1ra-1881/2020 — art. 287 alin. 1 CP

1ra-1881/2020 — art. 287 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1881/2020

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

21 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul Penal în următoarea componență:

președinte Diaconu Iurie

judecători Catan Liliana

Guzun Ion

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar și suplimentar

declarat de avocatul Bodrug Alexandru în comun cu inculpatul, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 iunie 2020, în

cauza penală privindu-l pe

AGACHE Simion XXXXX, născut la XXXXX,

originar din XXXXX, domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 11.09.2018 – 28.10.2019;

Instanța de apel: 22.11.2019 – 17.06.2020;

Instanța de recurs: 24.08.2020 – 21.10.2020.

c o n s t a t ă:

Agache Simion a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

287 alin. (l) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de amendă în mărime

de 600 u.c., ceea ce constituie 30.000 lei.

S-a încasat de la Agache Simion în contul statului cheltuielile judiciare pentru

efectuarea expertizei în sumă de 320 lei.

16 iulie 2018, aproximativ ora 21:00, Agache Simion, având intenția săvârșirii unui

act de huliganism, încălcând grosolan ordinea publică, însoțită de aplicarea violenței

asupra persoanelor și amenințarea cu aplicarea violenței asupra lor, precum și

acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, dându-

și seama de acțiunile sale prejudiciabile, exprimând o vădită lipsă de respect față de

societate, a inițiat un conflict cu Sile Corina, numind-o cu cuvinte necenzurate și

amenințând-o cu răfuială fizică.

Ulterior, în continuarea acțiunilor sale criminale, Agache Simion acționând

prin intenție directă fără careva motive întemeiate, având un comportament agresiv,

1

demonstrând o lipsă totală de cultură și tulburând grosolan ordinea publică, s-a

apropiat brusc și i-a aplicat lui Sile Corina lovituri cu mâinile în regiunea feței și

capului, doborând-o la pământ. Cauzându-i părții vătămate Sile Corina conform

raportului de expertiză judiciară nr. 201802D1673 din 14 august 2018 traumă cranio

- cerebrală închisă manifestată prin comoție cerebrală, hematom periorbital pe

stânga, excoriații la nivelul feței, care au putut fi cauzate în rezultatul acțiunii

traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate,

care condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și în baza acestui criteriu se

califică ca vătămare ușoară.

către apărătorul Alexandru Bodrug în interesele inculpatului, care a solicitat casarea

sentinței pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul să fie achitat

În motivarea cererii de apel s-a indicat că instanța de judecată nu a examinat

obiectiv și sub toate aspectele cauza penală, a dat o apreciere eronată probelor

apărării și a pus la baza sentinței doar probele acuzării deși în declarațiile lui Agache

Simion sunt clar expuse faptele ce au avut loc, careva acțiuni de violenta față de

partea vătămată nu a aplicat, din contra ultima i-a aplicat o lovitură cu palma peste

maxilar, iar unicul gest pe care l-a făcut el a fost doar de a stopa a doua lovitură pe

care Sile Corina intenționa s-o aplice.

Din cauza loviturii din partea părții vătămate lui Agache Simion i-au fost

afectați doi dinți și ca urmare a fost nevoit să se adreseze medicului stomatolog

pentru tratarea dinților prezentând în instanța de judecată certificatul medical.

De asemenea Agache Simion a declarat ca în adresa părții vătămate careva

cuvinte injurioase nu i-a adresat, fapt confirmat de martorul Moldoveanu Dumitru

care a dat declarații asemănătoare în instanța de judecată. Agache Simion nu a

încălcat ordinea publica din contra a intervenit în protejarea nepoatelor sale și altor

copii care se jucau în ograda blocului locativ de un pericol iminent din partea mamei

părții vătămate și a câinelui care era liber de lesă, fără botniță.

apelul apărătorului Alexandru Bodrug în interesele inculpatului a fost respins ca

nefondat. Sentința s-a menținut fără modificări.

judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia

că inculpatul a săvârșit infracțiunea pentru care a fost condamnat.

Instanța de apel, analizând și apreciind declarațiile prin prisma prevederilor art.

101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenții, concludenții și

utilității lor le-a apreciat ca fiind neveridice, mai mult, instanța a reținut că inculpatul

indirect a recunoscut că a avut un conflict cu partea vătămată, însă a oferit astfel de

depoziții cu scopul de a se eschiva de la răspundere penală.

2

În procesul examinării cauzei penale, instanța nu a stabilit careva circumstanțe,

care ar pune la îndoială declarațiile părții vătămate Sile Corina, cât și a martorilor

oculari Miron Victoria și Botnaru Anatolie, privitor la acțiunile inculpatului, care au

fost relatate sub jurământ.

Ținând cont de probele analizate, instanța a indicat că argumentul inculpatului

precum că nu a aplicat careva violență față de partea vătămată, dar din contra ultima

l-a scuipat și l-a lovit în regiunea feței, iar la intenția acesteia de a-l mai lovi, a întins

mâna pentru a se apăra, însă din inerție partea vătămată a căzut lovindu-se de pietrele

de pe terenul de joacă, este neîntemeiat, din contra reprezintă o versiune de apărare

care vine în contradicție cu materialele cauzei, precum și cu probele administrate și

cercetate în ședință de judecată.

Instanța de apel a apreciat critic argumentele inculpatului în partea în care a

invocat că partea vătămată a căzut intenționat la pământ simulând primirea unei

leziunii, or argumentul dat vine în contradicție atât cu probele administrate în ședință

de judecată, cât și cu versiunea propriu-zisă a inculpatului conform căreia dânsul s-

a aflat în stare de legitimă apărare, care este lipsită de suport probator în ceea ce

privește existența respingerii unui atac direct, imediat, material și real, îndreptat

împotriva sa care îl punea în pericol grav. Mai mult ca atât, martorul apărării

Moldoveana Dumitru în ședință de judecată a confirmat că, partea vătămată a căzut

la pământ ca rezultat al loviturii lui Agache Simion, care a reacționat mașinal

deoarece a fost scuipat și lovit.

Curtea de Apel a precizat că conflictul iscat între inculpat și partea vătămată a

generat ca rezultat al refuzului lui Miron Victoria de a lega câinele care a speriat

nepoții inculpatului, or Miron Victoria în ședință de judecată a relatat că, a explicat

că câinele este inofensiv, iar partea vătămată Sile Corina a intervenit, solicitând

răspicat inculpatului să nu mai strige și să înceteze să strige cu cuvinte urâte.

Astfel, din probele cercetate s-a atestat intenția, motivul și scopul comiterii

huliganismului de Agache Simion care a manifestat un comportament de o

obrăznicie deosebită, încălcând grosolan ordinea publică aplicând lui Sile Corina

lovituri cu mâina în regiunea feții și capului prin ce i-a fost cauzată o vătămare ușoară

a integrității corporale, (f.d.40-41). Conchizând, instanța de apel a considerat că

acțiunile inculpatului au fost calificate corespunzător, iar careva temeiuri de încetare

a procesului penal nu se atestă.

interesele inculpatului, a atacat-o cu recurs ordinar și recurs suplimentar, solicitând

casarea deciziei.

6.1 Avocatul Alexandru Bodrug, invocând prevederile art. 427 alin. (1) și (2)

Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei cu emiterea în privința

inculpatului unei hotărâri de achitare.

3

În motivare recurentul a indicat că, instanțele de fond nu au examinat obiectiv

și sub toate aspectele cauza penală, au dat o apreciere eronată a probelor apărării și

au pus la baza hotărârilor doar probele acuzării.

Recurentul invocă aceleași motive adresate în cererea de apel privind lipsa

acțiunilor de violență față de partea vătămată, din contra ultima i-a aplicat o lovitură

cu palma peste maxilar, unicul gest pe care inculpatul l-a făcut a fost doar de a stopa

a doua lovitură pe care Sile Corina intenționa s-o aplice.

6.2 Recursul suplimentar a fost depus de către avocatul Alexandru Bodrug în

interesele inculpatului la data de 19.10.2020, invocând prevederile art. 427 alin. (1)

și (2) Cod de procedură penală, cu solicitarea de a emite în privința inculpatului

hotărâre de achitare. În cererea suplimentară autorul a invocat aceleași motive

formulate în recursul ordinar, apreciind declarațiile martorilor Moldovanu Dumitru

și Miron Victoria.

penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursurilor

avocatului, menționând că acestea urmează a fi declarate inadmisibile, ca fiind vădit

neîntemeiate și lipsite de temeiuri legale.

baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal

concluzionează că acestea urmează a fi declarate inadmisibile din următoarele

considerente.

8.1 Potrivit textului recursului declarat de apărător, se invocă ca temeiuri de

casare a deciziei instanței de apel art. 427 alin. (1) și (2) fără specificarea motivului

recursului declarat.

Din conținutul cererii rezultă că se pledează pentru rejudecarea cauzei penale,

iar în vederea susținerii acestei poziții se face trimitere la mai multe circumstanțe

factologice, evidențiind că instanță de apel nu a apreciat la justa valoare probatoriu

administrat pe caz.

Colegiul penal ține să evidențieze că, invocarea formală a unor temeiuri de

casare, care nu sunt urmate de o motivare corespunzătoare, ci doar se face trimitere

la conținutul probelor și la aprecierea acestora, nu va face obiect de examinare în

procedura de recurs, având în acest sens în vedere că, potrivit art. 24 alin. (2) Cod

de procedură penală, instanța nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și

nu exprimă alte interese decât interesele legii. Adică completarea cererii de recurs

cu argumente de drept, care cu desăvârșire lipsesc aici, și care ar suplini-o din oficiu,

este contrară principiului contradictorialității ce guvernează întregul proces penal.

Verificând probatoriul administrat în cauză prin prisma opiniei recurentului, în

sensul că inculpatul nu este vinovat de comiterea infracțiunii imputate, Colegiul o

consideră neîntemeiată, or, instanțele, judecând cauza și verificând probele cu

4

respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o

apreciere justă, potrivit art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, utilității, concludenții, veridicității și coroborării lor, stabilind cu

certitudine toate aspectele de fapt și de drept, ajungând la concluzia corectă cu

privire la vinovăția lui Agache Simion în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287

alin. (l) Cod penal.

Totodată, se statuează că, critica aprecierii probelor, care la caz comportă o

solicitare de reapreciere a acestora, nu poate fi supusă analizei la etapa examinării

cauzei în ordine de recurs ordinar, deoarece instanța de recurs este abilitată de a se

pronunța asupra chestiunilor de drept, care constituie erori cu caracter procedural

sau material, iar aprecierea probelor constituie o chestiune de fapt, ce ține de

judecarea fondului cauzei, judecare care nu se înfăptuiește de către instanța de

recurs. Competența instanței de recurs ordinar trebuie exercitată pentru a corecta

erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă apreciere a

probelor. Recursul ordinar nu trebuie considerat un apel camuflat, iar simpla

existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de

reexaminare a cauzei, după cum solicită apărătorul.

Deși se invocă că inculpatul nu este vinovat de săvârșirea infracțiunilor

incriminate, instanța de apel întemeiat a conchis că afirmațiile respective nu

generează achitarea acestuia precum s-a solicitat și în cererea de apel, or în cursul

judecării cauzei în apel și în fond au fost prezentate probe care înlătură orice dubiu

și dovedesc cu certitudine vinovăția inculpatei în cele imputate.

Din atare considerente, Colegiul penal nu va analiza și verifica probele

administrate în cauză, cu atât mai mult, că în cauza deferită judecății nu s-a constatat

discrepanța între cele reținute de instanțele de fond și de apel în vederea condamnării

lui Agache Simion și conținutul real al probelor, sau ignorarea unor aspecte evidente

ce ar fi avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul

probator o susține.

Instanța de recurs se raliază argumentelor expuse în sentință și în decizia Curții

de Apel contestate, totodată, notând că, potrivit jurisprudenței constante a CtEDO se

admite însușirea concluziilor instanțelor ierarhic inferioare de către instanțele

ierarhic superioare, în cazul când constatările acestora sunt fundamentate în fapt și

în drept, fiind amplu prezentate în hotărârile atacate, constatându-se că la

administrarea probelor nu au fost încălcate drepturile și libertățile constituționale ale

participanților la proces, iar probele puse la baza hotărârilor nu conțin erori

procesuale ce ar putea influența autenticitatea concluziilor formulate de instanțe.

8.2 Referitor la recursul ordinar declarat de avocatul Alexandru Bodrug în

numele inculpatului la 19.10.2020, instanța de recurs constată următoarele:

5

După cum rezultă din materialele dosarului, cauza penală a fost judecată în

ordine de apel cu participarea inculpatului și a apărătorului acestuia, dispozitivul

deciziei fiind pronunțat la 17.06.2020, în ședința de judecată în care participanții la

proces au fost înștiințați despre faptul că decizia motivată va fi pronunțată la

15.07.2020. În ședința din 15.07.2020 la pronunțarea deciziei motivate au fost

absenți inculpatul și avocatul Alexandru Bodrug.

Atât apărătorul Alexandru Bodrug cât și inculpatul erau conștienți de data

pronunțării și de termenul de 30 de zile pentru depunere a cererii de recurs, în special

că primul recurs ordinar a fost depus în termen.

Una din cerințele obligatorii, la depunerea recursului, se referă la respectarea

termenului de declarare a acestuia de către titularii cererii respective. În

corespundere cu prevederile art. 422 Cod de procedură penală, termenul de declarare

a recursului este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei instanței de apel. Ca

atare, termenul de recurs are caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage

decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, iar recursul declarat după expirarea

termenului se consideră ca tardiv, deoarece legea procesual-penală nu prevede

posibilitatea de repunere în termen a recursului.

În același context se relevă că, potrivit dispozițiilor art. 230 alin. (2) Cod de

procedură penală: „în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este

prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului

procesual și nulitatea actului efectuat peste termen”.

Pe cale de consecință, având în vedere cele consemnate supra, Colegiul reține

că, în cauza deferită judecății, termenul de declarare a recursului a fost omis de către

recurent, respectiv argumentele aduse de acesta în cererea de recurs suplimentar nu

vor fi preluate pentru examinare, partea fiind decăzută din dreptul de a exercita

această cale de atac.

Relevante în acest sens sunt și unele aspecte ale principiului securității

raporturilor juridice ce se conțin în hotărârea CtEDO din 05 iunie 2012 în cauza

Ghirea contra Moldovei, unde s-a statuat că: „ ... principiul egalității armelor, care

reprezintă unul din elementele noțiunii mai largi a procesului echitabil – presupune

că fiecare parte beneficiară de o posibilitate rezonabilă de ași prezenta cazul în

condițiile, că nu ar pune-o într-un dezavantaj substanțial în raport cu cealaltă parte.”

Prin alte cuvinte, aplicarea regulilor referitoare la termenele limită este de natură să

aducă atingere principiului egalității armelor în cazul în care părțile nu beneficiază

de aceleași mijloace pentru a-și susține argumentele în față instanței.

Având în vedere considerentele menționate supra și raportând situația reținută

în cauză la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de procedură penală, Colegiul Penal

concluzionează că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat

prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, iar

6

criticele din cererea de recurs înaintat de avocatul Alexandru Bodrug nu și-au găsit

confirmare ca fiind inadmisibil, iar recursul suplementar depus tot de ultimul - ca

fiind declarat peste termen.

Penal

d e c i d e :

Inadmisibilitatea recursurilor declarate de avocatul Bodrug Alexandru în

comun cu inculpatul împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 17 iunie 2020, în cauza penală privindu-l pe AGACHE Simion XXXXX, din 08

iulie 2020 ca fiind vădit neîntemeiat și recursul suplimentar din 19 octombrie 2020

ca fiind declarat peste termen.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 18 noiembrie 2020.

Președinte Diaconu Iurie

Judecător Catan Liliana

Judecător Guzun Ion

7