1ra-1134/20 — art. 290 al. 1 CP

1ra-1134/20 — art. 290 al. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1134/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

08 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal în componență:

Președinte – Iurie Diaconu,

Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan,

examinând admisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Rodica

Roșca în numele inculpatului, prin care solicită casarea deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 06 noiembrie 2019, în cauza penală, în privința lui

Baloș Vladimir XXXXX, născut la XXXXX, originar

XXXXX

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 03.05.2019 până la 11.09.2019;

Instanța de apel de la 07.10.2019 până la 06.11.2019;

Instanța de recurs de la 02.03.2020 până la 08.07 .2020.

a c o n s t a t a t :

procesul penal intentat în privința inculpatului Vladimir Baloș în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 290 alin. (1) Cod penal a fost încetat.

Lui Vladimir Baloș i-a fost aplicată sancțiunea contravențională sub formă de

amendă în mărime de 150 unități convenționale, ce constituie 7 500 lei.

rechizitoriului, inculpatul Vladimir Baloș se învinuiește că, acționând cu intenție

directă, conștientizând caracterul ilegal al acțiunilor sale, aproximativ de prin anul 1992

până la data de 14.02.2019, a păstrat ilegal fără autorizația corespunzătoare la domiciliul

său din XXXXX, muniții de diferite tipuri și anume: 5 (cinci) cartușe de calibru 9x17

mm. (380 ACPI, 34 (treizeci și patru) cartușe de calibru 9x18 mm. (Makarov), 14

(paisprezece) cartușe dc calibru 7,62x38 mm. (7,62 mm. Nagant), 57 (cincizeci și șapte)

cartușe de calibru 221.R (5.6mm), 30 (treizeci) de cartușe militare de calibru 5,45x39

mm., aflate într-un încărcător parte componentă a pistoalelor-mitralieră dc model

Kalașnikov de calibru 5,45x39 mm, care conform raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-

602 din 28.03.2019 al CTCEJ al IGP al MAI fac parte din categoria munițiilor letale și

sunt utile pentru efectuarea tragerilor: 3 (trei) cartușe calibru 5,6 mm. (long rifle.22 LR),

1

2 (două) cartușe militare calibru 7,62 mm. (7,62x54), 1 (unu) cartuș militar cu calibru

7,62 mm. (7,62x39), 1 (unu) cartuș militar de calibru 5,45 mm. (5,45x39), 1 (unu) cartuș

de calibru 7,62x25 mm., model an. 1930 (7,62), care conform raportului de expertiză nr.

34/12/-1R- 603 din 25.02.2019 al CTCEJ al IGP al MAI - face parte din categoria

munițiilor și sunt utile pentru efectuarea tragerilor; o grenadă defensivă de model „F-

1”, cu acțiune prin schije și suflu, confecționată industrial, destinată prin nimicirea

forței vii în defensivă, care conform raportului de expertiză nr. 34/1/12-1R-603 din

25.02.2019 al CTCEJ al IGP al MAI, conține în interior substanță explozivă TNT cu masa

de aproximativ 50-56 g. și care face parte din categoria munițiilor și este utilă pentru

producerea exploziei și nimicirea forței vii, muniții care în rezultatul efectuării

percheziției la 14.02.2019 la domiciliul acestuia au fost depistate și ridicate de către

organele de drept.

Astfel, organul de urmărire penală a încadrat acțiunile lui Vladimir Baloș în

limitele art. 290 alin. (1) Cod penal - păstrarea munițiilor, fără autorizația corespunzătoare.

2.1. În cadrul ședinței de judecată în instanța de fond până la începerea cercetării

judecătorești inculpatul Vladimir Baloș a declarat personal, prin înscris autentic că

recunoaște săvârșirea faptei indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă

pe baza probelor administrate la faza urmăririi penale conform art. 3641 Cod de

procedură penală.

sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima

instanță prin care inculpatul Vladimir Baloș să fie recunoscut vinovat în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 290 alin. (1) Cod penal și să-i fie aplicată pedeapsa sub

formă de amendă în mărime de 600 unități convenționale, în mărime de 30 000 lei.

Încasarea cheltuielilor de judecată de la inculpatul Vladimir Baloș în mărime de 13 985,9

lei.

În motivarea cerințelor sale a invocat că, instanța de fond eronat a aplicat

prevederile art. 55 Cod penal, aplicându-i inculpatului o pedeapsă contravențională,

care este prea blândă, liberându-l de la răspunderea penală.

De asemenea, procurorul a menționat că, instanța a omis să se expună asupra

cheltuielilor judiciare indicate în rechizitoriu, motivând că acuzatorul în ședință nu a

solicitat încasarea acestor cheltuieli de la inculpat. Astfel, conform tabelului-anexă la

rechizitoriu, organul de urmărire penală a suportat cheltuieli judiciare în legătură cu

efectuarea urmăririi penale în privința inculpatului Vladimir Baloș în sumă de 13 985,9

lei dintre care: 2 100 lei - raportul de expertiză judiciară nr.34/12/1-R-602 din 28.03.2019;

1 680 lei - raportul de expertiză judiciară nr.34/12/1-R-604 din 18.03.2019; 8 400 - raportul

2

de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-603 din 25.02.2019; 1 333,17 lei - salariul

procurorului (2 zile x 666,58 lei); 441,73 lei - salariul consultantului (2 zile x 220,87 lei);

31 lei - consumabile (100 file x 0,31 lei).

2019, a fost admis apelul declarat de către procuror, casată sentinta integral, inclusiv

din oficiu în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, cu pronunțarea unei noi

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, și anume:

Balos Vladimir Dumitru se recunoaște vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 290 alin. (1) Cod penal și i se stabilește pedeapsa cu amendă în mărime de 500

unități convenționale, ce constituie 25 000 (douăzeci și cinci mii) lei.

În conformitate cu art. 64 alin. (31) Cod penal, condamnatul este în drept să achite

jumătate din amenda stabilită dacă o plătește în cel mult 3 zile lucrătoare din momentul

în care hotărârea devine executorie.

Corpurile delicte: o grenadă defensivă de model F-1, cu acțiune prin schije și suflu,

confecționată industrial, destinată pentru nimicirea forței vii în defensivă și un

încărcător cu capacitatea de 30 cartușe de calibru 5,45x39 mm., care se află la păstrare

în camera corpurilor delicte a PCCOCS urmează a fi nimicite.

Cheltuielile de judecată în sumă de 12 180 (douăsprezece mii una sută optzeci) lei,

suportate de către organul de urmărire penală pentru efectuarea expertizelor judiciare

se încasează de la inculpatul Vladimir Baloș. În rest, cerința acuzatorului de stat privind

încasarea cheltuielilor de judecată se respinge ca fiind nefondată.

4.1. În motivarea deciziei, instanța de apel a indicat că, instanța de fond la

pronunțarea sentinței de condamnare în privința inculpatului Vladimir Baloș a încălcat

normele de drept procedurale prevăzute la art. art. 389 alin. (1), 385 alin. (1), pct. 1)-4)

art. 394 alin. (1), pct. 1) Cod de procedură penală, ceea ce constituie erori de drept și

care sunt susceptibile de a fi corectate în procedura de judecare a apelului, prin

desființarea totală a sentinței. Or, instanța de fond nu a constatat fapta infracțională

săvârșită de către inculpatul Vladimir Baloș, reținând învinuirea adusă ultimului de

către organul de urmărire penală, prin ce a fost încălcat prevederile art. 385 alin. (1) pct.

1) Cod de procedură penală, și anume, nu a fost soluționată chestiunea dacă a avut sau

nu fapta de săvârșirea căreia este învinuit inculpatul.

Astfel, în conformitate cu art. 389 alin. (1), 385 alin. (1), pct. 1)-4) art. 394 alin. (1),

pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de apel a constatat că, inculpatul Vladimir

Baloș acționând cu intenție directă, conștientizând caracterul ilegal al acțiunilor sale,

aproximativ de prin anul 1992 până la data de 14.02.2019, a păstrat ilegal fără

autorizația corespunzătoare la domiciliul său din XXXXX, muniții de diferite tipuri și

3

anume: 5 (cinci) cartușe de calibru 9x17 mm. (380 ACPI, 34 (treizeci și patru) cartușe de

calibru 9x18 mm. (Makarov), 14 (paisprezece) cartușe de calibru 7,62x38 mm. (7,62 mm.

Nagant), 57 (cincizeci și șapte) cartușe de calibru 221.R (5.6mm), 30 (treizeci) de cartușe

militare de calibru 5,45x39 mm., aflate într-un încărcător parte componentă a

pistoalelor-mitralieră dc model Kalașnikov de calibru 5,45x39 mm, care conform

raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-602 din 28.03.2019 al CTCEJ al IGP al MAI fac

parte din categoria munițiilor letale și sunt utile pentru efectuarea tragerilor: 3 (trei)

cartușe calibru 5,6 mm. (long rifle.22 LR), 2 (două) cartușe militare calibru 7,62 mm.

(7,62x54), 1 (unu) cartuș militar cu calibru 7,62 mm. (7,62x39), 1 (unu) cartuș militar de

calibru 5,45 mm. (5,45x39), 1 (unu) cartuș de calibru 7,62x25 mm., model an. 1930 (7,62),

care conform raportului de expertiză nr. 34/12/-1R-603 din 25.02.2019 al CTCEJ al IGP

al MAI - face parte din categoria munițiilor și sunt utile pentru efectuarea tragerilor; o

grenadă defensivă de model ,,F-1”, cu acțiune prin schije și suflu, confecționată

industrial, destinată prin nimicirea forței vii în defensivă, care conform raportului de

expertiză nr. 34/1/12- 1R-603 din 25.02.2019 al CTCEJ al IGP al MAI, conține în interior

substanță explozivă TNT cu masa de aproximativ 50-56 g. și care face parte din

categoria munițiilor și este utilă pentru producerea exploziei și nimicirea forței vii,

muniții care în rezultatul efectuării percheziției la 14.02.2019 la domiciliul acestuia au

fost depistate și ridicate de către organele de drept.

În cadrul ședinței de judecată în instanța de fond până la începerea cercetării

judecătorești inculpatul Vladimir Baloș a declarat personal, prin înscris autentic că

recunoaște săvârșirea faptei indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă

pe baza probelor administrate la faza urmăririi penale (f.d. 122).

Prin încheiere protocolară din 11.09.2019 dispusă în temeiul art. 342 Cod de

procedură penală instanța de fond a admis declarația inculpatului și a dispus judecarea

cauzei penale în baza probelor administrate la faza de urmărire penală în temeiul art.

3641 Cod de procedură penală (f.d. 126).

Instanța de apel a subliniat că, deși inculpatul Vladimir Baloș a recunoscut vina

în comiterea infracțiunii incriminate vinovăția acestuia este pe deplin dovedită prin

probele prezentate de către partea acuzării, și anume: procesul-verbal de percheziție

din 14.02.2019 (f.d. 28-29, vol. I); raportul de expertiză nr. 34/12/-1R-603 din 25.02.2019

(f.d. 51-63, vol. I); raportul de expertiză nr. 34/12/1-R-602 din 28.03.2019 (f.d. 19-50, vol.

I).

Astfel, instanța de apel cercetând în cumul probele administrate în ședința de

judecată prin prisma admisibilității, pertinenței și concludenții, utilității și veridicității

raportată la declarațiile date în ședința de judecată și probele administrate, a stabilit că

4

acțiunile inculpatului Vladimir Baloș cuprind elementele constitutive ale infracțiunii

prevăzute de art. 290 alin. (1) Cod penal - păstrarea munițiilor fără autorizația

corespunzătoare.

Cu referire la învinuirea înaintată inculpatului Vladimir Baloș, instanța de apel a

constatat în baza probelor administrate de acuzatorul de stat că acțiunile infracționale

ale inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 290

alin. (1) Cod penal, sentința primei instanțe nefiind contestată în această parte de către

părțile la proces.

Din textul apelului formulat de acuzatorul de stat, instanța de apel a reținut că

legalitatea și temeinicia sentinței este contestată cu apel de către acuzatorul de stat în

partea individualizării pedepsei penale, contestându-se soluția instanței de judecată

privind liberarea de răspundere penală a inculpatului, cu atragerea la răspundere

contravențională, dar și în partea soluționării chestiunii referitor la cheltuielile de

judecată.

La stabilirea pedepsei penale inculpatului Vladimir Baloș, instanța de fond a

constatat că, corectarea inculpatului este posibilă fără ca acesta să fie supus răspunderii

penale, a conștientizat gradul prejudiciabil al acțiunilor sale, și-a recunoscut vina

integral, atât în cadrul ședinței de judecată optând pentru examinarea cauzei într-o

procedură simplificată, cât și pe parcursul urmăririi penale, nu s-a eschivat cu rea

voință de la răspunderea penală, s-a căit de cele comise, nu are un comportament anti-

social, dimpotrivă se caracterizează pozitiv, este angajat oficial în câmpul muncii,

infracțiunea de comiterea căreia se învinuiește face parte din categoria celor mai puțin

grave, anterior nu a fost condamnat.

Tot în acest sens, instanța de fond nu a constatat careva impedimente la aplicarea

prevederilor art. 55 Cod penal, în speță fiind constatate doar prezența circumstanțelor

atenuante prevăzute la art. 76 Cod penal, astfel, fiind întrunite condițiile obligatorii

pentru aplicarea art. 55 Cod penal.

Astfel, instanța de apel verificând legalitatea individualizării pedepsei penale în

privința inculpatului Vladimir Baloș a constatat că, instanța de fond nu a acordat

deplină eficientă prevederilor art. art. 6, 7, 61, 75 Cod Penal, respectiv, nu a ținut cont

de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală, de influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, ceea ce a dus la aplicarea

eronată a prevederilor art. 55 Cod penal în privința inculpatului Vladimir Baloș.

În acest sens, instanța de apel a stabilit că, acțiunile inculpatului Vladimir Baloș

cuprind elementele constitutive ale infracțiunii art. 290 alin. (1) Cod penal, care în

5

conformitate cu prevederile art. 16 Cod penal se califică ca infracțiune „mai puțin

gravă”. Din materialele cauzei penale, instanța de apel reține că inculpatul Vladimir

Baloș a recunoscut integral vina în comiterea infracțiunii incriminate, a solicitat

examinarea cauzei în procedură simplificată, sincer s-a căit de cele comise, este angajat

în câmpul muncii la SRL „Argus”, în calitate de agent intervenție, ordine și pază. Din

revendicarea eliberată în privința inculpatului Vladimir Baloș rezultă că dânsul

anterior nu a fost judecat, la evidenta medicului narcolog sau psihiatru nu se află (f.d.

76; 78-79).

Astfel, instanța de apel a stabilit că, inculpatul a recunoscut vina în comiterea

infracțiunii incriminate și a solicitat examinarea cauzei penale în ordinea prevăzută de

art. 3641 Cod de procedură penală, a comis pentru prima dată o infracțiune mai puțin

gravă, s-a căit de cele comise, însă aceste circumstanțe nu sunt suficiente pentru

aplicarea prevederilor art. 55 Cod penal, respectiv, să fie dispusă liberarea de

răspundere penală cu tragerea la răspundere contravențională a inculpatului.

În acest sens, instanța de apel a notat că, aplicarea prevederilor art. 55 Cod penal

- liberarea de răspundere penală cu tragerea la răspundere contravențională nu este o

obligație, ci un drept al instanței de judecată, în cazul în care persoana care a săvârșit

pentru prima oară o infracțiune ușoară sau mai puțin gravă, cu excepția infracțiunilor

prevăzute la art. 1811, 256, art. 264 alin. (2), art. 2641, 303, 314, art. 326 alin. (1) și (11), art.

327 alin. (1), art.328 alin. (1), art. 332 alin. (1), art. 333 alin. (1), art. 334 alin. (1) și (2), art.

335 alin. (1) și art. 3351 alin. (1), și a recunoscut vina, a reparat prejudiciul cauzat prin

infracțiune și s-a constatat că corectarea ei este posibilă fără a fi supusă răspunderii

penale.

Cu referire la cea din urmă condiția pentru aplicarea art. 55 Cod penal, și anume,

„constatarea că corectarea ei este posibilă fără a fi supusă răspunderii penale”, instanța de apel

a menționat că instanța de fond nu a indicat circumstanțe care ar constata cu certitudine

că corectarea inculpatului Vladimir Baloș este posibilă fără tragerea la răspundere

penală a acestuia, instanța limitându-se doar la enumerarea circumstanțelor care le

consideră atenuante în acțiunile inculpatului, considerând posibilă liberarea lui de

răspundere penală.

În context, cu referire la constatarea faptului că, corectarea persoanei este posibilă

fără a fi supusă răspunderii penale contrar poziției primei instanței care a constatat că,

corectarea și reeducarea inculpatului Vladimir Baloș este posibilă în condițiile liberării

de răspundere penală cu atragerea la răspundere contravențională, instanța de apel în

baza materialelor administrate la cauza penală a constatat contrariul concluziei primei

instanțe, or, recunoașterea vinovăției și căința sinceră manifestată de inculpat nu poate

6

echivala cu constatarea faptului că, corectarea și reeducarea inculpatului este posibilă

în condițiile liberării de răspundere penală, dat fiind faptul că, acest fapt urmează a fi

constatat în coraport cu toate datele din dosarul penal, iar în acest sens, a reținut că,

inculpatul a comis o infracțiune cu intenție, care nu poate fi considerată ca o faptă

accidentală în viața acestuia, ci reprezintă intenția directă și conștientă a inculpatului,

care recurgând la comiterea acestor fapte infracționale și-a asumat și responsabilitățile

care pot urma.

La caz, instanța de apel reținut faptul că, inculpatul Vladimir Baloș a săvârșit

infracțiunea de păstrarea munițiilor fără autorizația corespunzătoare, infracțiune ce se

consideră continuă, astfel inculpatul Vladimir Baloș a păstrat ilegal la domiciliul său

munițiile o perioadă îndelungată, de prin anul 1992 până la data de 14.02.2019, atunci

când la domiciliul indicat a fost efectuată percheziția și munițiile au fost ridicate forțat.

Astfel, în toată această perioadă munițiile se păstrau ilegal, fapt care constituie

un grad prejudiciabil substanțial.

Instanța de apel a conchis că, infracțiunea săvârșită de inculpatul Vladimir Baloș

face parte din categoria infracțiunilor mai puțin grave, că a recunoscut vina în comiterea

infracțiunii incriminate, solicitând examinarea cauzei penale în baza probelor

administrate la faza de urmărire penală, sincer s-a căit de cele comise, careva

circumstanțe agravante nu au fost stabilite, anterior nu a fost judecat, astfel pedeapsa

penală sub formă de amendă în mărime de 500 unități convenționale, ce constituie 25

000 lei, este una întemeiată

Cu referire la solicitarea acuzatorului de stat privind încasarea de la inculpatul

Vladimir Baloș a cheltuielilor de judecată în mărime de 13 985,9 lei, instanța de apel a

notat că în prezenta cauză penală au fost suportate cheltuieli judiciare în sumă de 12

180 lei, pentru efectuarea expertizelor judiciare, și anume: raport de expertiză judiciară

nr. 34/12/1-R-602 din 28.03.2019 - 2 100 lei; raport de expertiză judiciară nr. 34/12/-1-R-

603 din 25.02.2019 - 8 400 lei; raport de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-604 din

18.03.2019 - 1 680 lei. Așadar, instanța de apel a constatat că solicitarea acuzatorului de

stat referitor la încasarea din contul inculpatului Vladimir Baloș a cheltuielilor judiciare

în sumă de 12 180 lei, pentru efectuarea expertizelor judiciare este întemeiată, or, în

conformitate alin. (1) art. 229 Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare sunt

suportate de condamnat sau sunt trecute în contul statului. Pe cale de consecință,

instanța de apel va dispune ca cheltuielile de judecată în sumă de 12 180 lei, pentru

efectuarea expertizelor judiciare să fie încasate de la inculpatul Vladimir Baloș.

În ceea ce privește solicitarea acuzatorului de stat privind încasarea de la

inculpatul Vladimir Baloș a cheltuielilor de judecată ce se compun din suma de 1 333,17

7

lei - salariul procurorului (2 zile x 666,58 lei); suma de 441,73 lei - salariul consultantului

(2 zile x 220,87 lei) și suma de 31 lei - consumabile (100 file x 0,31 lei), instanța de apel a

respins-o ca fiind nefondată, or, cheltuielile solicitate de acuzatorul de stat reprezintă

cheltuieli obișnuite, suportate în cadrul urmăririi penale în vederea acumulării

probatoriului necesar pentru demonstrarea vinovăției inculpatului în comiterea

infracțiunii incriminate, nefiind generate de comportamentul inculpatului pe durata

urmăririi penale.

Mai mult ca atât, potrivit Legii nr. 3 din 25.02.2016 „cu privire la procuratură” și

Legii nr. 328 din 23.12.2013 „privind salarizarea judecătorilor și procurorilor”,

procurorii sunt remunerați din bugetul de stat, astfel că legislația procesual penală nu

prevede compensarea salariului procurorului din contul inculpatului.

Rodica Roșca în numele inculpatului care în temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 6) și pct. 10)

Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei cu menținerea sentinței.

În motivarea celor solicitate, avocatul susține dezacordul cu motivele invocate de

către acuzator, or, inculpatul nu a avut intenția directă de a păstra munițiile ridicate,

mai mult acesta le-a predat de bună voie.

De asemenea, aportorul invocă faptul că, instanța de apel nu s-a expus asupra

faptului că inculpatul nu a mai fost atras la răspundere penală și a fost participant al

conflictului de pe Nistru, se caracterizează pozitiv și este angajat în câmpul muncii.

raport cu materialele cauzei și ținând cont de opinia procurorului expusă în referință,

Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat, or, în

vederea acestei soluții se expun următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea

acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs sunt vădit

neîntemeiate.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură

penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de recurent.

Autorul recursului indică ca temeiuri de declarare a recursului prevederile art.

427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

8

motivelor invocate în apel și s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor

legale.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține

că temeiurile invocate de recurent nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor

cauzei, invocând în acest context următoarele.

Cu referire la temeiul invocat de către recurent precum că, instanța de apel a

admis o eroare gravă de fapt care a afectat soluția instanței, temei incident pct. 6) al alin.

(1) al art. 427 Cod de procedură penală, și anume, prin faptul că prin probele

administrate în respectiva cauză penală nu a fost demonstrată intenția inculpatului de

a păstra munițiile indicate, mai mult acesta le-a predat de bună voie, Colegiul penal îl

respinge ca fiind neîntemeiat.

În primul rând, Colegiul penal subliniază neclaritatea cerințelor indicate în

cererea de recurs declarată de către apărătorul Rodica Roșca, or, recurenta solicită

casarea deciziei cu menținerea sentinței prin care instanța de fond a aplicat prevederile

art. 55 Cod penal, care prevede că liberarea de răspundere penală cu tragerea la

răspundere contravențională constă în aceea că fapta comisă rămâne a fi considerată

infracțiune, însă instanța de judecată în condițiile prevăzute de lege, pentru unele

infracțiuni ușoare sau mai puțin grave, dispune înlocuirea răspunderii penale cu o altă formă

de răspundere juridică, ce atrage aplicarea unor sancțiuni contravenționale.

Astfel, în cererea de recurs, avocata solicită menținerea sentinței, însă de

asemenea indică că în acțiunile inculpatului lipsește intenția de a păstra munițiile

(latura subiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 290 Cod penal), or, acestea vin în

contradictoriu, deoarece instanța de fond a încetat procesul în privința inculpatului,

deoarece a aplicat prevederile art. 55 Cod penal, fapta rămânând a fi considerată

demonstrată (art. 290 Cod penal), doar a dispus înlocuirea pedepsei penale cu una

contravenționale.

Mai mult decât atât, alegațiile avocatei în această parte țin de dezacordul cu

aprecierea probelor de către instanța de apel, astfel Colegiul penal reamintește că, la

etapa recursului ordinar nu declanșează un control asupra fondului cauzei, ci verifică

doar dacă s-au aplicat corect normele de drept la faptele constatate de instanța de fond

și, după caz, de instanța de apel.

Astfel, critica adusă de către avocata Rodica Roșca referitor la procedura de

apreciere a probelor, ține de starea de fapt, care a fost efectuată de instanța de apel și

careva îndoieli privind corectitudinea aprecierii lor nu sunt, instanța de apel pe deplin

le-a examinat, apreciind toate probele din dosar în ansamblu și, conform art. 414 alin.

9

(2), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, s-a pronunțat detaliat asupra

motivelor cererilor de apel.

O nouă reapreciere a probelor în modul propus de autorul recursului nu poate fi

efectuată de către instanța de recurs, deoarece aceasta judecă numai temeiurile de

drept.

Subsecvent, Colegiul penal subliniază că potrivit jurisprudenței CtEDO, în

asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă,

acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care

instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care

confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient

orice drept de recurs eventual, o Curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească

de a relua motivele jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei,

Helle c. Finlandei).

Art. 6 din CEDO impune în special, în sarcina „instanței”, obligația de a efectua

o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și probelor propuse de părți, cu

excepția cazului în care se apreciază relevanța acestora. Deși este adevărat că obligația

motivării deciziilor, impusă instanțelor de art. 6 § 1 din CEDO, nu poate fi înțeleasă ca

impunând formularea unui răspuns detaliat la fiecare argument (hotărârea CtEDO Perez

c. Franței, Van de Hurk c. Țărilor de Jos).

Cu referire la alegațiile recurentei privind aplicarea art. 55 Cod penal în

respectiva cauză penală este inevitabilă, Colegiul penal face trimitere la concluzia

instanței de apel care indică cu claritate insuficiența circumstanțelor privind aplicarea

prevederilor art. 55 Cod penal.

Astfel, instanța de apel a indicat că ,,(…) recunoașterea vinovăției și căința sinceră

manifestată de inculpat nu poate echivala cu constatarea faptului că, corectarea și reeducarea

inculpatului este posibilă în condițiile liberării de răspundere penală, dat fiind faptul că, acest

fapt urmează a fi constatat în coraport cu toate datele din dosarul penal, iar în acest sens, a

reținut că, inculpatul a comis o infracțiune cu intenție, care nu poate fi considerată ca o faptă

accidentală în viața acestuia, ci reprezintă intenția directă și conștientă a inculpatului, care

recurgând la comiterea acestor fapte infracționale și-a asumat și responsabilitățile care pot

urma”.

În acest sens, Colegiul penal respinge ca fiind nefondate alegațiile din cererea de

recurs, or, pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

condamnaților, cât și a altor persoane.

10

Subsecvent, instanța de recurs susține că, pedeapsa aplicată inculpatului trebuie

să fie echitabilă, legală și individualizată corect, capabilă să restabilească echitatea

socială și să realizeze scopurile legii penale și pedepsei penale, potrivit art. 61 Cod

penal, și să fie în strictă conformitate cu dispozițiile Părții speciale a Codului penal,

ținându-se cont de limitele fixate în sancțiunea infracțiunii incriminate.

Totodată, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie individualizate

în așa fel, încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale și

evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare.

Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a

tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei

pedepse în limitele prevăzute de lege.

Prin urmare, Colegiul penal conchide că, instanța de apel s-a expus argumentat

și corect asupra motivelor relevante din cererea de apel și pentru a evita repetări inutile,

instanța de recurs acceptă și însușește aceste argumente, fapt ce vine în corespundere

cu jurisprudența CtEDO (Albert vs. România).

În concluzie, Colegiul penal statuează că, temeiurile invocate de către recurenta

Rodica Roșca în numele inculpatului Vladimir Boloș prevăzute de art. 427 alin. (1) pct.

6) și 10) Cod de procedură penală, nu s-au confirmat în cauza dată, iar decizia atacată

este legală și întemeiată, ceea ce impune soluția inadmisibilității recursului ordinar

declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

penal,

d e c i d e :

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Rodica Roșca în

numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

06 noiembrie 2019, în cauza penală în privința lui Baloș Vladimir XXXXX, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 07 august 2020.

Președinte: Iurie Diaconu

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

11