1ra-1380/20 — Art. 165 al. 2 lit. d CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 31 mai 2018, Cororobai Stela a fost recunoscută vinovată în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal și i-a fost stabilită pedeapsă cu închisoare pe un termen de 7 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții legate de administrarea resurselor umane pe un termen de 4 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar pentru femei. Prin aceeași sentința a fost condamnat și Gheorghiuc Alexandru, în privința căruia hotărârea nu se atacă cu recurs ordinar.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Cotorobai Stela în perioada lunilor octombrie - decembrie 2014, intenționat acționând împreună și de comun acord cu Gheorghiuc Alexandru și alte persoane neidentificate de către organul de urmărire penală, în vederea traficării cet. Xxxx Xxxx peste hotarele R. Moldova în scop de exploatare sexuală comercială, aflându-se în diferite locuri în mun. Chișinău, abuzând de poziția de vulnerabilitate, condiționată de situația precară din punct de vedere al supraviețuirii sociale a acesteia, care, nefiind angajată în câmpul muncii avea la întreținere un copil minor, au recrutat-o. Întru realizarea 1 scopului său infracțional, Cotorobai Stela, împreună și prin înțelegere prealabilă cu Gheorghiuc Alexandru și alte persoane neidentificate, au organizat perfectarea, din bani personali, a buletinului de identitate al cetățeanului R. Moldova și a pașaportului străin pe numele Xxxx Xxxx eliberate la data de 27.11.2014 și respectiv la 28.11.2014 de către SEDP Chișinău Centru, apoi au organizat transportarea dânsei la locul de destinație în Cipru de Nord, procurându-i pentru data de 02.12.2014 bilet de călătorie la ruta aeriană „Chișinău-Istanbul-Ercan”, unde ultima urma a fi exploatată sexual comercial. Astfel, la data de 02.12.2014 Xxxx Xxxx a fost transportată de către Cotorobai Stela și Gheorghiuc Alexandru la Aeroportul Internațional Chișinău din bd. Dacia 80/3, de unde, cu ruta aeriană Chișinău-Istanbul a fost transportată în Turcia, urmând să plece în Cipru de Nord, însă, ajungând în or. Istanbul, Turcia, aceasta a întârziat la cursa aeriană Istanbul-Ercan, revenind în R. Moldova la data de 05.12.2014. În continuare, întru realizarea scopului său infracțional, Cotorobai Stela, împreună si prin înțelegere prealabilă cu Gheorghiuc Alexandru și alte persoane neidentificate, la 09.12.2014, în mod repetat, au organizat transportarea victimei Xxxx Xxxx la locul de destinație în Cipru de Nord, procurându-i bilet de călătorie pe ruta aeriană ”Chișinău- Istanbul-Ercan” pentru data de 09.12.2014, unde urma a fi exploatată comercial, însă în aceiași zi, la 09.12.2014 în momentul în care Xxxx Xxxx se afla în Aeroportul Internațional Chișinău, aceasta a fost reținută de către colaboratorii de poliție.” Fapta constatată de prima instanță și reținută în sarcina inculpatei Cotorobai S. a fost calificată în baza art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal, adică recrutarea și transportarea unei persoane în scop de exploatare sexuală comercială, săvârșită prin abuz de poziție de vulnerabilitate, acțiuni săvârșite de către mai multe persoane.

Sentința a fost atacată cu apel de către avocatul Lozan Oleg în numele inculpatei, care a solicitat admiterea apelului, casarea integrală a sentinței, cu pronunțarea unei hotărâri de achitare în privința cet. Cotorobai S. În motivarea apelului avocatul a susținut că, fapta inculpatei Cotorobai S. nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii imputate și că vinovăția acesteia nu este dovedită în cadrul cercetării judecătorești, astfel declarațiile părții vătămate Xxxx Xxxx și a martorului Juglea S., precum și alte probe puse la baza condamnării, n-au tost administrate, cercetate și apreciate corect. Instanța de fond nu a luat în considerație că lipsește latura subiectivă a infracțiunii incriminate în acțiunile Stelei Cotorobai, care se exprimă prin intenție directă, și această intenție nu a fost demonstrată prin probe de către procuror. Intenția Stelei Cotorobai a fost doar de a ajuta o persoană cu careva traduceri, aceasta cunoscând limba turcă. Prin cumulul de probe administrate în cadrul ședințelor de judecată nu s-a dovedit faptul că Stela Cotorobai ar fi acționat împreună și de comun 2 acord cu Gheorghiuc Alexandru și ar fi recrutat-o pe Xxxx Xxxx. Nu s-a demonstrat faptul recrutării părții vătămate, precum nu s-a demonstrat nici faptul că această recrutare era anume în scopul exploatării sexuale comerciale, de asemenea nu a fost demonstrată transportarea acesteia, și nici adăpostirea ei. Stela Cotorobai nu cunoștea partea vătămată, doar a ajutat-o cu careva traduceri, respectiv nu poate fi vorba de careva trafic de ființe umane.

Prin decizia Colegiului penal al Curți de Apel Chișinău din 28 ianuarie 2020, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat, cu menținerea sentinței. 4.1. În motivarea soluției sale, instanța de apel a indicat că, în ședința de judecată în apel au fost verificate declarațiile și probele materiale examinate în ședința de judecată în primă instanță: declarațiile părții vătămate Xxxx Xxxx, declarațiile martorului Juglea S., informația eliberată de către Poliția de Frontieră, extrasul din Registrul de stat al populației pe numele Xxxx Xxxx, potrivit căruia, la data de 27.11.2014 acesteia i s-a eliberat buletinul de identitate, iar la data de 28.11.2014 - pașaportul cetățeanului Republicii Moldova, ambele în regim de urgență, procesul - verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 09.12.2014, din care că partea vătămată Xxxx Xxxx l-a recunoscut pe Gheorghiuc Alexandru, procesul - verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 11.12.2014, din care rezultă că partea vătămată Xxxx Xxxx a recunoscut-o pe Cotorobai Stela, procesul-verbal de ridicare din data de 09.12.2014, procesul-verbal de examinarea a obiectelor din data de 11.12.2014, caracteristica, adeverința și ancheta socială eliberate de către Primăria sat. Hănăsenii Noi pe numele părții vătămate Xxxx Xxxx, informația parvenită de la ÎS ”Air Moldova”, conform căreia partea vătămată Xxxx Xxxx a beneficiat de serviciile de transportare ale companiei efectuând călătoriile pe traseul Chișinău -Istanbul prin intermediul curselor 9U745 din 02.12.2014 și 9U745 din 09.12.2014, în baza biletelor la avion procurate la una din agențiile din Turcia, procesul-verbal de confruntare din 26.05.2015, efectuat între partea vătămată Xxxx Xxxx și Crudu Valeriu, procesul-verbal de confruntare din 19.05.2015, efectuat între partea vătămată Xxxx Xxxx și învinuita Cotorobai Stela, procesul-verbal de confruntare din 19.05.2015, efectuat între partea vătămată Xxxx Xxxx și învinuitul Gheorghiuc Alexandru, procesul-verbal de examinare a obiectelor din 09.02.2015, ordonanța de recunoaștere drept corp delict din 09.02 2015, procesul-verbal de examinare a obiectelor din 20.02.2015, ordonanța de recunoaștere drept corp delict din 20.02.2015, ordonanța de recunoaștere drept corp delict din 20.02.2015, procesul-verbal de examinare a obiectelor din 21.01.2015, ordonanța de recunoaștere drept corp delict din 29.01.2015, informația parvenită de la B.C. ”Moldindconbank” S.A., informația parvenită de la B.C. ”Banca de Economii” S.A., informația parvenită de la BC "Moldova Agroindbank” SA, procesul-verbal de percheziție corporală a inculpatului Gheorghiuc Alexandru din 14.12.2014, procesul- 3 verbal de percheziție corporală a inculpatei Cotorobai Stela din 14.12.2014, procesul- verbal de confruntare din data de 27.11.2015 dintre partea vătămată Xxxx Xxxx și învinuita Cotorobai Stela. Cu privire la motivele invocate în apelul, sub aspectul că probele prezentate în sprijinul învinuirii nu dovedesc vinovăția inculpatei în săvârșirea infracțiunii imputate, au fost apreciate ca fiind nefondate din următoarele considerente: Urmărirea penală și judecata în prima instanță s-au desfășurat în strictă conformitate cu procedura prevăzută de lege și, respectiv, nu s-a constatat încălcări care atrag nulitatea probelor administrate și a actelor procedurale efectuate. Starea de fapt și de drept stabilită prin sentință concordă cu probele administrate și apreciate de prima instanță. Probele prezentate în ședința de judecată și puse la baza sentinței, fiind obținute legal, sânt admisibile conform prevederilor art. 95 Cod de procedură penală și sânt apreciate conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală. Sentința cuprinde elementele definitorii condamnării prevăzute de art. 394 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, astfel este descrisă fapta criminală, considerată ca fiind dovedită, forma și gradul de vinovăție a inculpatei Cotorobai S., motivele și consecințele infracțiunii săvârșite, probele pe care se întemeiază concluziile instanței de judecată și motivele pentru care sunt respinse argumentele părții apărării. În această ordine de concluzii, relevante sunt considerentele cuprinse în sentință: „...s-au constatat, dincolo de orice dubii rezonabile semnele calificative indicate mai sus ale traficului de ființe umane în acțiunile atât a inculpatului Gheorghiuc Alexandru, cât și a inculpatei Cotorobai Stela, argumentele acestora prin care au negat comiterea infracțiunii, apreciindu-se ca dorință de eschivare de la răspunderea penală, iar argumentele părții apărării cu privire la faptul că vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii nu și-a găsit confirmarea pe parcursul examinării cauzei, respingându-se ca declarative, din următoarele considerente. Într-adevăr, în ședința de judecată s-a constatat că partea vătămată a fost de acord să plece la muncă peste hotare, însă, în cazurile în care este prezent consimțământul victimei, aceasta nu înlătură răspunderea penală a făptuitorului. Consimțământul victimei traficului de ființe umane nu poate fi exprimat liber. Consimțământul liber poate fi exprimat numai în situația în care persoana nu este influențată prin abuz de poziția de vulnerabilitate. Chiar dacă victima și-a exprimat consimțământul de a fi traficată, acesta este redus la minim, este nevalabil, întrucât făptuitorul a recurs la unul din factorii de viciere a consimțământului. Instanța de apel a reținut că, la caz se atestă nu numai poziția de vulnerabilitate a victimei, probată prin provenirea acesteia dint-o familie social vulnerabilă, lipsa locului de trai permanent în municipiu Chișinău, lipsa unui loc de muncă permanent, 4 aflarea la întreținerea ei, în calitate de mamă solitară, or soțul a decedat, a unui copil în vârstă de patru ani, apelarea la ajutorul rudelor pentru creșterea și întreținerea copilului, ci și, important, faptul că inculpații au profitat de starea de vulnerabilitate a acesteia, demonstrat prin însăși declarațiile inculpaților, și anume că atât inculpatul Gheorghiuc Alexandru, cât și inculpata Cotorobai Stela au aflat din start că partea vătămată Xxxx Xxxx este mamă solitară a unui copil de patru ani, că soțul acesteia a decedat, că nu are posibilitate să întrețină copilul, care, din considerentele că ea nu avea loc permanent de trai în Chișinău, se afla la mama acesteia, că era nevoită să apeleze la ajutorul surorilor pentru a întreține copilul, ca soluționare a situației descrise, propunându-i un loc de muncă cu un salariu de 5000 dolari SUA dându-i ca exemplu alte cunoștințe care au plecat. Totodată, însăși inculpata Cotorobai Stela în ședința de judecată, explicând participarea sa la perfectarea actelor, procurarea biletului de avion, traducerea condițiilor contractului pentru partea vătămată, a motivat afecțiunea față de ultima prin faptul că cunoștea că ultima trebuie să întrețină de una singură un copil mic deoarece soțul ei a decedat. Astfel, instanța de apel a conchis că, prin faptul că partea vătămată a fost selectată anume ca persoană cu o situație precară din punct de vedere a supraviețuirii sociale, astfel încât să accepte propunerea de lucru oferită de inculpați, se probează vicierea consimțământului acesteia. La fel, instanța de apel a reținut că, din declarațiile inculpatului Gheorghiuc Alexandru urmează că acesta obișnuia să i-a mai multe comenzi pe care le îndeplinea concomitent, a conchis că este posibilă situația în care insulpata Cotorobai Stela, în calitate de client se afla în taxi împreună cu Xxxx Xxxx, însă este puțin probabil că anume dânsa se afla în taxi împreună cu partea vătămată de fiecare dată când ultima îndeplinea careva acțiuni legate de plecarea ei în Cipru de Nord. Mai mult, din probele cercetate în ședința de judecată, urmează cu certitudine că în ziua perfectării actelor de identitate, inculpata Cotorobai Stela a întreținut cu partea vătămată Xxxx Xxxx opt discuții telefonice, iar în ziua plecării spre Cipru la data de 02.12.2014 - 9 discuții. În această ordine de idei, instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpatei Cotorobai Stela cu privire la faptul că aflarea ei în taxi în timpul când partea vătămătă se deplasa să-și perfecteze actele de identitate, să treacă examinarea medicală, spre aeroport era o simplă coincidență. Totodată, instanța, luând în considerație că în perioada recrutării cet. Xxxx Xxxx, și anume 10.10.2014 - 08.12.2014 inculpații au întreținut convorbiri telefonice zilnic, în mediu câte 5-6 pe zi, în special, în ziua perfectării de către partea vătămată a actelor de identitate - 25 de discuții, iar în ziua plecării acesteia spre Cipru la data de 02.12.2014 - 14 discuții, a apreciat critic declarațiile inculpatei Coptorobai Stela și cu 5 privire la faptul că între ea și inculpatul Gheorghiuc Alexandru au fost numai relații taxi metrist - client. Mai mult, însăși inculpata Cotorobai Stela combate declarațiile date, declarând că transferurile de bani pe numele ei din Cipru au fost efectuate de sora inculpatului, invocând că ultimul nu avea buletin, or, faptul dat este puțin probabil în relațiile taxi metrist - client. Important la caz este faptul că transferurile pe numele inculpatei din Cipru de Nord au fost efectuate de Aii Ozyaprak, iar dânsa a declarat că în țara dată nu are rude. Probele date combat și declarații inculpatei cu privire la faptul că dânsa nu numai nu a avut careva beneficii, ci a restituit în locul părții vătămate creditul acordat de către B.C.„Comerț Bank”S.A., or, faptul că inculpata a restituit în locul părți vătămate creditul fără a înainta careva pretenții de ordin material acesteia, instanța de apel a reținut-o ca metodă de a determina partea vătămată de a nu da explicații incriminatoare a acesteia în ședința de judecată. În contextul evaluării activității primei instanțe cu privire la aprecierea probelor administrate în cauză, nu există temei pentru a da o nouă apreciere probelor, instanța de apel fiind solidară cu concluziile cuprinse în sentință, dat fiind că sunt motivate temeinic și legal, sub aspectul, că vinovăția inculpatei în săvârșirea infracțiunii imputate este dovedită prin probatoriul administrat în cadrul procesului penal. La soluționarea chestiunii respective, prima instanță a acordat deplină eficiență prevederilor articolelor 7, 61, 75 Cod penal, astfel pedeapsa penală este aplicată în limitele legii.

Avocatul Lozan Oleg în numele inculpatei, în temeiul pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, a contestat cu recurs ordinar decizia instanței de apel solicitând casarea acesteia, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel. 5.1. În motivarea cerințelor sale invocă că: - instanța de apel ca și cea de fond nu a luat în considerație că, lipsește latura subiectivă a infracțiunii incriminate în acțiunile Stelei Cotorobai, care se exprimă prin intenție directă, și această intenție nu a fost demonstrată prin probe de către procuror. Intenția Stelei Cotorobai a fost doar de a ajuta o persoană cu careva traduceri, aceasta cunoscînd limba turcă; - prin cumulul de probe administrate în cadrul cercetării judecătorești nu s-a dovedit faptul că Stela Cotorobai ar fi acționat împreună și de comun acord cu Gheorghiuc Alexandru și ar fi recrutat-o pe Xxxx Xxxx; - nu s-a demonstrat faptul recrutării părții vătămate, precum nu s-a demonstrat nici faptul că această recrutare era anume în scopul exploatării sexuale comerciale, de asemenea nu a fost demonstrată transportarea acesteia, și nici adăpostirea ei; 6 - Stela Cotorobai nu cunoștea partea vătămată, doar a ajutat-o cu careva traduceri, respectiv nu poate fi vorba de careva trafic de ființe umane; - din ansamblul de probe prezentate de către acuzatorul de stat, cercetate de instanțele de fond și apel, rezultă cert că nu se constată vinovăția inculpatei în comiterea faptei de trafic de ființe umane, deoarece în acțiunile ultimei nu se regăsesc elementele infracțiunii date, lipsind atât latura obiectivă, cât și cea subiectivă a infracțiunii, astfel încât instanța de fond, susținută de instanța de apel, a ajuns la concluzia injustă despre vinovăția inculpatei în învinuirea adusă în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 165 al. (2) lit. d) Cod penal; - în urma cercetării probelor, audierii inculpaților Stela Cotorobai și Gheorghiuc Alexandru, părți vătămate Xxxx Xxxx, martorul Juglea Sergiu, probele scrise din materialele dosarului, rezultă că învinuirea incriminată inculpatei Cotorobai Stela în baza art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal în ședința de judecată nu și-a găsit confirmarea. În cadrul cercetării judecătorești s-a demonstrat faptul că în acțiunile inculpatei Stela Cotorobai nu sunt întrunite elementele infracțiunii incriminate, iar probele aduse de către acuzare sunt probe cu dubii în probarea învinuirii, care cad sub incidența art. 8 alin. (3) Cod de procedură penală, urmînd a fi tratate exclusiv în favoarea inculpatei; - analizând infracțiunea incriminată în coraport cu acțiunile inculpatei Stela Cotorobai se stabilește indubitabil că în acțiunile acesteia nu este întrunită latura obiectivă și cea subiectivă a infracțiunii de trafic de ființe umane. în cadrul cercetării judecătorești în instanța de fond și cea de apel nu s-a demonstrat semnul calificativ de recrutare a victimei. Or, recrutarea în scopul traficului de ființe umane presupune atragerea persoanelor prin selecționare într-o anumită activitate determinată de scopurile stipulate în art. 165 Cod penal. Mijloacele de recrutare pot fi efectuate prin constrîngere, răpire, înșelăciune parțială sau totală etc.; - instanța de apel a constatat incorect vinovăția inculpatei. Xxxx Xxxx a dorit să meargă la munca în Cipru, a dat acordul, în prealabil solicitând ajutorul inculpaților. Mai mult, aceasta, având posibilitatea să nu meargă la aeroport sau să sesizeze poliția dacă era forțată să facă ceva ce nu dorea, nu a făcut nimic în acest sens. Acest fapt a fost confirmat de martorul Juglea Sergiu în cadrul audierii sale în calitate de martor în cadrul cercetării judecătorești în instanța de fond, care a relatat că Xxxx Xxxx nu i-a comunicat că cineva încearcă să o oblige să plece peste hotare; - în speța dată nu poate fi vorba despre înșelăciunea victimei, deoarece acestea cunoștea unde merge și a dorit acest lucru; - nu s-a demonstrat nici faptul că a avut loc recrutare în scopul exploatării sexuale comerciale, or partea vătămată conștient și benevol a dorit plecarea în Cipru; - în cadrul cercetării judecătorești nu s-a demonstrat nici semnul calificativ incriminat de transportarea victimei traficului de ființe umane în scopul exploatării 7 sexuale. Prin transportare se înțelege deplasarea unei persoane dintr-un loc în altul în perimetrul unui stat sau peste frontieră, folosind diferite mijloace de transport ori pe jos a persoanei supuse traficului în scopul exploatării sexuale. în acest sens, Stela Cotorobai nu a transportat-o în nici un fel pe Xxxx Xxxx; - nu a fost demonstrată nici modalitatea adiacentă de exploatare sexuală comercială. Exploatarea sexuală comercială semnifică activitatea care are un impact direct asupra mărimii patrimoniului făptuitorului sau altor persoane. Prin exploatarea sexuală comercială se înțelege impunerea abuzivă a persoanei la raporturi sexuale, în care se urmărește tragerea de foloase, profit de pe urma acestor raporturi; - la fel, nu a fost demonstrat că inculpații au comis infracțiunea prevăzută de art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal profitând de situația de vulnerabilitate a părții vătămate Xxxx Xxxx. Abuzul de poziție de vulnerabilitate constă în utilizarea de către traficant a stării speciale în care se găsește o persoană datorită: a) situației sale precare din punct de vedere al supraviețuirii sociale; b) situației create de o sarcină, boală, infirmitate, deficiență fizică sau mintală; c) situației sale precare și ilegale legate de intrare sau ședere în țară, de tranzit sau destinație. Starea de vulnerabilitate poate fi condiționată de diferiți factori cum ar fi: izolarea victimei, situația ei economică grea, psihică, afectarea familială sau lipsa de resurse sociale și altele. Abuzarea de situația de vulnerabilitate a victimei constituie element al traficului. Prin situația de vulnerabilitate a victimei urmează de înțeles orice tip de vulnerabilitate, fie ea psihică, afectivă, familială, socială sau economică. Se are în vedere ansamblul de situații disperate care poate face un om să accepte exploatarea sa; - argumentul acuzării precum că inculpata a profitat de starea de vulnerabilitate a victimei este unul eronat și absurd - or, nu este clar prin ce se manifestă această stare de vulnerabilitate. Astfel, nu s-a stabilit că victima avea careva stare de vulnerabilitate, or faptul că era divorțată si avea un copil minor nu înseamnă stare de vulnerabilitate, atîta timp cît sute de femei din RM trec prin situații identice, poate chiar mai grave. Mai mult, concubinul acesteia, Juglea Sergiu, a relatat în cadrul audierii că aceasta o întreținea pe ea și pe sora sa, iar copilul ei locuia și era întreținut de mama victimei. Inculpata nu a avut careva intenții de a profita, de a înșela, induce în eroare sau de a abuza de partea vătămată, or aceasta a confirmat de nenumărate ori că acordul la plecarea peste hotare a existat; - argumentul instanței de apel precum că Xxxx Xxxx era în stare de vulnerabilitate nu corespunde stării de fapt, fiind incluse interpretării proprii de către completul de judecată în defavoarea inculpatei; - la fel, nu rezistă criticii nici argumentul instanței precum că transferurile de bani din Cipru pe numele inculpatei confirmă vinovăția acesteia, or transferurile de 8 bani din Cipru au avut loc pînă la prezumata comitere a infracțiunii, iar cele din Turcia au fost efectuate de fostul soț al Stelei Cotorobai ca ajutor material; - la fel, este interpretat defavorabil de către instanța de apel și faptul achitării creditului părții vătămate de către inculpată. De fapt, Stela Cotorobai a fost garantul pentru creditul accesat de Xxxx Xxxx pentru perfectarea pașaportului, iar ulterior prin hotărîre judecătorească s-a dispus încasarea datoriei de la Cotorobai Stela, în virturea calității ei de garant; - nu a fost demonstrată existența laturii subiective a infracțiunii de trafic de ființe umane, nefiind constatată nici intenția, scopul sau motivele inculpatei de a comite infracțiunea de trafic de ființe umane, s-a stabilit cert că unicul scop al ultimei era practic nul- acela de a fi utilă; - condamnarea Stelei Cotorobai a dus la încălcarea drepturilor sale la un proces echitabil-art. 6 CEDO și dreptul la libertate și siguranță - art. 5 CEDO, ceea ce indubitabil constituie viciu fundamental în cadrul examinării cauzei în instanța de fond și de apel.

La recursul ordinar declarat de avocatul inculpatului, Movilă Corina, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 1¹) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, prin care a manifestat dezacordul cu recursul declarat, motivând prin faptul că criticile formulate de acesta nu sunt motivate sub aspectul casării hotărârii recurate, ca fiind ilegale, or reaprecierea probelor, în modul propus de autor, nu se încadrează în prevederile art. 427 Cod de procedură penală.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în baza materialelor din dosar și raportat la criticele formulate de recurent, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia, pentru următoarele motive. Raționamentele instanței privind inadmisibilitatea recursului declarat, se întemeiază, în drept, pe dispoziția art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, potrivit căreia instanța examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Totodată, se relevă că, potrivit dispoziției art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate corespunzător de către recurent. Prin urmare, recursul este declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat, atunci când titularul acestuia invocă în cerere temeiuri care în mod evident nu sunt aplicabile circumstanțelor cauzei, sau când nu este descrisă și argumentată esența 9 încălcării, sau recurentul se referă preponderent la starea de fapt și la chestiunea de apreciere a probelor, care nu este obiect de cercetare în procedura de recurs. La caz, s-a confirmat că argumentele expuse de partea apărării în cererea de recurs sunt vădit nefondate. Astfel, din conținutul cererii se constată că, titularul acesteia, făcând trimitere la erorile de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, pledează pentru casarea totală a hotărârilor judecătorești adoptate de instanțele de fond, cu dispunerea achitării Stelei Cotorobai, din motiv că în acțiunile inculpatei nu se întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de ființe umane. De asemenea, avocatul indică asupra faptului că, partea acuzării a eșuat să demonstreze prin careva probe pertinente și concludente că inculpata a recrutat și transportat pe partea vătămată Xxxx Xxxx, în scopul exploatării comerciale sexuale a acesteia. Verificând actele cauzei, în raport cu criticele aduse de apărătorul Lozan O., Colegiul penal constată că cele invocate de recurent nu și-au găsit confirmarea, iar vinovăția inculpatei a fost dovedită cu certitudine și în afara oricărui dubiu de către procuror, prin probele administrate în dosar și cercetate de instanțe. Astfel, cu titlu introductiv, Colegiul menționează că invocarea unor pretinse erori admise de instanța de apel urmează a fi precedate de o motivare corespunzătoare privind esența acestora și indicarea expresă a circumstanțelor cauzei cărora se circumscriu. În speță, recurentul, invocând temeiul de casare prevăzut de pct. 6), menționează despre faptul că instanța de apel nu s-a expus argumentat asupra tuturor motivelor din cererea sa de apel, totodată nespecificând expres asupra căror anume motive nu s-a pronunțat instanța. De asemenea, avocatul Lozan O. pretinde că hotărârea atacată este insuficient de motivată. Colegiul penal respinge, ca nefondate, în această parte alegațiile apărătorului și notează că decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe care instanța de apel le-a expus în partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare corespunzătoare rigorilor și exigențelor expuse în art. 6 CEDO, mai mult că apelantul a primit răspuns la toate criticele sale expuse în cererea de apel, care de altfel au fost disputate și la etapa judecării cauzei de către prima instanță. Deci, Colegiul penal menționează că, așa cum rezultă din textul deciziei recurate, aceasta corespunde prevederilor art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală și cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus la adoptarea soluției expuse în pct. 4 din prezenta decizie. Mai mult, din materialele dosarului rezultă, că instanța de apel, în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală, a examinat obiectiv probele administrate la dosar, verificându-le sub aspectul pertinenții și concludenții, atât cele ale apărării, cât 10 și cele ale acuzării, fapt ce face, ca concluzia despre vinovăția inculpatei Cotorobai S. de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal, să fie una legală și întemeiată, care urmează a fi menținută și de instanța de recurs. În cauza dată, deși partea apărării pledează pentru achitarea inculpatei, totuși vinovăția acesteia a fost cu certitudine dovedită prin următoarele mijloace de probă, apreciate la justa lor valoare de către instanțele ierarhic inferioare și anume: declarațiile părții vătămate Xxxx Xxxx, declarațiile martorului Juglea S., informația eliberată de către Poliția de Frontieră, extrasul din Registrul de stat al populației pe numele Xxxx Xxxx, potrivit căruia, la data de 27.11.2014 acesteia i s-a eliberat buletinul de identitate, iar la data de 28.11.2014 - pașaportul cetățeanului Republicii Moldova, ambele în regim de urgență, procesul - verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 09.12.2014, din care că partea vătămată Xxxx Xxxx l-a recunoscut pe Gheorghiuc Alexandru, procesul - verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 11.12.2014, din care rezultă că partea vătămată Xxxx Xxxx a recunoscut-o pe Cotorobai Stela, procesul-verbal de ridicare din data de 09.12.2014, procesul-verbal de examinarea a obiectelor din data de 11.12.2014, caracteristica, adeverința și ancheta socială eliberate de către Primăria sat. Hănăsenii Noi pe numele părții vătămate Xxxx Xxxx, informația parvenită de la ÎS ”Air Moldova”, conform căreia partea vătămată Xxxx Xxxx a beneficiat de serviciile de transportare ale companiei efectuând călătoriile pe traseul Chișinău -Istanbul prin intermediul curselor 9U745 din 02.12.2014 și 9U745 din 09.12.2014, în baza biletelor la avion procurate la una din agențiile din Turcia, procesul-verbal de confruntare din 26.05.2015, efectuat între partea vătămată Xxxx Xxxx și Crudu Valeriu, procesul-verbal de confruntare din 19.05.2015, efectuat între partea vătămată Xxxx Xxxx și învinuita Cotorobai Stela, procesul-verbal de confruntare din 19.05.2015, efectuat între partea vătămată Xxxx Xxxx și învinuitul Gheorghiuc Alexandru, procesul-verbal de examinare a obiectelor din 09.02.2015, ordonanța de recunoaștere drept corp delict din 09.02 2015, procesul-verbal de examinare a obiectelor din 20.02.2015, ordonanța de recunoaștere drept corp delict din 20.02.2015, ordonanța de recunoaștere drept corp delict din 20.02.2015, procesul- verbal de examinare a obiectelor din 21.01.2015, ordonanța de recunoaștere drept corp delict din 29.01.2015, informația parvenită de la B.C. ”Moldindconbank” S.A., informația parvenită de la B.C. ”Banca de Economii” S.A., informația parvenită de la BC "Moldova Agroindbank” SA, procesul-verbal de percheziție corporală a inculpatului Gheorghiuc Alexandru din 14.12.2014, procesul-verbal de percheziție corporală a inculpatei Cotorobai Stela din 14.12.2014, procesul-verbal de confruntare din data de 27.11.2015 dintre partea vătămată Xxxx Xxxx și învinuita Cotorobai Stela. Respectiv, atât prima instanță, cât și cea de apel, bazându-se pe aceste probe au statuat că, prin acțiunile întreprinse de inculpată aceasta a realizat recrutarea și 11 transportarea părții vătămate Xxxx Xxxx, în scop de exploatare sexuală comercială, săvârșită prin înșelăciune și abuz de poziție de vulnerabilitate, toate aceste acțiuni fiind săvârșite de mai multe persoane, neindentificate de către organul de urmărire penală. În speța dată, prin raportare la dispoziția art. 165 Cod penal, la interpretarea acțiunii de trafic urmează de avut în vedere că prin recrutare în scopul traficului de ființe umane se înțelege atragerea persoanelor prin selecționare într-o anumită activitate determinată de scopurile stipulate în art. 165 Cod penal. Prin transportare se înțelege deplasarea unei persoane dintr-un loc în altul în perimetrul unui stat sau peste frontieră, folosind diferite mijloace de transport ori pe jos. Prin exploatare sexuală comercială se înțelege activitate aducătoare de profituri, care are drept urmare majorarea activului patrimonial al făptuitorului sau altor persoane, exprimându-se în folosirea victimei prin constrângere în prostituție. Or, în cauza deferită judecății, procurorul a demonstrat cu certitudine că toate elementele descrise mai sus au fost realizate prin acțiunile întreprinse de inculpată, iar alegațiile recurentului precum că Cotorobai S. nu a comis careva fapte prejudiciabile, care cad sub incidența laturii obiective a infracțiunii de trafic de ființe umane, sunt vădit nefondate. La fel, este greșită opinia apărătorul precum că, la baza condamnării inculpatei instanțele au pus în exclusivitate doar declarațiile părții vătămată, ceea ce nu corespunde realității, întrucât reieșind din partea descriptivă a hotărârilor contestate, se reține că instanțele au descris conținutul fiecărei probe din dosar și au analizat minuțios relevanța acestora pentru cauza dată, ajungând corect la concluzia că acestea sunt de natură să o incrimineze pe Cotorobai S. de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal. În general, după cum se învederează din conținutul cererii de recurs, titularul acesteia se focusează preponderent pe critici care țin nemijlocit de chestiunea de apreciere a probelor, afirmând că unele declarații nu au fost apreciate corespunzător, iar alte probe nu sunt de natură să o incrimineze pe inculpată în baza art. 165 Cod penal, totuși față de aceste critici urmează de consemnat că în cadrul cercetării judecătorești se administrează probe pentru lămurirea faptelor și împrejurărilor cauzei sub toate aspectele în condiții de nemijlocire, publicitate și contradictorialitate. Din atare considerente, ține exclusiv de competența instanțelor de fond de a se expune asupra probatoriului din dosar și de a-i da o apreciere corespunzătoare acestuia. Pe de altă parte, Colegiul penal reamintește că aprecierea probelor, ca operațiune finală a activității de probațiune, permite judecătorului să determine măsura în care probele reflectă adevărul. Prin aprecierea tuturor probelor administrate, în ansamblul lor, judecătorul își formează convingerea cu privire la 12 temeinicia sau netemeinicia acuzației, cu privire la măsura în care prezumția de nevinovăție a fost sau nu înlăturată prin probe certe de vinovăție, dacă se impune sau nu achitarea inculpatei pentru faptele deduse judecății. La caz, fiind respectate aceste cerințe, instanțele justificat au statuat că, Cotorobai S. se face vinovată de recrutarea și transportarea părții vătămate Xxxx Xxxx în scopul exploatării comerciale sexuale a acesteia. Tot aici, mai urmează de enunțat că, la etapa precedentă de judecare a prezentei cauze, toate chestiunile disputate în procedura de recurs au fost puse în discuție de instanța de apel, respectiv în decizia adoptată se conțin argumentele privitor la netemeinicia criticilor aduse de avocatul Lozan O., care pledează pentru achitarea inculpatei Cotorobai S. Instanța de recurs se raliază argumentelor expuse în hotărârile judecătorești contestate, totodată, notând că, potrivit jurisprudenței constante a CtEDO se admite însușirea concluziilor instanțelor ierarhic inferioare de către instanțele ierarhic superioare, în cazul când constatările acestora sunt fundamentate în fapt și în drept, fiind amplu prezentate în hotărîrile atacate, constatîndu-se că la administrarea probelor nu au fost încălcate drepturile și libertățile constituționale ale participanților la proces, iar probele puse la baza hotărârilor nu conțin erori procesuale ce ar putea influența autenticitatea concluziilor formulate de instanțe. Prin urmare, în opinia Colegiului penal, în speța dată, instanțele de fond rezultând din ansamblul probator administrat și cercetat în cadrul ședințelor de judecată, corect au respins alegațiile părții apărării precum că Cotorobai S. urmează a fi achitată, deoarece partea acuzării nu a adus suficiente probe pentru a confirma vinovăția acesteia. În consecință, reținând că nu are niciun fundament legal cererea de recurs întemeiată pe motivele mai sus enunțate, care de altfel nu se circumscriu nici procedurii de recurs ordinar reglementate de art. 420 - 436 Cod de procedură penală, autorul referindu-se preponderent la chestiunea de apreciere a probelor, Colegiul va declara ca inadmisibilă această cerere, pentru că o consideră vădit nefondată. Așadar, având în vedere cele consemnate supra, instanța de recurs conchide că, în prezenta cauză nu se constată admiterea erorilor de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, după cum afirmă recurentul, ci dimpotrivă în cauză există o concordanță deplină între situația de fapt și de drept stabilită de instanțe și materialele dosarului deferit judecății, astfel neexistând vreun temei pentru admiterea recursului în sensul declarat de avocatul Lozan O.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : 13 Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Lozan Oleg în numele inculpatei, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 ianuarie 2020, în cauza penală privind-o pe Cotorobai Stela Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la 03 septembrie 2020. Președinte: Diaconu Iurie Judecători: Guzun Ion Catan Liliana 14