1ra-501/20 — art. 287 al. 1 CP

1ra-501/20 — art. 287 al. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-501/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

26 februarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal în componență:

Președinte – Iurie Diaconu,

Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Aurelia Mîrzîncu în numele inculpatului Iurie Gheorghița, prin care solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 octombrie 2019, în

cauza penală, în privința inculpatului

Gheorghiță Iurie XXXXX, născut la XXXXX, originar

și domiciliat în XXXXX.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 29.08.2017 până la 19.07.2019;

Instanța de apel de la 15.08.2019 până la 15.10.2019;

Instanța de recurs de la 29.11.2019 până la 26.02.2020.

a c o n s t a t a t :

Gheorghiță a fost recunoscut culpabil în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287

alin. (1) Cod penal și i-a fost stabilită o pedeapsă, sub formă de amendă în mărime de

600 unități convenționale, echivalentul sumei de 30 000 lei.

Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Sergiu Ciobanu a fost admisă parțial,

prin care s-a dispus încasarea de la inculpatul Iurie Gheorghiță în beneficiul părții

vătămate Sergiu Ciobanu prejudiciul moral cauzat ca urmare a acțiunilor ilicite în

mărime de 10 000 lei, iar pretențiile privind încasarea prejudiciului material în sumă de

2 400 lei, au fost respinse ca neîntemeiate.

S-a dispus încasarea de la inculpatul Iurie Gheorghiță în beneficiul statului

cheltuielile judiciare pentru efectuarea expertizei judiciare în mărime de 320 lei.

23 februarie 2017, ora 20:30 min., aflându-se în stare de ebrietate, la etajul 9 în scara

blocului locativ din strada XXXXX, acționând cu intenții huliganice, cu încălcarea

grosolană a ordinii publice, a lovit puternic de câteva ori cu piciorul în ușa dintre hol și

balcon, producând o tulburare puternică a liniștii locatarilor, și ulterior, la intervenția

proprietarului apartamentului cu nr.XXXXX, Sergiu Ciobanu care a încercat să-l

1

calmeze, el, continuându-și acțiunile sale criminale, manifestate prin opunerea de

rezistență violentă acestuia, cu o deosebită obrăznicie, i-a aplicat pe neașteptate câteva

lovituri cu pumnul în față, ca urmare cauzându-i conform raportului de expertiză

judiciară nr.1034/D din 15.05.2017, vătămări corporale ușoare cu dereglarea de scurtă

durată a sănătății exprimate prin traumă craniu-cerebrală închisă manifestată prin

comoție cerebrală, edeme ale țesuturilor moi cu suprafața echimotică la nivelul feței pe

stânga, edem al țesuturilor moi la nivelul nasului, edeme ale țesuturilor moi cu

suprafața echimotică și excoriație la nivelul buzei superioare și edem al țesuturilor moi

cu suprafața echimotică la nivelul buzei inferioare.

Astfel, inculpatul a comis infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (1) Cod penal,

huliganismul conform indicilor ,,acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică,

însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea

violențe, de opunerea de rezistență violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane care

curmă actele huliganice, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un

cinism sau obrăznicie deosebită”.

solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu adoptarea unei noi hotărâri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care a-i stabili lui Iurie Gheorghiță

pedeapsa sub formă închisoare pe un termen de 1 an și 5 luni, cu executarea pedepsei

stabilite în penitenciare de tip semiînchis.

În motivarea solicitărilor, procurorul a indicat că, instanța de fond nu a ținut cont

de circumstanțele comiterii infracțiunii, atitudinea criminală a inculpatului față de

consecințele comiterii infracțiunii și eventualele consecințe.

De asemenea, apelantul a menționat că, la stabilirea pedepsei inculpatului,

instanța urma să ia în considerație faptul că acesta nu este angajat în câmpul muncii,

anterior a fost condamnat pentru comiterea unor infracțiuni similare.

2019, a fost admis apelul declarat de către procuror casată parțial sentința, și pronunțată

o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță în partea stabilirii

pedepsei penale inculpatului, după cum urmează:

,,Se numește pedeapsa lui Iurie Gheorghiță pe art. 287 alin. (1) Cod penal, sub formă de

închisoare pe un termen de 1 an și 4 luni.

Conform prevederilor art. 90 Cod penal, de suspendat condiționat executarea pedepsei

închisorii, cu fixarea unei perioade de probațiune de 4 ani, cu obligarea lui Iurie Gheorghiță să

nu schimbe domiciliul sau reședința fără permisiunea organului competent și să participe la

programe probațiunile. În rest, sentința se menține”.

2

4.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel conform materialelor din

dosar și probelor cercetate, prezentate instanței de apel, precum și probelor

administrate de instanța de fond, cercetate suplimentar în ședința instanței de apel, a

constatat că, la pronunțarea sentinței instanța de judecată corect a stabilit

circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că inculpatul Iurie

Gheorghiță a săvârșit faptele imputate lui.

Astfel, instanța de apel a menționat că în pofida faptului că inculpatul nu și-a

recunoscut vina în cele imputate, vinovăția ultimului a fost demonstrată prin cumulul

de probe administrat în respectiva cauză penală, și anume: declarațiile părții vătămate

Sergiu Ciobanu (f.d. 164-169); declarațiile martorilor Lilia Ciobanu (f.d 170-171), Elena Jivilic

(f.d. 172-173), Sergiu Cojocaru (f.d. 174), Serghei Macogonciuc (f.d. 175-176), Evdochia

Macogonciuc (f.d. 177-178); înștiințarea 902 (f. d. 5); procesul-verbal de consemnare a faptelor

constatate din 12.04.2017 (f. d. 7); raportul inspectorului BRO al DP mun. Chișinău (f. d. 12);

procesul-verbal de sesizare despre săvârșirea sau pregătirea pentru săvârșirea infracțiunii din

26.04.2017 (f. d. 24); raportul de expertiză judiciară cu nr.1034/D din 15.05.2017 (f. d. 32-33);

procesul-verbal de confruntare din 26.06.2017, între partea vătămată și bănuitul Iurie

Gheorghiță (f. d. 39-40).

În această ordine de idei, instanța de apel a ajuns la concluzia că, probele

menționate mai sus sunt pertinente și utile, coroborează cu întreaga sistemă de probe

și demonstrează cu certitudine vina inculpatului în comiterea infracțiunii imputate,

prevăzută de art. 287 alin. (1) Cod penal, după indicii calificativi „huliganismul, adică

acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra

persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, de opunerea de rezistență

violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice, precum

și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită".

De asemenea, instanța de apel a menționat că, nerecunoașterea vinovăției de

către Iurie Gheorghiță în comiterea huliganismului imputat nu echivalează cu achitarea

lui, deoarece circumstanțele stabilite și probele analizate și enumerate, dovedesc cu

certitudine comiterea de către dânsul a faptelor încriminate și o califică ca o metodă de

apărare, or, persoana care pe parcursul procesului penal are calitatea procesuală de

bănuit, învinuit sau inculpat nu poate fi urmărită penal pentru depunerea declarațiilor

intenționat false, decât în cazurile expres prevăzută de legea procesual penală.

Mai mult decât atât, instanța de apel a conchis că, deși inculpatul în cadrul

examinării cauzei în instanța de fond nu și-a recunoscut vina, dânsul nu a atacat

sentința cu apel, ceea ce denotă că în mod tacit a fost de acord cu faptele imputate.

Cu referire la numirea pedepsei inculpatului, instanța de apel a subliniat că,

instanța de fond, la numirea felului și măsurii de pedeapsă a ținut cont de unele

3

circumstanțe reale și personale, cum ar fi: caracterul și gradul de pericol social și

prejudiciabil al infracțiuni, conform prevederilor art. 16 alin. (3) Cod penal se referă la

infracțiuni mai puțin grave, însă n-a ținut cont și de personalitatea infractorului, care

anterior a mai comis infracțiuni, fiind condamnat de 2 ori, în același rând pentru

săvârșirea unor infracțiuni contra patrimoniului și anume: prin sentința Judecătoriei

Buiucani, mun. Chișinău din 27 mai 2014 în baza art. 186 alin. (2) lit. b și d) Cod penal

a fost liberat de pedeapsa penală și i s-a aplicat măsura de constrângere cu caracter

educativ sub formă de avertisment (f. d. 48, 49), iar prin sentința Judecătoriei Buiucani,

mun. Chișinău din 26 mai 2015 a fost încetat procesul penal în privința lui pe art. 186

alin. (2) lit. d) Cod penal pe motivul împăcării părților (f. d. 51).

Astfel, inculpatul fiind condamnat anterior, a continuat activitatea infracțională,

ceea ce denotă faptul că este predispus de a comite infracțiuni.

Subsecvent, instanța de apel a menționat că, procurorul în rechizitoriu indică că,

Iurie Gheorghiță a săvârșit huliganismul imputat în stare de ebrietate, însă n-a reținut

starea de ebrietate ca circumstanță agravantă (f. d. 79), așadar, instanța nu va reține în

privința inculpatului, starea de ebrietate ca circumstanță agravantă, dar a menționat că

instanța de fond a constatat cu certitudine că Iurie Gheorghiță a comis infracțiunea fiind

în stare de ebrietate și, din acest punct de vedere, aceasta circumstanță îl caracterizează

negativ.

De asemenea, instanța de apel a luat în calcul faptul că inculpatul nu și-a

recunoscut și nu și-a conștientizat vina, la nivelul de înțelegere a situației în care s-a

pomenit, prin urmare nu se căiește.

Astfel, instanța de apel a conchis că, pedeapsa sub formă de amendă este prea

blândă în raport cu infracțiunea comisă și personalitatea inculpatului.

În aceasta ordine de idei, instanța de apel a indicat că, îndreptarea și reeducarea

inculpatului este posibilă doar cu aplicarea pedepsei sub formă de închisoare pe un

termen de 1 an și 4 luni, iar în temeiul art. 90 Codul penal, a-i suspenda condiționat

executarea pedepsei închisorii aplicate inculpatului stabilindu-i o perioadă de

probațiune de 4 ani, pedeapsa fiind proporțională cu faptele comise, or, inculpatul se

v-a afla 4 ani sub supravegherea strictă a colaboratorilor serviciului de probațiune.

Aurelia Mîrzîncu în numele inculpatului, prin care solicită casarea acesteia, rejudecarea

cauzei cu menținerea sentinței fără modificări.

În motivarea cerințelor sale, avocata susține că, instanța de apel la numirea

pedepsei nu a ținut cont de prevederile art. 61 și 75 Cod penal, mai mult aceasta nu a

luat în calcul că partea vătămată a solicitat menținerea sentinței primei instanțe.

4

De asemenea, recurenta susține că instanța de apel nu a ținut cont de garanțiile

unui proces echitabil și eronat a dispus încasarea de la inculpatul Iurie Gheorghiță în

beneficiul statului cheltuielile judiciare pentru efectuarea expertizei judiciare în mărime

de 320 lei, deoarece aceste cheltuieli urmează a fi achitate din bugetul statului.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din

următoarele considerente.

Din textul recursului rezultă că, recurentul este de acord cu starea de fapt stabilită

de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor săvârșite de către

inculpatul Iurie Gheorghiță și din aceste considerente, instanța de recurs nu se va

expune asupra acestor aspecte, dar avocata Aurelia Mîrzîncu își exprimă dezacordul cu

pedeapsa aplicată, astfel semnalând temeiul de casare stipulat de art. 427 alin. (1) pct.

10) Cod de procedură penală, care prevede că hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de către instanțele de fond, în cazul

când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Însă, instanța de recurs ordinar consideră că, pedeapsa individualizată

inculpatului, corespunde atât principiului proporționalității, cât și scopului pedepsei

penale.

Reieșind din prevederile art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de

constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului, care are

drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea acestuia, cât și din partea altor

persoane.

Potrivit art. 75 alin. (1) Cod penal, la stabilirea categoriei și termenului pedepsei

penale, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul

acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori

agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

La caz, Colegiul penal constată că, infracțiunea săvârșită de către inculpat, este

prevăzută de art. 287 alin. (1) Cod penal și se pedepsește cu închisoare de până la 3 ani.

Conform art. 16 alin. (3) Cod penal, infracțiuni mai puțin grave se consideră

faptele pentru care legea penală prevede pedeapsa maximă cu închisoare pe un termen

de până la 5 ani inclusiv. Astfel, instanța de recurs remarcă că, inculpatul a săvârșit o

infracțiune mai puțin gravă.

Așadar, în concluzie Colegiul penal statuează că, instanța de apel corect a stabilit

pedeapsa inculpatului, conducându-se de principiul individualizării pedepsei (art. 7

5

Cod penal) în coroborare cu criteriile generale de individualizare a pedepsei art. 75 alin.

(1) Cod penal.

De asemenea, Colegiul penal concluzionează că instanța de apel corect a

menționat că, ,,(…)instanța de fond, la numirea felului și măsurii de pedeapsă a ținut cont de

unele circumstanțe reale și personale, cum ar fi: caracterul și gradul de pericol social și

prejudiciabil al infracțiuni, conform prevederilor art. 16 alin. (3) Cod penal se referă la

infracțiuni mai puțin grave, însă n-a ținut cont și de personalitatea infractorului, care anterior

a mai comis infracțiuni, fiind condamnat de 2 ori, în același rând pentru săvârșirea unor

infracțiuni contra patrimoniului și anume: prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău

din 27 mai 2014 în baza art. 186 alin. (2) lit. b și d) Cod penal a fost liberat de pedeapsa penală

și i s-a aplicat măsura de constrângere cu caracter educativ sub formă de avertisment (f. d. 48,

49), iar prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 26 mai 2015 a fost încetat

procesul penal în privința lui pe art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal pe motivul împăcării părților

(f. d. 51)” (vezi pct. 4.1. din prezenta decizie).

Cu referire la alegația avocatei precum că, instanța de apel eronat nu a ținut cont

de faptul că, partea vătămată a solicitat menținerea sentinței primei instanțe, Colegiul

penal o respinge ca fiind neîntemeiată, or, în cazul săvârșirii unei infracțiuni instanța

de judecată este singura în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de

individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis acea infracțiune, având

deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama

de regulile și principiile prevăzute de Codul penal la stabilirea felului, duratei ori a

cuantumului pedepsei.

Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a

tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei

pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal, în baza căruia

a fost condamnat inculpatul.

De asemenea, se reține că la individualizarea pedepsei trebuie avut în vedere

principalul criteriu - gradul de pericol social al faptei săvârșite, care se măsoară după

cuantumul pedepsei prevăzute de textul incriminator, urmând ca celelalte două criterii

alăturate și distincte - persoana infractorului și împrejurările care atenuează sau

agravează răspunderea penală, să fie avute în vedere după ce instanța și-a format

opinia cu privire la gradul de pericol social concret al activității infracționale săvârșite.

Mai mult decât atât, după cum rezultă din textul deciziei atacate, Colegiul penal

constată că, instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu art. 417 alin. (1) pct.

8) Cod de procedură penală, decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus

la pronunțarea deciziei recurate, or, în fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor

prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și întemeiată, soluție pe care

6

instanța de recurs și-o însușește pe deplin și a cărei reluare nu se mai impune, având în

vedere și faptul că verificând hotărârea atacată în raport cu prevederile art. 424 alin. (2)

Cod de procedură penală, temeiuri de casare a acesteia nu s-au stabilit.

Prin urmare, instanța de recurs ordinar conchide că nu s-a comis eroarea de drept

prevăzută în pct. 10) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, la care face referință

recurentul, deci nu persistă temeiul de casare a soluției adoptate, pedeapsa stabilită

inculpatului fiind aplicată de către instanța de apel în conformitate cu legea și în limitele

acesteia, din care considerente se impune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit

neîntemeiat.

De asemenea, instanța de recurs ordinar subliniază poziția contradictorie a

recurentei, or, ultima solicită menținerea sentinței, însă susține dezacordul cu încasarea

de la inculpat a cheltuielilor judiciare în beneficiul statului.

Astfel, Colegiul penal respinge ca fiind eronată solicitarea avocatei Aurelia

Mîrzîncu, și nu se va expune asupra acestor alegații nefondate, or, instanța de apel a

menținut sentința în această parte, iar instanța de fond a dat o explicație clară în partea

încasării de la inculpat în beneficiul statului suma de 320 lei, cheltuieli judiciare

suportate pentru efectuarea raportului de expertiză nr. 1034/D din 15.05.2017 (f.d. 32-

33).

Astfel, împrejurările enunțate denotă în mod concludent că, instanța de apel nu

a comis erori de drept în raport cu motivele invocate de către recurentă, că hotărârea

atacată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și că recursul ordinar este vădit

neîntemeiat.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de către avocatul Aurelia Mîrzîncu

în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 15 octombrie 2019, în cauza penală în privința lui Gheorghiță Iurie XXXXX, ca fiind

vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 26 martie 2020.

Președinte: Iurie Diaconu

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

7