1reab-170/20 — art. 54-1 lit. a, CP RSSU

Dosarul nr. 1reab-170/2020

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

13 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Cobzac Elena, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie și Guzun Ion

judecând, fără citarea părților, recursul în anulare declarat de Adjunctul Procurorului

General, Roșioru Mircea, prin care se solicită casarea sentinței Tribunalului Militar al

Armatei nr.37 din 05 iulie 1944, în cauza penală privindu-l pe

Zarica Nicolai xxxxx.

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă:

Nicolai a fost condamnat în baza art.54-1 „a” Cod penal al RSSU, la 10 ani privațiune

de libertate, cu interdicție în drepturi pe un termen de 5 ani cu confiscarea averii

personale.

faptul că, în anul 1920, a dezertat din cadrul Armatei Roșii și a traversat ilegal frontiera

URSS în Basarabia, unde a locuit până în anul 1941. În timpul ocupației româno-

germane, Zarica Nicolai benevol s-a angajat în calitate de polițist în cadrul jandarmeriei

române. A participat la arestarea comuniștilor, comsomoliștilor, activiștilor sovietici,

care erau bătuți și torturați. A efectuat percheziții în scopul ridicării armamentului.

În cadrul ședinței de judecată, inculpatul Zarica Nicolai, vina în comiterea

infracțiunii a recunoscut-o parțial, declarând că într-adevăr a dezertat din cadrul

Armatei Roșii de frica să nu fie omorât a traversat ilegal frontiera Basarabiei. În anul

1941, s-a reîntors în satul Slobozia. După ce s-a angajat în calitate de polițist într-adevăr

a efectuat percheziții, dar nu ține minte să fi bătut pe cineva. Admite că acest lucru s-

ar fi putut întâmpla atunci, când era în stare de ebrietate.

prin care, invocând temeiul prevăzut de art.453 alin.(1) Cod de procedură penală,

solicită casarea sentinței Tribunalului Militar al Armatei nr.37 din 05 iulie 1944, în

privința lui Zarica Nicolai, cu încetarea procesului penal și reabilitarea acestuia, pe

motiv că există circumstanțe care exclud tragerea inculpatului la răspundere penală.

1

3.1 În argumentarea recursului în anulare recurentul indică că:

- probele administrate în cauza dată nu sunt suficiente pentru calificarea acțiunilor

inculpatului în baza art.54-1 „a” Cod penal al RSSU pentru trădare de patrie, deoarece

ele nu confirmă faptul că inculpatul Zarica Nicolai, prin acțiunile sale a prejudiciat

potențialul militar, independența statală sau inviolabilitatea teritorială a URSS, așa cum

prevede acest articol;

- sentința de condamnare în privința inculpatului Zarica Nicolai, a fost pronunțată

fară a fi luate în considerație declarațiile inculpatului precum și ale martorilor;

- în instanța de judecată martorul Lupașco Dmitrii a declarat că, cunoaște că

inculpatul de câteva ori a traversat frontiera Basarabiei ilegal, a încercat să îi creeze

ambuscadă, dar niciodată nu l-a prins în flagrant. Despre munca inculpatului în calitate

de polițist nu cunoaște nimic;

- martorul Ceburceac Ignatii a declarat că, în anul 1941, Zarica Nicolai împreună

cu alți polițiști au venit la el acasă și au vrut să îi ridice aparatul de preparat țuică și l-a

amenințat că îl va aresta. După ce a primit o sticlă de țuică, l-a lăsat în pace. Martorul a

menționat că, a fost arestat de mai multe ori, dar nu cunoaște la denunțul cui. A

menționat că sora inculpatului i-a povestit, precum că a fost bătută de ultimul. La fel,

Crim Arcadii și Taraivai Ivan i-au spus că, au fost bătuți de Zarica Nicolai;

- martorul Grecul Gheorghii a declarat că într-o zi, inculpatul a venit la el acasă

împreună cu încă 2 polițiști și l-a amenințat că îi va sparge ușa. După aceste amenințări,

martorul i-a permis să intre și Zarica Nicolai l-a întrebat dacă îl doare mâna. L-a pus să

pornească patefonul, după care a plecat;

- declarațiile martorilor nu pot fi tratate în mod obiectiv, or fiecare din ei avea

motive de a se răfui cu inculpatul, pentru munca sa de polițist. Mai mult ca atât,

inculpatul a negat unele afirmații ale martorilor precum cele că i-ar fi bătut pe Crim

Arcadii si Taraivai Ivan;

- instanța de judecată la examinarea dosarului, a încălcat în mod flagrant dreptul

inculpatului Zarica Nicolai la apărare, examinând cauza penală în lipsa apărătorului, a

cărui participare în cazul dat era obligatorie;

- sentința de condamnare emisă în privința lui Zarica Nicolai este o încălcare

flagrantă a drepturilor și libertăților fundamentale stipulate în Convenție și anume

încălcarea dreptului la un proces echitabil, care conform art. 6 pct.44) Cod de procedură

penală reprezintă un viciu fundamental admis în cadrul examinării precedente a

cazului, ce în mod direct afectează decizia adoptată;

- inculpatul Zarica Nicolai în conformitate cu art.3 al Legii RM nr. 1225-XII din

08 decembrie 1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice, urmează a fi

reabilitat:

2

invocate, Colegiul penal lărgit consideră că recursul urmează a fi admis din

următoarele considerente.

Potrivit art.452 alin.(1), coroborat cu art.453 alin.(1) Cod de procedură penală,

Procurorul General și adjuncții lui, pot declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în

anulare împotriva hotărârii judecătorești irevocabile după epuizarea căilor ordinare de

atac.

Hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor

de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul

procedurii precedente a afectat hotărârea atacată.

Articolul 6 alin.(1) pct.44) Cod de procedură penală, stipulează că prin viciu

fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârea pronunțată se

înțelege încălcarea esențială a drepturilor și libertăților garantate de Convenția

Europeană pentru Drepturile Omului, de alte tratate internaționale, de Constituția

Republicii Moldova și de alte legi naționale.

Potrivit prevederilor art. 3 lit. a) al Legii nr.1225-XII din 08 decembrie 1992,

privind reabilitarea victimelor represiunilor politice, în vigoare de la 30 septembrie

1992, sunt declarate nevinovate și urmează a fi reabilitate în fața societății și reintegrate

în drepturi, indiferent de locul lor de trai în prezent, toate persoanele care, în perioada

dintre 7 noiembrie 1917 și 23 iunie 1990, au fost supuse represiunilor politice pe

teritoriul actualei Republici Moldova, precum și cetățenii Republicii Moldova, supuși

represiunilor politice pe teritoriul altui stat, inclusiv cele care au fost condamnate

pentru „trădare de patrie”.

Din materialele cauzei rezultă că, hotărârea de condamnare a lui Zarica Nicolai,

este afectată de un viciu fundamental comis în cadrul procedurii precedente, deoarece

acesta a fost condamnat pentru trădare de patrie pe motive politice, fapte ce cad sub

incidența art. 1 din Legea nr.1225-XII din 08 decembrie 1992, privind reabilitarea

victimelor represiunilor politice, în vigoare de la 30 septembrie 1992.

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 3 lit. a) din Legea nr. 1225-XII din 08 decembrie

1992, privind reabilitarea victimelor represiunilor politice, Zarica Nicolai urmează a fi

reabilitat.

Prin urmare, în temeiul circumstanțelor nominalizate, recursul în anulare urmează

a fi admis, cu casarea totală a hotărârii irevocabile de condamnare a lui Zarica Nicolai,

pentru trădare de patrie, ca fiind afectată de un viciu fundamental comis în cadrul

procedurii precedente, deoarece inculpatului i-a fost încălcat dreptul la un proces

echitabil.

Reieșind din cele menționate și potrivit prevederilor art. 435 alin.(1) pct.2) lit. b)

Cod de procedură penală, instanța de recurs găsește prezente în speța dată motive

3

întemeiate de a interveni în hotărârea judecătorească de condamnare în privința lui

Zarica Nicolai, pe motiv că există circumstanțe care exclud tragerea la răspundere

penală, cu încetarea procesului penal în baza art. 391 alin.(1) pct.6) Cod de procedură

penală și reabilitarea lui.

În contextul celor expuse, Colegiul penal lărgit conchide că, recursul în anulare

este întemeiat și urmează a fi admis.

457 alin.(3) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de

Justiție,

D E C I D E :

Admite recursul în anulare declarat de Adjunctul Procurorului General, Roșioru

Mircea, casează sentința Tribunalului Militar al Armatei nr.37 din 05 iulie 1944,, în

privința lui Zarica Nicolai xxxxx condamnat în baza art. 54-1 „a”, Cod penal al RSSU,

cu încetarea procesului penal și reabilitarea acestuia.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 13 octombrie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Cobzac Elena

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Guzun Ion

4