1ra-1262/2017 — art.151 alin.4 CP

Prima instanță: 25.10.2012 - 09.07.2013;

Instanța de apel: 14.08.2013 - 29.04.2015; Rejudecare: 04.09.2015 – 19.04.2017;

Instanța de recurs: 1) 12.06.2015 - 18.08.2015, dispusă rejudecarea; 2) 06.07.2017 – 08.11.2017. CONSTATĂ: 1. Prin sentința Judecătoriei Telenești din 09 iulie 2013, Stegarescu Nicolae Mihail a fost achitat de sub învinuirea de săvârșire a infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod penal, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii. Acțiunea civilă înaintată de către succesorul părții vătămate Colun Larisa a fost respinsă, ca neîntemeiată. 2. Prin sentință s-a reținut că, Stegarescu Nicolae Mihail a fost învinuit de faptul, că la 23 aprilie 2012 în jurul orelor 00:50, în mod intenționat, fiind în stare de ebrietate alcoolică, aflându-se în strada din satul XXXXX, în urma unui conflict cu cet. Colun Ion, locuitor al XXXXX, i-a aplicat acestuia o lovitură cu cuțitul în regiunea superioară a coapsei drepte, cauzându-i vătămări corporale grave periculoase pentru viața și sănătatea unei persoane sub formă de plagă în regiunea anterioară superioară a coapsei drepte cu lezarea tegumentelor, țesutului adipos subcutanat, secționarea deplină a venei femorale, lezarea mușchiului aductor lung, complicată cu hemoragie externă acută masivă, iar în rezultatul hemoragiei externe acute masive condiționate de 1 plaga tăiată-înțepată a coapsei drepte cu secționarea deplină a venei femorale, victima a decedat. 3. Sentința a fost atacată cu apeluri de către procuror și avocatul Coșneanu S. în numele succesorului legal al părții vătămate Colun L., care au solicitat:  procurorul, casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Stegarescu N. să fie condamnat în baza art. 151 alin. (4) Cod penal la 10 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, iar acțiunea civilă înaintată în sumă de 150000 lei ca prejudiciu moral și cheltuieli de judecată în sumă de 3000 lei să fie admisă și încasat de la inculpat în beneficiul succesorului părții vătămate, din motiv că prima instanță nu a dat o apreciere obiectivă probelor cercetate în ședința de judecată, bazându-se unilateral doar pe declarațiile inculpatului care poartă un caracter de apărare și eschivare de la răspunderea penală. Totodată, a mai indicat că argumentele instanței de fond, expuse în sentință, nu sunt justificate prin prisma prevederilor art. 36 Cod penal;  avocatul Coșneanu S. în numele succesorului legal al părții vătămate Colun L. s-a solicitat casarea sentinței primei instanțe, cu dispunerea rejudecării cauzei, invocându-se că instanța de fond, la emiterea sentinței, nu a luat în considerație probele acuzării și nici faptul, că Stegarescu N. a fugit de la locul crimei, având posibilitatea să arunce proba principală pe dosar. La fel, prima instanță nu a ținut cont de motivul săvârșirii infracțiunii și anume datoria avută de către Stegarescu N. față de partea vătămată, pe care inculpatul nu o recunoaște.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 29 aprilie 2015 apelurile declarate au fost respinse ca nefondate, cu menținerea hotărârii atacate.

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat că instanța de fond dispunând achitarea inculpatului Stegarescu N. de sub învinuirea înaintată în baza art. 151 alin. (4) Cod penal, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, a adoptat o hotărâre legală și întemeiată, bazată pe întreg ansamblu probant care cert dovedește nevinovăția acestuia în comiterea infracțiunii incriminate.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recursuri ordinare de către procuror și avocatul Chirsanov Eugen în numele succesorului părții vătămate Colun Larisa. 6.1. Procurorul, indicând temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a solicitat casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei, invocând următoarele: - concluzia instanțelor inferioare de judecată, precum că inculpatul Stegarescu N. a acționat în cadrul legitimei apărări este incorectă, or, în cadrul examinării cauzei nu s-au confirmat argumentele inculpatului, precum că s-a aflat în stare de legitimă apărare, întrucât nu au fost stabilite la inculpat leziuni caracteristice unui atac cu cuțitul asupra sa, după aplicarea loviturilor cu cuțitul, inculpatul a fugit, lăsîndu-l pe Colun Ion în primejdie, iar cuțitul a fost ascuns de la fața locului. Leziunile depistate la inculpat, nu s-au confirmat precum că au fost cauzate în rezultatul acțiunii unui obiect contondent dur, aceste leziuni puteau fi cauzate în rezultatul lucrărilor efectuate la tăierea arbuștilor; - instanța de apel a menținut sentința de achitare, fără a da apreciere probelor prezentate de acuzare din punct de vedere al pertinenței, utilității și veridicității, iar în 2 ansamblu - din punct de vedere al coroborării, care confirmă pe deplin vinovăția inculpatului Stegarescu N. în comiterea infracțiunii imputate. 6.2. Avocatul Chirsanov Eugen în numele succesorului părții vătămate Colun Larisa, indicând temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, a solicitat casarea hotărârilor judecătorești, din motiv că concluzia instanțelor judecătorești, despre aflarea lui Stegarescu Nicolae în stare de legitimă apărare, în timpul aflării cu Colun Ion în fața barului din sat, este bazată doar pe declarațiile inculpatului și se combate prin alte probe acumulate în cadrul urmăririi penale și cercetării judecătorești, menționând în acest sens declarațiile martorilor, procesul - verbal de cercetare la fața locului. Concomitent, recurentul a considerat că fuga inculpatului de la fața locului, la fel denotă lipsa poziției de autoapărare în conflictul cu Colun Ion.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 18 august 2015 au fost admise recursurile ordinare declarate de către procuror și de avocatul Chirsanov Eugen în numele succesorului părții vătămate Colun Larisa, casată total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 29 aprilie 2015, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată.

Pentru a se pronunța, instanța de recurs a constatat, că instanța de apel la examinarea apelurilor declarate de procuror și de avocatul Coșneanu Svetlana în numele succesorului părții vătămate Colun Larisa nu a respectat cerințele art. 414 Cod de procedură penală, nu a răspuns la modul cuvenit la toate motivele invocate de apelanți. Totodată, menționând că, instanța de apel în motivarea soluției a descris practic motivarea sentinței primei instanțe, fără a se pronunța pe motivele apelurilor declarate de procuror și avocatul Coșneanu S. în numele succesorului părții vătămate, și anume că neîntemeiat instanța de fond a adoptat o hotărâre de achitare pe învinuirea adusă inculpatului în baza art. 151 alin. (4) Cod penal, motivând că nu a fost dovedită vinovăția acestuia de comiterea infracțiunii incriminate, fără a descrie, analiza și motiva convingător, în conformitate cu prevederile art. 414 Cod de procedură penală, de ce declarațiile martorilor XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, depuse atât în cadrul urmăririi penale, cât și în cadrul ședințelor de judecată a primei instanțe și a instanței de apel nu sunt veridice, acestea fiind apreciate critic pur declarativ, totodată fiindu-le dată prioritate fără careva motivare declarațiilor inculpatului Stegarescu Nicolae. Astfel, din materialele cauzei a rezultat că instanța de apel a considerat legală sentința primei instanțe, prin care Stegarescu Nicolae a fost achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod penal, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii, și anume, lipsește latura subiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod penal, deoarece Stegarescu Nicolae a acționat în stare de legitimă apărare. Instanța de recurs a indicat, că instanța de apel n-a dat răspuns argumentelor procurorului, care a susținut că învinuirea înaintată lui Stegarescu Nicolae a fost dovedită pe deplin, iar versiunea inculpatului cu privire la acționarea în stare de legitimă apărare nu și-a găsit confirmare, indicând că toate circumstanțele cauzei au fost stabilite prin declarațiile martorilor, procesul-verbal de cercetare la fața locului din 23 aprilie 2012, raportul de expertiză medico-legală, fiind totodată menționat și actul 3 nr. 286a-2012 de expertiză psihiatrico-legală (narcologică-legală) în privința lui Stegarescu Nicolae. La fel, instanța de recurs a specificat că, instanța de apel la adoptarea hotărârii nu a ținut cont de faptul că prin sentința Judecătoriei Telenești din 29 iulie 2014, Stegarescu Ivan a fost condamnat în baza art. 312 alin. (1), (2) lit. a) Cod penal, iar în cadrul judecării cauzei, ultimul și-a recunoscut vinovăția și a declarat că a fost rugat de Stegarescu Nicolae să-și schimbe declarațiile. Mai mult, hotărârile de achitare au fost adoptate de către instanțele de judecată din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii - temei prevăzut de art. 390 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală, însă din partea descriptivă a deciziei instanței de apel rezultă că „fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod penal, dar demonstrează comiterea de către inculpat a faptei aflându-se în legitimă apărare"(Vol. II, f.d. 123), motiv de achitare prevăzut de art. 390 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală - concluzii contradictorii, care nu au fost acceptate de către instanța de recurs.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 19 aprilie 2017 au fost admise apelurile declarate de procuror și de avocatul Coșneanu Svetlana în numele succesorului părții vătămate Colun Larisa, casată total sentința Judecătoriei Telenești din 09.07.2013, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care Stegarescu Nicolae Mihail a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 151 alin.(4) Cod penal la 10 (zece) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. Acțiunea civilă a fost admisă, dispunându-se încasarea din contul inculpatului Stegarescu Nicolae Mihail în beneficiul succesorului părții vătămate Colun Larisa suma de 100.000 (una sută mii) lei cu titlu de prejudiciu moral și cheltuielile judiciare legate de acordarea asistenței juridice în mărime de 3.000 (trei mii) lei.

Pentru a pronunța soluția, instanța de apel a constatat că, inculpatul Stegarescu Nicolae, la data de 23 aprilie 2012, aproximativ pe la orele 00.50, în mod intenționat, fiind în stare de ebrietate alcoolică, în strada din satul XXXXX, în urma unui conflict cu Colun Ion, locuitor al satului XXXXX i-a aplicat acestuia o lovitură cu cuțitul în regiunea superioară a coapsei drepte, cauzându-i vătămări corporale grave periculoase pentru viața și sănătatea unei persoane sub formă de plagă în regiunea anterioară superioară a coapsei drepte cu lezarea tegumentelor, țesutului adipos subcutanat, secționarea deplină a venei femorale, lezarea mușchiului aductor lung, complicată cu hemoragie externă acută masivă, iar în rezultatul hemoragiei externe acute masive condiționate de plagă tăiată-înțepată a coapsei drepte cu secționarea deplină a venei femorale victima a decedat. Acțiunile inculpatului au fost încadrate, potrivit rechizitoriului, în baza art. 151 alin. (4) Cod penal cu indicii calificativi: vătămare intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății, care este periculoasă pentru viață și care a provocat decesul victimei. Instanța de apel, în urma evaluării integrale a probelor prezentate a ajuns la concluzia că nu există careva dubii privind vinovăția inculpatului Stegarescu Nicolae în săvârșirea infracțiunii incriminate, iar în cadrul urmăririi penale și în ședințele de 4 judecată au fost administrate suficiente probe, care dovedesc faptul comiterii de către Stegarescu Nicolae a infracțiunii imputate. În acest sens instanța de apel a menționat, că în vederea respectării practicii judiciare constante cu privire la judecarea cauzelor penale în ordine de apel, a fost admis demersul înaintat de către procuror privind audierea inculpatului, a succesorului legal al părții vătămate Colun Larisa, a martorilor XXXXX, precum și cercetarea materialelor cauzei penale, fiind dispusă reluarea cercetării judecătorești și efectuată cercetarea suplimentară a probelor, deoarece prin sentința contestată s-a dispus achitarea inculpatului Stegarescu Nicolae pe motiv, că fapta nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art. 151 alin.(4) Cod penal. Reieșind din probele cercetate, instanța de apel a considerat eronată concluzia primei instanțe precum că, inculpatul Stegarescu Nicolae a acționat în cadrul legitimei apărări, deoarece prin probele examinate s-a stabilit contrariul, și anume, că Stegarescu Nicolae, fiind în stare de ebrietate alcoolică, în strada din satul XXXXX, în urma unui conflict cu Colun Ion, locuitor al satului XXXXX i-a aplicat ultimului o lovitură cu cuțitul în regiunea superioară a coapsei drepte, în urma căreia Colun Ion a decedat în rezultatul hemoragiei externe acute masive condiționate de plaga tăiată-înțepată a coapsei drepte cu secționarea deplină a venei femorale, subliniind că, conform practicii CtEDO examinarea medicală este una din probele, care demonstrează provocarea vătămării integrității corporale. La fel, s-a stabilit, că careva relații ostile sau neînțelegeri între inculpat și partea vătămată Colun Ion nu au avut loc până la acel moment, fiind menționat că, conform actului nr.286a-2012 de expertiză psihiatrico-legală (narcologică - legală) Stegarescu Nicolae a fost recunoscut responsabil și stabilită starea de ebrietate alcoolică simplă în momentul săvârșirii infracțiunii, precum și faptul, că este persoană cu caracter energic, în societate se comportă brutal, când folosește băuturi alcoolice, își pierde controlul și devine insuportabil. Anterior a fost condamnat (f.d. 166-167, vol. I). Totodată, instanța a ținut cont și de faptul, că prin sentința Judecătoriei Telenești din 29.07.2014, Stegarescu Ivan a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.312 alin.(1), (2) lit. a) Cod penal, iar în cadrul judecării cauzei în baza probelor administrate la faza de urmărire penală, Stegarescu Ivan și-a recunoscut vinovăția și a declarat că a fost rugat de Stegarescu Nicolae să-și modifice declarațiile (f.d.88-69, vol. II). În opinia instanței de apel probele nominalizate și examinate din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, prezintă o situație clară și fără de dubii a circumstanțelor de fapt, care confirmă, că Stegarescu Nicolae a săvârșit infracțiunea de vătămare intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății, care este periculoasă pentru viață și care a provocat decesul victimei, infracțiune prevăzută de art.151 alin. (4) Cod penal, consecințele date fiind în raport de cauzalitate cu fapta săvârșită. Referitor la versiunea inculpatului precum că a acționat în stare de legitimă apărare, instanța de apel, notificând prevederile art. 35, art.36 alin. (2) Cod penal, a menționat că o altă condiție implicită a apărării legitime perfecte, impune proporționalitatea apărării, în raport cu gravitatea pericolului și cu împrejurările în care s-a produs atacul ori în condițiile în care s-au depășit limitele acestei proporționalități, însă potrivit circumstanțelor stabilite în prezenta cauză, Colegiul a 5 constatat că legitima apărare a fost invocată de către inculpat și susținută de către instanța de fond, fără a fi confirmată prin probe veridice. În speța în cauză, instanța de apel nu a constatat prezența în acțiunile lui Stegarescu Nicolae necesitatea de a respinge un atac direct, imediat, material și real, îndreptat împotriva sa din partea victimei Colun Ion, astfel caracterul acțiunilor lui Stegarescu Nicolae nu se încadrează în condițiile prevăzute de art. 36 alin.(2) Cod penal, deoarece nu s-au stabilit la inculpat la moment leziuni caracteristice unui atac cu cuțitul asupra sa, iar după aplicarea loviturilor părții vătămate, inculpatul a fugit și l-a lăsat pe Colun Ion la locul infracțiunii, precum și a ascuns cuțitul cu care a cauzat plăgile. Mai mult ca atât, instanța de fond a adoptat sentința de achitare a inculpatului în temeiul art. 390 alin.(1) pct. 3) Cod de procedură penală - fapta inculpatului nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii, însă din partea descriptivă a sentinței instanța de fond indică, că „ instanța ajunge la concluzia că inculpatul a acționat în cadrul legitimei apărări și conform art. 36 Cod penal nu constituie infracțiune fapta, prevăzută de legea penală, săvârșită în stare de legitimă apărare”, care servește drept motiv de achitare prevăzut de art. 390 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală, astfel concluziile instanței de fond în acest aspect sunt contradictorii. La fel, instanța de apel a indicat, că nerecunoașterea vinovăției de către inculpatul Stegarescu Nicolae nu echivalează cu achitarea lui, fiind considerată o metodă de a denatura circumstanțele pentru a nu fi stabilit adevărul și de a se eschiva de răspundere penală, deoarece probele prezentate în sprijinul învinuirii dovedesc incontestabil vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată a ținut cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, care deși la locul de trai se caracterizează pozitiv, dar nu este la primul conflict cu legea, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia, ajungând la concluzia că aplicarea unei pedepse privative de libertate va atinge scopul restabilirii echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. Cu referire la latura civilă, instanța de apel a reținut, că în cadrul judecării cauzei în instanța de fond, succesorul legal al părții vătămate Colun Larisa a intentat acțiune civilă, prin care a solicitat încasarea de la inculpatul Stegarescu Nicolae prejudiciului moral în mărime de 150. 000 lei și cheltuielile judiciare legate de acordarea asistenței juridice în sumă de 3.000 lei, însă a considerat că despăgubirile materiale ale prejudiciului moral solicitate în sumă de 150.000 lei sunt exagerat de mari și a apreciat real prejudiciul moral cauzat 100.000 lei, sumă care în viziunea instanței este reală ca compensare a prejudiciului moral în raport cu suferințele suportate de succesorul părții vătămate în urma decesului copilului, ținând cont de faptul că ca urmare a vinovăției intenționate a inculpatului au fost cauzate suferințe de nedescris și ireparabile, fiind lezate sentimentele de afecțiune, prejudiciul moral fiind evident și care necesită recuperare, considerând că această sumă va aduce satisfacție pentru prejudiciul moral cauzat. 6 Totodată, instanța de apel a conchis ca necesar de a admite cerințele și în ce privește încasarea cheltuielilor de acordare a asistenței juridice, potrivit prevederilor art.227 Cod de procedură penală, încasându-se de la inculpatul Stegarescu Nicolae în folosul succesorului legal al părții vătămate Colun Larisa cheltuielile judiciare suportate legate de acordarea asistenței juridice de avocatul Coșneanu Svetlana în sumă de 3.000 lei, fapt care este confirmat prin bonul de plată din 28.12.2012, anexat la materialele cauzei penale (f.d.406, vol. I).

Decizia instanței de apel, pronunțată integral la data de 24 mai 2017, este atacată, la 22 iunie 2017, cu recurs ordinar de inculpatul Stegarescu Nicolae, care invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct.6) - hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței și pct. 12) Cod de procedură penală - faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, solicită casarea acesteia cu menținerea hotărârii primei instanțe. În motivarea recursului indică următoarele argumente:  instanța de apel la judecarea apelului a aplicat regulile generale pentru judecarea în prima instanță, însa nu a respectat aceste prevederi ale legii, fiindu-i încălcat dreptul la un proces echitabil, deoarece a refuzat în satisfacerea demersului înaintat de partea apărării de a fi chemat în ședință pentru a da lămurire președintele comisiei de experți E. Cușchevici în cauză, de unde și cum a ajuns el la această concluzie (actului nr.286a-2012 de expertiză psihiatrico-legală (narcologică - legală) Stegarescu Nicolae), pe motiv că la această probă face trimitere și Curtea Supremă de Justiție în decizia sa din 18.08.2015, motivând că acest demers a fost admis de prima instanță și nu a invitat expertul pentru a clarifica, punându-i la baza acuzării afirmații grăbite necorectate în instanță;  atrage atenția la faptul că, prima instanță a acceptat demersul, însă nu a luat nici o măsură de a-l invita în ședința de judecată, fapt pentru care ultimul a refuzat să vină, însă, cu toate acestea prima instanță nu i-a afectat dreptul, deoarece nu a făcut trimitere la această probă;  consideră că, atât organul de urmărire penală, cât și instanța de apel a calificat acțiunile lui incorect, reieșind numai din consecințele survenite fără a da o apreciere obiectivă circumstanțelor în care s-a produs fapta, menționând că instanța a dat credibilitate martorilor acuzării cu toate că nimeni n-a fost la fața locului, n-au văzut circumstanțele în care s-a săvârșit fapta încriminată;  referitor la mărturiile lui Stegarescu Ivan, care a comunicat că, chipurile, inculpatul l-a rugat să-și modifice declarațiile, fapt pentru care a fost condamnat la 29.07.2014 în baza art. 312 alin. (2) Cod penal, examinată în baza art. 364/1 Cod de procedură penală, indică că, deși aceste declarații l-au afectat pe inculpat, organul de urmărire penală n-a făcut nici o confruntare și martorul n-a fost interogat pe dosarul penal intentat de poliție. Instanța la fel nu a clarificat ce fel de declarații au fost făcute ca mincinoase și cum au influențat ele la stabilirea adevărului;  menționează că, expertiza în comisie efectuată cu nr. 240 din 13.06.2012 confirmă în pct. 3 că leziunea corporală în cauza penală putea fi produsă și în circumstanțele indicate de Stegărescu N. în cadrul audierii din 27.04.2012. Aceste 7 afirmații fiind confirmate și de expertul V. Nastas în prima instanță cât și cea de apel, iar instanța, eronat a apreciat ca corect pct. 5 din expertiza nominalizată, punându-l la baza învinuirii, că cauzarea plăgii tăiată-înțepată în rezultatul căderii libere sau cu accelerare a pătimitului din poziție statică (înălțimea propriului corp) în alte circumstanțe decât cele indicate se exclude categoric. Care este cauza că instanța a respins concluzia expertizei în comisie „în alte circumstanțe decît cele indicate”, având în vedere circumstanțele din pct. 3 a expertizei, socotindu-le ca neveridice, când ele se confirmă de experți în comisie și se confirmă prin concluziile altui expert V. Nastas date în instanța Telenești și de apel (înregistrarea audio, unde ultimul dă prioritate mai mult versiunii inculpatului pe motivul, că canalul rănii este neregulat cu rupturi);  consideră că a acționat față de Colun Ion în stare de legitimă apărare, însă la cele întâmplate, adică cauzarea leziunii lui Colun Ion nu are nici o vină, și acestea cad sub incidența art. 20 Cod penal ca caz fortuit, caz, ce se eliberează de răspundere penală, deoarece nu a putut să prevadă aceste consecințe și nici nu era dator, fiindcă acțiunile lui erau îndreptate ca să-l dezarmeze de cuțit pe Colun Ion, care era mai zdravăn decât el;  instanța nu a luat în considerație argumentele lui și nu și-a motivat decizia, de ce ele au fost respinse, iar probele acuzării care se bazează pe presupuneri au fost admise;  în opinia recurentului, prima instanță corect a concluzionat că, din circumstanțele cauzei și probele administrate pe dosar rezultă că probatoriul prezent nu este suficient pentru condamnarea inculpatului de comiterea infracțiunii imputate, or, întregul ansamblu de probe, care au fost prezentate și cercetate, confirmă doar faptul că acțiunile inculpatului nu cad sub incidența legii penale incriminate.

În speță au depus referințe procurorul și avocatul Chirsanov Eugen în numele succesorului părții vătămate Colun Larisa privind opinia sa asupra recursului ordinar declarat de inculpat, solicitând inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. 13.1. Colegiul penal, analizând conținutul recursului declarat de inculpat în raport cu decizia atacată, conchide că temeiurile invocate de recurent, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul, că instanța de apel la examinarea cauzei a ținut cont de procedura de rejudecare a cauzei după casarea hotărârii în recurs, prevăzută în art. 436 Cod de procedură penală, a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin.(8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. În această ordine de idei, Colegiul remarcă că potrivit normelor art. 414 alin.(1) Cod de procedură penală instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și 8 temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc că instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Potrivit prevederilor art. 417 alin.(8) Cod de procedură penală decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Colegiul penal consideră, că instanța de apel legal și întemeiat a casat hotărârea primei instanțe, constatând, că instanța eronat a ajuns la concluzia despre nevinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii imputate, considerând că acesta a fost în legitima apărare, or, cumulul de probe administrate în speța dată de organul de urmărire penală, cercetate prin рrisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității lor, confirmă concluzia privind vinovăția inculpatului Stegarescu Nicolae de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod penal. Mai mult ca atât, instanța de recurs menționează, că temeiurile invocate de către recurent, precum și argumentele acestuia, care se rezumă la o altă apreciere a probelor, au constituit obiect de examinare la rejudecarea cauzei în instanța de apel, și asupra acestora instanța judecătorească s-a expus argumentat în hotărârea pronunțată, așa cum este indicat în pct. 10 din prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară. 13.2. Sub aspectul temeiului pct. 12) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal menționează că, potrivit practicii judiciare stabilite la judecarea recursului ordinar în cauza penală, s-a atenționat că, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Pentru a pronunța o asemenea concluzie, este necesar să se țină cont de fapta săvârșită, așa și cum aceasta a fost stabilită de către instanța de apel, precum și să se stabilească, dacă această faptă a fost încadrată în norma penală corectă, corespunzătoare faptei constatate, și numai în cazul când fapta a fost încadrată în baza unei alte norme penale, este posibil de conchis că aceasta a fost încadrată juridic greșit. Analizând materialele cauzei, instanța de recurs nu constată că, de către instanța de apel au fost încadrate acțiunile inculpatului în altă normă penală, decât cea imputată de acuzatorul de stat, deoarece la rejudecarea cauzei, cercetând probele administrate în speță a conchis că vinovăția inculpatului este dovedită pe deplin de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.151 alin. (4) Cod penal. 13.3. Referitor la alegațiile recurentului, precum că i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil prin neaudierea martorului solicitat de apărare - președintele comisiei de experți Cușchevici E., Colegiul penal le consideră nefondate și menționează că, instanța de apel s-a expus asupra demersului înaintat, consemnând în procesul- verbal al ședinței judiciare din 08 decembrie 2016: „...cît privește expertul Cușchevici, de fapt, aceasta semnează raportul de expertiză ca președintele comisiei de experți, în instanța de fond a fost admis un astfel de demers, însă nu a fost asigurată prezența acestuia, în sensul dat demersul este neîntemeiat.” (f.d.237, vol. II). 9 Din materialele cauzei, instanța de recurs constată că, potrivit procesului-verbal întocmit în prima instanță, în ședința de judecată din 22 mai 2013 avocatul inculpatului Luchian Ion a înaintat demers, prin care a solicitat să fie citat și audiat expertul Cușchevici E. și instanța, ascultând opiniile părților asupra acestei chestiuni, a decis admiterea acestuia (f. d. 390, vol. I), însă în ședințele de judecată ulterioare, nu a fost asigurată prezența acestui martor de partea apărării și nici nu a fost solicitat de către aceasta sau inculpat ajutor de la instanță pentru administrarea probei indicate supra, or, potrivit art.24 alin. (4) Cod de procedură penală, părțile în procesul penal își aleg poziția, modul și mijloacele de susținere a ei de sine stătător, fiind independente de instanță, de alte organe ori persoane. Instanța de judecată acordă ajutor oricărei părți, la solicitarea acesteia, în condițiile prezentului cod, pentru administrarea probelor necesare. Mai mult ca atât că, părțile participante la judecarea cauzei au drepturi egale, fiind învestite de legea procesuală penală cu posibilități egale pentru susținerea pozițiilor lor. Astfel, reieșind din prevederile legale expuse supra, instanța de recurs consideră că n-a fost argumentată în recursul depus prezența în speța examinată a unei asemenea erori de drept, care ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate. Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, de aceea recursul ordinar declarat de inculpatul Stegarescu Nicolae se declară inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E: Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Stegarescu Nicolae Mihail împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 19 aprilie 2017, în propria cauză penală, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la data de 07 decembrie 2017. Președinte Covalenco Elena Judecător Toma Nadejda Judecător Diaconu Iurie 10