1ra-769/20 — art. 287 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 17 iulie 2019, inculpatul Valeriu Cucu a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal și i s-a stabilit pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 200 unități convenționale, ceea ce constituie 4 000 lei.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, inculpatul Valeriu Cucu la 04 noiembrie 2015, în jurul orei 10:00, aflându-se în loc public și anume pe teritoriul terminalului amplasat pe str. Ciorescu 1, com. Stăuceni, din intenții huliganice, a încălcat grosolan ordinea publică, manifestând un comportament inadecvat și agresiv, exprimând o obrăznicie deosebită față de societate, în prezența colaboratorilor vamali și a altor persoane din imediata apropiere, a inițiat un conflict cu cet. Vladimir Secară, în urma căruia i-a aplicat acestuia o lovitură cu piciorul drept în spate, de la ce acesta a căzut de pe platforma care înlesnește încărcarea și descărcarea mărfurilor, iar ca rezultat conform raportului de expertiză medico-legală nr. 2729D din 17.11.2015 la cet. Vladimir Secară s-a constatat: echimoză la nivelul gâtului pe dreapta, ce se califică ca vătămare neînsemnată, totodată, în momentul cauzării leziunilor corporale și caracterul morfologic al acestora, producerea lor în rezultatul căderii din poziție ortostatică, se exclude. 1 Astfel, acțiunile inculpatului au fost încadrate de către prima instanță conform art. 287 alin. (1) Cod penal, după indicii ,,Huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită”.

Nefiind de acord cu sentința a declarat apel avocatul Vasile Țurcan în numele inculpatului prin care a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpatul învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal, să fie achitat, pe motiv că acțiunile inculpatului nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii. În motivarea cerințelor sale a invocat că, prima instanța a pronunțat o sentință de condamnare bazată doar pe presupuneri, iar la materialele cazului lipsesc probe ce ar confirma faptul că, ultimul a comis infracțiunea imputată. De asemenea, apărătorul a menționat că, sentința este una arbitrară, astfel instanța de fond a interpretat toate materialele cauzei unilateral în defavoarea inculpatului.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 noiembrie 2019, a fost admis apelul declarat de către avocatul Vasile Țurcan în numele inculpatului Cucu Valeriu, casată sentința total, inclusiv din oficiu în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: ,,Procesul penal în privința lui Valeriu Cucu învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal, încetează pe motivul că fapta acestuia constituie contravenție administrativă prevăzută de art. 354 Cod Contravențional, iar în baza art. 30 alin. (2) Cod Contravențional, încetează procesul contravențional în privința lui, pe motivul prescripției răspunderii contravenționale. Cheltuielile de judecată în mărime de 57 lei, suportate în legătură cu efectuarea expertizei medico-legale, se trec în contul statului”. 4.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel cercetând în cumul probele administrate în ședința de judecată prin prisma admisibilității, pertinenței și concludenții, utilității și veridicității raportată la declarațiile date în ședința de judecată și probele administrate, a constatat că acțiunile inculpatului Valeriu Cucu încadrate de către organul de urmărire penală în baza art. 287 alin. (1) Cod penal urmează a fi recalificate în baza art. 354 Cod Contravențional după indicii, huliganismul nu prea grav, adică acostarea jignitoare în locuri publice a persoanei fizice, alte acțiuni similare ce tulbură ordinea publică și liniștea persoanei fizice. Astfel, instanța de apel a constatat că, Valeriu Cucu la 04 noiembrie 2015, în jurul orelor 10:00, aflându-se în loc public și anume pe teritoriul terminalului amplasat pe str. Ciorescu, 1, com. Stăuceni a inițiat un conflict cu cet. Vladimir Secară, l-a acostat în 2 mod jignitor și în urma căruia i-a aplicat acestuia o lovitură cu piciorul drept în spate, de la ce acesta a căzut de pe platforma care înlesnește încărcarea și descărcarea mărfurilor, iar ca rezultat conform raportului de expertiză medico-legală nr. 2729D din 17.11.2015 la cet. Vladimir Secară s-a constatat vătămare neînsemnată. În susținerea poziției, instanța de apel a indicat că, vinovăția inculpatului în comiterea contravenției prevăzute de art. 354 Cod Contravențional, a fost demonstrată pe deplin prin probele administrate în respectiva cauză penală, și anume: declarațiile părții vătămate Vladimir Secară (f.d. 136-137, vol. I); declarațiile martorilor Ion Sîrbu (f.d. 138, vol. I), Vasile Iacubov (f.d. 228, vol. I); raportul de expertiză medico-legală nr. 2729D din 23.11.2015; (f.d. 43, vol. I); procesul-verbal de ridicare din 02.12.2015 (f.d. 36, vol. I); procesul-verbal de examinare a obiectului din 03.12.2015 (f.d. 37, vol. I); procesul-verbal de confruntare din 08.12.2015 între partea vătămată Vladimir Secară și bănuitul Vasile Cucu (f.d. 57-58, vol. I). Cu referire la învinuirea înaintată de către acuzatorul de stat inculpatului Valeriu Cucu în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, instanța de apel a conchis că, învinuirea dată nu și-a găsit confirmare în baza probelor administrate la dosar, care au fost supuse aprecierii și verificării în instanța de fond și suplimentar în instanța de apel și în baza cărora s-a constatat că, acțiunile inculpatului Valeriu Cucu nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de huliganism, deoarece probele administrate în cauză dovedesc cu certitudine faptul acostării jignitoare în loc public de către inculpatul Valeriu Cucu a părții vătămate Vladmir Secară și nicidecum acțiuni intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, care se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită. La determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma penală imputată inculpatului Valeriu Cucu, instanța de apel a subliniat că, învinuirea înaintată de către acuzatorul de stat inculpatului nu poate fi reținută, or, învinuirea nu este clară și precisă în comiterea faptei imputate, nefiind indicat concret în ce au constat acțiunile intenționate a inculpatului care au condus la încălcarea grosolană a ordinii publice, însoțite de aplicarea violenței și care se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită. Instanța de apel a constatat că, acțiunile inculpatului urmează a fi reîncadrate în baza art. 354 Cod Contravențional, ca huliganismul nu prea grav, adică acostarea jignitoare în locuri publice a persoanei fizice, alte acțiuni similare ce tulbură ordinea publică și liniștea persoanei fizice. Conform rechizitoriului, inculpatului Valeriu Cucu i s-a incriminat comiterea infracțiunii de huliganism - art. 287 alin. (1) Cod penal, acțiuni însoțite de „aplicarea violenței asupra persoanelor” și „acțiuni care se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie 3 deosebită”, însă din probele administrate la materialele cauzei penale, și anume din conținutul raportului de expertiză medico-legală nr. 2729D din 17.11.2015 rezultă că părții vătămate i-au fost cauzate vătămări corporale neînsemnate. În speță, actele de huliganism săvârșite de inculpatul Valeriu Cucu, se delimitează de vătămarea intenționată a integrității corporale pretins comisă de inculpat, de motivele, scopurile și circumstanțele acțiunilor săvârșite de către acesta. Vătămarea intenționată a integrității corporale a persoanei, la caz partea vătămată Vladimir Secară, nefiind dovedită, calificarea urmând a fi efectuată în temeiul art. 354 Cod Contravențional, ca huliganismul nu prea grav. Or, declarațiile părții vătămate în partea ce ține de faptul că inculpatul Valeriu Cucu l-ar fi apucat de gât cu mâna și îl sugruma și i-ar fi aplicat o lovitură cu pumnul în regiunea toracică sunt declarative și nu sunt susținute prin probe pertinente și concludente, mai mult ca atât, conform actului de învinuire, inculpatului i s-a înaintat învinuirea doar în faptul că a aplicat părții vătămate o lovitură cu piciorul drept în spate, de la care acesta a căzut de pe platforma care înlesnește încărcarea și descărcarea mărfurilor. Astfel, prin probele administrate la materialele cauzei, instanța de apel a conchis că intenția și scopul acțiunilor inculpatului se bazează pe relațiile reciproc ostil survenite între acesta și partea vătămată la terminalul vamal Cricova, dar nu în baza acțiunilor huliganice, manifestate prin cauzarea de careva prejudicii sănătății, din care motive, instanța de apel nu poate reține învinuirea adusă inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal. Prin urmare, instanța de apel a constatat că, acțiunile inculpatului nu cuprind elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal, motiv pentru care faptele inculpatului urmează a fi reîncadrate în baza art. 354 Cod Contravențional - huliganismul nu prea grav, adică acostarea jignitoare în locuri publice a persoanei fizice, alte acțiuni similare ce tulbură ordinea publică și liniștea persoanei fizice. Instanța de apel a subliniat că, doar faptul acostării jignitoare în locuri publice a persoanei sau comiterea de către inculpatul Valeriu Cucu a altor acțiuni similare ce încalcă normele morale, tulbură ordinea publică a fost pe deplin confirmată prin materialele cauzei, și anume prin declarațiile părții vătămate care a indicat că nu știe de la ce s-a iscat conflictul, inculpatul s-a apropiat de el și l-a bruscat, folosind cuvinte necenzurate, prin declarațiile martorului Ion Sîrbu care a indicat că inculpatul Valeriu Cucu a vorbit urât față de partea vătămată, comunicând că nu ține minte unde l-a lovit pe partea vătămată cu piciorul, prin declarațiile martorului Iacubov Vasile care a relatat că Valeriu Cucu i-a făcut observație lui Vladimir Secară că ultimul să se calmeze, după care Valeriu Cucu l-a împins, iar Vladimir Secară a sărit de pe rampă. 4 Tot în acest sens, instanța de apel a reținut inclusiv și declarațiile inculpatului Valeriu Cucu care a indicat că s-a îndreptat spre Vladimir Secară și l-a bruscat cu mâna stângă. La fel, instanța de apel a remarcat că conform rechizitoriului, inculpatului i-au fost incriminate comiterea acțiunilor care prin conținutul lor se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită. În acest sens, instanța de apel reține că acțiunile care prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, trebuie deosebite de acțiunile care formează contravenția de huliganism nu prea grav prevăzută de art. 354 Cod Contravențional. Amploarea acțiunilor care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, este de o asemenea natură încât produce nu indignarea izolată a unei persoane, nu un comentariu negativ particular, dar a unei colectivități de persoane care asistă la/sau iau cunoștință de fapta săvârșită. Pentru a atinge gradul prejudiciabil al unei infracțiuni, acțiunile respective trebuie să producă o rezonanță socială considerabilă, revoltând la maxim opinia publică, tulburând pentru mult timp buna desfășurare a relațiilor interumane. Din probele administrate la materialele cauzei penale, instanța de apel a stabilit că inculpatul aflându-se în loc public, a inițiat un conflict cu partea vătămată, l-a acostat în mod jignitor și în urma căruia i-a aplicat o lovitură cu piciorul drept în spate, de la ce acesta a căzut de pe platforma care înlesnește încărcarea și descărcarea mărfurilor. În contextul stării de fapt stabilite în baza probelor administrate la dosar, instanța de apel nu a încadrat acțiunile inculpatului ca fiind caracterizate prin cinism sau obrăznicie deosebită, care să fi produs indignarea unei colectivități de persoane, care să fi revoltat la maxim opinia publică, tulburând pentru mult timp buna desfășurare a relațiilor interumane de la locul faptei. Or, din declarațiile părții vătămate rezultă că în preajmă erau persoane care verificau mașina, erau hamali care descărcau mărfurile, dar ei nu au vrut să se implice ca să nu umble pe drum, doar un hamal a vrut să vină în calitate de martor. Din declarațiile martorului Ion Sîrbu rezultă că partea vătămată a chemat poliția, iar ei s-au apucat de lucru. Astfel, instanța de apel a stabilit că, inclusiv prin declarațiile părții vătămate Vladimir Secară, declarațiile martorului Ion Sîrbu nu s-a stabilit faptul că acțiunile comise de inculpatul Valeriu Cucu au stârnit indignarea întregii colectivități de persoane aflate la fața locului, că ar fi fost revoltat la maxim opinia publică și că ar fi tulburată pentru mult timp buna desfășurare a relațiilor de la locul faptei, din care motive, instanța de apel nu a constatat că acțiunile inculpatului au fost însoțite de un cinism și obrăznicie deosebită. Or, în acest sens, acuzatorul de stat nu s-a isprăvit cu 5 sarcina de a administra probe care să dovedească „dincolo de orice dubiu rezonabil” vinovăția inculpatului în comiterea faptei prejudiciabile incriminate. Astfel, în cadrul cercetării judecătorești s-a stabilit cu certitudine că vina inculpatului în comiterea contraveniției prevăzute de art. 354 Cod Contravențional a fost dovedită integral prin cumulul de probe prezentate și examinate de instanță de judecată, inclusiv prin declarațiile părții vătămate Vladimir Secară, declarațiile martorilor Ion Sîrbu, Vasile Iacubov, precum și probele administrate la faza urmăririi penale. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (2) Cod Contravențional. termenul de prescripție a răspunderii contravenționale este de 1 an, iar în conformitate cu prevederile art. 441 alin. (1) lit. b) Cod Contravențional, procesul contravențional pornit încetează dacă se constată unul din temeiurile prevăzute la art. 3 alin. (3), art. 4 alin. (3), art. 20-31. Analizând situația de fapt stabilită și raportând-o la temeiurile de drept aplicabile cazului examinat, instanța de apel ajunge la concluzia că procesul contravențional în privința lui Valeriu Cucu în baza art. 354 Cod Contravențional urmează a fi încetat, pe motivul intervenirii prescripției răspunderii contravenționale, deoarece din momentul comiterii faptei - au trecut peste 1 an de zile, fiind expirat termenul de prescripție de tragere la răspundere contravențională. În ceea ce privește solicitarea părții apărării privind pronunțarea unei sentințe de achitare în privința inculpatului Valeriu Cucu, instanța de apel a stabilit că, acțiunile inculpatului nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal, dar a contravenției prevăzute de art. 354 Cod Contravențional. Iar, cu referire la soluția propusă de avocatul Vasile Țurcan privind recalificarea acțiunilor inculpatului în baza art. 78 Cod Contravențional „vătămarea integrității corporale”, instanța de apel în urma aprecierii probelor administrate la materialele cauzei a constatat că, Valeriu Cucu aflându-se în loc public, a inițiat un conflict cu Vladimir Secară, l-a acostat în mod jignitor și în urma căruia i-a aplicat acestuia o lovitură cu piciorul drept în spate, în acest sens, fiind constatat că acțiunile lui Valeriu Cucu întrunesc elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art. 354 Cod Contravențional. Cu referire la solicitarea acuzatorului de stat privind încasarea de la inculpatul Valeriu Cucu a cheltuielilor de judecată în sumă de 57 lei, suportate în legătură cu efectuarea expertizei medico-legale, instanța de apel a apreciat ca fiind nefondată cerința acuzatorului de stat privind încasarea de la inculpatul Valeriu Cucu a cheltuielilor de judecată în mărime de 57 lei, suportate în legătură cu efectuarea expertizei medico-legale, or, la data efectuării expertizei judiciare - 23.11.2015, legea procesual-penală reglementa că „plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile prevăzute la alin. (1) se face din contul mijloacelor bugetului de stat” - art. 143 alin. (2) 6 Cod procedură penală, până la modificările operate prin Legea RM nr. 316 din 22.12.2017, în vigoare din 09.02.2018 „pentru modificarea și completarea unor acte legislative”. Astfel, în conformitate cu art. 3 alin. (1) Cod procedură penală, (1) În desfășurarea procesului penal se aplică legea care este în vigoare în timpul urmăririi penale sau al judecării cauzei în instanța judecătorească.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către procuror care în temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, solicită casarea totală a deciziei, cu menținerea sentinței fără modificări. În motivarea celor solicitate procurorul subliniază că, instanța de fond a pronunțat o sentință corectă și întemeiat a stabilit că faptele inculpatului au fost săvârșite într-un loc public. De asemenea, procurorul susține dezacordul cu aprecierea probelor dată de către instanța de apel, or, la materialele cauzei acuzarea a adus suficiente probe care demonstrează că inculpatul a comis infracțiunea de huliganism prevăzută de art. 287 alin. (1) Cod penal.

Judecând recursul ordinar declarat în raport cu materialele cauzei și ținând cont de opinia avocatului Vasile Țurcan în numele inculpatului expusă în referință, Colegiul penal lărgit concluzionează asupra admiterii recursului din următoarele considerente. Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. 7 De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel când faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Astfel, ținând cont de cele indicate mai sus, Colegiul penal lărgit conchide că sunt incidente în caza dedusă judecății temeiurile de drept pentru declararea recursului ordinar prevăzute la pct. 6) și 12) ale alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală. Subsidiar, Colegiul penal lărgit susține că, conform art. 385 alin. (1) pct. 1) – 4) Cod de procedură penală, la adoptarea sentinței, instanța de judecată soluționează chestiunile dacă a avut loc fapta de săvârșirea căreia este învinuit inculpatul, dacă această faptă a fost săvârșită de inculpat, dacă fapta întrunește elementele infracțiunii și de care anume lege penală este prevăzută ea, dacă inculpatul este vinovat de săvârșirea acestei infracțiuni. Potrivit art. 394 alin. (1) pct. 1) și 2) Cod de procedură penală, partea descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită, indicându-se locul, timpul, modul săvârșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii, probele pe care se întemeiază concluziile instanței de judecată și motivele pentru care instanța a respins alte probe. În acest sens, instanța de recurs ordinar remarcă că, instanța de apel recalificând acțiunile inculpatului de la art. 287 alin. (1) Cod penal la art. 354 Cod contravențional, a stabilit fapta după cum urmează ,,Valeriu Cucu la 04 noiembrie 2015, în jurul orei 10:00, aflându-se în loc public și anume pe teritoriul terminalului amplasat pe str. Ciorescu, 1, com. Stăuceni a inițiat un conflict cu cet. Vladimir Secară, l-a acostat în mod jignitor și în urma căruia i-a aplicat acestuia o lovitură cu piciorul drept în spate, de la ce acesta a căzut de pe platforma care înlesnește încărcarea și descărcarea mărfurilor, iar ca rezultat conform raportului de expertiză medico-legală nr. 2729D din 17.11.2015 la cet. Vladimir Secară s-a constatat vătămare neînsemnată. Astfel, Colegiul penal lărgit consideră necesar de a accentua că infracțiunea de huliganism prevăzută la art. 287 Cod penal, trebuie delimitată de alte fapte nepenale, în particular de contravenția prevăzută la art. 354 Cod contravențional, or, huliganismul incriminat de norma penală, în afară de prezența acțiunii principale – încălcarea grosolană a ordinii publice, presupune și prezența unei acțiuni adiacente – acțiune exprimată, alternativ, prin: aplicarea violenței asupra persoanelor, amenințarea cu aplicarea violenței asupra persoanelor opunerea de rezistență violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice. În speța dată, suntem în prezența unor astfel de acțiuni, or, la materialele cauzei penale este raportul de expertiză medico-legală nr. 2729D din 17.11.2015 prin care s-a 8 constatat că părții vătămate i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de echimoză la nivelul gâtului pe dreapta, care se califică ca vătămare neînsemnată (f.d. 43, vol. I). De asemenea, Colegiul penal lărgit reamintește că, în cazul în care făptuitorul nu se limitează la acostarea jignitoare în locurile publice a persoanelor fizice și tulbură ordinea publică, dar pe lângă aceasta mai recurge și la aplicarea violenței, la amenințarea cu aplicarea violenței sau la opunerea de rezistență violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice, acțiunile acestuia urmează a fi calificate conform dispozițiilor art. 287 Cod penal. În aceste circumstanțe, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că, instanța de apel a pronunțat o decizie contradictorie, or, recalificând acțiunile inculpatului își motivează poziția precum că fapta comisă de către inculpat nu depășește gradul de pericol social al unei contravenții, însă descrie fapta după indicii huliganismului. Situația descrisă mai sus, nu poate fi corectată în instanța de recurs, deoarece instanța de apel nu a soluționat fondul cauzei. Eroarea comisă nu oferă posibilitatea instanței de recurs de a concluziona asupra corectitudinii aprecierii probelor și încadrării juridice a acțiunilor inculpatului de către instanță, or, conform art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor pentru examinarea cauzelor în primă instanță. Totodată, instanța de recurs ordinar nu poate menține sentința primei instanțe, deoarece instanța de apel judecând apelul declarat de către avocatul Vasile Țurcan în numele inculpatului care a solicitat achitarea ultimului, nu s-a expus asupra motivelor indicate în cererea de apel, limitându-se doar la recalificarea acțiunilor inculpatului. Subsecvent, Colegiul penal subliniază că, justiția nu doar trebuie făcută, trebuie să se și vadă că s-a făcut justiție ,,Not only must Justice be done; it must also be seen to be done", astfel pentru a respecta dreptul la un proces echitabil și garanțiile acestuia, instanța de recurs casează decizia și dispune rejudecarea cauzei în aceiași instanță într- un alt complet de judecată. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 414 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele acesteia, totodată să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra tuturor motivelor invocate în apel, să verifice și să aprecieze profund probele administrate în instanța de fond și cea de apel în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei ținând cont de motivele expuse în pct. 6 al prezentei decizii, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală. 9 Rezumând cele menționate, încălcările enunțate determină incontestabil Colegiul penal lărgit să concluzioneze asupra necesității de a casa decizia instanței de apel cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță, în alt complet de judecată.

În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e : admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău Valentina Bradu, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 noiembrie 2019, în cauza penală în privința inculpatului Cucu Valeriu XXXXX, și dispune rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă căilor de atac. Pronunțarea integrală la 07 iulie 2020. Președinte Iurie Diaconu Judecători Ion Guzun Liliana Catan Victor Burduh Nicolae Craiu 10