1ra-2117/19 — Art. 287 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Hâncești, sediul Ialoveni din 11 ianuarie 2019, Bîrsa Nicolai a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 550 unități convenționale, ceea ce constituie 27.500 lei. Acțiunea civilă înaintată de Pogor Vasilisa către Bîrsa Nicolai privind repararea prejudiciului material a fost admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă. Acțiunea civilă înaintată de Pogor Vasilisa către Bîrsa Nicolai privind repararea prejudiciului moral a fost admisă parțial, fiind dispusă încasarea din contul lui Bîrsa Nicolai în beneficiul părții vătămate suma de 5000 lei, drept compensație pentru prejudiciul moral cauzat.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță, în fapt, a constatat că, la 23 iulie 2017, Bîrsa Nicolai, fiind în stare de ebrietate alcoolică, aproximativ pe la ora 22:00, aflându-se pe terasa dotată cu mese și scaune a magazinului „Bîrsa Natalia” din XXXXX, într-un loc accesibil publicului, în prezența a circa 15 persoane ce se aflau la acea terasă, fără careva motive, din intenții huliganice și ca fapta să fie auzit și văzut de două și mai multe persoane, manifestând o vădită lipsă de respect 1 față de societate, a numit-o cu cuvinte necenzurate, pe Pogor Vasilisa, după care a apucat-o de ceafă cu mâna și a izbit-o jos, iar în rezultat ultima a căzut în genunchi. După ce partea vătămată s-a ridicat de jos, Bîrsa Nicolai, i-a aplicat o lovitură cu mâna după ceafă, concomitent împingând-o din nou jos, la care Pogor Vasilisa a căzut iarăși în genunchi, iar Bîrsa Nicolai a tras-o de după cap de păr, târând-o de pe scările magazinului în drum, unde numind-o cu cuvinte necenzurate, i-a aplicat lovituri cu picioarele peste diferite părți ale corpului, ca rezultat cauzându-i Vasilisei Pogor leziuni corporale sub formă de traumă cranio - cerebrală închisă, comoție cerebrală, echimoze la nivelul membrelor superioare, gamba stângă, echimoze cu excoriații la nivelul gambei drepte, care potrivit Raportului de expertiză judiciară nr. 1783/D din 08 septembrie 2017 se califică ca vătămare ușoară, fapt ce a dus la încălcare grosolană a ordinii publice.

Legalitatea și temeinicia sentinței de condamnare, a fost atacată cu apel de către avocatul Bogos Alexandru în numele părții vătămate solicitând casarea parțială acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie admisă integral acțiunea civilă a părții vătămate și a încasa din contul lui Bîrsa Nicolai în beneficiul lui Pogor Vasilisa prejudiciul moral în sumă de 10.000 lei, prejudiciul material în sumă de 5300 lei, cât și cheltuielile suportate pentru asistență juridică. În motivarea apelului apărătorul-apelant a invocat următoarele: - partea vătămată a fost internată la IMSP Institutul de Medicină de Urgență unde a suferit și i-au fost aplicate diverse tratamente ,a administrat mai multe tipuri de medicamente pentru ameliorarea stării de sănătate, la fel, Pogor Vasilisa a fost supusă la mai multe investigații pentru a putea stabili starea de sănătate și posibilitatea de a stabiliza starea de sănătate; - instanța de fond a reținut asupra faptului că în cadrul cauzei penale și prin acțiunea civilă depusă de către partea vătămată, referitor la prejudiciul material, nu au fost prezentate careva probe în susținerea acțiunii civile în partea materială, ori această constatare nu corespunde realității, deoarece au fost prezentate în cadrul cauzei penale mai multe bonuri de casă pentru achitarea serviciilor medicale și pentru achitarea medicamentelor, cât și rețete, recomandări și concluzii medicale cu referire la tratamentul și investigațiile efectuate și a cheltuielilor materiale suportate. Astfel, autorul apelului obiectează împotriva admiterii acțiunii civile a părții vătămate referitor la prejudiciul material în principiu, deoarece partea vătămată este pusă în situația de a-și recupera prejudiciul material suportat în cadrul procedurii civile; - reparațiile morale acordate de către instanța de judecată sunt nemotivat de mici în coraport cu circumstanțele cauzei și anume, că inculpatul a comis acțiunile agresive îndreptate împotriva victimei în public de față cu alte persoane, cu alți consăteni în terasa unui magazin din centrul satului, agresiunile având o tentă clară de suprimare a voinței părții vătămate prin faptul că învinuitul a apucat-o pe victimă 2 de păr, a târât-o pe scări și pe jos, dorind astfel să-și împuie supremația fizică cât și cea morală asupra unei tinere neajutorate; - Bârsa Nicolai, urmează să achite reparații morale, materiale și alte cheltuieli legate de prezentul proces penal în beneficiul lui Pogor Vasilisa, iar pretențiile formulate și înaintate sunt motivate în întregime și urmează să fie admise integral, prejudiciul moral îl apreciază la suma de 10.000 lei, iar cel material la suma de 5300 lei, sumele indicate nu depășesc limitele reale ale prejudiciului suportat. La fel, solicită să fie încasate și cheltuielile de reprezentare în instanța de judecată de asistență juridică.

Prin decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 11 iunie 2019, apelul a fost admis, cu casarea parțială a sentinței în partea încasării prejudiciului moral, pronunțând o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care au fost admise pretențiile civile cu privire la încasarea prejudiciului moral, cu încasarea din contul lui Bîrsa Nicolai în beneficiul lui Pogor Vasilisa a prejudiciului moral în sumă de 10.000 (zece mii) lei. În rest sentința atacată a fost menținută. 4.1. În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a reținut că instanța de fond a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului care a fost dovedită cu certitudine și fără echivoc, dând faptei săvârșite încadrarea juridică corespunzătoare materialului probator administrat. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală și care au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Privitor la numirea pedepsei penale, instanța de apel a conchis că, instanța de fond la stabilirea categoriei pedepsei, corect a aplicat prevederile legale, și, în conformitate cu prevederile art. 7, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului. Referitor la acțiunea civilă, instanța de apel a menționat că potrivit art. 220 alin. (1), (2) Cod de procedură penală, acțiunea civilă în procesul penal se soluționează în conformitate cu prevederile prezentului cod. Normele procedurii civile și normele procesului de mediere a litigiilor civile se aplică dacă ele nu contravin principiilor procesului penal și dacă normele procesului penal nu prevăd asemenea reglementări. În conformitate cu art. 225 alin. (2) Cod de procedură penală, la adoptarea sentinței de acuzare, instanța soluționează și acțiunea civilă prin admiterea ei, totală sau parțială, ori prin respingere. 3 Conform art. 1422 alin. (1) și (2) Cod civil, în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferințe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de legislație, instanța de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin echivalent bănesc. Conform art. 1423 Cod civil, mărimea compensației pentru prejudiciul moral se determină de către instanța de judecată și caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în care această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate. Respectiv, fiecare persoană, care pretinde că a suferit, este în drept să-și estimeze prejudiciul moral suferit, dar numai instanța de judecată este împuternicită prin lege să determine mărimea prejudiciului moral prin echivalent bănesc, conducându-se de noțiunea reparării rezonabile, de personalitatea părții vătămate, de circumstanțele cazului concret. Caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice le apreciază instanța de judecată, luând în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, precum și statutul social al persoanei vătămate. Mărimea prejudiciului moral de către partea vătămată Pogor Vasilisa în cuantum de 10.000 lei, a fost dovedit în cuantumul cerut, și mai mult, este reținut faptul că partea vătămată fără îndoială a avut de suferit moral în urma acțiunilor ilegale ale inculpatului, prin faptul că a avut stări de stres, disconfort, dureri suportate, suferințe psihice, de faptul că în urma agresării de către inculpat în loc public, în prezența a mai multor consăteni, fiind târâtă pe scări, dar și de faptul că a fost internată în Institutul de Medicină Urgență, fiind-i aplicate diverse tratamente, a administrat mai multe tipuri de medicamente pentru ameliorarea stării de sănătate, la fel fiind suspusă mai multor investigații, astfel instanța de apel a considerat că mărimea prejudiciului moral pretins de partea vătămată în sumă de 10.000 lei este echitabilă și rezonabilă ținând cont de suferințele psihice și fizice care i-au fost provocate părții vătămate în rezultatul acțiunilor infracționale ale inculpatului. Cu referire la solicitarea părții vătămate Pogor Vasilisa cu privire la încasarea din contul inculpatului a prejudiciului material în sumă de 5522 lei, instanța de apel a considerat că instanța de fond corect a soluționat acțiunea civilă în această parte și a dispus admiterea în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se expună instanța în ordine procedurii civile. În împrejurările enunțate supra, prima instanță a găsit cerințele formulate de partea vătămată Pogor Vasilisa, întemeiate, deoarece a fost constatat faptul juridic necesar apariției răspunderii delictuale: fapta ilicită, vinovăția, raportul cauzal între fapta comisă și prejudiciul adus. 4 Totuși, prima instanță a notat că reprezentantul părții vătămate Pogor Vasilisa deși a anexat un șir întreg de documente medicale, nu au prezentat nici-o probă ce ar justifica temeinicia sumei solicitate. Nu există bonuri de plată ce ar confirma sumele cheltuite pentru tratament și nici dovezi ce ar demonstra mărimea cheltuielilor ce ar urma să fie suportate pentru tratament sau reabilitare. Potrivit art. 387 alin. (3) Cod de procedură penală, în cazuri excepționale când, pentru a stabili exact suma despăgubirilor cuvenite părții civile, ar trebui amânată judecarea cauzei, instanța poate să admită, în principiu, acțiunea civilă, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă. Verificând legalitatea și temeinici sentinței atacate, instanța de apel a conchis că, prima instanță întemeiat a dispus respingerea cerinței acuzării privind încasarea de la inculpat a sumei de 448 lei, ceea ce constituie cheltuielile de judecată pentru plata serviciilor de expertiză.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, avocatul Bogos Alexandru în numele părții vătămate a atacat-o cu recurs ordinar, solicitând casarea parțială a sentinței și a deciziei instanței de apel, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie admisă integral acțiunea civilă referitor la prejudiciul material a părții vătămate Pogor Vasilisa. Încasarea din contul inculpatului în beneficiul lui Pogor Vasilisa, acțiunea civilă, prejudicial moral în sumă de 10000 lei, prejudicial material în sumă de 5300 lei, cît și cheltuielile suportate pentru asistență juridică în sumă de 2000 lei. 5.1. În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului ordinar, că acesta urmează a fi admis. 5.2. Nefiind de acord cu recursul ordinar, avocatul Palii Ion în numele inculpatului a depus referință împotriva recursului, prin care solicit respingerea acestuia, ca fiind nefondat și neîntemeiat.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, fără citarea părților, în baza motivelor invocate în recurs și în raport cu actele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia, din următoarele considerente. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. La caz se reține, că recurentul invocă ca temei de recurs dispozițiile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care prevăd cazurile când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței. 5 Reieșind din conținutul recursului declarat, Colegiul penal constată, că autorul nu contestă starea de fapt stabilită de instanțele de judecată, încadrarea juridică a acțiunilor săvârșite și nici pedeapsa stabilită inculpatului, invocând doar dezacordul cu cuantumul despăgubirii pentru prejudiciului material și moral cauzat părții vătămate și stabilit de către instanța de judecată, din care motiv va fi supusă verificării hotărârea judecătorească contestată doar sub aspectul laturii civile în partea stabilirii prejudiciului material și moral. Verificând materialele cauzei, Colegiul penal constată că, temeiurile invocate de recurent, prevăzute în pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, nu și- au găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Colegiul reține că, instanța de apel examinând apelurile declarate, a menționat că acțiunea referitoare la prejudiciul material a fost admis în principiu cu drepul de a fi soluționat în procedura civilă, iar suma prejudiciului moral a fost încasată de instanța de apel în mărime de 10.000 lei, sumă, solicitată de partea vătămată și deja achitată la data de 20 septembrie 2019, ceea ce se confirmă prin copia cererii la expedierea transferului de bani anexat la dosar (f.d 29, Vol- II). Referitor la cerințele recurentului de încasare a cheltuielilor de judecată -2000 lei, pentru asistența juridică, instanța de recurs consideră că această sumă nu este confirmată legal, fiind anexată copia neconfirmată a bonului de plată, astfel această cerință la moment este neîntemeiată. În viziunea instanței de recurs concluziile expuse pe larg de către instanța de apel în decizia sa, sunt juste iar criticile recurentului nu constituie temeiuri de a răsturna situația în prezenta cauză, ce ar necesita intervenția instanței ierarhic superioare, în sensul casării hotărârii judecătorești adoptate de instanța de apel. Reținând prevederile sus menționate, Colegiul penal conchide că nu există temei legal pentru admiterea recursului ordinar declarat de avocat în numele părții vătămate și, potrivit legii decide inadmisibilitatea lui, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) și alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Alexandru Bogos în numele părții vătămate, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 iunie 2019, în cauza penală în privința lui Bîrsa Nicolai, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată va fi publicată la 30 decembrie 2019. 6 Președinte: Iurie Diaconu Judecători: Liliana Catan Ion Guzun 7