1ra-1123/20 — art.151 alin.1 CP

1ra-1123/20 — art.151 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1123/2020

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

02 septembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Șchiopu Arcadie în numele inculpatei Clopot Natalia, prin care se solicită

casarea sentinței Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași din 11 iulie 2019 și a deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 decembrie 2019, în cauza penală

privind-o pe

Clopot Natalia xxxxx, născută la xxxxx, originară

din xxxxx, domiciliată în s. xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 06.06.2019 – 11.07.2019;

Instanța de apel: 06.08.2019 – 04.12.2019;

Instanța de recurs:27.02.2020 – 02.09.2020.

Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal

C O N S T A T Ă:

în conformitate cu art.3641 Cod de procedură penală, în baza probelor administrate în

faza de urmărire penală, Clopot Natalia a fost recunoscută vinovată și condamnată în

baza art.151 alin.(l) din Codul penal la 3 ani și 4 luni închisoare, cu executarea

pedepsei în penitenciar pentru femei de tip semiînchis.

În conformitate cu prevederile art.85 Cod penal, la pedeapsa stabilită a fost

adăugată parțial pedeapsa neexecutată, stabilită prin sentința Judecătoriei Ungheni din

10 octombrie 2017, prin care Clopot Natalia a fost condamnată pentru comiterea

infracțiunii prevăzute la art.2011 alin.(l) din Codul penal la 1 an închisoare, și definitiv

fiindu-i numită pedeapsa închisorii pe un termen de 4 ani, cu executarea în penitenciar

1

pentru femei de tip semiînchis.

A fost admisă parțial, acțiunea civilă și s-a dispus încasarea din contul

inculpatei Clopot Natalia în beneficiul lui Ilica Ghenadie prejudiciul material și moral

în suma de 40 000 lei, în rest pretențiile părții s-au respins.

S-a dispus încasarea din contul inculpatei Clopot Natalia în beneficiul statului,

cheltuielile suportate pentru efectuarea expertizei judiciare, în suma de 320 lei.

Clopot Natalia la 13 mai 2018, aproximativ ora 19:30, aflându-se pe teritoriul fermei

de vite a SRL ”xxxxx”, amplasată în s. xxxxx, fiind sub influența alcoolului, în urma

relațiilor ostile apărute spontan, i-a aplicat lui Ilica Ghenadie multiple lovituri cu un

cuțit de bucătărie în diferite regiuni ale corpului, cauzându-i plagă a abdomenului pe

dreapta cu penetrare în cavitatea peritoneală, fără lezarea organelor interne, plaga în

regiunea spinei iliace pe dreapta și plaga transfixiantă a brațului drept, ce conform

raportului de expertiză judiciară nr.201812D0108 din 24.07.2018, se califică ca

vătămări corporale grave, periculoase pentru viață.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Clopot Natalia a comis infracțiunea

prevăzută la art.151 alin.(1) din Codul penal - vătămarea intenționată gravă a

integrității corporale și a sănătății, care este periculoasă pentru viață.

inculpatei Clopot Natalia, care a solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei noi

hotărâri, prin care inculpatei Clopot Natalia să-i fie aplicată o pedeapsă mai blândă.

În argumentarea apelului declarat, apărătorul a invocat că instanța de fond a

calculat greșit și inechitabil termenul pedepsei sub formă de închisoare adăugată, care

urmează a fi redusă substanțial sau definitiv prin absorbție.

Instanța de fond nu a ținut cont de faptul că la examinarea cauzei a fost stabilită

o circumstanță atenuantă și anume s-a constatat că partea vătămată prin acțiunile sale

ilegale și imorale, comise, a provocat comiterea infracțiunii.

La fel, recurentul a invocat că, sentința nu este motivată și nu cuprinde toate

motivele pe care se întemeiază soluția, în partea încasării sumei de 40 000 lei cu titlu

de valoare a prejudiciu material și moral. Or, cererea depusă la dosar este înaintată de

partea vătămată și nu de partea civilă, cum este reglementat de procedura simplificată

de examinare a cauzelor penale.

2019, a fost respins apelul declarat de avocatul Lungu Artur, în numele inculpatei, cu

menținerea sentinței contestate.

4.1 În motivarea soluției sale instanța de apel a menționat că, la pronunțarea

sentinței, prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a

concluzionat că inculpata a săvârșit anume infracțiunea prevăzută de art.151 alin.(l)

Codul penal. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate

la cauza penală, fiind corect apreciate, respectându-se prevederile art.101 Codul de

2

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

Referitor la aplicarea pedepsei penale inculpatei, instanța de apel a notat că

instanța de fond a ținut cont de prevederile art.art.7, 61, 75 Codul penal și anume de

gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat,

de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de condițiile de

viață ale familiei acestuia precum și de scopul pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării inculpatei.

Instanța de fond la individualizarea pedepsei penale a luat în considerație

caracterul, pericolului social și gravitatea infracțiunii comise de Clopot Natalia,

stabilindu-i o pedeapsă sub formă de închisoare, ținându-se cont de limitele fixate în

sancțiunea infracțiunii încriminate.

Instanța de apel a menționat că, prima instanță corect a reținut că inculpata a

recunoscut vina în cele comise, însă recunoașterea vinovăției, în cazul dat nu este

considerată ca circumstanță atenuantă, deoarece circumstanței respective i s-ar acorda

o dublă valență juridică.

Recunoașterea vinovăției a fost o condiție la aplicarea prevederilor art.3641

Codul de procedură penală, respectiv fiindu-i redusă 1/3 din pedeapsa cu închisoare

aplicată inculpatei. Careva circumstanței agravante în privința inculpatei în

conformitate cu art.77 Codul penal nu au fost stabilite.

Cu referire la art.16 alin.(4) Codul penal, infracțiunea respectivă se clasifică că

fiind o infracțiune gravă, ce a atentat la viața și sănătatea persoanei.

Totodată, la stabilirea pedepsei instanța de fond corect a stabilit că inculpata nu

este la prima abatere, aceasta anterior a mai comis infracțiuni cu aplicarea violenței,

fiind condamnată prin sentința Judecătoriei Ungheni din 10.10.2017, în baza art.2011

alin.(l) Codul penal la 1 an închisoare, cu suspendarea condiționata a executării

pedepsei pe un termen de probă de 1 an.

Astfel, poziția apărării precum că instanța de fond incorect a aplicat prevederile

art.85 Codul penal, instanța de apel a respins-o ca fiind neîntemeiată menționând, că

instanța de fond nu a comis careva erori în acest sens.

La fel, instanța de apel a respins și argumentele inculpatei și avocatului acesteia

precum că suma încasată este exagerată, deoarece în speță, prima instanță a estimat la

justa valoare cuantumul prejudiciului material și moral ce urmează a fi încasat.

În contextul dat, instanța de apel a subliniat că instanțele judecătorești, la

determinarea mărimii compensației pentru prejudiciul moral, trebuie neapărat să ia în

considerație atât aprecierea subiectivă privind gravitatea cauzării suferințelor psihice

sau fizice părții vătămate, cât și datele obiective care certifică acest fapt, îndeosebi: -

importanța vitală a drepturilor personale nepatrimoniale și a bunurilor (viața,

sănătatea, libertatea, inviolabilitatea locuinței, secretul personal și familial, onoarea,

demnitatea și reputația profesională etc.); nivelul (gradul) suportării de către persoana

3

vătămată a suferințelor psihice sau fizice (lipsirea de libertate, pricinuirea vătămării

corporale, decesul persoanelor apropiate (rudelor, pierderea sau limitarea capacității

de muncă etc.); felul vinovăției (intenția, imprudența) persoanei care a cauzat

prejudiciul.

În ședința de judecată s-a stabilit cu certitudine că inculpata Clopot Natalia

Nicolae a comis infracțiunea prevăzută de art.151 alin.(l) Codul penal, care i-a aplicat

lui Ilica Ghenadie multiple lovituri cu un cuțit de bucătărie în diferite regiuni ale

corpului, cauzându-i plagă a abdomenului pe dreapta cu penetrare în cavitatea

peritoneală, fără lezarea organelor interne, plaga în regiunea spinei iliace pe dreapta și

plaga transfixiantă a brațului drept, care conform raportului de expertiză judiciară

nr.201812D0108 din 24.07.2018, se califică ca vătămări corporale grave, periculoase

pentru viață.

numele inculpatei Clopot Natalia a declarat recurs ordinar, prin care a solicitat casarea

parțială a deciziei instanței de apel, pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatei

să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă.

În motivarea recursului, recurentul a invocat că, atât instanța de apel cât și

instanța de fond nu a luat în considerație și nu a ținut cont de faptul că la examinarea

cauzei a fost stabilită o circumstanță atenuantă și anume s-a constat că partea

vătămată prin acțiunile sale a provocat comiterea infracțiunii, de motivele pe care se

întemeiază soluția privind încasarea sumei de 40 000 lei cu titlu de valoare a

prejudiciilor materiale și morale, calcularea greșită a termenului pedepsei sub formă

de închisoare adăugată, care urma a fi redus substanțial sau definitiv prin absorbție.

Totodată a menționat că Clopot Natalia fiind în calitate de bănuit, învinuit și

inculpat a recunoscut vina pe deplin, s-a căit sincer, cauza s-a examinat conform

prevederilor art.3641 Cod de procedură penală, a colaborat cu organul de urmărire

penală, a tras concluzii din fapta săvârșită, iar corectarea și reeducarea lui Clopot

Natalia poate fi atins și prin numirea unei pedepse mai blânde.

6 Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din

următoarele considerente:

Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să

decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit

neîntemeiat.

Conform prevederilor art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art.427 Cod de

procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a

agrava situația condamnaților, iar la rândul său art.427 alin.(1) Cod de procedură

4

penală prevede că, hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a

repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau

procesual și erori de drept material sau substanțial.

Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin

hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

drept formal și material.

Lecturând recursul declarat, Colegiul penal constată că partea apărării nu

contestă starea de fapt stabilită de instanțele de judecată și nici încadrarea juridică a

acțiunilor, din care considerente instanța de recurs nu se va expune referitor la aceste

aspecte, dar critică decizia instanție de apel numai referitor la chestiunea de

individualizare a pedepsei, argument, care se încadrează în temeiul prevăzut de

art.427 alin.(1) pct.10) Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel, dacă s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Analizând decizia instanței de apel, în raport cu argumentele recursului, Colegiul

penal constată, că astfel de eroare de drept nu și-a găsit confirmarea la examinarea

recursului declarat, deși aceleași argumente au fost invocate și în cererea de apel și

asupra cărora instanța de apel s-a expus în mod argumentat, motivare pe care instanța

de recurs ordinar o susține și repetarea căreia nu o consideră necesară.

În acest sens, Colegiul penal reiterează că potrivit prevederilor art.7 Cod penal,

la aplicarea legii penale se ține cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii

săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele atenuante și agravante.

Potrivit prevederilor art.61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de

constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului și,

respectiv, are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului,

precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnatului, cât și

a altor persoane.

În conformitate cu art.75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovată de

săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea

specială a prezentului cod în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a

prezentului cod.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de

gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele atenuante și agravante, de influența pedepsei aplicate asupra corectării

și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. O

pedeapsă mai aspră din numărul celor alternative prevăzute pentru săvârșirea

infracțiunii se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul

celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei.

5

Colegiul penal menționează că, la stabilirea pedepsei inculpatei Clopot Natalia,

instanțele judecătorești inferioare au ținut cont pe deplin de principiile de aplicare a

pedepsei penale prevăzute de art.61 Cod penal, de criteriile generale de

individualizare a pedepsei, stipulate în art.75 Cod penal, de toate circumstanțele

cauzei care atenuează răspunderea, inclusiv de cele enumerate de recurent în recurs,

de persoana inculpatei și influența pedepsei asupra corijării și reeducării acesteia.

Instanța de apel corect a reținut că, inculpata Clopot Natalia nu este la prima

abatere de la legea penală, anterior inculpata a fost atras la răspundere penală, pentru

comiterea infracțiunilor cu aplicarea violenței, fiind condamnată prin sentința

Judecătoriei Ungheni din 10.10.2017 în baza art.2011 alin.(l) Codul penal la 1 an

închisoare, cu suspendarea condiționata a executării pedepsei pe un termen de probă

de 1 an, însă ultima nu și-a făcut concluzii de rigoare, săvârșind o nouă infracțiune cu

intenție, astfel încât doar pedeapsa închisorii cu executarea reală va asigura atingerea

scopurilor pedepsei penale prevăzute la art.61 Cod penal.

Colegiul penal remarcă faptul că, circumstanțele invocate de către apărător în

recurs, au fost luate în considerare de către instanțele de fond la numirea pedepsei,

astfel, argumentele invocate nu pot fi acceptate întru casarea hotărârilor judecătorești.

Mai mult, la numirea pedepsei inculpatului, instanțele judecătorești inferioare au

ținut cont de prevederile art.3641 Cod de procedură penală, aceasta beneficiind de o

reducere cu o treime din limita de pedeapsă prevăzută de lege, adică din maximumul

și din minimumul prevăzut de sancțiunea normei penale în baza căreia a fost

condamnată.

Cu referire la argumentul apărătorului, precum că instanța de apel a ignorat

principiul individualizării pedepsei penale și nu a ținut cont de circumstanțele

atenuante prezente în cauză, Colegiul penal le apreciază ca fiind declarative și

menționează că aceste argumente nu pot servi drept temei de casare a hotărârii

judecătorești, din motiv că circumstanțele invocate de recurent, precum: recunoașterea

vinei, căința sinceră, lipsa circumstanțelor agravante, au fost luate în considerație de

instanță la numirea pedepsei.

În viziunea Colegiului penal, instanța de apel a abordat suficient de motivat

condițiile ce vizează natura infracțiunii comise și faptul că scopul pedepsei poate fi

atins doar cu executarea reală a pedepsei cu închisoare, fiind o aplicare proporțională

și echitabilă faptelor intenționate comise de către Clopot Natalia.

Prin urmare, Colegiul penal conchide că instanțele de fond au expus

raționalitatea executării reale a pedepsei stabilite inculpatei Clopot Natalia, corect

stabilind că doar în aceste condiții vor fi atinse scopurile pedepsei prevăzute la art.61

alin.(2) Cod penal de restabilire a echității sociale, corectarea și resocializarea

condamnatei, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

condamnaților, cât și a altor persoane.

6

În contextul celor expuse mai sus, Colegiul penal reține, că la stabilirea pedepsei

inculpatei Clopot Natalia, pentru infracțiunea comisă, instanța de apel nu a comis

erori de drept ce ar afecta soluția, pedeapsa aplicată și modul de executare a acesteia

fiind corect stabilite, cu respectarea exigențelor legii, iar alegațiile apărătorului expuse

în recursul ordinar sunt vădit neîntemeiate.

Din considerentele indicate supra, Colegiul penal conchide că, temeiul de casare

prevăzut la art.427 alin. (1) pct.10) Cod de procedură penală, nu este incident speței,

hotărârea atacată fiind legală și întemeiată, iar recursul urmează a fi declarat

inadmisibil ca fiind vădit neîntemeiat.

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Șchiopu Arcadie

în numele inculpatei Clopot Natalia, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 04 decembrie 2019, în cauza penală privind-o pe Clopot Natalia

xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia pronunțată integral la 01 octombrie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

7