1ra-19/2021 — art. 190 alin. 5 CP

1ra-19/2021 — art. 190 alin. 5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-19/2021

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

DECIZIE

23 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, în următoarea componență:

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Cobzac Elena

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Stratulat Galina

judecând, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către

inculpatul Cîrhan Leonid și de către avocatul acestuia Ciuchitu Vitalie, de către

avocatul Vizdoga Ion în numele inculpatei Cîrhan Natalia, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 octombrie 2019

și sentinței Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 10 iunie 2013, în cauza penală

privindu-i pe

Cîrhan Leonid Xxxxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat s. Xxxxx r-nul Xxxxx.

și

Cîrhan Natalia Xxxxx, născută la 11 februarie 1970,

originară și domiciliată s. Xxxxx r-nul Xxxxx

Termenul de examinare a cauzei:

17.08.2016-15.10.2019

31.01.2020-23.03.2021

A C O N S T A T A T :

recunoscuți vinovați și condamnați:

- Cîrhan Natalia Xxxxx, în baza art.190 alin. (5) Cod penal, cu aplicarea art.79

alin.(3) Cod penal, la 5 ani și 4 luni închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar pentru femei;

- Cîrhan Leonid Xxxxx, în baza art.190 alin.(5) Cod penal, la 10 ani

închisoare.

În temeiul art. 85 Cod penal, la pedeapsa aplicată i-a fost adăugată parțial

partea pedepsei neexecutate fixată prin hotărîrea Plenului Curții Supreme de

Justiție din 29.03.2010, fiindu-i stabilită pedeapsa definitivă de 10 ani și 3 luni

închisoare, cu executarea ei în penitenciar de tip închis.

1

Prin aceeași sentință a fost condamnată și Botnari Viorica, în privința căreia

hotărîrile judecătorești nu se contestă.

S-a încasat de la Botnari Viorica și Cîrhan Natalia, în mod solidar, prejudiciul

material în beneficiul lui: Chersac Liudmila - 21500 euro; Pelin Maxim - 1300 euro;

Fărîmă Vitalie - 1300 euro; Boenciuc Veaceslav - 3500 euro; Nistor Oleg - 5500 euro,

care urmează a fi convertiți în valută națională la data executării sentinței.

S-a încasat de la Botnari Viorica și Cîrhan Leonid, în mod solidar, prejudiciul

material în beneficiul lui: Bîrdan Lidia - 2275 euro; Barcaru Iurie - 2000 euro;

Cojocaru Vitalie - 1500 euro; Talpă Igor - 1500 euro, care urmează a fi convertiți în

valută națională la data executării sentinței.

S-a încasat de la Botnari Viorica prejudiciul material în beneficiul lui: Istrati

Teodora - 1200 euro; Țurcan Aliona - 6000 euro; Roșca Tudor - 1000 euro;

Rașcovschi Andrian - 2500 euro, care urmează a fi convertiți în valută națională la

data executării sentinței.

Cîrhan Leonid și soția acestuia Cîrhan Natalia, formând un grup criminal

organizat stabil și statornic, cu un înalt grad de coordonare între ei, cu caracter

retras și nivel de izolare de societate, cu regulile sale de comunicare, de

subordonare, disciplină, avînd un plan bine determinat de activitate infracțională,

cu desemnarea rolurilor și funcțiilor membrilor grupului, a unor acte și operațiuni

concrete, cu intenția de a săvîrși nu doar o singură infracțiune, ci mai multe, grup

format cu scopul de a dobîndi ilicit bunurile altor persoane prin înșelăciune și abuz

de încredere, au însușit prin escrocherie bunuri în următoarele circumstanțe.

Botnari Viorica, afându-se în mun.Chișinău, în scopul sustragerii bunurilor

altei persoane, în complicitate cu membrul grupului criminal organizat, Cîrhan

Natalia, în perioada septembrie 2008 - februarie 2009, s-a întîlnit cu Chersac

Liudmila, pe care o cunoaște din anul 2006 prin intermediul cet.Vleju Grigore, care

este ruda ultimii și trăiește în concubinaj cu Botnari Viorica. Tot atunci, Botnari

Viorica abuzînd de încrederea avută, pînă la primirea mijloacelor bănești de la

Chersac Liudmila și-a asumat obligațiuni patrimoniale față de aceasta, prin

promisiunea de a obține trei apartamente la un preț redus pentru aceasta, pentru

fratele și tatăl ei Taranovschi Oleg și Taranovschi Eugeniu, susținînd că îl cunoștea

pe Ministrul muncii, protecției familiei și asistenței sociale, Balmuș Galina, care are

posibilitate să acorde spații locative pentru invalizi la preț redus, pentru care

Chersac Liudmila urma să-i transmită lui Botnari Viorica suma de 21500 euro, deși

ultima știa cu certitudine, că nu are posibilitatea reală de a interveni la ministru

pentru obținerea apartamentului în condiții preferențiale pentru Chersac Liudmila

și rudele acesteia.

În septembrie 2008, Botnari Viorica afîndu-se în mun.Chișinău,

neintenționînd să-și îndeplinească obligațiunile luate față de Chersac Liudmila, din

motivul caracterului nerealizabil al angajamentului asumat, abuzând de încrederea

avută, a primit de la Chersac Liudmila suma de 2000 euro în scopul descris supra.

În noiembrie 2008, Botnari Viorica afîndu-se la domiciliu lui Chersac Liudmila

2

situat în mun.Xxxxx, str.Xxxxx, neintenționînd să-și îndeplinească obligațiunile

luate față de ultima, din motivul caracterului nerealizabil al angajamentului

asumat, abuzînd de încredere avută, a primit de la Chersac Liudmila suma de 500

euro, pentru obținerea unui certificat de invaliditate pe numele lui Taranovschi

Oleg.

Tot în noiembrie 2008, Botnari Viorica afîndu-se la domiciliul lui Chersac

Liudmila, neintenționînd să-și îndeplinească obligațiunile luate față de ultima, din

motivul caracterului nerealizabil al angajamentului asumat, abuzînd de încrederea

avută, a primit de la Chersac Liudmila suma de 2000 euro, pentru începerea

procedurii procurării apartamentului la preț redus. În continuare, Botnari Viorica,

pentru a întări încrederea lui Taranovschi Oleg, Chersac Liudmila și Taranovschi

Eugeniu, s-a deplasat cu ultimii la un imobil, situat în mun.Xxxxx, str.Xxxxx, ce-i

aparținea SRL „Tenadria”, aflat în construcție și le-a prezentat apartamentele, care

ar fi urmat să fie primite de ei, deși cunoștea cu certitudine, că nu are niciun drept

asupra imobilelor și nu poate efectua tranzacții cu acestea.

În continuare, în perioada noiembrie 2008 - februarie 2009, Botnari Viorica,

neintenționînd să-și îndeplinească obligațiunile luate față de Taranovschi Oleg,

Taranovschi Eugeniu și Chersac Liudmila, din motivul caracterului nerealizabil al

angajamentului asumat, abuzînd de încredere avută, a primit de la ultima suma de

17000 euro, pentru a interveni la Ministrul muncii protecției familiei și asistenții

sociale, Balmuș Galina, în vederea procurării apartamentului la preț redus pentru

persoanele menționate. În continuare, inculpata, pentru a întări încrederea lui

Taranovschi Oleg, Chersac Liudmila și Taranovschi Eugeniu, s-a deplasat cu

aceștia la un imobil în construcție situat în mun.Chișinău, str.Xxxxx, ce-i aparținea

SRL „Basconslux” și a prezentat apartamentele, care ar fi urmat să fie primite de ei,

deși cunoștia cu certitudine, că nu are niciun drept asupra imobilelor și nu poate

efectua tranzacții.

În lunile mai - octombrie 2009, Botnari Viorica, avînd scop de a sustrage

mijloace bănești de la cet.Chersac Liudmila, pentru a spori încrederea acordată de

ultima și a o înșela, i-a cerut membrului grupului criminal organizat, Cîrhan

Natalia, cu care anterior a desemnat rolul ei, și anume de a se prezenta prin

intermediul telefonului drept Ministrul muncii, protecției familiei și asistenții

sociale, Balmuș Galina. Cîrhan Natalia îndeplinindu-și rolul, în perioada mai -

octombrie 2009, a contactat-o telefonic pe partea vătămată de mai multe ori și prin

intermediul mesageriei telefonului mobil, a înșelat-o spunîndu-i că este Ministru

Balmuș Galina, iar problema cu privire la procurarea apartamentelor se hotărăște

în favoarea ei.

La 20.11.2009, Botnari Viorica pentru a întări încrederea acordată de Chersac

Liudmila, a întocmit două recipise în care a indicat că a împrumutat de la ultima

suma de 21500 euro, obligîndu-se să restituie mijloacele bănești pînă la 26.11.2009,

iar în cazul în care nu le restituie, să transmită în proprietatea acesteia

apartamentul nr.xx de pe bd.Xxxxx, mun.Xxxxx, chiar dacă Botnari Viorica știa cu

certitudine, că nu are niciun drept de proprietate asupra imobilului menționat.

3

Botnari Viorica, în complicitate cu membrul grupului criminal organizat

Cîrhan Leonid, care a contribuit la comiterea infracțiunii prin sfaturi, prestări de

informație, indicație, în vara anului 2009, afîndu-se într-un local din mun.Chișinău,

str.B.Bodoni, a făcut cunoștință cu Barcaru Iurie, prin intermediul lui Bebea

Tamara și, în scopul sustragerii bunurilor altei persoane, abuzînd de încrederea

avută, pînă la primirea mijloacelor bănești, și- a asumat obligațiuni față de acesta,

prin promisiunea de a obține un contract de muncă în Italia, pentru ce Barcaru

Iurie urma să-i transmită lui Botnari Viorica suma de 2700 euro, deși cunoștea cu

certitudine că nu are posibilitatea reală de a-l angaja prin contract de muncă în

Italia.

În septembrie 2009, Botnari Viorica, avînd scop de a sustrage mijloacele

bănești de la Barcaru Iurie, pentru a spori încrederea acordată, a cerut și a primit

de la el pașaportul ce-i aparține, pentru a-i face viza și contractul de muncă în

Italia, deși cunoștea cu certitudine că nu are posibilitatea reală de a-l angaja prin

contract de muncă în Italia.

La 06.11.2009, Botnari Viorica afîndu-se în biroul notarial din mun.Chișinău,

str.Tighina 65, neintenționînd să-și îndeplinească obligațiunile luate față de

Barcaru Iurie, avînd în vedere caracterul nerealizabil al angajamentului asumat,

abuzînd de încrederea acordată, a primit de la partea vătămată suma de 2000 euro,

pentru începerea procedurii de deschidere a vizei și întocmirea contractului de

muncă pentru Italia.

În 12.03.2010, Botnari Viorica, avînd scopul sustragerii mijloacelor bănești de

la Barcaru Iurie, Cojocaru Vitalie, Talpă Igor și Bîrdan Lidia, pentru a spori

încrederea acordată, a cerut de la membrul grupului criminal organizat, Cîrhan

Leonid, cu care anterior a desemnat rolul acestuia de a se prezenta prin

intermediul telefonului drept șoferul și proprietarul mijlocului de transport cu care

urmau să fie transportați sus-numiții la muncă în Italia, cu numele „Sașa”. Cîrhan

Leonid îndeplinind rolul său repartizat în grupul criminal organizat, pe parcursul

lunii martie 2010, l-a contactat telefonic, de mai multe ori, pe Barcaru Iurie, pe care

l-a înșelat spunîndu-i că este proprietarul și șoferul mijlocului de transport cu care

urmează să se deplaseze în Italia la muncă, iar problema cu privire la deplasare va

fi soluționată, dar este necesar de așteptat o perioadă de timp, pînă ce unitatea de

transport va fi reparată și își va rezolva problemele personale. Barcaru Iurie fiind

înșelat de către Cîrhan Leonid, la rîndul său le-a transmis lui Cojocaru Vitalie,

Talpă Igor și Bîrdan Lidia informația primită de la inculpat, astfel și aceștia fiind

induși în eroare.

Botnari Viorica, în complicitate cu membrul grupului criminal organizat,

Cîrhan Leonid, care a contribuit la comiterea infracțiunii prin sfaturi, prestări de

informații, indicații, în perioada septembrie - octombrie 2009, afîndu-se lîngă

centrul comercial „Unic”, situat în mun.Chișinău, bd.Ștefan cel Mare 8, prin

intermediul cet.Barcaru Iurie și Oprea Vasile, a făcut cunoștință cu Cojocaru

Vitalie, și în scopul sustragerii bunurilor altei persoane, abuzînd de încredere

avută, pînă la primirea mijloacelor bănești de la acesta, și-a asumat obligațiuni față

4

de el, prin promisiunea de a obține viză și un contract de muncă în Italia, fapt

pentru ce Cojocaru Vitalie urma să-i transmită lui Botnari Viorica suma de 2800

euro, care cunoștea cu certitudine că nu are posibilitatea reală de a-i deschide viza

și a-l angaja prin contract de muncă în Italia.

Peste o perioadă de timp nestabilită, Botnari Viorica, avînd scopul sustragerii

mijloacelor bănești de la Cojocaru Vitalie, pentru a spori încrederea acordată, în

prezența cet.Talpă Igor, lîngă centrul comercial „Unic” din mun.Chișinău,

bd.Ștefan cel Mare 8, a cerut și a primit de la Cojocaru Vitalie pașaportul ce-i

aparține, pentru a-i face viză și contractul de muncă în Italia, deși cunoștea cu

certitudine că nu are posibilitatea reală de a-i deschide viza și a-l angaja prin

contract de muncă în Italia.

În noiembrie 2009, Botnari Viorica lîngă centrul comercial „Unic” din mun.

Chișinău, bd.Ștefan cel Mare 8, neintenționînd să-și îndeplinească obligațiunile

asumate față de Cojocaru Vitalie, avînd în vedere caracterul nerealizabil al

angajamentului asumat, abuzînd de încrederea acordată, în prezența cet.Cojocari

Valentina, Bogdan Natalia și Talpă Igor a primit de la acesta suma de 1500 euro,

pentru începerea procedurii de deschidere a vizei și întocmirea contractului de

muncă pentru Italia.

La 12.03.2010, Botnari Viorica, avînd scopul sustragerii mijloacelor bănești de

la Barcaru Iurie, Cojocaru Vitalie, Talpă Igor și Bîrdan Lidia, pentru a le spori

încrederea acordată, i-a cerut membrului grupului criminal organizat Cîrhan

Leonid, cu care anterior a desemnat rolul acestuia, să se prezinte prin intermediul

telefonului drept șoferul și proprietarul mijlocului de transport cu care urmau să

fie transportați sus-numiții la muncă în Italia, cu numele „Sașa”. Cîrhan Leonid

îndeplinind rolul său repartizat în grupul criminal organizat, pe parcursul lunii

martie 2010, l-a contactat telefonic, de mai multe ori, pe Barcaru Iurie, pe care l-a

înșelat spunîndu-i că este proprietarul și șoferul mijlocului de transport cu care

urmează să se deplaseze în Italia la muncă, iar problema cu privire la deplasarea în

Italia va fi soluționată, dar este necesar de așteptat o perioadă de timp, după ce

unitatea de transport va fi reparată și își va rezolva problemele personale. Barcaru

Iurie fiind înșelat de către Cîrhan Leonid, la rîndul său, le-a transmis lui Cojocaru

Vitalie, Talpă Igor și Bîrdan Lidia informația primită de la inculpat, astfel și aceștia

fiind induși în eroare.

Botnari Viorica, în complicitate cu membrul grupului criminal organizat

Cîrhan Leonid, care a contribuit la comiterea infracțiunii prin sfaturi, prestări de

informații, indicații, pe parcursul lunilor septembrie - octombrie 2009, afîndu-se

lîngă centrul comercial „Unic” din mun.Chișinău, bd.Ștefan cel Mare 8, prin

intermediul cet.Barcaru Iurie, Cojocaru Vitalie și Oprea Vasile a făcut cunoștință cu

Talpă Igor și în scopul sustragerii bunurilor altei persoane, abuzînd de încredere

acordată, pînă la primirea mijloacelor bănești de la acesta, și-a asumat obligațiuni

față de el, prin promisiunea de a-i obține viză și un contract de muncă în Italia, fapt

pentru ce Talpă Igor urma să-i transmită suma de 2800 euro, deși Botnari Viorica

5

știa cu certitudine, că nu are posibilitatea reală de a deschide viza și a-l angaja pe

Talpă Igor, prin contract de muncă în Italia.

Peste o perioadă nestabilită, Botnari Viorica, avînd scopul sustragerii

mijloacelor bănești de la Talpă Igor, pentru a-i spori încrederea acordată, în

prezența cet. Cojocaru Vitalie, lîngă centrul comercial „Unic” din mun.Chișinău,

bd.Ștefan cel Mare 8, i-a cerut și a primit de la acesta pașaportul eliberat pe numele

lui, pentru a-i face viză și contractul de muncă în Italia, deși aceasta cunoștea cu

certitudine că nu are posibilitatea reală de a-i deschide viză și a-l angaja pe Talpă

Igor, prin contract de muncă în Italia.

În noiembrie 2009, Botnari Viorica lîngă centrul comercial „Unic” din mun.

Chișinău, bd.Ștefan cel Mare 8, neintenționînd să-și îndeplinească obligațiunile

asumate față de Cojocaru Vitalie, avînd în vedere caracterul nerealizabil al

angajamentului asumat, abuzînd de încrederea acordată, în prezența cet.Cojocari

Valentina, Bogdan Natalia și Talpă Igor a primit de la acesta suma de 1500 euro,

pentru începerea procedurii de deschidere a vizei și întocmirea contractului de

muncă pentru Italia.

La 12.03.2010, Botnari Viorica, avînd scopul sustragerii mijloacelor bănești de

la Barcaru Iuri, Cojocaru Vitalie, Talpă Igor și Bîrdan Lidia, pentru a le spori

încrederea acordată, i-a cerut membrului grupului criminal organizat Cîrhan

Leonid, cu care anterior a desemnat rolul acestuia, să se prezente prin intermediul

telefonului drept șoferul și proprietarul mijlocului de transport cu care urmau să

fie transportați sus-numiții la muncă în Italia, cu numele „Sașa”. Cîrhan Leonid

îndeplinind rolul său repartizat în grupul criminal organizat, pe parcursul lunii

martie 2010, l-a contactat telefonic, de mai multe ori, pe Barcaru Iuri, pe care l-a

înșelat spunîndu-i că este proprietarul și șoferul mijlocului de transport cu care

urmează să se deplaseze în Italia la muncă, iar problema cu privire la deplasarea în

Italia va fi soluționată, dar este necesar de așteptat o perioadă de timp, după ce

unitatea de transport va fi reparată și își va rezolva problemele personale. Barcaru

Iuri fiind înșelat de către Cîrhan Leonid, la rîndul său, le-a transmis lui Cojocaru

Vitalie, Talpă Igor și Bîrdan Lidia informația primită de la inculpat, astfel și aceștia

fiind induși în eroare.

Botnari Viorica, în complicitate cu membrul grupului criminal organizat,

Cîrhan Leonid, care a contribuit la comiterea infracțiunii prin sfaturi, prestări de

informații, indicații, în noiembrie 2009, aflîndu-se lîngă centrul comercial „Unic”

din mun.Chișinău, bd.Ștefan cel Mare 8, prin intermediul cet.Constantinov

Gheorghe, de la care Botnari Viorica a primit în octombrie 2009 suma de 1000 euro

și pașaportul pe numele Bîrdan Lidia, pentru ca aceasta să obțină viză și contract

de muncă în Italia, a făcut cunoștință cu respectiva și, în scopul sustragerii

bunurilor altei persoane, abuzînd de încrederea avută, pînă la primirea mijloacelor

bănești de la dînsa, și-a asumat obligațiuni față de ultima, prin promisiunea

obținerii vizei și contractului de muncă în Italia, fapt pentru ce, Bîrdan Lidia urma

să-i suma de 2700 euro, deși ultima cunoștea cu certitudine, că nu are posibilitatea

6

reală de a-i deschide viză și a o angaja pe Bîrdan Lidia, prin contract de muncă în

Italia.

În decembrie 2009, Botnari Viorica, avînd scop de a sustrage mijloacele

bănești de la Bîrdan Lidia, pentru a-i spori încrederea, lîngă centrul comercial

„Unic” din mun.Chișinău, bd.Ștefan cel Mare 8, i-a cerut și a primit de la ea

cazierul judiciar, certificatul privind starea civilă și familiară, pentru ai face viză și

contract de muncă în Italia, deși cunoștea cu certitudine că nu are posibilitatea

reală de a îndeplini angajamentele asumate.

Tot în decembrie 2009, Botnari Viorica, avînd scop de a sustrage mijloacele

bănești de la Bîrdan Lidia, pentru a-i spori încrederea, i-a solicitat 75 euro pentru

viză, la o instituție financiară, iar ordinul de încasare a fost transmis lui Botnari

Viorica.

În februarie 2010, Botnari Viorica lîngă centrul comercial „Unic” din

mun.Chișinău, bd.Ștefan cel Mare 8, neintenționînd să-și îndeplinească

obligațiunile asumate, din cauza caracterului nerealizabil al angajamentului

asumat, abuzînd de încredere avută, a primit de la Talpă Igor suma de 200 euro,

pentru deschidere a vizei pentru Italia.

În martie 2010, Botnari Viorica, avînd scopul sustragerii mijloacelor bănești de

la Barcaru Iurie, Cojocaru Vitalie, Talpă Igor și Bîrdan Lidia, pentru a spori

încrederea acestora, i-a cerut membrului grupului criminal organizat, Cîrhan

Leonid, cu care anterior desemnase rolul acestuia, și anume de a se prezenta prin

intermediul telefonului drept șofer pe nume „Sașa”, proprietarul mijlocului de

transport cu care persoanele menționate urmau să se deplaseze în Italia la muncă.

Cîrhan Leonid, îndeplinindu-și rolul, în perioada lunii martie 2010, a contactat-o

telefonic, de mai multe ori, pe Bîrdan Lidia, pe care a înșelat-o spunîndu-i că este

proprietarul și șoferul mijlocului de transport cu care urmează să se deplaseze în

Italia la muncă, iar problema cu privire la deplasare va fi soluționată, dar este

necesar de așteptat o perioadă de timp, pentru a repara unitatea de transport și a-și

rezolva problemele personale.

Botnari Viorica, în octombrie 2009, a făcut cunoștință cu Roșca Tudor și, în

scopul sustragerii bunurilor altei persoane, abuzînd de încredere avută, pînă la

primirea mijloacelor bănești, și-a asumat obligațiuni față de acesta, prin

promisiunea de a obține viză în una din țările din spațiu „Schengen”, fapt pentru

ce, Roșca Tudor urma să-i transmită suma de 1500 euro, deși acesta cunoștea cu

certitudine că nu are posibilitate reală de a-și realiza angajamentele asumate.

La 28.11.2009, Botnari Viorica lîngă centrul comercial „Unic” din

mun.Chișinău, bd. Ștefan cel Mare 8, neintenționînd să-și îndeplinească

obligațiunile asumate față de Roșca Tudor, din cauza caracterului nerealizabil al

acestora, abuzînd de încredere avută, a primit de la aceasta suma de 1000 euro din

suma totală de 1500 euro, pentru începerea procedurii de deschidere a vizei.

Botnari Viorica, în complicitate cu membrul grupului criminal organizat,

Cîrhan Natalia, la 22.01.2010, afîndu-se în restaurantul „Capitolis Lux” din

mun.Chișinău, str.Mitropolit Varlaam 78, prin intermediul cet.Fărîmă Vitalie, cu

7

care prima s-a înțeles contra sumei de 2500 euro, să-i perfecteze viză și contract de

muncă în Italia, a făcut cunoștință cu Pelin Maxim și, în scopul sustragerii

bunurilor altei persoane, abuzînd de încrederea acordată, pînă la primirea

mijloacelor bănești, și-a asumat obligațiuni față de acesta, prin promisiunea de a-i

obține viză și contract de muncă în Italia, fapt pentru ce, Pelin Maxim urma să-i

transmită suma de 2500 euro, deși Botnari Viorica cunoștea cu certitudine că nu are

posibilitate reală de a-și realiza angajamentele asumate.

La 22.01.2010, Botnari Viorica afîndu-se în biroul notarial din mun.Chișinău,

str.Mitropolit Varlaam 69, neintenționînd să-și îndeplinească obligațiunile

asumate, din cauza caracterului nerealizabil al acestora, abuzînd de încrederea

avută, a primit de la Pelin Maxim suma de 1300 euro, pentru începerea procedurii

de deschidere a vizei și întocmirea contractului de muncă pentru Italia.

La 26.01.2010, Botnari Viorica, avînd scopul sustragerii mijloacelor bănești de

la Pelin Maxim, pentru a-i spori încrederea, lîngă SA „Moldtelecom”, situată în

mun.Chișinău, bd.Ștefan cel Mare 10, în prezența lui Pelin Maxim și Fărîmă Vitalie,

a întocmit din numele lor cerere de obținere a vizei pentru Italia, pe care ar fi

expediat-o prin fax, deși cunoștea cu certitudine că nu are posibilitate reală de a-și

realiza angajamentele asumate.

În decembrie 2009, Botnari Viorica, avînd scopul sustragerii mijloacelor

bănești de la Fărîmă Vitalie și Pelin Maxim, pentru a le spori încrederea și a-i

înșela, i-a cerut membrului grupului criminal organizat, Cîrhan Natalia, cu care

anterior desemnase rolul acesteia, și anume de a se prezenta, prin intermediul

telefonului drept o persoană cu numele „Galina”, soția celui ce urma să aducă

contractul de muncă din Italia, însă din motiv că au fost strecurate erori în

document, era necesar de a aștepta 3 zile.

Cîrhan Natalia, îndeplinindu-și rolul repartizat în grupul criminal organizat,

în decembrie 2009, l-a contactat telefonic pe Fărîmă Vitalie înșelîndu-l, spunîndu-i

că este „Galina”, soția celui ce urma să aducă contractul de muncă din Italia, însă

din motiv că au fost strecurate erori în document, era necesar de a aștepta 3 zile.

Această informație eronată, Fărîmă Vitalie i-a transmis-o mai tîrziu lui Pelin

Maxim.

Botnari Viorica, în complicitate cu membrul grupului criminal organizat,

Cîrhan Natalia, în august 2009, afîndu-se în restaurantul „Capitolis Lux”, situat în

mun.Chișinău, str.Mitropolit Varlaam 78, prin intermediul cet.Chirtoacă Simion, a

făcut cunoștință cu

Fărîmă Vitalie, și în scopul sustragerii bunurilor altei persoane, abuzînd de

încrederea acordată, pînă la primirea mijloacelor bănești, și-a asumat obligațiuni

față de acesta, prin promisiunea de a obține viză și contract de muncă în Italia, fapt

pentru ce, Fărîmă Vitalie urma să-i transmită suma de 2500 euro, deși Botnari

Viorica cunoștea cu certitudine că nu are posibilitate reală de a-și realiza

angajamentele asumate.

La 19.08.2009, Botnari Viorica afîndu-se în biroul notarial din mun.Chișinău,

str.Mitropolit Varlaam 69, neintenționînd să-și îndeplinească obligațiunile asumate

8

față de Fărîmă Vitalie, din cauza caracterului nerealizabil ale acestora, abuzînd de

încrederea avută, a primit de la Pelin Maxim, pentru începerea procedurii de

deschidere a vizei și întocmirea contractului de muncă pentru Italia, suma de 1000

euro din 2500 euro ceruți.

La 18.01.2010, Botnari Viorica afîndu-se în restaurantul „Capitolis Lux” situat

în mun.Chișinău, str.Mitropolit Varlaam 78, neintenționînd să-și îndeplinească

obligațiunile asumate față de Fărîmă Vitalie, din cauza caracterului nerealizabil ale

acestora, abuzînd de încredere acordată, a primit de la aceasta, pentru urgentarea

procedurii de deschidere a vizei și întocmirea contractului de muncă pentru Italia,

suma de 5300 lei din 2500 euro ceruți.

La 26.01.2010, Botnari Viorica, avînd scopul sustragerii mijloacelor bănești de

la Fărîmă Vitalie, pentru a-i spori încrederea acordată, lîngă SA „Moldtelecom”,

situată în mun.Chișinău, bd.Ștefan cel Mare 10, în prezența lui Pelin Maxim și

Fărîmă Vitalie a întocmit din numele lor cerere de obținerea vizei pentru Italia, pe

care ar fi expediat-o prin fax, deși cunoștea cu certitudine că nu are posibilitate

reală de a-și realiza angajamentele asumate.

În decembrie 2009, Botnari Viorica, avînd scopul sustragerii mijloacelor

bănești de la Fărîmă Vitalie și Pelin Maxim, pentru a le spori încrederea acordată și

a-i înșela, i-a cerut membrului grupului criminal organizat, Cîrhan Natalia, cu care

anterior desemnase rolul ei, și anume de a se prezenta, prin intermediul telefonului

drept o persoană cu numele „Galina”, soția celui ce urma să aducă contractul de

muncă din Italia, însă din motiv că au fost strecurate erori în document, era necesar

de a aștepta 3 zile, să îl contacteze în acest sens pe Fărîmă Vitalie.

Cîrhan Natalia îndeplinindu-șu rolul, în decembrie 2009, l-a contactat

telefonic pe Fărîmă Vitalie înșelîndu-l, spunîndu-i că este „Galina”, soția celui ce

urma să aducă contractul de muncă din Italia, însă din motiv că au fost strecurate

erori în document, era necesar de a aștepta 3 zile. Această informație eronată,

Fărîmă Vitalie i-a transmis-o mai tîrziu lui Pelin Maxim.

Botnari Viorica, în complicitate cu membrul grupului criminal organizat,

Cîrhan Natalia, în septembrie 2009, afîndu-se în piața din str.Calea Basarabiei,

mun.Chișinău, , în scopul sustragerii bunurilor altei persoane, abuzînd de

încredere avută, susținînd că are posibilitate să procure spații locative pentru

invalizi la preț redus, deoarece statul achită o parte din bani, iar cealaltă este

achitată de către beneficiar, și-a asumat obligațiuni patrimoniale față de Nistor

Oleg, prin promisiunea de a obține un apartament cu trei odăi la un preț redus, în

valoare de 10000 euro, fapt pentru ce acesta urma să le transmită suma respectivă,

deși cunoștea cu certitudine că nu are posibilitate reală de a-și realiza angajamentul

asumat.

La 15.09.2009, Botnari Viorica, afîndu-se în piața din str.Calea Basarabiei,

mun.Chișinău, continuînd intenția de a sustrage mijloacele bănești, neintenționînd

să-și îndeplinească obligațiunile asumate față de Nistor Oleg din cauza caracterului

nerealizabil al acestora, abuzînd de încrederea avută, pentru începerea procedurii

de procurare a apartamentului situat în mun.Chișinău, i-a cerut și a primit suma de

9

2500 euro din suma de 10000 euro, obligîndu-se că, în caz contrar, în cinci luni de

zile, ori îi va întoarce banii, ori îi va da un apartament cu patru odăi în

mun.Chișinău, bd.Xxxxx, prezentînd contractul nr.xx din 19.12.2009, potrivit căruia

ar deține dreptul de proprietate asupra imobilului.

La 29.09.2009, Botnari Viorica, afîndu-se lîngă Ministerului Ecologiei, situat în

mun.Chișinău, str. Cosmonauților 9, continuînd intenția de a sustrage mijloacele

bănești, neintenționînd să-și îndeplinească obligațiunile asumate față de Nistor

Oleg din cauza caracterului nerealizabil al acestora, abuzînd de încrederea

acordată, i-a cerut și a primit de la el suma de 500 euro din suma de 10000 euro,

motivînd că, pentru procurarea apartamentului situat în mun.Chișinău, în

condițiile descrise supra, ar fi necesară perfectarea la vreo rudă a acestuia

documente care să certifice că este invalid de gradul I.

La 12.10.2009, Botnari Viorica afîndu-se în sect.Rîșcani, mun.Chișinău,

continuînd intenția de a sustrage mijloacele bănești, neintenționînd să-și

îndeplinească obligațiunile asumate față de Nistor Oleg din cauza caracterului

nerealizabil al acestora, abuzînd de încrederea acordată, i-a cerut și a primit de la el

suma de 1000 euro din suma de 10000 euro, pe motiv că documentele pentru

procurarea apartamentului situat în mun.Chișinău, în condițiile descrise, sînt

finisate, însă este necesară achitarea următoarei rate.

În decembrie 2009, Botnari Viorica, în scopul sustragerii mijloacelor bănești de

la Nistor Oleg și Boenciuc Veaceslav, pentru a le spori încrederea acordată și a-i

înșela, i-a cerut de la membrul grupului criminal organizat, Cîrhan Natalia, cu care

anterior desemnase rolul acesteia, și anume de a se prezenta prin intermediul

telefonului drept o persoană cu numele „Natalia”, care ar fi angajată la Fondul

social și că totul decurge conform planului, că actele solicitate sînt în proces, fiind

necesară doar semnarea lor.

Cîrhan Natalia, îndeplinind rolul repartizat în grupul criminal organizat, în

decembrie 2009, l-a contactat telefonic pe Boenciuc Veaceslav înșelîndu-l,

spunîndu-i că este „Natalia”, angajata Fondului social și că totul decurge conform

planului, că actele solicitate sînt în proces, fiind necesară doar semnarea lor.

Această informație eronată, Boenciuc Veaceslav i-a transmis-o mai tîrziu lui Nistor

Oleg.

Botnari Viorica, în complicitate cu membrul grupului criminal organizat,

Cîrhan Natalia, în noiembrie 2009, aflîndu-se în restaurantul „La Plăcinte”, situat

în mun.Chișinău, str.Cuza Vodă, în scopul sustragerii bunurilor altei persoane,

abuzînd de încrederea avută, susținînd că are posibilitate să procure spații locative

pentru invalizi la preț redus, deoarece cunoaște pe cineva, angajat la Fondul social

de stat, pînă la primirea mijloacelor bănești, și-a asumat obligațiuni patrimoniale

față de Boenciuc Veaceslav (pe care îl cunoaște prin intermediul lui Nistor Oleg,

care i-a spus despre oferta inculpatei Botnari Viorica cu privire la procurarea

apartamentelor la un preț redus), prin promisiunea de a obține un apartament cu

două odăi în condițiile expuse, în mun.Chișinău, str.Xxxxx sau în alt imobil situat

în mun.Chișinău, bd.XXXXX, contra sumei de 20000 euro, fapt pentru ce, Nistor

10

Oleg urma să-i transmită suma de 20000 euro, deși cunoștea cu certitudine că nu

are posibilitate reală de a-și realiza angajamentul asumat.

La 24.11.2009, Botnari Viorica aflîndu-se în subterana de la intersecția

str.Ismail și bd. Ștefan cel Mare, mun.Chișinău, continuîndu-și intenția de a

sustrage mijloacele bănești, neintinționînd să-și îndeplinească obligațiunile

asumate față de Boenciuc Veaceslav, din cauza caracterului nerealizabil ale

acestora, abuzînd de încredere avută, pentru începerea procedurii de procurare a

apartamentului în mun.Chișinău, i-a cerut și a primit de la el suma de 2500 euro

din suma de 20000 euro.

În noiembrie 2009, Botnari Viorica, în scopul sustragerii mijloacelor bănești de

la cet.Boenciuc Veaceslav, pentru a-i spori încrederea acordată, i-a cerut și a primit

de la acesta certificat că nu are spațiu locativ, precum și alte documente necesare

pentru obținerea apartamentului la preț redus.

La 02.12.2009, Botnari Viorica aflîndu-se în mun.Chișinău, str.Sarmisegetuza,

continuîndu-și intenția de a sustrage mijloacele bănești, neintenționînd să-și

îndeplinească obligațiunile asumate față de Boenciuc Veaceslav din cauza

caracterului nerealizabil ale acestora, abuzînd de încredere avută, invocînd

necesitatea achitării următoarei rate pentru procurarea apartamentului indicat

supra, i-a cerut și a primit de la acesta suma de 1000 euro din 20000 euro, deși

cunoștea cu certitudine că nu are posibilitate reală de a-și realiza angajamentul

asumat.

În decembrie 2009, Botnari Viorica, în scopul sustragerii mijloacelor bănești de

la Nistor Oleg și Boenciuc Veaceslav, pentru a le spori încrederea acordată și a-i

înșela, i-a cerut membrului grupului criminal organizat Cîrhan Natalia, cu care

anterior desemnase rolul, și anume de a se prezenta prin intermediul telefonului

drept o persoană cu numele „Natalia”, care ar fi angajată la Fondul social și că totul

decurge conform planului, că actele solicitate sînt în proces, fiind necesară doar

semnarea lor.

Cîrhan Natalia, îndeplinind rolul repartizat în grupul criminal organizat, în

decembrie 2009, l-a contactat telefonic pe Boenciuc Veaceslav înșelîndu-l,

spunîndu-i că este „Natalia”, angajata Fondului social și că totul decurge conform

planului, că actele solicitate sînt în proces, fiind necesară doar semnarea lor.

Această informație eronată, Boenciuc Veaceslav i-a transmis-o mai tîrziu lui Nistor

Oleg.

3.1 Avocatul Coban I. în numele inculpatei Cîrhan N., care a solicitat casarea

sentinței în privința ei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărîri, prin care

inculpata să fie achitată, pe motiv că acuzarea nu a probat existența unei înțelegeri

în prealabil dintre Cîrhan N. și Botnari V. despre contribuția la dobîndirea ilicită,

prin înșelăciune și abuz de încredere, a bunurilor părților vătămate; instanța a

apreciat arbitrar și eronat probele administrate în cauză, în special declarațiile

inculpatei Cîrhan N., a părților vătămate Chersac L. și Boenciuc V. și a martorului

Balmuș G., care au declarat că nu o cunosc pe inculpată, iar banii i-au transmis lui

11

Botnari V.; instanța neîntemeiat a apreciat critic declarațiile inculpatei că nu-i

cunoaște pe Fărîmă V. și Pelin M., pe care nu i-a telefonat niciodată;

3.2 Avocatul Baghici L. în numele inculpatului Cîrhan L., care a solicitat

casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărîri, prin care

inculpatul să fie achitat, pe motiv că instanța a pronunțat o sentință ilegală și

neîntemeiată; a dat o apreciere unilaterală probelor cercetate în cadrul examinării

cauzei, neîntemeiat apreciind critic declarațiile inculpatului; nu a fost probată

crearea grupului criminal organizat, stabil, deoarece s-a constatat că Botnari V. a

început săvîrșirea infracțiunii din 2008, cu mult înainte de a-i cunoaște pe Cîrhan

N. și Cîrhan L.; nu a fost probată înțelegerea în prealabil dintre Cîrhan L., Cîrhan

N. și Botnari V.; nu a fost prezentată nicio probă ce ar confirma existența grupului

criminal organizat și nu a fost stabilit rolul fiecărui participant în organizarea și

comiterea infracțiunii respective; nu a fost probat că inculpatul Cîrhan L. era

membru a grupului criminal și a participat în vreun mod la pregătirea sau

săvârșirea infracțiunii imputate, și că ar fi contribuit la comitea infracțiunii prin

sfaturi și prestări de servicii; instanța nu a luat în considerație că Cîrhan L. în

timpul săvîrșirii infracțiunii imputate lui se afla în instituție penitenciară, telefonul

mobil fiind ridicat deja cînd acesta se afla în Penitenciarul nr.13, după însușirea de

către Botnari V. a banilor de la părțile vătămate; nici în cadrul urmăriri penale, nici

în cadrul examinării cauzei în instanța de judecată, nu a fost demonstrată intenția

inculpatului în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal,

fapta acestuia nu întrunește elementele infracțiunii incriminate.

3.3 La data de 29 septembrie 2017, avocatul Ciuchitu Vitalie, în interesele

inculpatului Cîrhan Leonid, a depus apel suplimentar, prin care a invocat că:

- la caz lipsește latura subiectivă a infracțiunii de escrocherie, care se exprimă

prin lipsa probării de către instanța de judecată a scopului săvârșirii infracțiunii de

escrocherie și anume a cupidității;

- în speța dată inculpații nu și-au asumat în fața părților vătămate nici un

angajament și au intrat în stăpânirea mijloacelor bănești ale părților vătămate;

- acțiunile ce li se încriminează inculpaților, în cazul lui Cîrhan Natalia, faptul

că se prezenta cu identitatea schimbată cu numele Galina, iar în cazul lui Cîrhan

Leonid, faptul că se prezenta cu numele de Sașa erau săvîrșite, așa cum reiese din

materialele cercetate în instanța de apel, după consumarea infracțiunii de

escrocheriei, adică după primirea banilor de către Botnari Viorica de la părțile

vătămate;

- lipsa probelor ce ar demonstra săvîrșirea infracțiunii prin formarea unui

grup organizat stabil și statornic. Cum rezultă din materialele cauzei penale,

Botnari Viorica a început săvîrșirea infracțiunii cu mult timp înainte de ai

cunoaște pe inculpați. Din probele acuzatorul de stat rezultă că, Botnari Viorica a

comis infracțiunea de escrocherie începând cu anul 2008, iar probele acuzării în

privința acțiunilor lui Cîrhan Natalia se referă la a doua jumătate a anului 2009, pe

cînd Cîrhan Leonid la telefonat pe Barcari Iurie doar în martie 2010;

12

- nu se regăsește nici o probă ce confirmă că, Cîrhan Natatalia și Cîrhan

Leonid au participat în oarecare mod la pregătirea și săvârșirea infracțiunii

imputate. Din declarațiile părților vătămate rezultă că, ei nu au comunicat cu sus

numiții nici pînă, nici în momentul însușirii mijloacelor bănești. Astfel, lipsește în

acțiunile elementul constitutiv al infracțiunii imputate, adică înșelăciunea sau

abuzul de incredere. Or, pentru a înșela o oarecare persoană sau de a abuza de

încrederea ei, este necesară desfășurarea unei comunicări îndreptate spre a o

convinge pe această persoană să transmită benevol, patrimoniul său infractorului;

- comunicarea era desfășurată în exclusivitate de către Botnari Viorica.

Teoretic vorbind s-ar putea să existe o situație cînd inculpații Cîrhan Leonid și

Natalia au contribuit în careva alt mod în a convinge părțile vătămate să transmită

lui Botnari Viorica bunurile sale. Însă, probe în acest sens nu au fost prezentate.

Mai mult, acuzarea nici nu a invocat asemenea acțiuni din partea apelanților.

Astfel, se atestă desăvârșita lipsă a probelor care ar demonstra că, numiții: Cîrhan

Leonid și Cîrhan Natalia au contribuit la convingerea părților vătămate de a

transmite lui Botnari Viorica bunurile sale;

- comunicarea sus numiților cu părțile vătămate, fapte care au fost probate

prin materialele dosarului, au avut loc deja după însușirea de către Botnari Viorica

a mijloacelor bănești de la părțile vătămate. Momentul dat, de însușire a

mijloacelor bănești, este important pentru justa judecare a cauzei, deoarece din

acest moment infracțiunea de escrocherie se consideră consumată;

- nu există nici o probă ce ar confirma că apelanții au promis lui Botnari

Viorica să o ajute la săvârșirea infracțiunii sau la eschivarea de la răspundere. Din

acest motiv acțiunile clienților săi, în cadrul cărora ei au comunicat cu părțile

vătămate Bargan Iurie și Chirsac Ludmila, urmează a fi analizate prin prisma

scopului urmărit. Din discuțiile purtate reiese că, ele urmăreau convingerea

părților vătămate că, prestația promisă de către Botnari Viorica, datorată de

aceasta părțile vătămate contra banilor însușiți de numită, va fi realizată în cel mai

apropiat timp. Este absolut cert că discuțiile nu urmăreau scopul de a convinge

părțile vătămate să transmită mijloacele bănești lui Botnari Viorica;

- ipoteză care nu a fost probată de către acuzare, că Cîrhan Natalia și Cîrhan

Leonid cunoșteau că, cu ajutorul lor Botnari Viorica încearcă să se eschiveze de

răspundere, acțiunile numiților urmau a fi calificate ca săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 323 CP, favorizarea de înainte nepromisă a infracțiunii;

- părțile vătămate au declarat că, nu au transmis lui Cîrhan Leonid sau

Cîrhan Nataliei mijloace bănești. Concomitent și Botnari Viorica a declarat că nu a

transmis numiților careva mijloace bănești. Astfel, se atestă lipsa însușirii din

partea numiților a banilor de la partea vătămată;

- faptul aflării lui Cîrhan Leonid în instituție penitenciară îl împiedică să

desfășoare activitatea imputată de organizare și contribuire prin sfaturi la

săvârșirea infracțiunii de către Botnari Viorica. Or, în perioada de timp când

Botnari Viorica desfășura activitatea sa infracțională și însușea banii, Cîrhan

Leonid se află într-o celulă amplasată astfel încât rețeaua de telefonie celulară nu

13

asigura semnal suficient pentru comunicări telefonice. Iar, ridicarea telefonului de

la Cîrhan Leonid a avut loc deja în penitenciarul nr. 13 în perioada posterioară -

însușirii banilor de către Botnari Viorica. În cadrul examinării cauzei în instanța de

apel apărarea a solicitat dispunerea efectuării unei constatări științifico-tehnice

prin care faptul invocat mai sus s-ar proba, însă, instanța de apel a respins cererea

respectivă îngrădind realizarea dreptului la apărarea prin administrarea probelor

invocate de apărare;

- în contradicție cu prevederile art.394 alin. (1) pct. l) și 2) Cod de procedură

penală, instanța de fond nu a respectat obligația să motiveze sentința de

condamnare, inclusiv să facă o descriere a faptei criminale, considerată ca fiind

dovedită indicându-se locul timpul, modul săvîrșirii ei, forma și gradul de

vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii, probele pe care se întemeiază

concluziile instanței de judecată și motivele pentru care instanța a respins alte

probe. Ignorînd aceste prevederi instanța de fond a transcris mot-a-mot conținutul

rechizitoriului, fără a formula careva concluzii proprii;

- concluziile eronate a instanței de fond rezultă din aplicarea eronată a

prevederilor normelor de procedură penală, inclusiv în ce ține de modul de

apreciere a probelor și aplicarea standardelor de probațiune stabilite de CtEDO,

care au fost stabilite la examinarea cauzelor de referință.

3.4 Avocatul Lazari C. în numele inculpaților Cîrhan L. și Cîrhan N.,

solicitând adoptarea unei noi hotărâri de achitare în privința lui Cîrhan L. și

Cîrhan N., pe motiv că fapta acestora nu întrunește elementele infracțiunii.

În motivarea cererii a invocat:

- în materialele dosarului penal nu există nici o probă prin care s-ar

demonstra faptul că, Cîrhan L. și Cîrhan N. ar fi membri a unui grup criminal

organizat, format în prealabil. Până la săvârșirea proimei infracțiuni, din persoane

ale căror roluri au fost bine definite, cu o structură clară, regulile de subordonare,

disciplină;

- acest element calificativ al infracțiunii de escrocheriei - săvîrșită de grup

criminal organizat necesită a fi exclus;

- după cum rezultă din materialele dosarului, condamnata Botnari Viorica a

comis infracțiunea de escrocherie, începând cu anul 2008, pe când probele

acuzării, în privința acțiunilor lui Cîrhan Leonid și Cîrhan Natalia, se referă la a

doua jumătate a anului 2009 și 2010 (ceva nu se leagă din ceea ce scrie procurorul

în rechizitoriu cu ceea ce este în realitate.

- acuzatorul de stat duce în eroare instanța de judecată, fără să-și onoreze

obligațiile prevăzute la art. 26 Cod de procedură penală - sarcina prezentării

probelor învinuirii îi revine procurorului;

- lipsește latura obiectivă a escrocheriei în acțiunile lui Cîrhan L. și Cîrhan N.,

deoarece legslatorul a prevăzut expres - escrocheria, adică dobîndirea ilicită a

bunurilor altei persoane prin înșelăciune sau abuz de încredere. Deci, lipsește

dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune sau abuz de

încretere;

14

- la fel, lipsește și latura subiectivă a escrocheriei în acțiunile lui Cîrhan L. și

Cîrhan N.;

- instanța nu s-a expus asupra tuturor argumentelor apărării;

- susține cererile de apel înaintate de avocații Coban I. și Baghici L.

2015, au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de avocatul Coban I. în

numele inculpatei Cîrhan N. și avocatul Baghici L. în numele inculpatului Cîrhan

L.

avocatul Ciuchitu V. în numele inculpaților Cîrhan L. și Cîrhan N. și inculpatul

Cîrhan L. care, invocând temeiurile prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 12)

Cod de procedură penală, au solicitat casarea acesteia în partea ce îi vizează pe

recurenți, cu achitarea inculpaților, pe motiv că în acțiunile lor lipsește latura

subiectivă a infracțiunii de escrocherie, ori trimiterea cauzei la rejudecare,

invocând că, instanța de judecată nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apeluri și hotărîrea instanței nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția; în cauză nu a fost probat scopul săvârșirii infracțiunii, și

anume a cupidității; acțiunile inculpaților de a se prezenta sub alte nume au avut

loc după consumarea infracțiunii săvârșită de către Botnari V., care nu le-a

menționat niciodată scopul pentru care le cerea să se prezinte sub alte nume și nu

le-a promis sau propus vreo remunerare; nu a fost probată crearea grupului

criminal organizat, stabil, deoarece s-a constatat că Botnari V. a început săvârșirea

infracțiunii din 2008, cu mult înainte de a-i cunoaște pe Cîrhan N. și Cîrhan L.; nu

a fost probat că inculpații Cîrhan N. și Cîrhan L. erau membri ai grupului criminal

și au participat în vreun mod la pregătirea sau săvîrșirea infracțiunii imputate și

că Cîrhan L. a contribuit la comiterea infracțiunii prin sfaturi și prestări de servicii;

instanța nu a luat în considerație că Cîrhan L. în timpul săvîrșirii infracțiunii

imputate lui se afla în instituție penitenciară, telefonul mobil fiind ridicat deja cînd

acesta se afla în Penitenciarul nr.13, după însușirea de către Botnari V. a banilor de

la părțile vătămate și, în cel mai grav caz, acțiunile inculpaților urmau a fi

calificate în baza art.323 Cod penal; atât părțile vătămate, cît și Botnari V. au

declarat că nu au transmis inculpaților mijloace bănești și nici nu-i cunosc pe

aceștia; de către instanța de apel le-a fost îngrădit dreptul la apărare; instanțele de

fond nu și-au motivat hotărîrile, dar au transcris mot-a-mot conținutul

rechizitoriului, fără a formula propriile lor concluzii, adoptînd niște hotărîri

nemotivate.

2016, au fost admise recursurile ordinare declarate, fiind casată parțial decizia, în

privința lui Cîrhan Leonid și Cîrhan Natalia și dispusă rejudecarea cauzei în

această parte în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. Celelalte

dispoziții ale hotărîrii contestate au fost menținute.

constatat doar prin niște fraze generale că, probele prezentate în ședința de

15

judecată și puse la baza sentinței, au fost apreciate prin prisma art. 101 Cod de

procedură penală, totodată, concluzionând că, prima instanță pe deplin a

constatat starea de fapt a acțiunilor săvârșite de inculpați, a făcut o justă încadrare

juridică a acțiunilor acestora și a aplicat față de ei o pedeapsă echitabilă.

Astfel, instanța de recurs a constatat că prevederile legii procesual penale,

menționate mai sus, nu au fost respectate întocmai la judecarea apelurilor părții

apărării declarate în numele lui Cîrhan N. și Cîrhan L., deoarece probele enunțate

supra nu au primit o apreciere la justa lor valoare, iar concluziile făcute de

instanța de apel sînt superficiale.

În consecință, instanța de recurs a concluzionat că instanța de apel nu a

asigurat desfășurarea unui proces echitabil în cauza dată, nu a dat o argumentare

motivată tuturor motivelor invocate în apelurile declarate în numele inculpaților

Cîrhan N. și Cîrhan L. descrise la pct.3 al prezentei decizii, hotărîrea fiind

adoptată contrar prevederilor art.6 § 1, 3 din Convenție.

2019, au fost respinse apelurile declarate de avocatul Coban Igor, în interesele

inculpatei Cîrhan Natalia, apelul avocatei Baghici Liliana, în interesele

inculpatului Cîrhan Leonid, apelul avocatului Ciuchitu Vitalie, în interesele

inculpatului Cîrhan Leonid și menținută sentința.

analizat obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod procedură penală, din

punct de vedere al pertinenței, concludenței, veridicității și coroborării și just a

adoptat o sentință de condamnare în privința inculpaților Cîrhan Leonid și Cîrhan

Natalia în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, escrocheriea, adică dobîndirea ilicită a

bunurilor altei persoane prin abuz de încredere și înșelăciune, de un grup criminal

organizat, în proporții deosebit de mari.

Cu toate, că inculpații Cîrhan Natalia și Cîrhan Leonid, nu au recunoscut

vinovăția în cele comise, vinovăția lor prin cumulul de probe acumulate la cauza

penală se dovedește prin, declarațiile părților vătămate, Chersac Liudmila, Nistor

O., Boenciuc V., Țurcan A., Rașcovschi A., Barcaru I., Bîrdan L., Cojocaru V., Talpă

I., Fărîmă V., Pelin M., Istrati T., Roșca T., martorilor Ojog A., Deliu I., Bogdan N.,

Oprea (Cojocaru) V., Constantinov G., Istrati M., Proca I., Cîssa A., Bulat V.,

Balmuș G., Bebea T., Oprea V., stenograma convorbirilor între Chersac Liudmila

cu Botnari Viorica (vol.II, f.d. 33); stenograma convorbirilor între Chersac

Liudmila cu Botnari Viorica (vol.II, f.d. 35-36); stenograma convorbirilor și SMS

purtate între Botnari Viorica, pe de o parte și cet.Țurcan Aliona, Vleju Grigori,

Boenciuc Veaceslav, Nistor Oleg, Rașcovschi Andrian, Cîrhan Natalia, Fărîmă

Vitalie, Barcaru Iuri, Talpă Igor, Bogdan Natalia, Oprea Vasile, Cîrhan Leonid,

Pelin Maxim, Bîrdan Lidia, Chersac Liudmila, pe de altă parte (vol.II, f.d. 43-53);

stenograma a convorbirilor și SMS purtate între Botnari Viorica, pe de o parte și

cet. Cîrhan Leonid, Cîrhan Natalia, Bîrdan Lidia, Chersac Liudmila, Nistor Oleg,

Oprea Vasile, Țurcan Aliona, Pelin Maxim, pe de altă parte (vol.II, f.d. 71-75);

procesul-verbal de ridicare din 26.03.2010 de la Botnari Viorica (vol.II, f.d. 208),

16

procesul-verbal de ridicare din 04.03.2010 de la Chersac Liudmila (vol.II, f.d. 2);

procesul-verbal de ridicare din 18.03.2010 de la Proca Ion (vol.II, f.d. 124);

procesul-verbal de ridicare din 21.05.2010 de la Chersac Liudmila (vol.III, f.d. 92);

procesul-verbal de ridicare din 21.05.2010 de la Țurcan Aliona (vol.III, f.d. 84);

procesul-verbal de ridicare din 21.05.2010 de la Istrati Teodora (vol.III, f.d. 88);

procesul-verbal de ridicare din 21.05.2010 de la Roșca Tudor (vol.III, f.d. 80);

procesul-verbal de ridicare din 21.05.2010 de la Pelin Maxim (vol.III, f.d. 68);

procesul-verbal de ridicare din 21.05.2010 de la Fărîmă Vitalie (vol.III, f.d. 72);

procesul-verbal de ridicare din 21.05.2010 de la Boenciuc Veaceslav (vol.III, f.d.

64); procesul-verbal de percheziție din 17.03.2010 de la Botnari Viorica (vol.II, f.d.

159-160); procesul-verbal de percheziție corporală din 17.03.2010 de la Botnari

Viorica (vol.III, f.d.1); proces-verbal de examinare din 20.05.2010 (vol.III, f.d. 61);

proces-verbal de percheziție din 27.04.2010 la Cîrhan Natalia (vol.III, f.d. 46);

procesul-verbal de percheziție din 27.04.2010 la Cîrhan Leonid (vol.III, f.d. 52);

proces-verbal de examinare din 18.03.2010 a mijlocului de transport cu n/î XXXXX,

de tip autobus vagon, de model Mercedes 313 CDI anul fabricării 2002, de culoare

albastră (vol.II, f.d. 179); proces-verbal de examinare din 16.04.2010 (vol.II, f.d.

126); proces-verbal de examinare din 16.04.2010 (vol.II, f.d. 161); proces-verbal

de examinare din 19.04.2010 (vol.II, f.d. 209); proces-verbal de examinare din

19.04.2010 (vol.III, f.d. 2); procesul-verbal de examinare din 14.05.2010 (vol.III, f.d.

47); procesul-verbal de examinare din 17.05.2010 (vol.II, f.d. 20-27); procesul-

verbal de examinare din 04.03.2010 (vol.II, f.d.3-5); procesul-verbal de interceptare

și înregistrarea comunicărilor din 01.03.2010 (vol.II, f.d. 32-37); procesul-verbal de

interceptare și înregistrare a comunicărilor din 02.03.2010 (vol.II, f.d. 42-121);

scrisoarea nr. 768 din 17.03.2010 a SRL „Tenadria" pe 1 filă; răspuns directorului

general SRL „Basconslux", Nicolae Madan; fișa personală a II „Botnari Viorica";

copia filei din Registru de evidență a beneficiarilor de apartamente din blocurile

de locuit situate în mun. Chișinău, bd. Xxxxx (vol.I, f.d.68, vol.I, f.d. 241, vol. III,

f.d. 121, vol. III, f.d. 155); corpul delict - mijlocul de transport de tip autobus de

model Mercedes 313 CDI cu n/î XXXXX și nr.caroseriei XXXXX, ridicat la

17.03.2010 de la cet. Vleju Grigori în preajma sediului DGSO a DP MAI în mun.

Chișinău str. Bucuriei 14; corpurile delicte (vol.II, f.d. 127-151); corpurile delicte -

(vol.II, f.d. 162-169); corpurile delicte (vol. II, f.d. 210-250); corpurile delicte (vol.

III, f.d.3-36); corpurile delicte; descifrările convorbirilor telefonice ale abonatului

cu numărul cartelei SIM cu nr.xxxxx (vol.II, f.d. 20-27); corpurile delicte (vol.II, f.d.

6-11); corpul delict (vol.I, f.d. 45); corpul delict (vol. I, f.d. 49); corpul delict (vol. I,

f.d. 52); corpurile delicte (vol. I, f.d. 53-56, vol.III, f.d. 73-76); corpurile delicte

(vol.I, f.d. 59-60, 62); corpul delict (vol.I, f.d. 43); corpul delict (vol. I, f.d. 40);

proces - verbal de sesizare despre săvîrșire infracțiunii depus de Chersac Liudmila

Eugen la 22.02.2010 (f.d. 38 vol. 1); proces - verbal de sesizare despre săvârșire

infracțiunii depus de Istrati Teodora Xxxxx la 19.03.2010 (f.d. 39 vol. 1); recipisa

semnată de Botnari Viorica la 28.09.2009 (f.d. 40 vol. 1); proces - verbal de sesizare

despre săvîrșire infracțiunii depuse de Țurcan Aliona din 24.03.2010 (f.d. 42 vol.

17

1); recipisa semnată de Botnari Viorica la 24.02.2010 prin care a primit 4000 euro

de la Țurcanu Aliona (f.d. 43 vol. 1); proces - verbal de sesizare despre săvârșire

infracțiunii depus de Barcaru Iurie Xxxxx din 24.03.2010 (f.d. 44 vol. 1); contractul

de împrumut din 06.11.2009 (f.d. 45 vol. 1); proces - verbal de sesizare despre

săvîrșire infracțiunii depus de Cojocaru Vitalie din 24.03.2010 (f.d. 46 vol. 1);

proces - verbul de sesizare despre săvîrșire infracțiunii depus de Talpă Igor din

24.03.2010 (f.d. 47 vol. 1); proces - verbal de sesizare despre săvîrșirea infracțiunii

depus de Roșca Tudor din 24.03.2010 (f.d. 48 vol. 1); recipisa semnată de Botnari

Viorica la 28.11.2009 prin care a primit 1000 euro de la Roșca Tudor (f.d. 49 vol. 1);

proces - verbal de sesizare despre săvîrșire infracțiunii depus de Bîrdău Lidia din

24.03.2010 (f.d. 50 vol. 1); proces - verbal de sesizare despre săvîrșire infracțiunii

depus de Deliu Maxim din 25.03.2010 (f.d. 51 vol. 1); contract de împrumut din

22.01.2010 prin care Botnari Viorica împrumută de la Pelin Maxim suma de 1300

euro pînă la 29.01.2010 (f.d. 52 vol. 1); proces - verbal dc sesizare despre săvîrșire

infracțiunii depus de Fărîmă Vitalie din 25.03.2010 (f.d. 53 vol. 1); contract de

împrumut din 19.08.2009 prin care Botnari Viorica împrumută de la Fărîmă

Maxim suma de 1300 euro pînă la 08.10.2009 (f.d. 54 vol. 1); proces - verbal de

sesizare despre săvîrșirea infracțiunii depus de Boenciuc Veaceslav din 25.03.2010

(f.d. 58 vol. 1); recipisa semnată de Botnari Viorica la 24.11.2009 (f.d. 59 vol. 1);

recipisa semnată de Botnari Viorica la 2.11.2009 (f.d. 60 vol.1); proces - verbal de

sesizare despre săvîrșirea infracțiunii depus de Nistor Oleg din 23.04.2010 (f.d. 61

vol.1); recipisa semnată de Botnari Viorica la 29.09.2009 (f.d. 62 vol. 1); cererea

depusă de Chersac Liudmila din 24.12.2009 (f.d. 63 vol 1); acțiunea civilă depusă

de Istrati Teodora (f.d. 195 vol. 1); acțiunea civilă depusă de Țurcan Aliona (f.d.

198 vol. 1); acțiunea civilă depusă de Barcaru Iuri (f.d. 201 vol. 1); acțiunea civilă

depusă de Cojocaru Vitalie (f.d. 204 vol. 1); acțiunea civilă depusă de Talpă Igor

(f.d. 207 vol. 1); acțiunea civilă depusă de Roșca Tudor (f.d. 210 vol. 1); acțiunea

civilă depusă de Bîrdan Lidlia (f.d. 213 vol. 1); acțiunea civilă depusă de Pelin

Maxim (f.d. 216 vol. 1); acțiunea civilă depusă de Fărimă Vitalie (f.d. 219 vol. 1);

acțiunea civilă depusă de Rașcovschi Andrian (f.d. 221 vol. 1); acțiunea civilă

depusă de Boenciuc Veaceslav prin care pretinde prejudiciul de 3500 euro (f.d. 224

vol. 1); acțiunea civilă depusă de Nistor Oleg (f.d. 195 vol. 1); proces - verbal din

01.03.2010 de înzestrare cu tehnică specială a cet. Chersac Liudmila (f.d. 254 vol.

1); proces - verbal din 17.03.2010 (f.d. 255 vol. 1); procesul - verbal de ridicare din

04.03.2010 de la Chersac Liudmila (f.d. 2 vol. 2); procesul - verbal de examinare a

obiectelor ridicare de la Chersac Liudmila (f.d. 3-5 vol. 2); procesul - verbal de

examinare din 17.05.2010 a descifrărilor convorbirilor telefonice ale numărului ce

aparține cet. Botnari Viorica, Chersac Liudmila și Vleju Grigore (f.d 20-26 vol. 2);

procesul - verbal de interceptare și înregistrare a comunicărilor din 01.03.2010 a

Chersac Liudmila (f.d. 32 vol. 2); stenograma convorbirilor din 01.03.2010 dintre

Chersac Liudmila și Botnari Viorica; CD (f.d. 33, 35 vol. 2); stenograma

convorbirilor din 01.03.2010 - 17.03.2010 dintre Chersac Liudmila și Botnari

Viorica; CD (f.d. 35, 37 vol. 2); procesul - verbal din 17.03.2010 de apreciere a

18

importanței informației discuției din 01.03.2010 - 17.03.2010 (f.d. 38 vol. 2);

procesul - verbal din 02.03.2010 de interceptare și înregistrare a comunicărilor a

Botnari Viorica cu alte persoane (f.d. 41 vol. 2); stenograma convorbirilor din

11.03.2010 a cet. Botnari Viorica (f.d. 43 - 53 vol. 2); stenograma convorbirilor din

15.03.2010 a cet. Botnari Viorica cu diferite persoane (f.d. 71 - 75 vol. 2); procesul -

verbal din 09.04.2010 de apreciere a importanței informației discuției din

11.03.2010 - 18.04.2010 (f.d. 122 vol. 2); procesul - verbal de ridicare din 18.03.2010

de la SRL „Basconlux” a unor acte(f.d. 127 vol. 2); informația prezentată de

compania „Basconlux” (f.d. 125 vol. 2); procesul - verbal de examinare din

16.04.2010 (f.d. 126 vol. 2); contractul nr. 245 din 19.12.2008 dintre SRL

„Basconlux” și Botnari V. (f.d. 127 -133 vol. 2); contratul nr. 24 din 05.03.2010

dintre SRL „Basconlux” și Țurcan Aliona,(f.d. 144 - 150 vol. 2); informația

prezentată de SC „Tenadria” SRL nr. 768 din 17.03.2010, (f.d. 155 vol. 2); procesul -

verbal din 17.03.2010 de percheziție la domiciliul cet. Botnari Viorica (f.d. 159 - 160

vol. 2); procesul - verbal din 16.04.2010 de examinare a actelor ridicate de la

Botnari Viorica (f.d. 161 vol. 2); procesul - verbal de ridicare din 17.03.2010 (f.d.

177 vol. 2); ordonanța privind aplicarea sechestrului pe autoturismul de model

Mercedes 313 n/î XXXXX (f.d. 181 vol. 2); încheierea din 01.04.2010 (f.d. 184 - 185

vol. 2); procesul - verbal de ridicare din 26.03.2010 (f.d. 208 vol. 2); procesul -

verbal din 19.04.2010 (f.d. 209 -248 vol. 2); procesul - verbal din 17.03.2010 (f.d. 1);

procesul - verbal din 19.04.2010 (f.d. 2-36 ); procesul - verbal din 27.07.2010 (f.d. 46

); procesul - verbal din 14.05.2010 (f.d. 47); procesul - verbal de ridicare din

21.05.2010 (f.d. 64 ); procesul - verbal de ridicare din 21.05.2010 (f.d. 68); procesul -

verbal de ridicare din 21.05.2010 (f.d. 72); procesul - verbal de ridicare din

21.05.2010 (f.d. 80 ); procesul - verbal de ridicare din 21.05.2010 (f.d. 84); procesul -

verbal de ridicare din 21.05.2010 (f.d. 88); procesul - verbal de ridicare din

21.05.2010 (f.d. 92); declarație din numele lui Bulat Vitalie din 17.09.2010 de

anulare a procurii (f.d. 47 ); acțiunea civilă depusă de Chersac Liudmila prin care

pretinde prejudiciul material 21 500 euro (f.d. 48 - 49).

Reieșind din probele cercetate suplimentar și cele relatate supra, instanța de

apel a considerat că, instanța de fond corect a constatat că, prin acțiunile sale

inculpații Cîrhan Natalia și Cîrhan Leonid au săvârșit infracțiunea prevăzută de

art. 190 alin. (5) Cod penal - escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei

persoane prin abuz de încredere și înșelăciune, de un grup criminal organizat, în proporții

deosebit de mari.

Astfel, instanța de apel a menționat că, instanța de fond corect a apreciat

critic declarațiile inculpaților Cîrhan Natalia și Cîrhan Leonid privind nevinovăția

lor de comiterea faptei imputate, calificându-le drept o modalitate aleasă de către

inculpați de a se eschiva de la răspunderea penală pentru fapta comisă.

În speță, prin acțiunile inculpaților, Cîrhan Natalia și Cîrhan Leonid, s-au

periclitat în principal - relațiile sociale cu privire la posesia asupra bunurilor

mobile, iar în plan secundar - relațiile sociale cu privire la libertatea manifestării

de voință și minimul necesar de încredere, prin faptul că, înțelegîndu-se în

19

prealabil cu inculpata, Botnari Viorica, despre faptul contribuției la dobîndirea

ilicită prin înșelăciune și abuz de încredere a bunurilor altei persoane, în perioada

2009-2010 a contactat telefonic de mai multe ori și mai multe părți vătămate, cum

ar fi: Chersac Liudmila, Boenciuc Veaceslav, Pelin Maxim și Fărîmă Vitalie, pe

care le înșela referitor la identitatea acesteia și poziția pe care o are întru

influențarea anumitor acțiuni.

Sub acest aspect, instanța de apel a reținut că, inculpații, Botnari V. împreună

cu Cîrhan L. și soția acestuia, Cîrhan N., formând un grup criminal organizat

stabil și statornic, cu un înalt grad de coordonare între ei, cu caracter retras și nivel

de izolare de societate, cu regulile sale de comunicare, de subordonare, disciplină,

avînd un plan bine determinat de activitate infracțională, cu desemnarea rolurilor

și funcțiilor membrilor grupului, a unor acte și operațiuni concrete, cu intenția de

a săvârși nu doar o singură infracțiune, ci mai multe, grup format cu scopul de a

dobîndi ilicit bunurile altor persoane prin înșelăciune și abuz de încredere au

însușit prin escrocherie bunurile proprietarilor.

Acest fapt a fost probat prin declarațiile părții vătămate, Chersac Ludmila,

date în instanța de fond și cercetate în instanța de apel, potrivit cărora Botnari

Viorica i-a dat un număr de telefon, care ca și cum era a d-nei Galina Balmuș, iar

cînd a încercat s-o telefoneze să vadă care este soarta apartamentelor, a răspuns o

femeie care nu părea a fi intelegentă și mai ales ministru și care s-a dovedit a fi

Cîrhan Natalia, și că atunci, a înțeles că doamna cu care vorbise nu era Galina

Balmuș, iar totul ce se întâmplase fusese o înșelăciune. Totodată, potrivit

declarațiilor martorului, Balmuș Galina, date în ședința de judecată, niciodată nu a

telefonat-o pe Chersac Ludmila pe care nici nu o cunoaște.

La fel, în viziunea instanței de apel, instanța de fond corect a stabilit că,

persoana care s-a dat drept persoana pe nume Natalia și care l-a telefonat pe

Fărîmă Vitalie nu este altcineva decât inculpata, Cîrhan Natalia, care în prealabil

s-a înțeles cu Botnari Viorica ca s- o ajute pe ultima la sustragerea prin înșelăciune

a unei sume de bani din patrimoniul lui Fărîmă Vitalie ca pretext servind

organizarea plecării ultimului peste hotarele RM, și anume în Italia, în acest caz, în

sarcina inculpatei, Cîrhan Natalia, fiind pusă contactarea părții vătămate, Fărîmă

Vitalie, și încurajarea acestuia că totul va fi bine deoarece are influență la

ambasada Italiei.

Instanța de apel a mai reținut că, instanța de fond corect a reținut că,

inculpatul, Cîrhan Leonid, înțelegându-se în prealabil cu inculpata, Botnari

Viorica, despre faptul contribuției la dobândirea ilicită prin înșelăciune și abuz de

încredere a bunurilor altei persoane, la începutul anului 2010 a contactat telefonic

mai multe părți vătămate și anume: Barcaru Iurie, Talpă Igor, Bîrdan Lidia, pe

care le înșela referitor la identitatea acestuia și poziția pe care o are întru

influențarea anumitor acțiuni.

Astfel, instanța de apel cercetând materialele cauzei și declarațiile părților

vătămate a reținut că, Cîrhan Leonid, înțelegându-se în prealabil cu Botnari

Viorica, telefona părțile vătămate cărora Botnari Viorica ca și cum le organiza

20

plecarea peste hotarele RM, pe care le inducea în eroare referitoare la identitatea

sa prezentându-se drept conducătorul auto al mijlocului de transport cu care ca și

cum părțile vătămate urmau să plece în Italia, și pentru a amâna așa numită

”plecarea” acestora, informa părțile vătămate despre faptul că mijlocul de transport

se află la reparație pentru ce urmează să mai aștepte, prin ce a contribuit la

dobîndirea ilicită prin înșelăciune a bunurilor altei persoane.

Acest fapt se constată și din declarațiile părților vătămate Barcaru Iurie,

Bîrdan Lidia și Talpă Igor, date în ședința de judecată. Astfel, conform

declarațiilor lui Barcaru Iurie, a fost telefonat de Botnari Viorica care i-a zis că

actele sînt gata și ca să se pregătească de plecare cu o rutieră și că o să fie telefonat

de șoferul rutierei pe nume „Sașa". Tot atunci a fost telefonat de un bărbat care s-a

numit ca „Sașa" și că este șoferul rutierei cu care trebuie să plece în Italia, doar că

mașina se află la reparație și este necesar să mai aștepte că mai are niște probleme.

Potrivit declarațiilor date de aceeași parte vătămată, anume inculpatul, Cîrhan

Leonid, este persoana pe nume Sașa care ca și cum s-a dat drept șoferul rutierei cu

care trebuiau să plece în Italia.

Faptul cooperării inculpatului, Cîrhan Leonid, cu inculpata, Botnari Viorica,

la comiterea escrocheriei rezultă și din declarațiile părții vătămate, Talpă Igor,

potrivit cărora, el personal nu a fost telefonat de nici o persoană ca fiind șoferul

microbusului cu care urmau să plece în Italia, dar că Cojocaru Vitalie a fost

telefonat de o persoană care s-a prezentat ca fiind ”Sașa”, zicînd ca să mai aștepte

puțin deoarece s-a defectat microbusul.

Același lucru este confirmat și de martorul, Oprea Vasile, care a comunicat că

Botnari Viorica i-a dat lui Barcari Iurie numărul de telefon al persoanei care urma

să-i transporte în Italia, nu ține minte exact numele, acesta fiind fie "Sașa", fie

„Slavic”.

Prin urmare, se demonstrează participarea inculpaților Cîrhan Leonid și

Cîrhan Natalia la comiterea escrocherii de către Botnari Viorica rezultă cert

inclusiv din stenograma convorbirilor purtate între Botnari Viorica, pe de o parte

și Cîrhan Leonid pe de altă parte (vol.II, f.d. 43-53). Potrivit stenogramei date, se

constată faptul că, inculpata, Botnari Viorica, a dus discuții cu inculpații Cîrhan

Leonid și Cîrhan Natalia, potirivt cărora se demonstrează că atît Cîrhan Natalia

ducea discuții cu Botnari Viorica despre escrocheriile sale și ulterior le realizau toți

trei împreună.

Ulterior tot din discuția stenogramei se demonstrează că Botnari Viorica deja,

îl telefona pe o persoană pe nume Iura (se are în vedere partea vătămată, Barcaru

Iurie), că urmează să se prezinte o persoană pe nume Sașa ca fiind persoana cu

care trebuie să plece în Italia și că sunt unele probleme de rezolvat de aceea puțin

se amînă plecarea în Italia. Lucru care a și fost făcut. Astfel, reține că convorbirea a

fost purtată de Botnari Viorica anume cu Cîrhan Leonid, lucru confirmat prin

prenumele „Leonea" la care se adresa prima. La fel, se reține și faptul că

inculpatul, Cîrhan Leonid, cunoștea despre aceea că Botnari Viorica dobîndea prin

înșelăciune și abuz de încredere bani de la alte persoane, contribuind astfel la

21

realizarea intențiilor criminale de sustragere a banilor. Aceeași participare a lui

Cîrhan Leonid la comiterea escrocherii de către Botnari Viorica reiese și din

stenograma SMS purtate între Botnari Viorica, pe de o parte și Cîrhan Leonid, pe

de altă parte, ce au avut loc la data de 15.03.2010 (vol.II, f.d. 71-75).

Prin urmare, instanța de apel a conchis că, participarea inculpatului Cîrhan

Leonid, la comiterea escrocherii se exprimă prin efectuarea din Penitenciarul nr. 4

Cricova a apelurilor către unele din părțile vătămate care urmau să plece în Italia,

se dădea drept persoana pe nume „Sașa" cu care urmau să plece în Italia, cărora le

zicea că are careva probleme de rezolvat cu rutiera și de aceea să mai aștepte

puțin. Iar respectivele apeluri erau efectuate de Cîrhan Leonid cu ajutorul

telefonului mobil de model Nokia 3220 depistat și ridicat în urma percheziției din

27.04.2010 efectuate în celula din Penitenciarul nr.4 Cricova unde, se deținea

inculpatul Cîrhan Leonid.

Astfel, instanța de apel a reținut că, participarea inculpatului, Cîrhan Leonid,

la sustragerea bunurilor de către Botnari Viorica, manifestată prin efectuarea unor

apeluri către părțile vătămate, rezultă și din telefonul mobil găsit de colaboratorii

Departamentul Instituții Penitenciare ascuns de inculpat în celula în care era

deținut, telefon care a servit drept mijloc de comitere a faptei infracționale

imputate acestuia complicitate la escrocherie.

Instanța de apel a respins și alegațiile inculpatului Cîrhan Leonid, precum că,

cu Botnari Viorica ducea discuții din 2009-2010, pe cînd ultima fiind audiată încă

la data de 18.03.2010 (f.d.119-122, vol.II) printre primele sale declarații a declarat

că a fost contactată de persoane din detenție, care au și impus-o la săvîrșirea de

infracțiune, astfel s-a și început colaborarea dintre Botnari Viorica cu Cîrhan

Leonid.

Prin urmare, instanța de apel a respins ca neîntemeiate și argumentele

apelului declarat de către Liliana Baghici, în interesele inculpatului Cîrhan Leonid,

precum că, nu au fost prezentate probe ce ar confirma darea de sfaturi, indicații și

prestarea unor informații la organizarea infracțiunii, or, anume Cîrhan Leonid cu

ajutorul telefonului mobil de model Nokia 3220 a contactat părțile vătămate

prezentându-se cu numele „Sașa” și că, este șoferul rutierei cu care trebuia să

plece la Italia, doar că mașina se află la reparație și este necesar să mai aștepte, că

mai are niște probleme.

În contextul celor elucidate, în speță, instanța de judecată a relevat că

dobândirea ilicită a bunurilor părților vătămate, Chersac Liudmila, Boenciuc

Veaceslav, Pelin Maxim și Fărîmă Vitalie, Barcaru Iurie, Bîrdan Lidia și Talpă Igor

a fost însoțită adiacent de înșelăciune și abuz de încredere.

La cazul dedus judecății, inculpații Cîrhan Natalia și Cîrhan Leonid, au

recurs la înșelăciunea activă și anume, sub modalitatea înșelăciunii cu privire la

prezentarea vădit falsă a realității.

Așadar, instanța de apel a conchis că, aceștea acționând după un plan bine

determinat, exploatând rapoartele de încredere, relatările despre faptul că,

activează la Ministerul Muncii și Protecției Sociale; la fondul social și șoferul

22

rutierei cu care părțile vătămate vor pleca în Italia, exercitând o influență psihică

asupra conștiinței și voinței părților vătămate, prin intermediul înșelăciunii, a

determinat părțile vătămate să-i transmită inculpatei Botnari Viorica benevol

sume de bani, eronat considerând, că este în drept de a le primi.

Latura subiectivă a infracțiunii se exprimă prin intenție directă manifestată

prin faptul că, inculpații Cîrhan Natalia și Cîrhan Leonid, își dădeau seama de

caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, au prevăzut urmările ei prejudiciabile și

au dorit în mod conștient, survenirea acestora.

Astfel, instanța de apel a menționat că, nu poate fi reținută poziția avocatului

Liliana Baghici, cât și a avocatului Ciuchitu Vitalie, în interesele inculpatului

Cîrhan Leonid, precum că, nu a fost prezentată nici o probă ce ar confirma

existența grupului criminal organizat în prealabil pentru comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, or, potrivit materialelor cauzei, cît și a

declarațiilor părților vătămate, instanța de apel a constatat că, aceștea în primul

rînd executau indicațiile inculpatei Botnari Viorica, avînd rolul activ în realizarea

componențelor de infracțiune.

În aceeași ordine de idei, instanța de apel a respins și alegațiile invocate în

apelul avocatului Ciuchitu Vitalie, în interesele inculpatului Cîrhan Leonid,

precum că, lipsește latura subiectivă a infracțiunii de escrocherie și anume a

cupidității. În contextul dat, instanța de apel a reținut că, la caz s-a confirmat rolul

activ al inculpatului Cîrhan Leonid, care s-a prezentat acel șofer care a amânat

plecarea și deci avea rolul de a-i convinge pe părțile vătămate de legalitatea

acțiunilor de însușire a banilor, care are la bază componența de escrocherie, este

latura subiectivă, care în cazul escrocheriei este caracterizată prin rea-credință din

partea persoanei inculpate, adică prin înșelăciune față de partea vătămată.

Prin urmare, instanța de apel a concluzionat cert din circumstanțele speței

asupra netemeiniciei argumentului invocat de către partea apărării precum că,

Cîrhan Leonid la momentul comiterii infracțiunii imputate, se afla în instituție

penitenciară unde în celula în care se deținea rețeaua de telefonie celulară nu

asigura semnal suficient pentru comunicări telefonice, or, contribuția lui Cîrhan

Leonid la comiterea escrocherii de către Botnari Viorica rezultă și din stenograma

SMS purtate între Botnari Viorica, pe de o parte și Cîrhan Leonid, pe de altă parte,

care a avut loc la data de 15.03.2010 (vol.II, f.d. 71-75).

În acest context, instanța a constatat faptul cauzării părților vătămate a

daunelor materiale de către inculpații, Botnari Viorica, Cîrhan Natalia și Cîrhan

Leonid, prin însușirea ilegală, înșelăciune și abuz de încredere și anume: Ghersac

Liudmila - 21 500 euro; Nistor Oleg - 5 500 euro; Boenciuc Veaceslav 3 500 euro;

Turcanu Aliona - 6000 euro; Rașcovschi Andrian - 2 500 euro, Barcaru Iurie - 2000

euro; Bîrdan Lidia - 2275 euro; Cojocaru Vitalie 1 500 euro; Talpă Igor - 1 500 euro;

Fărâmă Vitalie1300 euro; Pelin Maxim - 1 300 euro; Istrati Teodora - 1 200 euro;

Roșca Tudor - 1 500 euro, ceea ce pentru părțile vătămate enunțate constituit

prejudicii materiale considerabile.

23

Subsecvent celor invocate supra, instanța de apel a conchis că argumentul

invocat de apărătorul Ciuchitu Vitalie în apelul declarat cu privire la lipsa

vinovăției inculpaților Cîrhan Natalia și Cîrhan Leonid, de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 190 alin.(5) Cod penal, și reîncadrarea acțiunilor acestora în baza

art. 323 Cod penal, nu pot fi reținute, or, instanța de apel a conchis că instanța de

fond minuțios, sub toate aspectele, complet și obiectiv, a administrat probele,

apreciind fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității

și veridicității, iar probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor,

astfel fără niciun dubiu a stabilit vinovăția inculpaților Cîrhan Natalia și Cîrhan

Leonid și corect a calificat acțiunile acestora în baza art. 190 alin. (5) Cod Penal al

RM. Astfel, solicitarea avocatului Ciuchitu Vitalie, privind reîncadrarea juridică

a acțiunilor inculpaților Cîrhan Natalia și Cîrhan Leonid din art. 190 alin. (5) Cod

penal în art. 323 Cod penal, este eronată și argumentul privind lipsa intenției

inculpaților Cîrhan Natalia și Cîrhan Leonid de a deposeda părțile vătămate de

banii lor și însușirea acestor sume sunt o modalitate de apărare, care a fost integral

combătută pe întreg procesul penal de totalitatea probelor adminsitrate care fără

niciun dubiu stabilesc contrariul și anume, însușirea prin înșelăciune și abuz de

încredere de către inculpații, Botnari Viorica, Cîrhan Natalia și Cîrhan Leonid, de

la Ghersac Liudmila a sumei de 21 500 euro; de la Nistor Oleg a sumei de 5 500

euro; de la Boenciuc Veaceslav a sumei de 3 500 euro; de la Turcanu Aliona a

sumei de 6000 euro; de la Rascovschi Andrian a sumei de 2 500 euro, de la Barcaru

Iurie a sumei de 2000 euro; de la Bîrdan Lidia a sumei de 2275 euro; de la Cojocaru

Vitalie a sumei de 1 500 euro; de la Talpă Igor a sumei de 1 500 euro; de la Fărâmă

Vitalie a sumei de 1300 euro; de la Pelin Maxim a sumei de 1 300 euro; de la Istrati

Teodora a sumei de 1 200 euro; de la Rosca Tudor a sumei de 1 500 euro.

În atare situație, în opinia instanței de apel este corectă concluzia primei

instanțe privind determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între

semnele faptelor prejudiciabile săvîrsite de inculpați si semnele componenței de

infracțiune prevăzute de art. 190 alin.(5) Cod penal.

Cu referire la pedeapsa penală aplicată inculpaților Cîrhan Natalia și Cîrhan

Leonid, pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin.(5) Cod penal, și

motivele invocate de avocatul Ciuchitu Vitalie, în interesele inculpaților Cîrhan

Natalia și Cîrhan Leonid, în cererea de apel, Colegiul Penal verificînd legalitatea

sentinței primei instanțe în privința ultimilor constată că, instanța de fond a

acordat deplină eficiență prevederilor art. 7, 61, 75 Cod penal și la stabilirea

categoriei și mărimii pedepsei a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de

motivul acesteia, de personalitatea celor vinovați, de circumstanțele cauzei care

atenuează ori agravează răspunderea, de condițiile de viață ale familiei acestuia

precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovaților.

Instanța de fond corect a reținut că, anterior, inculpatul, Cîrhan Leonid, a fost

condamnat prin hotărîrea Curții Supreme de Justiție din 29.03.2010 în baza art.art.

27, 186 alin. (4), art.349 alin. (2), art. 188 alin.(3) lit.c), art.art.27, 145 alin.(2) lit. b),

k) și art.287 alin.(1) Cod penal, cu aplicarea art.84 Cod penal, la 17 ani închisoare,

24

iar potrivit art.85 Cod penal, fiind stabilită pedeapsa de 19 ani închisoare, și în

timpul ispășirii pedepsei cu închisoarea stabilită, inculpatul a mai comis

infracțiunea imputată din speță, fapta fiind comisă astfel în stare de recidivă, și

anume recidivă periculoasă.

Prin urmare, în viziunea instanței de apel, instanța de fond corect a stabilit în

privința inculpatului Cîrhan Leonid, pedeapsa definitivă prin aplicarea art.85 Cod

penal, ori infracțiunea imputată acestuia a fost comisă în timpul executării

pedepsei cu închisoarea stabilită.

Totodată, instanța de apel a menționat că, în privința inculpatei Cîrhan

Natalia, instanța de fond legal a conchis asupra posibilității aplicării în privința

acesteia a prevederilor art.79 Cod penal, care prevede posibilitatea aplicării

pedepsei mai blînde decît cea prevăzută de lege, or, potrivit art. 79 Cod penal,

ținând cont de circumstanțele excepționale ale cauzei, legate de scopul și motivele

faptei, de rolul vinovatului în săvîrșirea infracțiunii, de comportarea lui în timpul

și după consumarea infracțiunii, de alte circumstanțe care micșorează esențial

gravitatea faptei și a consecințelor ei, precum și de contribuirea activă a

participantului unei infracțiuni săvîrșite în grup la descoperirea acesteia, instanța

de judecată poate aplica o pedeapsă sub limita minimă, prevăzută de legea penală

pentru infracțiunea respectivă, sau una mai blîndă, de altă categorie, ori poate să

nu aplice pedeapsa complementară obligatorie. Minoratul persoanei care a săvîrșit

infracțiunea se consideră circumstanță excepțională.

Instanța de apel a mai reținut că, instanța de fond legal a stabilit pedeapsa cu

închisoarea sub limita minimă prevăzută de legea penală pentru infracțiunea

săvîrșită de către inculpata Cîrhan Natalia, care are la întreținere doi copii minori,

Xxxxx și Xxxxx, iar ea este unicul întreținător al familiei.

Astfel, instanța de apel a ajuns la concluzie că, scopul prestabilit al legii

penale privind corectarea și reeducarea inculpatului, Cîrhan Leonid, va fi pe

deplin atins, doar prin menținerea pedepsei sub formă de închisoare, în limitele

stabilite de prima instanță, or, aplicarea unei altei pedepse, nu va fi nici rațională

și nici proporțională acțiunilor comise de către aceștea, iar ce ține de inculpata

Cîrhan Natalia, Colegiul reține faptul, că dânsa l-a moment și-a ispășit pedeapsa

stabilită prin sentința atacată.

De asemenea, instanța de apel a reținut că, instanța de fond just a considerat

necesar de a admite acțiunile civile și de a încasa de la Botnari Viorica și Cîrhan

Natalia, în mod solidar, în beneficiul părților vătămate: Chersac Liudmila,

prejudiciul material cauzat în sumă de 21 500 (douăzeci și unu mii cinci sute) euro;

Pelin Maxim, prejudiciul material cauzat în sumă de 1 300 (una mie trei sute) euro;

Țarîmă Vitalie, prejudiciul material cauzat în sumă de 1 300 (una mie trei sute)

euro; Boenciuc Veaceslav, prejudiciul material cauzat în sumă de 3 500 (trei mii

cinci sute) euro; Nistor Oleg, prejudiciul material cauzat în sumă de 5 500 (cinci

mii cinci sute)" euro care urmează a fi convertiți în valută națională la data

executării sentinței și de a încasa de la Botnari Viorica și Cîrhan Leonid, în mod

solidar, în beneficiul părților vătămate: Bîrdan Lidia, prejudiciul material cauzat în

25

sumă de 2 275 (două mii două sute șaptezeci și cinci) euro; Barcaru Iurie,

prejudiciul material cauzat în sumă de 2 000 (două mii) euro; Cojocaru Vitalie,

prejudiciul material cauzat în sumă de 1 500 (una mie cinci sute) euro; Talpă Igor,

prejudiciul material cauzat în sumă de 1 500 (una mie cinci sute) euro, care

urmează a fi convertiți în valută națională la data executării sentinței, ținînd cont

de prevederile art. 1398 Cod civil și faptul că în cauza dată sunt întrunite condițiile

răspunderii civile delictuale, întrucât inculpații au comis cu vinovăție o faptă

ilicită ce a cauzat un prejudiciu, iar între fapta ilicită și prejudiciu există raport de

cauzalitate.

10.1 Avocatul Vizdoga I. în numele inculpatei Cîrhan N., care solicită casarea

acesteia, cu remiterea cauzla rejudecare în instanța de apel, într-un alt complet de

judecată.

În motivarea recursului indică:

- după intrarea în vigoare a Legii nr. 179/2018, procurorul în instanța de apel

dacă constata elementele noii infracțiuni de escrocherie în acțiunile inculpaților în

redacția nouă urma în mod necondiționat să modifice învinuirea incriminându-le

inculpaților noua redacție a art. 190 Cod penal, iar în cazul din speță constată o

inacțiune din partea acuzatorului de stat și o condamnare de către instanța de apel

pentru o infracțiune care la momentul examinării în instanța de apel deja nu mai

constituie acea infracțiune prevăzută de normele codului penal;

- asupra acestor argumente invocate de apărare, instanța de apel nu s-a expus

în mod clar, explicit și argumentat, inacțiune prin care se constată că, instanța de

apel nu a ținut cont de argumentele expuse de către Colegiul Penal al Curții

Supreme de Justiție în decizia din 12 iulie 2016, prin care a dat indicații directe de

a verifica anume aceste argumente la reexaminarea cauzei penale întru-un nou

complet;

- instanța de apel la rejudecarea cauzei penale fără a audia părțile vătămate

și martorii, atît a apărării, cât și a acuzării le dă o apreciere acestoră fără a le

cerceta aceste probe nemijlocit

În drept, recurentul își întemeiază recursul declarat în baza art. 6), 8), 9)

Cod de procedură penală.

10.2 Avocatul Ciuchitu V. în numele inculpatului Cîrhan L., care solicită

casarea acestora, cu emiterea unei hotărâri de achitare a inculpatului Cîrhan L.

În motivarea recursului invocă:

- instanța de apel a interpretat eronat prevederile legale și cele

jurisprudențiale la judecarea cauzei penale și la adoptarea soluției sale. Instanța

de apel menținând sentința nu a verificat și apreciat situația de fapt stabilită, or,

instanța a dispus condamnarea inculpatului în cele imputate fără să indice

probele ce demonstrează vinovăția lui Cîrhan Leonid. Instanța de fond și

instanța de apel, enumeră probele atât a acuzării, cât și apărării, fără a verifica

veridicitate acestora și fără a menționa care dintre ele se resping și care se admit,

contrar prevederilor art. 101 alin. (4) Cod de procedură penală;

26

- analizând partea descriptivă a deciziei, instanța de apel contrar cerințelor

art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală, nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apelul părții apărării, expunându-se evaziv și neclar, și nu

a examinat nici chestiunile esențiale supuse atenției sale, cum ar fi: lipsa

probelor ce ar confirma că Leonid Cîrhan acționa cu scopul însușirii mijloacelor

bănești sau avea drept scop extragere de foloase, ca rezultat al îndeplinirii unor

rugămință din partea inculpatei Botnari Viorica. Așadar, în decizie, instanța de

apel urmează să analizeze argumentele importante invocate de apelant,

motivându-și temeiurile de fapt și de drept, ce conduc la admiterea sau la

respingerea acestora, sa aprecieze probele, în urma unei evaluări în ansamblu și

să verifice dacă inculpatul avea sau nu intenția de însușire a bunurilor părților

vătămate;

- lipsa laturii subiective a infracțiunii de escrocherie, ce se exprimă prin

lipsa probării de către instanțele de judecată a scopului săvârșirii infracțiunii de

escrocherie și anume a cupidității;

- în speța dată, inculpatul nu a urmărit scopul însușirii banilor prin

înșelăciune sau abuz de încredere, ci a îndeplinirii unor rugăminți din partea

Vioricări Botnari;

- acțiunile inculpatului Cîrhan Leonid nu conțin elementele constitutive ale

infracțiunii de escrocherie;

- analizând constatările și calificarea faptei de către instanța de fond, s-a

stabilit ca Cîrhan Leonid nu a comis nici o acțiune din cele enumerate în actuala

dispoziție a art. 190 alin. (1) Cod penal. Respectiv, inculpatul nu a prezentat

fapte mincinoase ca adevărate sau fapte adevărate ca mincinoase, in privința

naturii, calităților substanțiale ale obiectului, părților, dacă aceasta duce la

nulitatea actului juridic încheiat;

- odată cu intrarea în vigoare a noilor prevederi de la art. 190 alin. (1) Cod

penal, temeiul juridic de tragere la răspundere penala a lui Cîrhan Leonid a

decăzut, deoarece nu mai sânt întrunite elementele componenței de infracțiune

așa cum prevede art. 52, alin. (1) Cod penal, or, excluderea modului de comitere

a infracțiunii prin înșelăciune sau abuz de încredere făceau parte din semnele

obiective obligatorii prevăzute de art. 190, alin. (1) Cod penal;

- concluziile eronate a instanței de apel, rezultă din aplicarea eronată a

prevederilor normelor de procedură penală, inclusiv în ceea ce ține de modul de

apreciere a probelor și aplicarea standardelor de probațiune stabilite de CtEDO;

-insuficiența motivării este temeiul ilegalității sentinței contestate, fapt ce

impune casarea acesteia. La fel, instanțele de fond și apel au încălcat normele de

procedură ce ține de constatarea faptelor;

- în cadrul examinării cauzei în instanța de apel, inculpatul Cîrhan Leonid a

înaintat mai multe plângeri prin cancelarie, prin care a reclamat că a fost supuse

acțiunilor de tortură în timpul efecturării urmăririi penale. Actele procesuale

întocmite în privința dânsului, au fost semnate de către el fiind supus torturii.

Totodată, inculpatul a deplând condițiile de detenție degradante în care s-a

27

deținut în toată perioada de examinare a prezentei cauze penale, mai bine de 6

ani el se deține încondiții inumane în IP — 13.

În drept recurentul își întemeiază recursul declarat în baza art. 427 alin. (1)

pct. 6), 8) Cod de procedură penală.

10.3 Inculpatul Cîrhan L., solicitând casarea acestora cu achitarea acestuia,

invocând că instanța de apel nu a luat în considerație toate abaterile de la

prevederile legale, în privința sa, ce au avut loc din momentul arestării, instanța

fără nici o probă directă, concludentă și obiectivă a menținut sentința, ce este

nemotivată.

penală, procurorul a depus referințe privind opinia asupra recursurilor declarate,

solicitând a decide inadmisibilitatea acestora ca fiind vădit neîntemeiate, deoarece

instanța de apel a examinat cauza penală în conformitate cu prevederiole art. 414

Cod de procedură penală, indicând în procesul-verbal al ședinței de judecată

probele cercetate.

penal lărgit concluzionează că acestea urmează a fi admise, cu casarea totală a

hotărârii instanței de apel, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură

penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună

rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi

corectată de către instanța de recurs.

Astfel, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Potrivit alin. (1) art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi

prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de

instanța de fond. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar.

Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în

apel.

Colegiul penal lărgit constată, că aceste prevederi legale, deși sânt obligatorii,

nu au fost întocmai respectate la judecarea cauzei în apel.

Revenind la textul recursurilor ordinare declarate se constată, că recurenții

invocă temeiurile de drept prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 9) Cod de

procedură penală.

Colegiul constată că, avocatul Coban I. în numele inculpatei Cîrhan N. și

avocatul Baghici L. în numele inculpatului Cîrhan L., au depus cereri de apel prin

care au solicitat casarea hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei hotărâri de

achitare în privința inculpaților.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 decembrie

2015, au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate și menținută sentința.

28

Prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 12 iulie 2016,

au fost admise recursurile ordinare declarate, fiind casată parțial decizia, în

privința lui Cîrhan Leonid și Cîrhan Natalia și dispusă rejudecarea cauzei în

această parte în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Celelalte

dispoziții ale hotărîrii contestate au fost menținute.

Ulterior, la rejudecarea cauzei în instanța de apel, avocatul Lazari C. în

numele inculpaților, a depus supliment la cererea de apel (f.d. 223-228 v. X), prin

care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Cîrhan L. și

Cîrhan N. să fie achitați de învinuirea în săvârșirea infracțiunii imputate, pe motiv

că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

Instanța de apel, prin decizia din data de 15 octombrie 2019, a respins

apelurile declarate de avocatul Coban Igor, în numele inculpatei Cîrhan Natalia,

apelul avocatei Baghici Liliana, în numele inculpatului Cîrhan Leonid, apelul

avocatului Ciuchitu Vitalie, în numele inculpatului Cîrhan Leonid și menținută

sentința, însă nu s-a expus asupra suplimentului la cererea de apel, declarat de

avocatul Lazari C. în numele inculpaților.

Așadar, Colegiul penal menționează că, instanța de apel, la rejudecarea

cauzei, în hotărârea adoptată, atât în partea introductivă, partea descriptivă, cât și

dispozitiv nu a făcut referire la suplimentul la cererea de apel, declarat de

avocatul Lazari C. în numele inculpaților și nu s-a expus asupra motivelor

invocate în aceasta.

Analizând textul deciziei instanței de apel în raport cu argumentele invocate

de către avocatul Lazari C. în numele inculpaților, Colegiul penal lărgit constată,

că instanța de apel la rejudecarea cauzei nu a examinat-o sub toate aspectele, astfel

nu a examinat suplimentul la cererea de apel declarat de avocatul Lazari C. în

numele inculpaților și fără a verifica dacă acesta a fost depus sau nu în termen.

Alt aspect ce necesită a fi nominalizat la analiza hotărârii contestate, este

faptul că, instanța de apel a menținut constatarea primei instanțe că „Botnari

Viorica Ion, împreună cu Cîrhan Leonid Xxxxx și soția acestuia, Cîrhan Natalia, formând

un grup criminal organizat stabil și statornic, cu un înalt grad de coordonare între ei,

cu caracter retras și nivel de izolare de societate, cu regulile sale de comunicare, de

subordonare, disciplină, având un plan bine determinat de activitate infracțională, cu

desemnarea rolurilor și funcțiilor membrilor grupului, a unor acte și operațiuni concrete,

cu intenția de a săvârși nu doar o singură infracțiune, ci mai multe, grup format cu scopul

de a dobândi ilicit bunurile altor persoane prin înșelăciune și abuz de încredere au însușit

prin escrocherie bunurile proprietarilor în următoarele circumstanțe:...”, însă în

continuare pe episodul cu partea vătămată Chersac L., se descriu doar acțiunile lui

Botnari V. și Cîrhan N., „Botnari Viorica Ion aflându-se în mun. Chișinău, în scopul

sustragerii bunurilor altei persoane, în complicitate cu membrul grupului criminal

organizat, Cîrhan Natalia, pe perioada septembrie 2008 - februarie 2009 ...”, „În

septembrie 2008, Botnari Viorica ...”, „În noiembrie 2008, Botnari Viorica ...”, „Tot în

noiembrie 2008, Botnari Viorica...”, “În continuare, în perioada noiembrie 2008 - februarie

29

2009, Botnari Viorica,...”, ulterior constată că „În mai - octombrie 2009, Botnari

Viorica, având scopul de a sustrage mijloacele bănești de la cet. Chersac Liudmila, pentru a

spori încrederea acordată a ultimii și a înșelat pe ultima, a cerut de la membrul grupului

criminal organizat, Cîrhan Natalia, cu care anterior a desemnat rolul acesteia de a se

prezenta către Chersac Ludmila prin intermediul telefonului ca ministrul Muncii

Protecției Familiei și Asistenții Sociale, Balmuș Galina. Cîrhan Natalia îndeplinind

rolul său repartizat în grupul criminal organizat, a contactat-o telefonic și prin

intermediul mesageriei telefonului mobil de mai multe ori, în perioada mai -

octombrie 2009, pe Chersac Ludmila, pe care a înșelat-o spunând, că este ministru

Muncii Protecției Familiei și Asistenții Sociale, Balmuș Galina, iar problema cu privire la

procurarea apartamentelor se hotărăște în favoarea acesteia. ...”

Reieșind din constatările instanțelor de fond, se atestă că, acestea stabilesc

conform rechizitoriului că, toți trei împreună, Botnari V., cu Cîrhan L. și soția

acestuia, Cîrhan N., formând un grup criminal organizat au însușit bunurile

proprietarilor, însă pe episodul cu partea vătămată Chersac L., inițial se descriu

mai multe acțiuni ale lui Botnari V., ultima fiind recunoscută vinovată că, a

intervenit către partea vătămată Chersac L. începând cu anul 2008 până în

februarie 2009, iar Cîrhan N. a intervenit mai târziu, în mai - octombrie 2009. La

fel, din constatările instanțelor de fond, nu sunt indicate care sunt acțiunile și rolul

lui Cîrhan L. și prin ce s-a constatat grup criminal organizat, pe acest episod.

Astfel, instanța de apel nu a dat răspuns la argumentele părții apărării,

precum că „Cîrhan N., fără ca să cunoască, la rugămintea lui Botnari V. a telefonat

careva persoane, că părțile vătămate și Botnari V. au declarat că, nu au transmis lui

Cîrhan L. și Cîrhan N. careva mijloace bănești și că nu a fost probată crearea grupului

criminal organizat, stabil, deoarece Botnari V. a început săvîrșirea infracțiunii din 2008,

cu mult înainte de a-i cunoaște pe Cîrhan N. și Cîrhan L.”

În continuare, Colegiul penal reține că, instanțele de fond, la fel, în

constatarea faptei stabilesc că, „Astfel, acțiunile Nataliei Cîrhan și ale lui Cîrhan

Leonid au fost încadrate în baza art. 190 alin. (5) Cod penal- escrocheria, adică dobândirea

ilicită a bunurilor altei persoane prin abuz de încredere și înșelăciune, de un grup criminal

organizat, în proporții deosebit de mari”, însă în constatarea faptei nu au indicat care

este suma prejudiciului, pe fiecare episod în parte și final, cauzat de către ultimii și

dacă constituie proporții deosebit de mari.

Tot la acest aspect, se atestă și faptul că, instanțele de fond constată că

“Botnari Viorica Xxxxx, împreună cu Cîrhan Leonid Xxxxx și soția acestuia, Cîrhan

Natalia, formând un grup criminal organizat, ... au însușit prin escrocherie bunurile

proprietarilor în următoarele circumstanțe:...”, la fel la pct. 205 în decizie, menționând

că „...totalitatea probelor administrate care fără niciun dubiu stabilesc contrariul și

anume, însușirea prin înșelăciune și abuz de încredere de către inculpații, Botnari Viorica,

Cîrhan Natalia și Cîrhan Leonid, de la Ghersac Liudmila a sumei de 21 500 euro; de la

Nistor Oleg a sumei de 5 500 euro; de la Boenciuc Veaceslav a sumei de 3 500 euro; de la

Turcanu Aliona a sumei de 6000 euro; de la Rascovschi Andrian a sumei de 2 500 euro, de

la Barcaru Iurie a sumei de 2000 euro; de la Bîrdan Lidia a sumei de 2275 euro; de la

30

Cojocaru Vitalie a sumei de 1 500 euro; de la Talpă Igor a sumei de 1 500 euro; de la

Fărâmă Vitalie a sumei de 1300 euro; de la Pelin Maxim a sumei de 1 300 euro; de la

Istrati Teodora a sumei de 1 200 euro; de la Rosca Tudor a sumei de 1 500 euro.”,

omițând să stabilească suma integrală a prejudiciului, luând în considerație că,

conform rechizitoriului, Cîrhan L. și Cîrhan N. sunt învinuiți că, au sustras de la

părțile vătămate mijloace bănești în sumă de 668307, 11 lei

Ulterior, tot în partea motivată, indică faptul că ”instanța de fond just a

considerat necesar de a admite acțiunile civile și de a încasa de la Botnari Viorica și Cîrhan

Natalia, în mod solidar, în beneficiul părților vătămate: Chersac Liudmila, prejudiciul

material cauzat în sumă de 21 500 (douăzeci și unu mii cinci sute) euro; Pelin Maxim,

prejudiciul material cauzat în sumă de 1 300 (una mie trei sute) euro; Țarîmă Vitalie,

prejudiciul material cauzat în sumă de 1 300 (una mie trei sute) euro; Boenciuc Veaceslav,

prejudiciul material cauzat în sumă de 3 500 (trei mii cinci sute) euro; Nistor Oleg,

prejudiciul material cauzat în sumă de 5 500 (cinci mii cinci sute)" euro care urmează a fi

convertiți în valută națională la data executării sentinței și de a încasa de la Botnari

Viorica și Cîrhan Leonid, în mod solidar, în beneficiul părților vătămate: Bîrdan Lidia,

prejudiciul material cauzat în sumă de 2 275 (două mii două sute șaptezeci și cinci) euro;

Barcaru Iurie, prejudiciul material cauzat în sumă de 2 000 (două mii) euro; Cojocaru

Vitalie, prejudiciul material cauzat în sumă de 1 500 (una mie cinci sute) euro; Talpă Igor,

prejudiciul material cauzat în sumă de 1 500 (una mie cinci sute) euro,...”

Reieșind din concluziile expuse, Colegiul penal lărgit atestă că, instanța de

apel se contrazice în concluziile sale, ceea ce generează neclaritate, astfel pe de o

parte conchide, că, toți inculpații au format un grup criminal organizat și au

însușit prin înșelăciune și abuz de încredere banii de la părțile vătămate, însă, în

final încasează diferit de la inculpați sumele prejudiciului.

Astfel, Colegiul penal lărgit atestă că, instanțele de fond constatând „un grup

criminal organizat” nu au stabilit rolul fiecărui inculpat la comiterea infracțiunii pe

fiecare episod, valoarea prejudiciului, pe fiecare episod în parte și de către cine a

fost comisă, la fel valoarea finală a prejudiciilor comise de fiecare inculpat și dacă

se încadrează în proporții deosebit de mari.

De asemenea, în partea motivată a hotărârii, instanța de apel, a specificat la

pct. 197 din decizie, că „Colegiul penal concluzionează cert din circumstanțele speței

asupra netemeiniciei argumentului invocat de către partea apărării precum că, Cîrhan

Leonid la momentul comiterii infracțiunii imputate, se afla în instituție penitenciară unde

în celula în care se deținea rețeaua de telefonie celulară nu asigura semnal suficient pentru

comunicări telefonice, or, contribuția lui Cîrhan Leonid la comiterea escrocherii de către

Botnari Viorica rezultă și din stenograma SMS purtate între Botnari Viorica, pe de o

parte și Cîrhan Leonid, pe de altă parte, care a avut loc la data de 15.03.2010”,

fără a lua în în considerație că, învinuirea adusă inculpaților pe episodul cu partea

vătămată Chersac L. este din anul 2009, astfel instanța de apel a răspuns la

general asupra argumentelor apărării, fără a se expune asupra fiecărui episod

separat din învinuirea adusă inculpaților.

31

În continuare, tot în partea motivată, la pct. 205 din decizie, instanța de apel

menționează, că „Astfel, solicitarea avocatului Ciuchitu Vitalie, privind reîncadrarea

juridică a acțiunilor inculpaților Cîrhan Natalia și Cîrhan Leonid din art.190 alin.(5) Cod

penal în art. 323 Cod penal este eronată și argumentul privind lipsa intenției inculpaților

Cîrhan Natalia și Cîrhan Leonid de a deposeda părțile vătămate de banii lor și însușirea

acestor sume sunt o modalitate de apărare, care a fost integral combătută pe întreg

procesul penal de totalitatea probelor admins că probele dovedesc însușirea sumelor de

către ambii inculpațitrate care fără niciun dubiu stabilesc contrariul și anume, însușirea

prin înșelăciune și abuz de încredere de către inculpații, Botnari Viorica, Cîrhan Natalia și

Cîrhan Leonid, de la Ghersac Liudmila a sumei de 21 500 euro; de la Nistor Oleg a sumei

de 5 500 euro; de la Boenciuc Veaceslav a sumei de 3 500 euro; de la Turcanu Aliona a

sumei de 6000 euro; de la Rascovschi Andrian a sumei de 2 500 euro, de la Barcaru Iurie a

sumei de 2000 euro; de la Bîrdan Lidia a sumei de 2275 euro; de la Cojocaru Vitalie a

sumei de 1 500 euro; de la Talpă Igor a sumei de 1 500 euro; de la Fărâmă Vitalie a sumei

de 1300 euro; de la Pelin Maxim a sumei de 1 300 euro; de la Istrati Teodora a sumei de 1

200 euro; de la Rosca Tudor a sumei de 1 500 euro.”, astfel instanța de apel și la acest

argument de reîncadrare juridică a acțiunilor inculpaților Cîrhan Natalia și Cîrhan

Leonid din art.190 alin.(5) Cod penal, în art. 323 Cod penal, la fel se expune la

general, că probele dovedesc însușirea sumelor de ambii inculpați, descriind toate

sumele prejudiciilor, fără o argumentare clară pe fiecare episod în parte și de către

cine a fost comis prejudiciul, cu motivarea încadrarii juridice a faptelor conform

prejudiciilor cauzate.

În opinia Colegiului penal lărgit, argumentele enunțate mai sus constituie

fondul apelului și asupra cărora instanța de apel era obligată să se pronunțe

motivat, deoarece în viziunea apelanților, aceste motive ar putea răsturna soluția

adoptată de prima instanță și afecta temeinicia acestei hotărâri.

Caracterul succint al concluziei formulate de instanța de apel față de criticele

părții apărării este calificat de Colegiul penal lărgit ca fiind o motivare insuficientă

și irelevantă, contrară standardelor procedurale inserate la art. 6 paragraf. 1 din

Convenția Europeană.

În cauza Vetrenko c. Moldovei în hotărârea din 18 mai 2010, instanța de

contencios european, a statuat că unul din standardele art. 6 din Convenție

declară că este în sarcina instanțelor naționale de a considera cele mai importante

argumente ridicate de părți și de a aduce motive în sensul acceptării sau refuzului

acestora. Chiar dacă sfera argumentelor asupra cărora instanțele urmează să

aducă argumente proprii poate depinde de circumstanțele particulare ale cauzei,

totuși o omisiune de a considera un argument serios sau examinarea într-o

manieră vădit arbitrară este în sine incompatibilă cu noțiunea unui proces

echitabil.

Deci, Colegiul penal lărgit notează, pentru a demonstra că părțile au fost

auzite în prezenta cauză, instanța de apel urmează să dea răspunsuri argumentate

în hotărâre asupra motivelor decisive invocate de apelanți și nu este suficient doar

de a se expune prin fraze generale, dar și a efectua propriile completări, prin

32

prisma criticilor invocate de părți, care în viziunea lor ar putea afecta într-o

măsură oarecare legalitatea soluției adoptate la caz.

Așadar, în decizie, instanța de apel urmează să se expună și asupra

suplimentului la cererea de apel, declarat de avoacatul Lazari C. în numele

inculpaților, să analizeze argumentele importante invocate de apelanți,

motivându-și temeiurile de fapt și de drept, ce conduc la admiterea sau la

respingerea fiecăruia din aceste motive invocate de apelanți. Nepronunțarea

instanței de apel asupra tuturor motivelor invocate echivalează cu nerezolvarea

fondului apelului și, în acest caz, decizia urmează a fi casată, cu rejudecarea cauzei

în apel, așa cum cer prevederile art. 435 Cod de procedură penală, întrucât o

asemenea eroare judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Din considerentele expuse mai sus, Colegiul penal lărgit constată că instanța

de apel nu și-a motivat soluția adoptată în conformitate cu dispozițiile legale și nu

a dat răspuns alegațiilor de bază invocate de către apelanți, care în opinia lor au

importanță în cauză, decizia instanței de apel în cauza dată, este afectată de

insuficiență și contradicții în partea motivării soluției adoptate, prin ce a admis

eroarea de drept prevăzută de pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală.

În asemenea condiții, Colegiul penal lărgit consideră că, decizia instanței de

apel în cauza dată urmează a fi casată total, cu dispunerea rejudecării cauzei de

către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, deoarece erorile comise

de către această instanță, nu pot fi reparate de către instanța de recurs în prezenta

procedură, neavând atribuții de a judeca cauza pe fond și substitui instanța ce a

judecat apelul cu încălcarea prevederilor procesual penale.

La rejudecarea cauzei, în privința inculpaților Cîrhan N. și Cîrhan L.,

instanța de apel urmează să se conducă obligatoriu de prevederile art. 436 Cod de

procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia, să se

pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-

penale asupra tuturor motivelor invocate în apel, precum și asupra respectării

termenului de depunere a suplimentului la cererea de apel, declarat de avocatul

Lazari C. în numele inculpaților, să verifice și să evalueze profund probele

administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii; să le

dea apreciere cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității

fiecărei probe examinate și toate în ansamblu; prezența sau lipsa în acțiunile

inculpaților a infracțiunii incriminate, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii

înaintate fiecărui din inculpații Cîrhan L. și Cîrhan N., cu verificarea pe fiecare

episod în parte, dacă s-a constatat prezența sau lipsa „grupului criminal

organizat”, cu stabilirea rolurilor și acțiunilor fiecărui inculpat, cu stabilirea sumei

prejudiciului, separat pe fiecare episod în parte, și prejudiciului final și de către

cine a fost comis, în caz de adoptare a unei soluții de condamnare a inculpaților

Cîrhan L și Cîrhan N., fără a aduce atingere faptei constatate în privința inculpatei

Botnari V., hotărârile judecătorești în privința căreia nu au fost contestate, să-și

argumenteze clar concluziile în decizia adoptată, ținând cont de motivele casării

deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, precum și de practica

33

relevantă a CtEDO, și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate

cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E:

Se admit recursurile ordinare declarate de către inculpatul Cîrhan Leonid și

de către avocatul acestuia Ciuchitu Vitalie, de către avocatul Vizdoga Ion în

numele inculpatei Cîrhan Natalia, se casează total decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 15 octombrie 2019, în cauza penală privindu-i pe

Cîrhan Leonid Xxxxx și Cîrhan Natalia Xxxxx, și se dispune rejudecarea cauzei de

către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată la data de 22 aprilie 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecător Cobzac Elena

Judecător Toma Nadejda

Judecător Țurcan Anatolie

Judecător Stratulat Galina

34