare este dovedită în

afara oricărui dubiu rezonabil, pe când instanța de apel, făcând abstracție de circumstanțele

obiective stabilite în cadrul urmăririi penale și de către instanța de fond, eronat a conchis

că în învinuirea imputabilă inculpaților nu se include prezența grupului criminal și intenția

inculpatului Chiperi Veaceslav de înstrăinare a drogurilor. Totodată, partea acuzării susține

că instanța de apel nejustificat a apreciat critic probele acuzării.

Verificând decizia adoptată de instanța de apel, Colegiul apreciază că, criticele

procurorului sunt nefondate, întrucât aceasta cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția, iar argumentele pe care instanța de apel le-a expus în partea descriptivă a hotărârii

judecătorești, echivalează cu o motivare conformă rigorilor și exigențelor impuse de art. 6

CEDO și art. 417 Cod de procedură penală.

De asemenea, tot în acest punct de analiză urmează a se reține că, motivarea hotărârii

este un proces de analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului care nu presupune în

mod necesar expunerea tuturor elementelor amănunțit, atâta timp cât sunt valorificate toate

aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt menționate componentele

obligatorii ale unei motivări a hotărârii penale, adică așa cum s-a procedat, de altfel, în

cauza de față de către instanța de apel.

Referitor la criticele procurorului precum că instanța de apel nu a apreciat la justa

valoare probatoriul administrat și prezentat de el, Colegiul Penal reiterează că chestiunea

de apreciere a probelor nu se regăsește printre temeiurile de declarare a recursului, la

această etapă a procedurilor instanța nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă

o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea

constatată de instanțele ierarhic inferioare, acestea fiind atributul exclusiv al instanțelor de

fond.

În general, cerința textuală a cazului de casare prevăzut de pct. 6) presupune că, la

13

etapa judecării cauzei de către instanța de apel s-au încălcat prevederile legii procesual-

penale, și nici un indiciu nu poate sugera recurentului precum că, chestiunea de apreciere

a probatoriului ar putea constitui în sine o eroare de drept care să se subscrie măcar unuia

din cele 5 subpuncte ale pct. 6) din alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală.

Din atare considerente, Colegiul Penal nu va analiza și verifica probele din dosar

preponderent având în vedere că nu s-a constatat discrepanța între cele reținute de instanța

de apel în vederea recalificării și aplicării art. 901 Cod penal în privința lui Chiperi Vitalie

și micșorarea pedepsei cu închisoare lui Rotari Nicolae și conținutul real al probelor, sau

ignorarea unor aspecte evidente ce ar fi avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât

cea pe care materialul probator o susține.

Colegiul penal, de asemenea, găsește vădit nefondate criticele procurorului în partea

ce ține de individualizarea greșită a pedepsei penale aplicate față de inculpați, această

concluzie rezultând din însăși scopul pedepsei penale stipulat în art. 61 Cod penal de

legislator, potrivit căruia pedeapsa este o măsură de constrângere statală și un mijloc de

corectare și reeducare aplicată în privința condamnaților, care are drept scop restabilirea

echității sociale, corectarea infractorilor, precum și prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni, atât din partea acestora, cât și a altor persoane. Ca măsură de constrângere,

pedeapsa are pe lângă scopul său represiv și o finalitate de exemplaritate, în ce privește

comportamentul făptuitorului.

La stabilirea categoriei și mărimii pedepsei instanța de apel legal și întemeiat a

constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind pedeapsa aplicată inculpaților

în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de

drept material, just și argumentat a ținut cont de: „în privința inculpaților în conformitate

cu prevederile art. 76, 77 Cod penal circumstanțe atenuante și/sau agravante nu sunt

reținute”, de faptul că inculpații nu au antecedente penale, cât și de prevederile art. 7, 61,

75, 90 Cod penal, conform cărora la aplicarea legii penale se ține cont de caracterul și

gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele

cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală. Pedeapsa are drept scop

restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de

noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane.

Pe cale de consecință, se reține că, pedeapsa aplicată inculpaților de către instanța de

apel este una echitabilă, proporțională cu gravitatea infracțiunii săvârșite și este suficientă

pentru restabilirea echității sociale. Or, o pedeapsă prea aspră generează apariția unor

sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt ce poate duce la

consecințe contrare scopului urmărit.

Din examinarea condițiilor în care instanța poate dispune suspendarea condiționată a

executării pedepsei în privința inculpatului, rezultă că acesta nu este un drept al

inculpatului, ci o facilitate din care instanța de judecată este liberă să aprecieze dacă este

sau nu cazul să o acorde, fiind totodată obligată să indice motivele care au stat la baza

aplicării sau neaplicării acestei facilități.

Prin urmare, instanța de recurs consideră că pedeapsa stabilită lui Chiperi Vitalie și

Rotari Nicolae de instanța de apel corespunde prevederilor art. 7, 61, 75 Cod penal, fiind

motivată, individualizată și aplicată în limitele prevăzute de lege, hotărârea dată fiind una

14

întemeiată, iar solicitarea acuzării privind menținerea sentinței în partea aplicării pedepsei,

prin care a fost dispusă executarea reală a pedepsei cu închisoare, solicitare care de fapt

nici nu a fost motivată de către recurent, este neîntemeiată, or doar faptul că ultimul nu este

de acord cu pedeapsa stabilită de către instanța de apel, considerând-o prea blândă, nu

poate servi ca temei pentru aplicarea în privința inculpaților a unor pedepse mai

grave.

8.2 Referitor la recursurile declarate de avocații Pavalatii Alexandru și Platon

Mariana în numele inculpatului Rotari Nicolae, în care se invocă ca temeiuri de casare a

deciziei instanței de apel art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală, care

stipulează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanțele

de fond au admis erori grave de fapt și de drept, care au afectat soluțiile instanțelor, nu au

fost întrunite elementele infracțiunii și faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită

Colegiul consideră că aceste temeiuri nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului,

nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de recurenți.

Sub aspectul situației de „neîntrunire a elementelor infracțiunii”, invocate de

recurenți se înțeleg acele cazuri când s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile

acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective.

Verificând probatoriul administrat în cauză prin prisma opiniei recurenților, în sensul

că inculpatul Rotari Nicolae nu este vinovat de comiterea infracțiunii incriminate, Colegiul

o consideră ca neîntemeiată, or instanța de apel, judecând cauza și verificând probele cu

respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere

justă potrivit art. 101 Cod de procedură penală din punct de vedere al pertinenței, utilității,

concludenții, veridicității și coroborării lor, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt

ale acestuia în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal.

Colegiul reține că concluziile instanței de apel sunt corecte și se confirmă prin

cumulul de probe administrate, cercetate și verificate în cadrul ședinței instanței de apel și

indicate în pct. 5 al prezentei decizii.

Instanța de recurs, fără a reitera întreaga motivare a instanței de apel, pe care și-o

însușește sub aspectul stării de fapt și de drept, conchide asupra existenței faptei și

vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii de care a fost condamnat.

În general, după cum se învederează din conținutul cererilor de recurs, titularii

acestora se focusează preponderent pe critici care țin nemijlocit de chestiunea de apreciere

a probelor, afirmând că unele declarații nu au fost apreciate corespunzător, iar alte probe

nu sunt de natură să îl incrimineze pe inculpat în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal,

totuși față de aceste critici urmează de consemnat că în cadrul cercetării judecătorești au

fost administrate suficiente probe pentru lămurirea faptelor și împrejurărilor cauzei sub

toate aspectele în condiții de nemijlocire, publicitate și contradictorialitate. Din atare

considerente, ține exclusiv de competența instanțelor de fond de a se expune asupra

probatoriului din dosar și de a-i da o apreciere corespunzătoare acestuia.

Pe de altă parte, Colegiul penal reamintește că aprecierea probelor, ca operațiune

finală a activității de probațiune, permite judecătorului să determine măsura în care probele

15

reflectă adevărul. Prin aprecierea tuturor probelor administrate, în ansamblul lor,

judecătorul își formează convingerea cu privire la temeinicia sau netemeinicia acuzației,

cu privire la măsura în care prezumția de nevinovăție a fost sau nu înlăturată prin probe

certe de vinovăție, dacă se impune sau nu achitarea inculpatului pentru faptele deduse

judecății.

Însă, cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate fi invocată la

această etapă a procedurilor, instanța de recurs reiterează că la etapa judecării recursului

nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator

și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele ierarhic inferioare,

acestea fiind atributul exclusiv al instanțelor de fond.

De altfel, simplul fapt că pot exista două puncte de vedere distincte cu privire la

modul de apreciere a probelor nu este un motiv suficient și plauzibil pentru a achita sau a

dispune rejudecarea cauzei penale, după cum solicită apărătorii.

Din atare considerente, Colegiul penal nu va analiza și verifica probele administrate

în cauză. Mai mult, că în cauza deferită judecății nu s-a constatat discrepanța între cele

reținute de instanța de apel în vederea condamnării lui Rotari Nicolae și conținutul real al

probelor, sau ignorarea unor aspecte evidente ce ar fi avut drept consecință pronunțarea

altei soluții decât cea pe care materialul probator o susține.

Nerecunoașterea vinovăției de către inculpat în comiterea infracțiunii incriminate la

care apelează recurenții nu poate servi ca temei pentru achitarea acestuia, dat fiind faptul

că, în cursul judecării cauzei au fost administrate probe care confirmă cu certitudine vina

lui, iar cele invocate de recurenți sub acest aspect sunt apreciate de către instanța de recurs

drept o modalitate de exercitare a dreptului la apărare, urmărindu-se scopul evitării

răspunderii penale.

Respectiv, Colegiul nu poate să achieseze la argumentele recurenților precum că

instanța de apel nu a respectat cerințele art. 414 Cod de procedură penală, care obligă

instanța să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel, or, motivarea hotărârii

este un proces de analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului care nu presupune în

mod necesar expunerea tuturor elementelor amănunțit, atâta timp cât sunt valorificate toate

aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt menționate componentele

obligatorii ale unei motivări a hotărârii penale de condamnare, adică așa cum s-a procedat,

de altfel, în cauza de față.

În final, Colegiul consideră oportun de a se referi și la jurisprudența constantă a Curții

Europene, prin care s-a statuat cu titlul de principiu că instanțele judecătorești trebuie să-

și motiveze deciziile în temeiul art. 6§1 al Convenției (a se vedea în acest sens cauza Ruiz

Torija vs. Spain, 9 decembrie 1994, §29). Totuși, instanțele nu sunt obligate să ofere un

răspuns detaliat la fiecare argument al părților, mai cu seamă dacă el este invocat în mod

repetat, iar extinderea la care se aplică această obligație de a prezenta motive poate să

varieze în dependență de caracterul deciziei și circumstanțele cauzei. Or, în opinia Curții,

în cazul în care instanța supremă refuză să admită o cauză din motivul că nu sunt întrunite

temeiurile legale pentru această cauză, o motivare foarte succintă poate satisface cerințele

art. 6 din Convenție. (a se vedea în acest sens cauza Bachowski v. Polonia din 02.11.2010).

16

Având în vedere considerentele menționate în partea descriptivă a prezentei decizii și

raportând situația reținută în cauză la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de procedură penală,

Colegiul penal concluzionează că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat

prevederile legale pertinente și relevante, prescrise de art. 414-419 Cod de procedură

penală, iar argumentele din recursurile ordinare declarate de procuror și de avocații

Pavalatii Alexandru și Platon Mariana în numele inculpatului Rotari Nicolae, sunt vădit

neîntemeiate.

d e c i d e :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura de

Circumscripție Chișinău, Devder Djulieta și avocații Pavalatii Alexandru și Platon Mariana

în numele inculpatului Rotari Nicolae, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 02 iulie 2020, în cauza penală privindu-i pe CHIPERI Vitalii XXXXX și

ROTARI Nicolae XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 25 noiembrie 2020.

Președinte Diaconu Iurie

Judecător Catan Liliana

Judecător Guzun Ion

17