1ra-1310/20 — art. 287 al. 2 lit. b CP

1ra-1310/20 — art. 287 al. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1310/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

22 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Diaconu Iurie,

Judecători – Guzun Ion și Catan Liliana,

a examinat, fără citarea părților, admisibilitatea în principiu a recursului ordinar

declarat de către avocatul Cobzac Gheorghe în numele inculpatului, prin care se solicită

casarea sentinței Judecătoriei Chișinău din 28 decembrie 2017 și decizia Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 18 aprilie 2018, în cauza penală privindu-l pe

Stegarescu Anatoli Xxxxx, născut la xxxxx,

originar și domiciliat în mun. Xxxxx, s. Xxxxx,

str. Xxxxx, xx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

C O N S T A T Ă :

inculpatul Stegarescu Anatoli a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal și i s-a stabilit pedeapsa sub formă de 2

(doi) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

S-a admis parțial acțiunea civilă depusă de către SRL „Alevmar”. S-a dispus

încasarea în mod solidar de la Stegarescu Anatoli și Ceban Stanislav în beneficiul SRL

„Alevmar” suma de 11500 lei, cu titlu de prejudiciu material. În rest, acțiunea civilă a

fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin aceeași sentință a fost condamnat și inculpatul Ceban Stanislav, în privința

căruia prezenta decizie cu recurs ordinar nu se contestă.

Stegarescu Anatoli, la data de 17 iunie 2016, aproximativ la ora 15:20, aflându-se într- un

loc public, și anume magazinul alimentar al SRL „Alevmar”, amplasat pe str. Xxxxx,

mun. Xxxxx, încălcând grosolan ordinea publică, exprimând o vădită lipsă de respect

1

față de societate, în rezultatul unui conflict iscat cu Ceban Stanislav și Darii Alexandru

care făcea cumpărături în acest magazin și căruia i-a aplicat o lovitură cu piciorul în

regiunea pieptului și o lovitură cu pumnul în față, după care, Stegarescu Anatoli s-a

apropiat de ei și împreună cu Ceban Stanislav i-au aplicat lui Darii Alexandru mai multe

lovituri peste diferite părți ale corpului, moment în care Darii Alexandru dorind să

împiedice acțiunile ilegale ale lui Stegarescu Anatoli, l-a împins pe ultimul peste

mobilierul magazinului, și anume peste cântarul electronic evaluat la preț de 2 000 lei,

aparatul de casă la preț de 2 000 lei, vitrina de sticlă la preț de 3 000 lei, pe care le-a

deteriorat precum și diferite produse alimentare în sumă de 2 000 lei, deteriorându-le.

Astfel, în rezultatul acțiunilor ilegale, lui Darii Alexandru i-au fost cauzate dureri fizice,

iar proprietarului SRL „Alevmar”, Stela Petrache i-a fost cauzat un prejudiciu material

în sumă totală de 10 000 lei.

3.1. Reprezentantul părții civile SRL „ Alevmar ”, Stela Petrachi, prin care a

solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care

să fie admisă acțiunea civilă în partea prejudiciului moral în mărime de 20000 lei, cauzat

prin infracțiune părții civile.

În motivarea cerințelor sale s-au invocat următoarele aspecte:

-în cadrul efectuării urmăririi penale și examinării în instanța de judecată a cauzei

penale menționată, părții vătămate și civile SRL „Alevmar”, i-au fost încălcate drepturile

constituționale prevăzute de art. 17, 19, 60, 315 Cod de procedură penală, art. 20, 26

Constituția RM, art. 6 CEDO Dreptul la un proces echitabil;

-pe parcursul urmăririi penale, de către reprezentantul organului de urmărire

penale părții vătămate și civile SRL „Alevmar” nu i-au fost prezentate materialele spre a

face cunoștință la finisarea urmăririi penale și nu a fost notificată privitor la expedierea

cauzei în instanța de judecată. Astfel, partea vătămată și civilă SRL „Alevmar” nu a avut

posibilitatea de a se apăra, a înainta cereri, demersuri, a prezenta probe, etc.;

-pe parcursul examinării cauzei penale în instanța de fond drepturile părții

vătămate și civile SRL „Alevmar” de a se apăra, a înainta cereri, demersuri, a prezenta

probe etc., la fel au fost încălcate;

-în procesul examinării cauzei penale nominalizate în Judecătoria Chișinău sediul

Râșcani, de către reprezentantul părții vătămate și civile a fost depusă cerere prin care s-

a solicitat: a recunoaște pe cauza penală nr. xxxxx (nr. xxxxx), în calitate de parte civilă -

SRL „Alevmar”; a dispune încasarea în mod solidar de la inculpații (Stegarescu A.,

Ceban S.) ce vor fi recunoscuți vinovați prin sentința judecătorească în contul părții civile

SRL „Alevmar” a prejudiciului material cauzat prin infracțiunea comisă în mărime de 11

500 lei; a dispune încasarea în mod solidar de la inculpații (Stegăarescu A., Ceban S.) ce

vor fi recunoscuții vinovați prin sentință judecătorească în contul părții civile SRL

,,Alevmar” a prejudiciului moral cauzat prin infracțiunea comisă în mărime de 20000

2

(douăzeci mii) lei;

-la fel, în cadrul ședințelor de examinare a cauzei penale nominalizate în decătoria

Chișinău, sediul Râșcani de către reprezentantul părții vătămate și vile a fost depus

demers prin care s-a solicitat: anexarea la materialele cauzei înale cu nr. xxxxx a

următoarelor acte: extrase din registrul de isă și control (RMCC) nr. 01-2016 - 5 file (care

probează scăderea vânzărilor ilnice ale magazinului SRL „Alevmar”, după incidentul

din 17.06.2016 când a fost știrbită și afectată grav imaginea întreprinderii; copiile

cererilor din 4.06.2016 și 17.06.2016 depuse de cet. Dodon Nadejda - 2 file (care probează

fectarea gravă a imaginii magazinului SRL „Alevmar”, după incidentul din 17.06.2016,

în rezultatul căruia noua angajată Dodon Nadejda a refuzat să activeze și a depus cerere

de eliberare din funcție); admiterea audierii în calitate de martori lin partea părții

vătămate și civile a cet. Celac Parascovia (fost client al SRL ,Alevmar” care după

incidentul din 17.06.2016 a refuzat să frecventeze magazinul să facă cumpărături,

preferind marketul „Odido” vizavi din vecinătate), Perepeliuc Veaceslav (fost client al

SRL „Alevmar”, care după incidentul din 17.06.2016, a refuzat să frecventeze magazinul

și să facă cumpărături, preferind marketul „Odido” vizavi din vecinătate);

-prezentul demers a fost admis parțial, fiind respins în partea audierii martorilor

Celac Parascovia și Perepeliuc Veaceslav, astfel fiind încălcate prevederile art. 315 Cod

de procedură penală „egalitatea în drepturi a părților în fata instanței” și art. 6 CEDO

Dreptul la un proces echitabil;

-ulterior prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 28.12.2017, dosar

nr. 1-612 instanța constată că la dosar nu au fost administrate probe care să confirme

cauzarea unui prejudiciu moral;

-constatarea eronată a instanței are loc fără a fi dată apreciere probelor ce

argumentează și probează acțiunea părții civile: depozițiilor martorilor audiați în

procesul urmăririi penale; copiilor de acte și extrase prezentate în procesul examinării

judecătorești (extrase din registrul de casă și control (RMCC) nr. 01- 2016 - 5 file (care

probează scăderea vânzărilor zilnice ale magazinului SRL „Alevmar” după incidentul

din 17.06.2016 când a fost știrbită și afectată grav imaginea întreprinderii); copiile

cererilor din 14.06.2016 și 17.06.2016 depuse de cet. Dodon Nadejda - 2 file (care probează

afectarea gravă a imaginii magazinului SRL„Alevmar” după incidentul din 17.06.2016,

în rezultatul căruia noua angajată Dodon Nadejda a refuzat să activeze și a depus cerere

de eliberare din funcție), secvențele video, ridicate în cadrul urmăririi penale de la SRL

„Alevmar”: Camera 3 intervalul de timp: 17.06.2016 ora 15.21.57; Camera 8 intervalul de

timp: 17.06.2016 ora 15.21.57, cu conținutul următor - un client-cumpărător în maiou alb,

pantaloni scurți din blugi, tuns chilug, cu gentuță mică neagră fuge să se ascundă în

spațiul auxiliar al magazinului după un frigider portocaliu cu produse congelate;

Camera 5 intervalul de timp:17.06.2016 ora 15.21.37; Camera 4 intervalul de

timp:17.06.2016 ora 15.22.03, cu conținutul următor - o potențială cumpărătoare, dorind

3

să intre în magazin, văzând dezordinea și bătaia inculpaților, îndată refuză să intre în

magazin din cauza incidentului și se îndreaptă în market-ul „Odido” care este vizavi în

vecinătate.

3.2. Avocatul Lilia Prodan în numele inculpaților Stegarescu Anatoli și Ceban

Stanislav, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, cu pronunțarea unei

noi hotărâri prin care inculpatului Stegarescu Anatoli să-i fie aplicată o pedeapsă mai

blândă, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, iar în privința inculpatului Ceban

Stanislav să fie aplicate prevederile Legii nr. 210 din 29.07.2016, cu încetarea procesului

penal.

În motivarea cerințelor sale s-au invocat următoarele aspecte:

-cauza penala a fost examinată în procedura simplificată in ordinea art. 3641 Cod

de procedură penală. În cadrul examinării judecătorești învinuiții și-au recunoscut

vinovăția pe deplin, s-au căit sincer de incidentul care a avut loc și au dorit să achite

suma prejudiciului cauzat în limita sumei expuse în rechizitoriu, adică de 10000 lei;

-achitarea prejudiciului din partea ambilor inculpați a fost propus atât în cadrul

urmăririi penale, cât și pe parcursul examinării judecătorești, însă partea vătămată SRL

„Alevmar” proprietar Stela Petrache a refuzat să primească suma bănească indicată;

-ulterior emiterii sentinței inculpații Stegarescu Anatoli și Ceban Stanislav sunt de

acord cu concluzia expusă în partea admiterii acțiunii civile și anume cu încasarea

prejudiciului material de 11500 lei. In sensul dat, inculpații au anunțat partea vătămată,

adică SRL „Alevmar” despre faptul că doresc benevol să achite prejudiciul încasat prin

sentința din 28.12.2017, însă au primit refuz;

-refuzul părții vătămate în această parte este declarat cu rea voința;

-având în vedere faptul că achitarea prejudiciului material dispus spre încasare de

11500 lei poate avea loc și prin alte modalități, adică transfer poștal pe numele părții

vătămate, în astfel de circumstanțe utilizarea acestei modalități apărarea o consideră

legală și prejudiciul material considerat ca achitat integral;

-apărarea ajunge la concluzia că în privința lui Stegarescu Anatoli a fost dispusă o

pedeapsă aspră și consideră că în privința ultimului pot fi aplicate prevederile art. 90

Cod penal. Acest fapt rezultă din situația stării de sănătatea a lui Stegarescu Anatoli, acte

medicale confirmative au fost prezentate în cadrul examinării cauzei și vor fi prezentate

odată cu examinarea cererii de apel, documente suplimentare ce demonstrează

gravitatea diagnozei ultimului la moment;

-situația inculpaților Stegarescu Anatoli și Ceban Stanislav se încadrează în baza

Legii nr. 210 din 29.07.2016 „privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la

proclamarea independenței Republicii Moldova”;

-or, infracțiunea de care sunt învinuiți inculpații a fost săvârșită în data de

17.06.2016, ultimii și-au recunoscut vina, s-au căit sincer, fapt constatat prin examinarea

cauzei penale în ordinea prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, prejudiciul

4

material nu este, ambii se caracterizează pozitiv, infracțiunea de care se învinuiesc este

una mai puțin gravă.

fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate, cu menținerea sentinței.

4.1. În motivarea soluției sale instanța de apel a menționat că, in textul apelului

formulat de reprezentantul părții civile Stela Petrachi în interesele SRL „Alevmar”, a

atestat că sentința primei instanțe este contestată sub aspectul soluționării acțiunii civile,

solicitându-se în acest casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie

dispusă încasarea din contul inculpaților în beneficiul părții civile SRL „Alevmar”

prejudiciul moral cauzat prin infracțiune în mărime de 20 000 lei.

În susținerea pretențiilor de ordin moral invocate în acțiunea civilă,

reprezentantul părții civile Stela Petrachi în interesele SRL „Alevmar” a invocat

încălcarea drepturilor procesuale ale părții civile SRL „Alevmar” la examinarea cauzei

penale în prima instanță.

Instanța de apel analizând și apreciind argumentele invocate de către

reprezentantul părții civile Stela Petrachi în interesele SRL „Alevmar” în cererea de apel

formulată împotriva sentinței primei instanțe a constatat că acestea sunt nefondate și nu

afectează în nici un fel legalitatea și temeinicia sentinței.

Instanța de apel a notat că examinarea cauzei penale în conformitate cu art. 3641

Cod de procedură penală presupune o examinare simplificată a cauzei, în baza probelor

administrate la faza urmăririi penale, iar careva probe noi nu pot fi administrate.

În conformitate cu alin. (5) al art. 3641 Cod de procedură penală, în caz de admitere

a cererii, președintele explică persoanei vătămate dreptul de a deveni parte civilă și

întreabă partea civilă, partea civilmente responsabilă dacă propun administrarea de

probe, după care instanța procedează la dezbateri judiciare. Dezbaterile judiciare se

compun din discursurile procurorului, apărătorului și inculpatului, care pot lua încă o

dată cuvîntul în formă de replică. Dacă în ședință participă partea vătămată, partea civilă

și partea civilmente responsabilă, cuvânt în dezbateri li se oferă și acestora.

La caz, instanța de apel a atestat că prima instanță a admis demersul părții civile

SRL „Alevmar” privind anexarea la materialele cauzei a înscrisurilor - extrase din

registrul de casă și control (RMCC) nr. 01-2016 - 5 file, copiile cererilor din 14.06.2016 și

17.06.2016 depuse de Dodon Natalia - 2 file, însă aceste înscrisuri, prin natura lor, nu pot

proba întinderea suferințelor psihice sau fizice ce formează prejudiciul moral cauzat prin

infracțiune părții civile SRL „Alevmar”.

Cu referire la argumentele apelantului ce ține de faptul că părții civile SRL

„Alevmar” nu i-au fost prezentate materialele spre a face cunoștință la finisarea urmăririi

penale și nu a fost notificată despre expedierea cauzei în instanța de judecată, instanța

de apel nu le-a putut reține ca fiind pertinente, or, prin nota telefonică din 26.08.2016

consemnată de procurorul în Procuratura sect. Rîșcani, mun. Chișinău, Mariana Cazacu

5

s-a atestat că la data de 26.08.2016 Petrachi Stela a fost contactată telefonic pentru a se

prezenta la Procuratura sect. Rîșcani, mun. Chișinău și în conformitate cu prevederile

art. 293 Cod procedură penală să facă cunoștință cu materialele cauzei penale, însă

telefonul era deconectat, motiv pentru care în adresa acesteia a fost expediată o scrisoare

prin care a fost informată că cauza penală nr. 2016021351 urmează a fi expediată în

instanța de judecată și cu materialele cauzei penale este în drept să facă cunoștință în

instanța de judecată.

În altă ordine de idei, instanța de apel a atestat că, în prezenta cauză penală

reprezentantul părții civile SRL „Alevmar” a înaintat acțiune civilă împotriva

inculpaților Stegarescu Anatoli și Ceban Stanislav prin care a solicitat încasarea

prejudiciului material cauzat prin infracțiune în mărime de 11 500 lei, precum și

prejudiciul moral în mărime de 20 000 lei.

În speță, s-a stabilit că sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale,

întrucât inculpații au săvârșit cu vinovăție o faptă ilicită ce a cauzat un prejudiciu, iar

între fapta ilicită și prejudiciu există raport de cauzalitate. Astfel, s-a stabilit ca urmare a

nerespectării dispozițiilor legale, inculpații au cauzat un prejudiciu material părții civile

SRL „Alevmar” în valoare de 11 500 lei, sumă care reprezintă contravaloarea bunurilor

distruse prin acțiunile inculpaților.

În ceea ce privește solicitarea expusă de apelant în cererea de apel privind

încasarea de la inculpații Stegarescu Anatoli și Ceban Stanislav a prejudiciului moral în

mărime de 20 000 lei, instanța de apel nu a stabilit nici un temei de a admite acest capăt

din acțiunea civilă.

Instanța de apel a apreciat critic argumentele apelantului precum că în urma

acțiunilor ilegale comise de către inculpați, proprietarul SRL „Alevmar” Petrachi Stela,

vânzătorul, precum și clienții prezenți au suferit un stres psihic, astfel fiindu-le cauzată

o pagubă morală întreprinderii date, nu justifică temeinicia cerinței de încasare a

prejudiciului moral în beneficiul părții civile SRL „Alevmar”.

La fel, instanța de apel a respins argumentele apelantului în parte ce ține de faptul

că pe parcursul a două săptămâni, din cauza destabilizării activității magazinului și

afectării securității, teama cumpărătorului real pentru viața și sănătatea sa de a intra în

magazinul respectiv, fluxul clienților fiind micșorat prin ce partea civilă SRL „Alevmar”

a suportat pierderi de ordin financiar, or, aceste afirmații sunt declarative și nu au fost

constatate prin careva probe pertinente.

Cu referire la apelul declarat de avocatul Lilia Prodan în interesele inculpaților Stegarescu

Anatoli și Ceban Stanislav

Instanța de apel a atestat că prin cererea de apel formulată de avocatul Lilia

Prodan sentința primei instanțe este criticată în partea ce ține de individualizarea

pedepsei penale aplicată inculpaților Stegarescu Anatoli și Ceban Stanislav în acest sens

solicitându-se admiterea apelului, casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri

6

potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpatului Stegarescu Anatoli

să-i fie aplicată o pedeapsă mai blândă, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod Penal, iar

în privința inculpatului Ceban Stanislav să fie aplicate prevederile Legii nr. 210 din

29.07.2016, cu încetarea procesului penal.

Referitor la pedeapsa penală aplicată inculpaților Stegarescu Anatoli și Ceban

Stanislav pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2), lit. b) Cod penal,

instanța de fond a ținut cont de faptul că inculpații au recunoscut vina în comiterea

infracțiunii incriminate și au solicitat examinarea cauzei penale în procedură

simplificată, s-au căit de cele comise, ambii inculpații anterior au fost judecați, însă

inculpatul Stegarescu Anatoli anterior a fost condamnat de nenumărate ori, inclusiv

pentru comiterea unor infracțiuni similare, executând pedeapsa cu închisoare.

Careva circumstanțe agravante în privința inculpaților nu au fost stabilite.

Instanța de apel verificând legalitatea individualizării pedepsei penale în privința

inculpaților Stegarescu Anatoli și Ceban Stanislav a constatat că instanța de fond a

acordat deplină eficiență prevederilor art. art. 6, 7, 61, 75 Cod penal, în raport cu

prevederile art. 90 Cod penal, respectiv, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite,

de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele care atenuează ori

agravează răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viată ale familiei acestuia.

Instanța de apel a constatat că acțiunile inculpaților Stegarescu Anatoli și Ceban

Stanislav au fost încadrate în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, iar în conformitate

cu criteriile enunțate la art. 16 Cod penal, infracțiunea respectivă se califică ca infracțiune

mai puțin gravă, comisă din intenție.

Din materialele cauzei penale instanța de apel a reținut că inculpații Stegarescu

Anatoli si Ceban Stanislav au recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate, au

solicitat examinarea cauzei penale în ordine simplificată, s-au căit sincer de cele comise,

nu au recuperat prejudiciul cauzat prin infracțiune, anterior au fost judecați.

Instanța de apel analizând argumentele de apel invocate de către avocatul Lilia

Prodan referitor la aplicarea inculpatului Stegarescu Anatoli a unei pedepse penale sub

formă de închisoare, cu suspendarea condiționată a executării acesteia în raport cu

materialele cauzei penale și cu personalitatea inculpatului Stegarescu Anatoli a constatat

netemeinicia acestora, or, inculpatul anterior a fost judecat de nenumărate ori, inclusiv

pentru comiterea infracțiunilor similare, executând pedeapsa cu închisoare, însă careva

concluzii nu a făcut și nu a pășit pe calea corectării si reeducării sale.

În ceea ce privește argumentele avocatului L. Prodan referitor la faptul că în

privința lui Stegarescu Anatoli a fost dispusă o pedeapsă aspră și în privința ultimului

pot fi aplicate prevederile art. 90 Cod penal, acest fapt rezultând din situația stării de

sănătatea a lui Stegarescu Anatoli, instanța de apel a considerat argumentele părții

apărării nefondate, deoarece circumstanțele invocate trebuie raportate la gradul de

7

pericol social al faptelor, la ansamblul condițiilor concrete în care acestea au fost

săvârșite, precum și la orice elemente ce privesc personalitatea inculpatului, în acest sens

fiind notat faptul că inculpatul Stegarescu Anatoli a comis o infracțiune mai puțin gravă,

din intenție, dânsul anterior a fost judecat inclusiv pentru comiterea unor infracțiuni

similare, și deși a executat anterior pedeapsa cu închisoare, scopul pedepsei penale nu a

fost atins, dânsul continuând o activitate infracțională.

Gheorghe în numele inculpatului a declarat recurs ordinar, prin care solicită casarea

parțială o hotărârilor judecătorești, în partea pedepsei stabilite, cu pronunțarea unei

hotărâri prin care inculpatului Stegarescu Anatoli să-i fie stabilită o pedeapsă mai

blândă, sub formă de amendă.

În motivarea recursului avocatul invocă următoarele argumente:

- reieșind din prevederile art. 61 și 75 Cod penal, pedeapsa are drept scop

restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii

de noi infracțiuni din partea condamnaților.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului Stegărescu Anatoli

instanța de apel cît și cea de fond nu au ținut cont de caracterul și gradul prejudiciabil al

infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care

atenuează răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia, considerând

eronat că îndreptarea și corectarea lui Stegărescu nu este posibilă fără izolare de

societate, în conformitate cu cerințele art. art. 75-78 Cod penal, nefiind posibil nici

aplicarea prevederile art. 90 Cod penal;

- în context menționăm, că inculpatul Stegărescu nu are antecedente penale, adică

ele sunt stinse, iar potrivit art. 111 Cod penal el este considerată persoana care nu are

antecedente penale;

- fapta a fost comisă în anul 2016 și până în prezent nu a comis alte fapte, din ce

rezultă că acesta a renunțat de a mai comite infracțiuni și dă dovadă obiectivă de

corectare, fară aplicarea unei pedepse reale;

- a recunoscut vina, a solicitat examinarea cauzei în procedură simplificată;

- considerăm neîntemeiată constatarea instanței de apel și de fond, că modalitatea

de executare a pedepsei aleasă în privința inculpatului - și anume executarea reală, este

în acord cu principiul proporționalității, luându-se în vedere circumstanțele cauzei

fiecare în parte și toate în ansamblu, personalitatea inculpatului, avându-se în vedere că

anterior a mai comis infracțiuni pentru care a fost condamnat și real, comportamentul

acestuia, deoarece inculpatul potrivit art. 111 CP nu are antecedente penale, recunoaște

vina, se căiește, dorește să repare prejudiciul, circumstanțe agravante nu au fost stabilite;

- privitor la modul de comitere a infracțiunii menționăm, că atât organul de

urmărire penală cit și instanța de judecată a stabilit, că inculpatul Stegărescu nu a fost

8

inițiatorul actului de huliganism, el se afla afară lângă mașină, iar inculpatul Ceban a

intrat in magazin unde s-a inițiat o ceartă și îmbrânceală cu o altă persoană, iar

Stegărescu văzând că Ceban se confruntă cu cineva, imediat a aderat la acțiunile lui

Ceban fără a percepe inițial care-i problema, dor a sărit în ajutor de partea amicului său.

Evident ulterior și-a dat seama că a nimerit și el în belea, de aceia a recunoscut vina și a

solicitat examinarea cauzei în procedura simplificată. Considerăm, că modul de

comiterea a acțiunilor infracționale de către Stegărescu nu au fost luate în considerație

de instanță la stabilirea unei pedepse reale cu închisoare;

- norma penală încriminată inculpatului Stegărescu nu este una drastică, iar

legislatorul a stabilit și posibilitatea de aplicare a sancțiunii penale cu amendă. Adică în

mod firesc dacă se constată că inculpatul nu are antecedente penale conform art. 111 Cod

penal, recunoaște fapta, a contribuit activ la desfășurarea procesului penal, se căiește,

dorește să achite paguba, recunoaște toate probele din dosar, apoi ar fi posibil de numit

și pedeapsă cu amendă. Aceste circumstanțe, considerăm că nu au fost luate în

considerație de către instanța de apel și de fond la aprecierea gravității pedepsei ce poate

fi aplicată pentru comiterea faptei de către Stegărescu;

- instanța de apel și de fond nu a motivat din ce cauză a dispus executarea a celei

mai aspre categorie de pedeapsă și de ce nu este posibil de aplicat pedeapsa alternativă

cu amendă;

- din materialele cauzei, se vede de iure și de facto, luând în calcul personalitatea

infractorului (lipsa antecedentelor penale conform art. 111 Cod penal, până la comiterea

faptei și după), urmărind în acest sens comportarea sa în viața socială, înainte și după

săvârșirea infracțiunii (recunoașterea vinei, recunoașterea pagubei indicate în învinuire,

solicitarea procedurii simplificate), că săvârșirea faptei de către acesta se datorează unui

concurs accidental de împrejurări, care a fost provocat de amicul său care a și inițiat

actele huliganice, iar pentru îndreptarea, corectarea inculpatului, nu este necesară

executarea efectivă a pedepsei cu închisoare;

- stabilirea unei pedepse alternative închisorii î-și va atinge scopul de corectare și

reeducare a inculpatului, pentru a nu admite pe viitor săvârșirea a astfel de infracțiuni

și va asigura conștientizarea de către Stegărescu a celor comise cu adoptarea unor

concluzii corecte ce țin de comportamentul în societate, fapt ce este confirmat prin

comportamentul inculpatului până și după comiterea faptei;

- numeroase instituții, organizații și experți dau prioritate alternativelor

pedepselor privative de libertate. Astfel, actele internaționale în cauză determină

sarcinile ce sunt fixate de către state în vederea implementării alternativelor. Aceste

sarcini sunt formulate în pct. 1 al Regulilor de la Tokyo și în preambulul Recomandării

nr. (92) 16 a Comitetului de Miniștri. Formulând sarcini, standardele determină și

principiile fundamentale de elaborare a sistemului de pedepse penale al unui stat, care

se reduc la următoarele: 1) statele trebuie să aibă în legislația națională un număr

9

suficient de măsuri alternative privațiunii de libertate, elaborate în conformitate cu

situația politică, economică, socială și culturală din fiecare țară, adică să fie respectat

principiul suficienței și deplinătății măsurilor alternative privațiunii de libertate; 2)

controlul asupra condamnaților la pedepse neprivative de libertate trebuie să fie realizat

numai în măsura în care este necesar pentru a asigura executarea corespunzătoare a

acestora și trebuie să se bazeze pe principiul intervenției minime în viața privată a

condamnatului; 3) aplicând măsura alternativă privațiunii de libertate, instanța de

judecată trebuie să ia în considerație, pe cât posibil, necesitățile delincventului din

perspectiva readucerii lui la viața normală în societate, adică să țină cont de principiul

compatibilității intereselor condamnatului cu interesele societății și ale victimei; 4)

condamnații la măsurile alternative privațiunii de libertate trebuie să se afle în vizorul

organelor și instituțiilor competente pe întreaga perioadă de executare a măsurii, la

nevoie fiindu-le acordat ajutorul psihologic, social, material; 5) caracterul și termenul

măsurilor alternative privațiunii de libertate trebuie să corespundă gravității infracțiunii

săvârșite, personalității condamnatului, altor circumstanțe ale cauzei;

- mai mult, legislația internațională merge mai departe, statuând, că anularea unei

măsuri alternative privațiunii de libertate aplicate anterior nu trebuie să atragă

obligatoriu aplicarea unei pedepse privative de libertate (pct. 14. 3 al Regulilor de la

Tokyo, regula 86 a Regulilor europene); 8) alternativele privațiunii de libertate trebuie să

aibă cea mai mare semnificație posibilă pentru delincvent și să contribuie la dezvoltarea

personală și socială necesară delincventului cu scopul de a permite inserția sa socială.

Metodele de îngrijire și control vor trebui să fie aplicate în acord cu aceste obiective

(regula 55 a Regulilor europene); 9) aplicarea măsurilor alternative privațiunii de

libertate trebuie să constituie o parte a tendinței statului spre decriminalizarea și

depenalizarea în state a unui șir întreg de infracțiuni, iar izolării trebuie să fie supuse

doar persoanele care au comis cele mai grave infracțiuni;

- atragem aici atenție motivării aduse de instanță în favoarea aplicării pedepsei

reale și anume, că inculpatul Stegărescu anterior a comis infracțiunii și a executat

pedeapsă reală și că nu s-a corectat, pe care o considerăm neîntemeiată în coraport cu

prevederile legislației internaționale la care ne-am referit mai sus, totodată menționăm,

că inculpatul nu are antecedente penale, iar pentru ce a comis, inclusiv când era minor,

și-a ispășit pedeapsa și nu poate suporta consecințe duble pentru fapta comisă anterior.

Această constatare a instanței la stabilirea pedepsei nu este echitabilă în raport cu

criteriile generale de individualizare a pedepsei în privința lui Stegărescu și în mod ilegal

vine să stabilească o pedeapsă reală cu închisoare;

- la stabilirea și menținerea pedepsei cu închisoare inculpatului Stegărescu

Anatoli, considerăm, că instanța de apel și de fond a ignorat prevederile art. 75 alin. (2)

Cod penal, care prevede expres, că - în cazul alternativelor de pedeapsă prevăzute

pentru infracțiunea săvârșită, pedeapsa cu închisoare are un caracter excepțional și se

10

aplică atunci cînd gravitatea infracțiunii și personalitatea infractorului fac necesară

aplicarea pedepsei cu închisoare, iar o altă pedeapsă este insuficientă și nu și-ar atinge

scopul. O pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru săvârșirea

infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul

celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei. Caracterul excepțional la

aplicarea pedepsei cu închisoare urmează a fi argumentat de către instanța de judecată;

- în afară de acesta, considerăm, că la judecarea cauzei în ordine de apel au fost

încălcate mai multe norme procesual penale, care au generat încălcarea dreptului

inculpatului la apărare și la un proces echitabil.

Alin. (6) al art. 414 Cod de procedură penală, stipulează că, instanța de apel nu

este în drept să-și întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima instanța dacă ele

nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate

în procesul-verbal;

- în speță, instanța de apel, considerând dovedită vinovăția lui Stegărescu în baza

probelor cercetate de prima instanță, nu era în drept să-și întemeieze soluția de

condamnare pe aceste probe fără să le verifice în ședința de judecată a instanței de apel

și fără a fi consemnate în procesul-verbal.

Din conținutul procesului-verbal al ședinței de judecată în instanța de apel, se

vede că nu au fost verificate declarațiile vre-unui martor sau parte vătămată, astfel fiind

încălcată o normă imperativă (art. 414 alin.(6) CPP).

inculpatului, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 1¹) Cod de procedură

penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat,

solicitând respingerea acestuia ca inadmisibil, pe motiv că este declarat peste termen.

materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că

acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot

fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel.

Însă, conform art. 422 Cod de procedură penală, termenul de recurs este de 30 de

zile de la data pronunțării deciziei. Potrivit art. 231 alin. (3) Cod de procedură penală, la

calcularea termenelor pe zile nu se ia în calcul ziua de la care începe să curgă termenul,

nici ziua în care acesta se împlinește. În corespundere cu art. 418 alin. (1), 338 alin. (2)-

(4), 340 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel pronunță public dispozitivul

hotărârii, fapt despre care se consemnează în procesul-verbal. Hotărârea motivată se

pronunță la fel public, în termen de până la 30 de zile. Copia de pe hotărârea motivată

se înmânează participanților prezenți la ședința de judecată. Participanților care nu s-au

prezentat în ședința de judecată li se expediază, în termen de 3 zile, copia de pe hotărârea

11

motivată.

Din materialele dosarului se constată că, inculpatul Stegarescu Anatoli fiind legal

citat, din motive necunoscute instanței , nu s-a prezentat în cadrul ședințelor de judecată

stabilite, fiind dispusă anunțarea în căutare a acestuia prin încheierea Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 07 martie 2018 (f.d. 30-33, vol. II).

Potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată din 18 aprilie 2018, dispozitivul

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău, a fost pronunțat în prezența

avocatului inculpatului, Bucatca Vadim, fiind înștiințat despre data pronunțării deciziei

motivate.

Din materialele dosarului rezultă că, decizia motivată a fost pronunțată la 16 mai

2019, avocatul Bucatca Vadim nemotivat nu s-a prezentat la ședință (f.d. 52, vol. II),

decizia a fost publicată pe pagina web a Curții de Apel Chișinău în aceeași zi.

Avocatul Cobzac Gheorghe a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel

la 27 februarie 2020, astfel, reieșind din prevederile art. 422 Cod de procedură penală,

Colegiul penal constată că, termenul de 30 zile pentru depunerea recursului ordinar s-a

epuizat la 17 iunie 2019, inclusiv. Astfel, termenul de atac cu recurs ordinar a deciziei

instanței de apel, nu a fost respectat de către recurent, el fiind declarat peste termenul de

30 zile.

În același context, este important de a menționa că, la pronunțarea hotărârii

integrale legea nu solicită obligatoriu prezența părților, iar pentru părțile care nu s-au

prezentat la pronunțarea sentinței, se consideră că au luat cunoștință de conținutul

hotărârii motivate la data pronunțării, mai mult că hotărârile se plasează pe portalul web

al instanței de judecată, astfel devenind publice pentru toți. Călăuzitoare în acest sens

este și practica judiciară, potrivit căreia s-a statuat că neprezentarea părților, care au fost

legal citate la ședința de judecată, dar s-au eschivat de a se prezenta, termenul de atac și

pentru acestea oricum se calculează din momentul pronunțării hotărârii integrale.

Pe cale de consecință, având în vedere cele consemnate supra, Colegiul reține că,

în cauza deferită judecății, termenul de declarare a recursului a fost omis de către

recurent, respectiv argumentele aduse de acesta în cererea de recurs nu vor fi preluate

pentru examinare, partea fiind decăzută din dreptul de a exercita această cale de atac

Este de menționat că art. 422 Cod de procedură penală, nu prevede repunerea în

termen a recursului, nici o altă procedură legală de a calcula termenul de recurs decât de

la data pronunțării deciziei motivate, iar art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală

prescrie expres că, în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut

un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și

nulitatea actului efectuat peste termen.

Prin urmare, durata termenului de recurs este stabilită prin lege. Acest termen nu

poate fi prelungit sau scurtat de instanța de judecată. El este absolut, are un caracter

imperativ și fatal, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita

12

calea de atac.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este

declarat peste termen.

Concomitent și jurisprudența CEDO menționează despre dezavantajarea unei

părți față de alta, în situația în care instanța extinde termenul legal de contestare a unei

hotărâri judecătorești definitive, se face atingere principiului securității raporturilor

juridice garantat de art. 6 CEDO (a vedea Hotărârea Chirea versus Republica Moldova).

Astfel, odată ce recursul ordinar, este declarat peste termen, acesta urmează a fi

declarat inadmisibil.

penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Cobzac Gheorghe

în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 18 aprilie 2018, în cauza penală privindu-l pe Stegarescu Anatoli Xxxxx, pe motiv că

este declarat peste termen.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 21 august 2020.

Președinte: Diaconu Iurie

Judecători: Guzun Ion

Catan Liliana

13