1ra-1376/2019 — art. 151 alin. 1 CP

1ra-1376/2019 — art. 151 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-1376/2019

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

31 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Cobzac Elena

Țurcan Anatolie

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 februarie 2019,

declarat de către inculpatul

Stegărescu Mihail Xxxxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat r-l Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

A C O N S T A T A T :

procedura judecării pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală,

Stegărescu Mihail Xxxxx, a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 151

alin. (1) Cod penal, cu aplicarea art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, la 3 ani 6

luni închisoare.

Conform art. 90 Cod penal, a fost suspendată executarea pedepsei pe o

perioadă de probațiune de 2 ani.

Acțiunea civilă în sumă de 5000 lei a fost lăsată spre examinare instanței de

drept comun.

mod intenționat, fiind în stare de ebrietate produsă de alcool, în stradă, la poarta de

intrare în gospodăria lui Colun Mihail, amplasată în satul Xxxxx, r-nul Xxxxx, în

rezultatul unui conflict apărut între el și Colun Mihail urmărind scop de vătămare a

integrității corporale, a aplicat violența în privința ultimului, exprimată prin

aplicarea unei lovituri cu un cuțit de bucătărie, în partea dreaptă a abdomenului. În

circumstanțele menționate, ca rezultat al violenței fizice, întreprinse de către

Stegărescu Mihail, asupra lui Colun Mihail, potrivit raportului de expertiză medico-

legală nr. 2018 28D 0183, din 22 august 2018, ultimului, i-au fost cauzate leziuni

corporale grave periculoase pentru viață sub formă de plagă penetrantă a

abdomenului cu lezarea ficatului cu hemoragie intraperitoneală.

1

3.1 Procuror, care a solicitat casarea parțială a acesteia, rejudecarea cauzei

penale și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care Stegărescu M., să fie declarat vinovat și condamnat în baza art.

151 alin. (1) Cod penal, la o pedeapsă sub formă de 3 ani și 4 luni închisoare, cu

executare în penitenciar de tip semiînchis. A admite pretenția civilă înaintată de

către partea vătămată Colun Mihail și a încasa de la inculpat, prejudiciul în sumă de

5000 lei.

În motivarea apelului a indicat că:

- la aplicarea pedepsei lui Stegărescu Mihail, pentru infracțiunea comisă,

instanța de judecată nu a acordat deplină eficiență prevederilor art. 61, 75 Cod penal

și astfel, incorect a ajuns la concluzia privind aplicarea prevederilor art. 90 Cod

penal, suspendând condiționat executarea pedepsei cu stabilirea termenului de

probațiune pe 2 ani;

- faptul că inculpatul Stegărescu Mihail anterior nu a fost condamnat, vina a

recunoscut-o și se caracterizează pozitiv nu pot servi ca circumstanțe pentru

aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, deoarece nicidecum nu au legătură cu

faptele comise de el și nici nu caracterizează inculpatul ca pe o persoană

responsabilă pentru acțiunile sale, iar recunoașterea vinovăției care atrage incidența

procedurii simplificate, nu poate fi valorificată ca o circumstanță atenuantă judiciară

prevăzută de art. 76 alin. (1) lit. f) Cod penal, deoarece ar însemna că aceleiași situații

de drept să i se acorde o dublă valență juridică;

- în speță, aplicarea unei pedepse privative de libertate ar fi pedeapsa care ar

răspunde scopului de corectare și reeducare a inculpatului prevăzut de art. 61 Cod

penal, care va duce la formarea unei atitudini pozitive a acestuia față de ordinea de

drept, regulile de conviețuire socială și principiile morale, va restabili echitatea

socială și va fi proporțională cu consecințele infracțiunii.

3.2 Partea vătămată, Colun Mihail, care a solicitat casarea parțială a acesteia,

cu rejudecarea cauzei potrivit modului stabilit pentru prima instanță și pronunțarea

unei noi hotărâri, prin care Stegărescu M., fie recunoscut vinovat și condamnat în

baza art. 151 alin.(1) Cod penal, la 3 ani și 4 luni închisoare cu executare în

penitenciar de tip semiînchis. A admite pretenția civilă înaintată de către partea

vătămată Colun Mihail și a încasa de la inculpatul Stegărescu Mihail, prejudiciul

material în sumă de 5000 lei. A admite pretenția civilă înaintată de către partea

vătămată Colun Mihail și a încasa de la inculpatul Stegărescu Mihail, prejudiciul

moral în sumă de 10 000 lei.

În motivarea apelului a indicat:

- reieșind din gradul prejudiciabil al acestei fapte, consideră că instanța nu a

acordat deplină eficiență prevederilor art. 61, 75 Cod penal, incorect a aplicat în

privința acestuia prevederile art. 90 Cod penal, suspendându-i condiționat

executarea pedepsei pe un termen de 2 ani;

2

- cât privește latura civilă, nu este de acord că instanța de judecată a lăsat

acțiunea civilă în mărime de 5000 lei spre examinare instanței de drept comun, odată

ce în rezultatul infracțiunii s-a ales cu leziuni corporale grave, iar făptuitorul atât la

urmărirea penală, cât și în cadrul cercetării judecătorești, nu a întreprins măsuri de a

achita prejudiciul material cauzat în urma infracțiunii. Astfel, în urma acțiunilor

ilegale ale inculpatului reclamantul a avut de suferit atât material, cât și moral.

2019, au fost admise apelurile declarate, fiind casată parțial sentința, în partea

pedepsei și acțiunii civile, și pronunțată în acestă parte o nouă hotărâre potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui Stegărescu M., recunoscut

vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod penal, i-a fost

stabilită pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani 4 luni, cu executare

în penitenciar de tip semiînchis. A fost admisă integral cererea de chemare în

judecată, fiind încasat de la Stegărescu M. în beneficiul părții vătămate Colun V.

suma de 5000 lei cu titlu de prejudiciu moral. A fost menținută sentința în partea ce

se referă la recunoașterea vinovăției și corpurile delicte.

sentinței, instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și just a

concluzionat că, inculpatul a săvârșit infracțiunea imputată. Aceste împrejurări au

fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală, fiind corect

apreciate respectându-se prevederile art. 101 Codul de procedură penală, din punct

de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în

ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

Astfel, la individualizarea și stabilirea categoriei și termenului pedepsei

inculpatului Stegărescu Mihail, instanța de apel a ținut cont de prevederile art. art. 7,

61, 75 Cod penal și anume de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de

personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează

răspunderea, de condițiile de viață ale familiei acestuia, precum și de scopul

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpatului.

Instanța de apel a menționat că, la stabilirea pedepsei, urmează de luat în

considerație ca circumstanță atenuantă căința sinceră cu referire la art. 76 Cod penal.

Cu referire la art. 77 Cod penal, ca circumstanță agravantă urmează de stabilit faptul

că Stegărescu Mihail a comis infracțiunea în stare de ebrietate produsă de alcool.

Totodată, instanța de apel ținând cont de multitudinea circumstanțelor care

descriu infracțiunile respective nu a considerat rațional faptul că, prima instanță a

dispus suspendarea executării pedepsei, în acest sens găsind veridice și aplicabile

argumentele invocate în apel.

În aceeași ordine de idei, raționând prin prisma textelor de lege menționate,

instanța de apel a considerat că, la stabilirea pedepsei inculpatului Stegărescu

Mihail, prima instanță nu a dat o apreciere cuvenită normelor citate mai sus or, deși

nu a stabilit existența circumstanțelor atenuante sau prezența altor circumstanțe

relevante a aplicat prevederile art. 90 Cod penal, a suspendat condiționat executarea

3

pedepsei stabilite în privința inculpatului - fără a motiva necesitatea soluției

respective și fără a da eficiența cuvenită prevederilor art. 61 și art. 75 Cod penal.

De asemenea, instanța de apel a stabilit că, instanța de fond ca circumstanță

agravantă a reținut corect faptul că, ultimul a comis infracțiunea respectivă fiind în

stare de ebrietate, fapt care amplifică urmăririle prejudiciabile suportate de partea

vătămată. La fel, infracțiunea respectivă a tentat asupra integrității persoanei, în

acest survenind consecințe ireversibile și anume plagă penetrantă a abdomenului cu

lezarea ficatului cu hemoragie intraperitoneală. Totodată, este foarte importantă și

poziția părții vătămate cu privire la săvârșirea infracțiunii respective și anume că

partea vătămată a pledat ca în privința inculpatului să fie aplicată o pedeapsă cu

executarea reală. De asemenea, părții vătămate nu i-a fost restituit prejudiciul

material. Existența unor asemenea urmări prejudiciabile și dispunerea suspendării

condiționate pentru comiterea unei astfel de infracțiune implică, de regulă,

imposibilitatea restabilirii echității sociale ca scop al pedepsei prevăzut de art. 61

Cod penal.

La fel, instanța de apel a reținut că, în conformitate cu caracteristica eliberată de

către primarul comunei Xxxxx (f.d. 41), inculpatul este o persoană persoana care

intră în conflict când se află în stare de ebrietate. Ținând cont de specificul acestora,

statutul părții vătămate și încălcare a ordinii publice, instanța de apel a stabilit o

orientare antisocială stabilă a inculpatui față de respectarea legii. În cazul unei

asemenea orientări antisociale decade raționalitatea neexecutării reale a pedepsei.

Astfel, instanța de apel a considerat că în privința inculpatului nu pot fi aplicate nici

prevederile art. 90 Codul penal, suspendarea condiționată a executării pedepsei. În

consecință, instanța de apel a stabilit că, pedeapsa aplicată inculpatului urmează să

fie executată real, stabilindu-i-se astfel o individualizare a pedepsi care este legală

întemeiată, proporțională faptei comise și circumstanțelor reale și personale.

La stabilirea cuantumului prejudiciului moral, instanța de apel a verificat dacă

acesta este în coraport echitabil cu următoarele circumstanțe: nivelul (gradul)

suportării de către partea vătămată a suferințelor fizice, care, în mod incontestabil,

amplifică suferințele morale a sale deoarece infracțiunea a fost însoțită de aplicarea

violenței; capacitatea făptuitorului de a recupera prejudiciul moral; condițiile socio-

economice a societății unde locuiește partea vătămată, aplicarea uniformă a

cuantumului prejudiciului moral în cazuri comparabile. Reieșind din aceste

circumsanțe, instanța de apel a reținut cuantumul prejudiciului moral, ce urmează a

fi încasat în sumă de 5.000 lei.

inculpat, prin care solicită casarea acesteia, cu aplicarea unei pedepse neprivative de

libertate.

În motivarea recursului a indicat că:

- a recunoscut integral vina, cauza fiind examinată pe baza probelor acumulate

în cadrul urmăririi penale, lege care prevede drept recompensă, aplicarea unei

pedepse mai blânde;

4

- este atras la răspundere penală prima dată, până la acest caz nu a fost atras

nici la răspundere contravențională;

- potrivit caracteristicii eliberate de la Primărie, se caracterizează pozitiv, se

căiește sincer de cele întâmplate, a recuperat o bună parte din dauna cauzată părții

vătămate;

- unicul motiv pentru care nu este recuperată dauna, constituie faptul că nu

are toată suma la moment, dar lucrează și restituie dauna, intenționând să achite

părții vătămate datoria în cel mai scurt timp.

penală, procurorul a depus referință privind opinia asupra recursului declarat,

solicitând inadmisibilitatea acestuia, deoarece termenul de declarare a recursului a

expirat la 27.04.2019, însă inculpatul a depus recursul la 03.05.2019, astfel termenul

de 30 de zile, de contestare cu recurs ordinar a deciziei, stabilit prin prisma art. 422

Cod de procedură penală, nu a fost respectat de recurent.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia, din

următoarele considerente:

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă

inadmisibilitatea acestuia, în cazul în care constată că recursul este declarat peste

termen.

Reieșind din prevederile art. 422 Cod de procedură penală, termenul de

declarare a recursului ordinar este de 30 zile de la data pronunțării deciziei.

Din actele dosarului, rezultă că dispozitivul deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău, a fost pronunțat la 27 februarie 2019 în prezența procurorului,

inculpatului Stegărescu M., avocatului acestuia Corolevschi G. și a părții vătămate

Colun M., fapt confirmat prin procesul-verbal al ședinței de judecată (f.d. 115-116),

din care rezultă că aceștia au fost înștiințați despre ziua pronunțării deciziei motivate

pentru data de 27 martie 2019.

Din procesul-verbal al ședinței de judecată în instanța de apel rezultă, că decizia

motivată a instanței de apel a fost pronunțată la 27 martie 2019, fiind prezent doar

procurorul, iar partea vătămată, inculpatul și avocatul acestuia, nu au fost prezenți,

fiind înștiințați despre ziua pronunțării deciziei.

Instanța de recurs reține, că părții vătămate, inculpatului și apărătorului

acestuia, în conformitate cu art. 338 alin. (4) Cod de procedură penală, li s-au

expediat copia deciziei motivate, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire (f.d. 123).

Prin urmare, Colegiul atestă că inculpatul Stegărescu M. a declarat recurs

ordinar împotriva hotărârii instanței de apel la data de 03 mai 2019, fapt confirmat

prin mențiunea despre dată de pe amprenta ștampilei de intrare a Secției

documentare procesuală a cauzelor penale a Curții Supreme de Justiție. (f.d. 132).

În prezenta speță, Colegiul penal constată că, termenul de 30 de zile se

calculează începând cu data de 27 martie 2019, ultima zi fiind data de 26 aprilie 2019,

5

pe când inculpatul, a depus recurs ordinar, la data de 03 mai 2019, după expirarea

termenului de 30 zile pentru depunerea recursului ordinar.

Prevederile alin. (2) și (3) art. 230 Cod de procedură penală stipulează că, în

cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit

termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea

actului efectuat peste termen.

În conformitate cu prevederile art. 231 alin. (3) Cod de procedură penală, la

calcularea termenelor pe ore sau pe zile nu se ia în calcul ora sau ziua de la care

începe să curgă termenul, nici ora sau ziua în care acesta se împlinește.

Termenul de recurs este absolut și are caracter imperativ, în sensul că depășirea

lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, iar recursul declarat

după expirarea termenului se va respinge ca tardiv, deoarece legea procesual-penală

ce reglementează procedura examinării recursului ordinar, nu prevede posibilitatea

de repunere în termen a recursului.

Având ca reper cele menționate, Colegiul penal, conchide că termenul de 30 zile

pentru depunerea recursului ordinar de către inculpatul Stegărescu M., a fost

depășit, impunându-se în consecință inadmisibilitatea recursului, ca fiind declarat

peste termen.

Colegiul penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 27 februarie 2019, de către inculpatul

Stegărescu Mihail Xxxxx, în cauza penală în privința acestuia, ca fiind declarat peste

termen.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la data de 29 august 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecător Cobzac Elena

Judecător Țurcan Anatolie

6