1ra-2117/19 — art. 287 alin. 1 CP

1ra-2117/19 — art. 287 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-2117/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

04 decembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

avocatul Alexandru Bogos în numele părții vătămate, prin care se solicită casarea

sentinței Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni din 11 ianuarie 2019 și deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 iunie 2019, în cauza penală în

privința lui:

Bîrsa Nicolai XXXXX, născut la

XXXXX, originar și locuitor XXXXX

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 28.09.2017 – 11.01.2019;

Instanța de apel: 04.04.2019 - 11.06.2019;

Instanța de recurs: 25.09.2019 – 04.12.2019;

C O N S T A T Ă:

Bîrsa Nicolai a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute la art.

287 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă de amendă în mărime

de 550 unități convenționale, ceea ce constituie 27.500 lei.

Acțiunea civilă înaintată de Pogor Vasilisa către Bîrsa Nicolai privind

repararea prejudiciului material a fost admisă în principiu, urmând ca asupra

cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă.

Acțiunea civilă înaintată de Pogor Vasilisa către Bîrsa Nicolai privind

repararea prejudiciului moral a fost admisă parțial, fiind dispusă încasarea din

contul lui Bîrsa Nicolai în beneficiul părții vătămate suma de 5000 lei, drept

compensație pentru prejudiciul moral cauzat.

iulie 2017, Bîrsa Nicolai, fiind în stare de ebrietate alcoolică, aproximativ pe la ora

22:00, aflându-se pe terasa dotată cu mese și scaune a magazinului „Bîrsa Natalia”

din XXXXX, într-un loc accesibil publicului, în prezența a circa 15 persoane ce se

aflau la acea terasă, fără careva motive, din intenții huliganice și ca fapta să fie

auzit și văzut de două și mai multe persoane, manifestând o vădită lipsă de respect

1

față de societate, a numit-o cu cuvinte necenzurate, pe Pogor Vasilisa, după care a

apucat-o de ceafă cu mâna și a izbit-o jos, iar în rezultat ultima a căzut în genunchi.

După ce partea vătămată s-a ridicat de jos, Bîrsa Nicolai, i-a aplicat o lovitură

cu mâna după ceafă, concomitent împingând-o din nou jos, la care Pogor Vasilisa

a căzut iarăși în genunchi, iar Bîrsa Nicolai a tras-o de după cap de păr, târând-o de

pe scările magazinului în drum, unde numind-o cu cuvinte necenzurate, i-a aplicat

lovituri cu picioarele peste diferite părți ale corpului, ca rezultat cauzându-i

Vasilisei Pogor leziuni corporale sub formă de traumă cranio - cerebrală închisă,

comoție cerebrală, echimoze la nivelul membrelor superioare, gamba stângă,

echimoze cu excoriații la nivelul gambei drepte, care potrivit Raportului de

expertiză judiciară nr. 1783/D din 08 septembrie 2017 se califică ca vătămare

ușoară, fapt ce a dus la încălcare grosolană a ordinii publice.

către avocatul Bogos Alexandru în numele părții vătămate solicitând casarea

parțială acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie admisă integral acțiunea

civilă a părții vătămate și a încasa din contul lui Bîrsa Nicolai în beneficiul lui

Pogor Vasilisa prejudiciul moral în sumă de 10.000 lei, prejudiciul material în sumă

de 5300 lei, cât și cheltuielile suportate pentru asistență juridică.

În motivarea apelului apărătorul-apelant a invocat următoarele:

- partea vătămată a fost internată la IMSP Institutul de Medicină de Urgență

unde a suferit și i-au fost aplicate diverse tratamente ,a administrat mai multe tipuri

de medicamente pentru ameliorarea stării de sănătate, la fel, Pogor Vasilisa a fost

supusă la mai multe investigații pentru a putea stabili starea de sănătate și

posibilitatea de a stabiliza starea de sănătate;

- instanța de fond a reținut asupra faptului că în cadrul cauzei penale și prin

acțiunea civilă depusă de către partea vătămată, referitor la prejudiciul material, nu

au fost prezentate careva probe în susținerea acțiunii civile în partea materială, ori

această constatare nu corespunde realității, deoarece au fost prezentate în cadrul

cauzei penale mai multe bonuri de casă pentru achitarea serviciilor medicale și

pentru achitarea medicamentelor, cât și rețete, recomandări și concluzii medicale

cu referire la tratamentul și investigațiile efectuate și a cheltuielilor materiale

suportate. Astfel, autorul apelului obiectează împotriva admiterii acțiunii civile a

părții vătămate referitor la prejudiciul material în principiu, deoarece partea

vătămată este pusă în situația de a-și recupera prejudiciul material suportat în cadrul

procedurii civile;

- reparațiile morale acordate de către instanța de judecată sunt nemotivat de

mici în coraport cu circumstanțele cauzei și anume, că inculpatul a comis acțiunile

agresive îndreptate împotriva victimei în public de față cu alte persoane, cu alți

consăteni în terasa unui magazin din centrul satului, agresiunile având o tentă clară

de suprimare a voinței părții vătămate prin faptul că învinuitul a apucat-o pe victimă

2

de păr, a târât-o pe scări și pe jos, dorind astfel să-și împuie supremația fizică cât și

cea morală asupra unei tinere neajutorate;

- Bârsa Nicolai, urmează să achite reparații morale, materiale și alte

cheltuieli legate de prezentul proces penal în beneficiul lui Pogor Vasilisa, iar

pretențiile formulate și înaintate sunt motivate în întregime și urmează să fie admise

integral, prejudiciul moral îl apreciază la suma de 10.000 lei, iar cel material la

suma de 5300 lei, sumele indicate nu depășesc limitele reale ale prejudiciului

suportat. La fel, solicită să fie încasate și cheltuielile de reprezentare în instanța de

judecată de asistență juridică.

apelul a fost admis, cu casarea parțială a sentinței în partea încasării prejudiciului

moral, pronunțând o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

prin care au fost admise pretențiile civile cu privire la încasarea prejudiciului moral,

cu încasarea din contul lui Bîrsa Nicolai în beneficiul lui Pogor Vasilisa a

prejudiciului moral în sumă de 10.000 (zece mii) lei.

În rest sentința atacată a fost menținută.

4.1. În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a reținut că instanța de

fond a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului care a fost

dovedită cu certitudine și fără echivoc, dând faptei săvârșite încadrarea juridică

corespunzătoare materialului probator administrat.

Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la

cauza penală și care au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101

Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității

și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării

lor.

Privitor la numirea pedepsei penale, instanța de apel a conchis că, instanța

de fond la stabilirea categoriei pedepsei, corect a aplicat prevederile legale, și, în

conformitate cu prevederile art. 7, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea

infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, precum și scopul

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului.

Referitor la acțiunea civilă, instanța de apel a menționat că potrivit art. 220

alin. (1), (2) Cod de procedură penală, acțiunea civilă în procesul penal se

soluționează în conformitate cu prevederile prezentului cod. Normele procedurii

civile și normele procesului de mediere a litigiilor civile se aplică dacă ele nu

contravin principiilor procesului penal și dacă normele procesului penal nu prevăd

asemenea reglementări.

În conformitate cu art. 225 alin. (2) Cod de procedură penală, la adoptarea

sentinței de acuzare, instanța soluționează și acțiunea civilă prin admiterea ei, totală

sau parțială, ori prin respingere.

3

Conform art. 1422 alin. (1) și (2) Cod civil, în cazul în care persoanei i s-a

cauzat un prejudiciu moral (suferințe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la

drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de

legislație, instanța de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la

reparația prejudiciului prin echivalent bănesc.

Conform art. 1423 Cod civil, mărimea compensației pentru prejudiciul moral

se determină de către instanța de judecată și caracterul și gravitatea suferințelor

psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului

prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în care

această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate.

Respectiv, fiecare persoană, care pretinde că a suferit, este în drept să-și

estimeze prejudiciul moral suferit, dar numai instanța de judecată este împuternicită

prin lege să determine mărimea prejudiciului moral prin echivalent bănesc,

conducându-se de noțiunea reparării rezonabile, de personalitatea părții vătămate,

de circumstanțele cazului concret.

Caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice le apreciază instanța

de judecată, luând în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul,

precum și statutul social al persoanei vătămate.

Mărimea prejudiciului moral de către partea vătămată Pogor Vasilisa în

cuantum de 10.000 lei, a fost dovedit în cuantumul cerut, și mai mult, este reținut

faptul că partea vătămată fără îndoială a avut de suferit moral în urma acțiunilor

ilegale ale inculpatului, prin faptul că a avut stări de stres, disconfort, dureri

suportate, suferințe psihice, de faptul că în urma agresării de către inculpat în loc

public, în prezența a mai multor consăteni, fiind târâtă pe scări, dar și de faptul că

a fost internată în Institutul de Medicină Urgență, fiind-i aplicate diverse

tratamente, a administrat mai multe tipuri de medicamente pentru ameliorarea stării

de sănătate, la fel fiind suspusă mai multor investigații, astfel instanța de apel a

considerat că mărimea prejudiciului moral pretins de partea vătămată în sumă de

10.000 lei este echitabilă și rezonabilă ținând cont de suferințele psihice și fizice

care i-au fost provocate părții vătămate în rezultatul acțiunilor infracționale ale

inculpatului.

Cu referire la solicitarea părții vătămate Pogor Vasilisa cu privire la

încasarea din contul inculpatului a prejudiciului material în sumă de 5522 lei,

instanța de apel a considerat că instanța de fond corect a soluționat acțiunea civilă

în această parte și a dispus admiterea în principiu, urmând ca asupra cuantumului

despăgubirilor să se expună instanța în ordine procedurii civile.

În împrejurările enunțate supra, prima instanță a găsit cerințele formulate de

partea vătămată Pogor Vasilisa, întemeiate, deoarece a fost constatat faptul juridic

necesar apariției răspunderii delictuale: fapta ilicită, vinovăția, raportul cauzal între

fapta comisă și prejudiciul adus.

4

Totuși, prima instanță a notat că reprezentantul părții vătămate Pogor

Vasilisa deși a anexat un șir întreg de documente medicale, nu au prezentat nici-o

probă ce ar justifica temeinicia sumei solicitate. Nu există bonuri de plată ce ar

confirma sumele cheltuite pentru tratament și nici dovezi ce ar demonstra mărimea

cheltuielilor ce ar urma să fie suportate pentru tratament sau reabilitare.

Potrivit art. 387 alin. (3) Cod de procedură penală, în cazuri excepționale

când, pentru a stabili exact suma despăgubirilor cuvenite părții civile, ar trebui

amânată judecarea cauzei, instanța poate să admită, în principiu, acțiunea civilă,

urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă.

Verificând legalitatea și temeinici sentinței atacate, instanța de apel a conchis

că, prima instanță întemeiat a dispus respingerea cerinței acuzării privind încasarea

de la inculpat a sumei de 448 lei, ceea ce constituie cheltuielile de judecată pentru

plata serviciilor de expertiză.

în numele părții vătămate a atacat-o cu recurs ordinar, solicitând casarea parțială a

sentinței și a deciziei instanței de apel, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie admisă

integral acțiunea civilă referitor la prejudiciul material a părții vătămate Pogor

Vasilisa. Încasarea din contul inculpatului în beneficiul lui Pogor Vasilisa, acțiunea

civilă, prejudicial moral în sumă de 10000 lei, prejudicial material în sumă de 5300

lei, cît și cheltuielile suportate pentru asistență juridică în sumă de 2000 lei.

5.1. În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de

procedură penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra

recursului ordinar, că acesta urmează a fi admis.

5.2. Nefiind de acord cu recursul ordinar, avocatul Palii Ion în numele

inculpatului a depus referință împotriva recursului, prin care solicit respingerea

acestuia, ca fiind nefondat și neîntemeiat.

citarea părților, în baza motivelor invocate în recurs și în raport cu actele cauzei,

Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia, din următoarele

considerente.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent.

La caz se reține, că recurentul invocă ca temei de recurs dispozițiile art. 427

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care prevăd cazurile când instanța de apel

nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată

nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției

contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis

o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

5

Reieșind din conținutul recursului declarat, Colegiul penal constată, că autorul

nu contestă starea de fapt stabilită de instanțele de judecată, încadrarea juridică a

acțiunilor săvârșite și nici pedeapsa stabilită inculpatului, invocând doar dezacordul

cu cuantumul despăgubirii pentru prejudiciului material și moral cauzat părții

vătămate și stabilit de către instanța de judecată, din care motiv va fi supusă

verificării hotărârea judecătorească contestată doar sub aspectul laturii civile în

partea stabilirii prejudiciului material și moral.

Verificând materialele cauzei, Colegiul penal constată că, temeiurile invocate

de recurent, prevăzute în pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, nu și-

au găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul că, instanța

de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin.

(8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apelul declarat, aceasta cuprinzând motivele pe care se

întemeiază soluția pronunțată.

Colegiul reține că, instanța de apel examinând apelurile declarate, a menționat

că acțiunea referitoare la prejudiciul material a fost admis în principiu cu drepul de

a fi soluționat în procedura civilă, iar suma prejudiciului moral a fost încasată de

instanța de apel în mărime de 10.000 lei, sumă, solicitată de partea vătămată și deja

achitată la data de 20 septembrie 2019, ceea ce se confirmă prin copia cererii la

expedierea transferului de bani anexat la dosar (f.d 29, Vol- II).

Referitor la cerințele recurentului de încasare a cheltuielilor de judecată -2000

lei, pentru asistența juridică, instanța de recurs consideră că această sumă nu este

confirmată legal, fiind anexată copia neconfirmată a bonului de plată, astfel această

cerință la moment este neîntemeiată.

În viziunea instanței de recurs concluziile expuse pe larg de către instanța de

apel în decizia sa, sunt juste iar criticile recurentului nu constituie temeiuri de a

răsturna situația în prezenta cauză, ce ar necesita intervenția instanței ierarhic

superioare, în sensul casării hotărârii judecătorești adoptate de instanța de apel.

Reținând prevederile sus menționate, Colegiul penal conchide că nu există temei

legal pentru admiterea recursului ordinar declarat de avocat în numele părții

vătămate și, potrivit legii decide inadmisibilitatea lui, ca fiind vădit neîntemeiat.

procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Alexandru Bogos în

numele părții vătămate, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 11 iunie 2019, în cauza penală în privința lui Bîrsa Nicolai, ca fiind

vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată va fi publicată la 30 decembrie 2019.

6

Președinte: Iurie Diaconu

Judecători: Liliana Catan

Ion Guzun

7