1ra-1891/2020 — art. 186 alin. 2 lit. d CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 186 alin. 2 lit. d CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
1ra-1891/2020 — art. 186 alin. 2 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 1ra-1891/2020
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
27 octombrie 2020 mun. Chișinău
Colegiul Penal lărgit în componența:
președinte Diaconu Iurie
judecători Catan Liliana
Guzun Ion
Craiu Nicolae
Burduh Victor
a judecat, fără participarea părților, recursul ordinar declarat de procurorul în
Procuratura de circumscripție Chișinău, Radu Sîli, prin care se solicită casarea
deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 iulie 2020, în cauza
penală privindu-l pe
DAMASCHIN Ion XXXXX, născut la XXXXX,
originar și domiciliat în XXXXX.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 21.07.2017–20.01.2020;
Instanța de apel: 07.02.2020–16.07.2020;
Instanța de recurs: 25.08.2020–27.10.2020.
Asupra recursul ordinar declarat de procuror, Colegiul Penal lărgit
c o n s t a t ă:
Prin sentința Judecătoriei Orhei, sediul central, din 20.01.2020
Damaschin Ion a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.
186 alin. (1) Cod penal și încetat procesul penal pe motiv că a expirat termenul de
prescripție a tragerii la răspundere penală.
Telefonul mobil de model „Samsung Galaxy A510”, cu codul IMEI XXXXX,
de culoare neagră, care se păstrează la materialele cauzei penale, din momentul
devenirii definitive a sentinței, s-a dispus a fi restituit SRL „Sveatoslav Bondarev”.
A fost admisă parțial acțiunea civilă și s-a dispus încasarea din contul lui
Damaschin Ion în beneficiul lui SRL „Sveatoslav Bondarev”, a 8699 lei, cu titlu de
prejudiciu material.
Prima instanță a constatat că Damaschin Ion la 19.11.2016,
aproximativ la ora 17:30, urmărind scop de profit și de sustragere pe ascuns a
bunurilor altei persoane, prin acces liber în incinta magazinului „Moldcell”,
amplasat în r. Orhei, str. Vasile Lupu 29, pe ascuns a sustras un telefon mobil de
model „Samsung Galaxy A510”, cu codul IMEI XXXXX, ce aparține SRL
”Sveatoslav Bondarev”, cu valoarea de 8699 lei, prin ce i-a cauzat o daună
materială și a încadrat acțiunile inculpatului în baza art. 186 alin. (1) Cod penal –
furt, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane.
1
Nefiind de acord cu soluția adoptată, apel au declarat procurorul
Dodon Svetlana și avocatul Martalog Viorica, în numele inculpatului.
Procurorul în susținerea apelului declarat a specificat că, instanța de fond a
omis probele care demonstrează incontestabil vinovăția lui Damaschin Ion de
comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, iar
reîncadrarea acțiunilor acestuia s-a efectuat eronat, fiind omise declarațiile
reprezentanților părții vătămate care au menționat că pentru companie prejudiciul
cauzat prin infracțiune este unul considerabil și eronat s-a concluzionat liberarea de
răspundere penală.
Drept urmare, a solicitat casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi
hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Damaschin Ion să
fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit.
d) Cod penal, cu aplicarea unei pedepsei în formă de închisoare, în penitenciar de
tip semiînchis.
Avocatul, întru susținerea apelului declarat în numele inculpatului, a invocat
că nu au fost înlăturate divergențele din declarațiile martorilor acuzării și cele ale
reprezentanților părții vătămate, or divergențele esențiale neînlăturate de către
instanța de fond, cu privire la persoanele prezente în momentul comunicării
refuzului de acordare a creditului, denotă lipsa de certitudine a organului de
urmărire penală cu privire la momentul veritabil al dispariției telefonului și
persoanele prezente în acel timp, cărora ar fi putut fi imputată comiterea
infracțiunii investigate.
De asemenea, organul de urmărire penală nu a întreprins măsurile de rigoare
în vederea ridicării urmelor infracțiunii de la locul comiterii – urmele digitale de pe
stativul pe care era amplasat telefonul sustras – care ar fi identificat făptuitorul.
Drept urmare, a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri prin
care Damaschin Ion să fie achitat, deoarece fapta nu a fost comisă de el, precum și
respingerea acțiunii civile.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 iulie
2020 au fost respinse ca nefondate apelurile și menținută sentința.
Instanța de apel a conchis că:
- prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a
ajuns la concluzia că inculpatul a săvârșit infracțiunea incriminată prevăzută de art.
186 alin. (1) Cod penal;
- concluzia privind vinovăția este conformă probatoriului, iar alegațiile
apărării poartă un caracter formal și declarativ, nefiind constate divergențe între
declarațiile reprezentantului părții vătămate și declarațiile martorilor Dvornic
Constantin și Sorocean Macar, declarațiile ultimului fiind apreciate critic. De
asemenea, conform procesului-verbal de examinare din 11.05.2017 a descifrărilor
convorbirilor telefonice ridicate de la compania ÎM „Orange” SA, s-a constat că de
la telefonul mobil cu cod IMEI XXXXX, la a 3-a zi după ziua furtului, a fost
înregistrat profil pe site-ul Odnoklassniki pe numele lui Bolduratu Tudor, și profil
pe site-ul Facebook pe numele lui Bolduratu Maria, soția lui Damaschin Ion, de pe
nr. SIM XXXXX și XXXXX, ce aparțin acestora, fapt confirmat prin screenshot-
urile de pe site-urile de socializare Odnoklassniki și Facebook;
2
- argumentele acuzării de încadrare eronată a acțiunilor inculpatului în
contextul în care declarațiile reprezentantului părții vătămate nu pot constitui o
probă certă și verosimilă întru adeverirea caracterului considerabil al prejudiciului
cauzat deoarece „Sveatoslav Bondarev” SRL își desfășoară activitatea în mai multe
domenii, inclusiv prestarea serviciilor de telefonie mobilă, și nemijlocit vânzarea-
cumpărarea telefoanelor mobile, deci, suma de 8699 lei nu poate constitui un
prejudiciu considerabil pentru entitatea economică.
Împotriva deciziei recurs ordinar a declarat procurorul în Procuratura
de circumscripție Chișinău, Radu Sîli, invocând temeiurile prevăzute de art. 427
alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală și motivând că instanțele au
apreciat greșit declarațiile reprezentanților părții vătămate cu privire la caracterul
considerabil al pagubei materiale cauzate prin infracțiune și că nu au indicat
împrejurările ce au determinat respingerea afirmațiilor reprezentanților părții
vătămate făcute, sub jurământ și avertizare de răspundere penală, atât la urmărirea
penală cât și în instanțele de judecată (prima instanță și apel).
Drept urmare, se solicită admiterea recursului, casarea totală a deciziei și
menținerea sentinței pe motiv că apelul procurorului a fost greșit admis.
Referință, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) p. 11) Cod
de procedură penală a depus avocatul Martalog Viorica, în numele inculpatului,
solicitând respingerea recursului ca inadmisibil, pe motiv că este vădit neîntemeiat.
Colegiul Penal constată că recursul ordinar a fost depus în termen
legal, pronunțarea integrală a deciziei având loc la 30 iulie 2020, iar recursul
datează cu 06 august 2020 și nu este în mod vădit nefondat în sensul articolului
432 Cod de procedură penală, fiind admisibil.
Judecând recursul ordinar în raport cu materialele cauzei, Colegiul
Penal lărgit concluzionează că acesta este în măsură să desființeze hotărârea
recurată și de aceia se dispune rejudecarea cauzei în aceeași instanță de apel, în alt
complet de judecată.
În lumina practicii constante a CtEDO și a instanțelor naționale, în cazul în
care se constată încălcări ale prevederilor legale, hotărârea instanței de apel
urmează a fi desființată, cu trimiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de
apel, în alt complet de judecată, de vreme ce viciul fundamental admis în cadrul
unei proceduri precedente, care afectează hotărârea pronunțată, este o ignorare
esențială a drepturilor și libertăților garantate de CoEDO, de alte tratate
internaționale, de Constituția Republicii Moldova și de alte legi naționale,
instanțele de recurs sunt obligate de a rectifica eroarea de procedură comisă de
instanțele ierarhic inferioare, în caz contrar art. 6 CoEDO este încălcat, or se
afectează echitatea procedurii (hotărârea CtEDO Leoni versus Italia).
Reieșind din conținutul recursului ordinar declarat, se reține că acesta este
întemeiat în baza pct. 6) și 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală –
hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de
drept comise de instanțele de fond și apel, în cazul în care hotărârea atacată nu
cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și faptei săvârșite i s-a dat o
încadrare juridică greșită.
3
Verificând criticile expuse în recurs în raport cu decizia, Colegiul constată, că
acestea sânt întemeiate și că erorile de drept nu pot fi corectate în prezenta
procedură, or instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza în
fond, substituind instanța care a judecat apelul cu încălcarea prevederilor legii
procesual-penale.
Astfel, temeiul real a răspunderii penale îl constituie fapta prejudiciabilă
săvârșită, iar componența infracțiunii, stipulată în legea penală, reprezintă temeiul
juridic al răspunderii penale, răspunderii penale fiind supusă numai persoana
vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute de legea penală (art. 51 Cod penal).
Art. 113 Cod penal stipulează că prin calificare a infracțiunii se înțelege
determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei
prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma
penală și că, aceasta se efectuează la toate etapele procedurii penale de către
persoanele care efectuează urmărirea penală și de către judecători.
Conform prevederilor art. 126 alin. (2) Cod penal caracterul considerabil sau
esențial al daunei cauzate se stabilește luându-se în considere valoarea, cantitatea
și însemnătatea bunurilor pentru victimă, starea materială și venitul acesteia,
existența persoanelor întreținute, alte circumstanțe care influențează esențial
asupra stării materiale a victimei, iar în cazul prejudicierii drepturilor și
intereselor ocrotite de lege – gradul lezării drepturilor și libertăților fundamentale
ale omului.
Din jurisprudența națională constantă se desprinde că la calificarea sustragerii,
săvârșite cu cauzarea de daune în proporții considerabile, este necesar să se țină
cont de faptul că caracterul considerabil al daunei pricinuite se stabilește luându-se
în considerație valoarea, cantitatea și însemnătatea bunurilor pentru victimă, starea
materială și venitul acesteia, existența persoanelor întreținute de ea, alte
circumstanțe care influențează esențial starea materială a victimei.
Circumstanța agravantă „cu cauzarea de daune în proporții considerabile”
are un caracter estimativ. Explicația constă în aceea că în societate există o
stratificare patrimonială accentuată dintre diferite grupuri sociale. Prin urmare, una
și aceeași valoare materială a bunului este interpretată în mod diferit de
reprezentanții păturii socialmente vulnerabile și de reprezentanții păturii avute. În
consecință, caracterul considerabil al daunei depinde, în primul rând, nu atât de
costul celor sustrase, cât de totalitatea factorilor care determină starea materială a
victimei.
Prima instanță și cea de apel cu referire la caracterul considerabil al pagubei
materiale cauzate prin infracțiune au reținut că „nu s-a constatat or, suma de 8699
lei pentru „Sveatoslav Bondarev” SRL, entitate economică ce își desfășoară
activitatea în mai multe domenii, inclusiv prestarea serviciilor de telefonie mobilă,
și nemijlocit vânzarea-cumpărarea telefoanelor mobile, nu poate constitui un
prejudiciu considerabil.”
Instanța de recurs verificând materialele cauzei conchide că cele arătate de
instanțele de fond sunt lipsite de temei de vreme ce nici prima instanță și nici
instanța de apel nu au indicat din ce motive nu rețin ca pertinente, concludente,
veridice și utile declarațiile reprezentanților părții vătămate care atât la urmărirea
4
penală cât și în instanțele de judecată au declarat că prejudiciul material cauzat prin
acțiunile infracționale ale lui Damaschin Ion pentru „Sveatoslav Bondarev” SRL
constituie daune în proporții considerabile.
Mai mult, instanța de apel nu a ținut cont de prescripțiile alin. (1) art. 414 Cod
de procedură penală potrivit cărora instanța de apel, judecând apelul, verifică
legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima
instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi
prezentate instanței de apel și cele ale alin. (1) art. 314 Cod de procedură penală
care indică la obligativitatea instanței de a cerceta, în cursul judecării cauzei,
nemijlocit, sub toate aspectele, probele prezentate de părți sau administrate la
cererea acestora.
În sensul celor menționate, se reține că avocatul Cebănaș Alexandru a
prezentat noi probe cu privire la dovada situației economice, inclusiv la momentul
comiterii infracțiunii (f.d. 63-74, vol. II), care, potrivit procesului-verbal al ședinței
de judecată din 09 iunie 2020 au fost anexate la materialele cauzei (f.d. 58-59, vol.
II), dar care nu au fost obiect de studiu în instanța de apel, or mențiuni cu privire la
expunerea părților asupra pertinenței, concludenței, veridicității și utilității noilor
probe, în procesele-verbale ale ședințelor de judecată, nu sunt trecute (f.d. 76-81, vol.
II), iar în textul hotărârii recurate aceste probe nu au fost reflectate și instanța de
apel nu și-a expus opinia asupra admisibilității sau inadmisibilității noilor probe.
De asemenea hotărârea instanței de apel conține o motivare contradictorie, or,
pe de o parte se indică că „declarațiile reprezentantului părții vătămate la
capitolul dat nu pot constitui o probă certă și verosimilă întru adeverirea
caracterului considerabil al prejudiciului cauzat” (pct. 13 a hotărârii recurate), iar pe
altă parte în pct. 10 a hotărârii recurate indică că „Examinând probatorul
administrat, instanța de apel, consideră dovedită în afara dubiilor rezonabile vina
inculpatului Damaschin Ion Grigore și pe deplin prin următoarele probe
pertinente, concludente, utile și veridice, care coroborează între ele, și anume: -
declarațiile reprezentantului părții vătămate SRL ”Sveatoslav Bondarev”,
Novicov Artur” descriindu-le și reținând că „…, este considerabil prejudiciul
cauzat…”.
Deci, instanța de apel nu a respectat prescripțiile nominalizate supra și nu a
reacționat în modul prevăzut de lege cu referire la erorile de drept comise de
instanța de fond, repetându-le întocmai, nu a desființat sentința și nu a rejudecat
cauza potrivit regulilor generale, întru elucidarea împrejurărilor neconstatate de
prima instanță în condițiile legii, menținând o sentința nemotivată și neîntemeiată
legal.
În opinia Colegiului Penal lărgit, argumentele enunțate mai sus constituie
fondul apelului asupra cărora instanța de apel era obligată să se pronunțe motivat,
deoarece în viziunea apelanților, aceste motive ar putea răsturna soluția adoptată de
prima instanță și afecta temeinicia hotărârii, cu atât mai mult că, în lumina
jurisprudenței CtEDO, deși instanțele nu sunt obligate să se expună asupra
motivelor de respingere a fiecărui argument a unei părți (hotărârea Ruiz Torija
versus Spania), acestea nu sunt scutite de obligația de a examina în modul
5
corespunzător principalele motive invocate și de a le da un răspuns (hotărârea
Moreira Ferreira versus Portugalia).
La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile
art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele
acesteia: să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile
legii procesual-penale asupra motivelor esențiale invocate în cererile de apel,
ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest
domeniu, precum și de practica relevantă a CtEDO, și să pronunțe o hotărâre legală
și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.
În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură
penală, Colegiul Penal lărgit,
d e c i d e :
Admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de
circumscripție Chișinău, Radu Sîli, casează total decizia Colegiului penal al Curții
de Apel Chișinău din 16 iulie 2020 în cauza penală privindu-l pe Damaschin Ion
XXXXX și dispune rejudecarea cauzei, în aceiași instanță de apel, în alt complet de
judecată.
Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.
Decizia pronunțată integral la 24 noiembrie 2020.
Președinte Diaconu Iurie
Judecători Catan Liliana
Guzun Ion
Craiu Nicolae
Burduh Victor
6