1ra-356/2020 — art. 233, 233 CP

1ra-356/2020 — art. 233, 233 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-356/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

21 ianuarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Iurie Diaconu,

Judecători Liliana Catan, Ion Guzun, Iurie Bejenaru,

Victor Burduh,

a judecat în ședința de judecată, fără citarea părților la proces, recursul

ordinar, împotriva sentinței Judecătoriei Drochia din 10 aprilie 2019 și deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 07 august 2019, declarat de inculpatul

Jantoan Nicolae XXXXXX.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 27.12.2017 – 10.04.2019,

instanța de apel: 07.05.2019 – 07.08.2019,

instanța de recurs: 15.10.2019 – 21.01.2020.

Asupra recursului menționat, Colegiul penal lărgit,

C O N S T A T Ă :

fost condamnat în baza art. 233 Cod penal, la amendă în mărime de 550 unități

convenționale, ce constituie 27.500 lei și în baza art. 233 Cod penal, la amendă în

mărime de 550 unități convenționale, ce constituie 27.500 lei.

Potrivit art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumulul parțial al pedepselor

aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă amendă în mărime de 600 unități

convenționale, ce constituie 30.000 lei.

Corpurile delicte – o armă cu țeavă ghintuită de model „Лось 7”, cu nr.

994855, calibrul 7,62×51 mm., pistolul de model „Baikal -442”, cu nr. XHO 9494,

un cartuș glonț, care se află în camera de păstrare a armamentului a IP Bălți, au

1

fost supuse confiscării speciale, fiind trecute forțat și gratuit în proprietatea

statului.

vânatului ilegal și știind cu certitudine că regnul animal face parte din proprietatea

statului, ignorând prevederile art. 9 din Legea regnului animal nr. 435 din

27.04.1995, potrivit căruia cetățenii sunt datori să păstreze și să ocrotească regnul

animal; pct. 33 din Regulamentul Gospodăririi genetice, aprobat prin Legea

regnului animal nr. 435 din 27.04.1995, conform căruia pe teritoriul țării mistreții

sunt vânați de la 01 august până la 31 decembrie; pct. 35 lit. a), b) al

regulamentului că se consideră vânătoare ilicită (braconaj) vânătoarea fără

autorizație, fără carnet de vânător, cu depășirea normelor stabilite de recoltare a

vânatului în locuri și termene interzise, cu folosirea armelor cu țeavă ghintuită; pct.

36 lit. b) al regulamentului, potrivit căruia se interzice orice vânătoare, cu excepția

vânătorii de selecție și reglementării efectivului de animale în arii naturale

protejate de stat, la 14 ianuarie 2017, într-o perioadă interzisă pentru vânătoare, s-

a deplasat în Rezervația Naturală „Pădurea Domnească”, pe teritoriul administrativ

al raionului Glodeni, unde, având asupra sa arma de foc de model „Лось 7-1”, cu

țeavă ghintuită, calibrul 7,62×51 mm., nr. 994855 – armă interzisă de a vâna pe

teritoriul Republicii Moldova, aflându-se în apropierea cantonului nr. 6 al

rezervației naturale, a vânat un mistreț, pe care l-a mărunțit, lăsând în pădure

capul și alte părți ale corpului, iar carnea a dus-o în gospodăria sa din s. Cuhnești,

r-nul Glodeni, pentru întrebuințare personală, cauzând un prejudiciu statului,

potrivit prevederilor Anexei nr. 6 din Legea regnului animal nr. 435 din

27.04.1995, în valoare de 250 unități convenționale.

Tot el, având scopul vânatului ilegal și știind cu certitudine că regnul animal

face parte din proprietatea statului, ignorând prevederile art. 9 din Legea regnului

animal nr. 435 din 27.04.1995, potrivit căruia cetățenii sunt datori să păstreze și să

ocrotească regnul animal; pct. 33 din Regulamentul Gospodăririi genetice, aprobat

prin Legea regnului animal nr. 435 din 27.04.1995, conform căruia pe teritoriul

țării mistreții sunt vânați de la 01 august până la 31 decembrie; pct. 35 lit. a), b) al

regulamentului că se consideră vânătoare ilicită (braconaj) vânătoarea fără

autorizație, fără carnet de vânător, cu depășirea normelor stabilite de recoltare a

vânatului în locuri și termene interzise, cu folosirea armelor cu țeavă ghintuită, în

perioada de timp 29-30 iunie 2017, într-o perioadă interzisă pentru vânătoare,

fiind în aria administrativă a com. Cuhnești, r-nul Glodeni, unde, având asupra sa

arma de foc de model „Лось 7-1”, cu țeavă ghintuită, calibrul 7,62×51 mm., nr.

994855 – armă interzisă de a vâna pe teritoriul Republicii Moldova, ilegal a vânat

un mistreț, care a fost depistat la 30 iunie 2017, în jurul orei 03.00, în lanul cu

plante de soia din preajma fâșiei forestiere de către inspectorul SPF Cuhnești, agent

superior Jidovan I., ce se afla la serviciu conform misiunii de serviciu în regiunea

semnului de frontieră nr. 1003 din preajma s. Bisericani, r-nul Glodeni, cauzând

un prejudiciu statului, potrivit prevederilor Anexei nr. 6 din Legea regnului

animal nr. 435 din 27.04.1995, în valoare de 250 unități convenționale.

Instanța a reținut că inculpatul a pledat nevinovat și a explicat că pe

14.01.2017 se deplasa la ferma de animale pe care o deține în XXXXXX,

XXXXXX. Trecând prin pădurea din apropiere s-a oprit pentru a strânge coajă de

2

stejar pentru viței. Asupra sa avea pistolul de model „Baikal”, pe care îl deținea

legal. La un moment, observând că spre dânsul se îndrepta un mistreț, a scos

pistolul și a tras patru focuri asupra lui. A observat că acesta era rănit în regiunea

abdomenului, nu avea piciorul din urmă și presupune că rana din regiunea

abdomenului a fost făcută din armă de vânătoare. Având la el toporul, a tăiat

piciorul dinainte împreună cu coasta, a pus carnea în sanie și a plecat acasă. Acasă

a împărțit bucata de carne la câini. A doua zi a venit poliția, iar el le-a spus că s-a

apărat de mistrețul care venea spre dânsul. Tot atunci, angajații poliției au depistat

la el carnea de vițel pe care îl sacrifica-se și care se asemănă cu carnea de mistreț.

Pentru fapta comisă a fost chemat la ÎS RN „Pădurea Domnească”, unde a fost

întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție, fiind sancționat cu amendă

în mărime de 5000 lei, achitând jumătatea din ea în termen de 72 ore. Totodată,

de către Inspectoratul Ecologic de Stat Glodeni a fost sancționat cu amendă în

mărime de 2000 lei pe care, la fel, a achitat-o în jumătate în 72 ore. Arma de

model „Лось” a primit-o în dar de la fratele său, iar, ulterior, împușcând la tir din

această armă, i s-a comunicat că nu se permite folosirea armei respective la

vânătoare.

Pe faptul din 29-30 iunie 2017 a comunicat că, în jurul orelor 01.00, în timp

ce împingea scuterul în preajma satului, s-a întâlnit cu angajații Poliției de

Frontieră, care l-au întrebat dacă nu a auzit împușcături din armă. Astfel, în jurul

orelor 04.00-05.00, a fost reținut pe drumul public, iar pe la orele 06.00, au venit

polițiștii cu un câine care, într-un teren plantat cu soia, a depistat un mistreț mort.

Peste câteva zile a prezentat anchetatorului armele pe care le deținea, pentru

efectuarea expertizei balistice.

Martorul Bădărău D. a indicat că activează ca pădurar. La 14.01.2017, la

fața locului erau urme de sanie și picături de sânge. Mergând pe urmele depistate, a

ajuns la poarta inculpatului și a anunțat poliția.

Martorul Bucătaru S. a declarat că la 14.01.2017, la distanța de 50-60 m. de

la marginea pădurii a depistat rămășițe de mistreț. Bădărău D., pornind pe aceste

urme, a ajuns la gospodăria inculpatului. El cu pădurarul Bețișor S. au rămas la

locul faptei, iar peste 2-3 ore au venit angajații poliției și au făcut cercetări la fața

locului.

Martorul Roman O. a relatat că este angajatul IP Glodeni. Pe 14.01.2017 a

mers la domiciliul inculpatului. Cunoscând că acesta deține arme, i-a explicat că în

cazul suspectării în comiterea infracțiunii cu folosirea armei de foc, persoana este

obligată să predea această armă. Inculpatul a predat arma de model „Лось” și

pistolul de model „Baikal”, împreună cu munițiile. La momentul ridicării nu a

examinat arma în vederea stabilirii faptului dacă din aceasta au fost efectuate

împușcături.

Martorul Jidovan I. a relatat că, prin dispozitivul de noapte de tip fantom, la

o distanță de aproximativ 3-4 km., a văzut două persoane, una pe drum, alta pe lan.

Urmărind persoanele, inițial cu automobilul de serviciu și ulterior, pe jos în lanul

cu plante de soia din preajma fâșiei forestiere, unde se afla una din persoanele

observate, care ulterior a fugit în pădure, a depistat un mistreț împușcat. În scurt

timp, pe drum de câmp, l-a depistat pe Jantoan N. cu motocicleta.

3

Martorul Popa G., șeful Secției sănătatea și bunăstarea animalelor al DRSA

Ungheni, a indicat că a efectuat autopsia cadavrului de mistreț, depistat pe 30 iunie

partea stângă, cu dimensiunea de 2-3 cm. și o rană în regiunea membrelor

posterioare. În cavitatea abdominală a animalului au fot depistate două bucăți de

metal cu dimensiunea de 0,5-1 cm. sau mai mici. Moartea mistrețului a survenit în

rezultatul insuficienței cardiace provocate în urma împușcării din armă de foc.

Potrivit procesului-verbal de cercetare la fața locului din 14.01.2017 al

gospodăriei din XXXXXX ce aparține lui Jantoan N., au fost depistate bucăți de

carne cu oase și fotografiate.

Prin actul de examinare a materialului patologic din 17.01.2017, se atestă că

membrele ridicate de la fața locului aparțineau unui mistreț.

Conform procesului-verbal cu privire la contravenție din 14.01.2017,

întocmit în baza art. 128 alin. (2) Cod contravențional, deciziei de sancționare și

chitanței se confirmă faptul că Jantoan N. a achitat amenda pentru vinațul

ilegal.

Potrivit procesului-verbal din 06.07.2017, în urma perchiziției efectuate la

domiciliul lui Jantoan N., s-a ridicat un pistol de tip „Baikal-441” și cartușe.

Conform raportului de expertiză nr. 34/12/2-R-1136 din 07.08.2017, cu

țeava ghintuită „Baikal”, calibru 9 mm, ridicată de la Jantoan N. după ultima

curățire și ungere s-au efectuat trageri.

În calitate de probe au fost apreciate și copiile permiselor de deținere a

armelor, precum și actul de nimicire a corpurilor delicte – organele mistrețului ce

au fost ridicate.

Potrivit procesului-verbal de cercetare la fața locului din 30.06.2017, de pe

porțiunea de imaș cercetată, în preajma s. Bisericani, r-nul Glodeni, a fost ridicat

cadavrul unui mistreț.

Prin actul de constatare din 30.06.2017, eliberat de Subdiviziunea teritorială

Ungheni a ANSA, se atestă că mistrețul a fost împușcat din armă și au fost

depistate 2 bucăți de metal.

Potrivit procesului-verbal din 03.07.2017, s-a ridicat arma de model „Лось”

cu glonț, copia permisului de port armă și o husă pentru armă.

Conform raportului de expertiză nr. 34/12/2-R-937 din 14.07.2017, arma de

model „Лось-7” cu nr. „994855” se referă la categoria armelor de foc letale, este o

armă de vânătoare, cu țeava ghintuită calibrul 308 win (7.62x51 mm), este în stare

de funcționare și utilă pentru trageri.

Potrivit raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-5931 din 10.11.2017, în

canalul țevii armei de model „Лось-7” cu nr. „994855” au fost depistate urme de

cupru și plumb. Glonțul cartușului prezentat la examinare este alcătuit din plumb

cu membrane de cupru. Fragmentele de metal de culoare gri ridicate din cadavrul

mistrețului sunt din plumb și probabil reprezintă fragmente de glonț cu care s-a tras

în mistreț. Cartușul prezentat într-un plic de hârtie, ridicat în urma cercetării la fața

locului de la domiciliul lui Jantoan N. și cele două fragmente de metal de culoare

sură ridicate din cadavrul mistrețului și în frotiu din canalul țevii armei prezentate

la examinare s-a depistat plumb. Gloanțele cartușului prezentat la examinare,

ridicate în urma efectuării cercetării locului la domiciliul lui Jantoan N., sunt

4

alcătuite din plumb cu membrană de cupru. Fragmentele de metal de culoare gri,

ridicate din cadavrul mistrețului, sunt din plumb și probabil reprezintă fragmente

de glonț cu care s-a tras în mistreț.

Conform raportului de expertiză nr. 34/12/2-R-1029 din 25.07.2017, din

arma cu țeavă ghintuită de model „Лось-7” cu nr. 994855, calibru 7,62 x 51, care a

fost ridicată la data de 03.07.2017 de la Jantoan N., după ultima curățare și ungere

s-a(u) efectuat tragere(i). De răspuns la întrebarea în formularea ei inițială (care

este vechimea împușcăturilor) nu este posibil din lipsa unei metodici științifice de

determinare a timpului.

Or, deși prevalează probele indirecte în coraport cu cele directe, totuși

potrivit considerentelor teoretice și jurisprudenței, în cazul când există două sau

mai multe probe indirecte, acestea ar putea fundamenta o hotărâre de

condamnare, dacă din înlănțuirea lor logică rezultă o concluzie univocă

referitoare la vinovăția inculpatului, fapt incident și în prezenta speță.

Astfel, faptele acestuia urmează a fi încadrate în baza art. 233 Cod penal, ca

vânatul fără autorizația corespunzătoare în perioada interzisă, cu unelte și metode

nepermise (braconajul), care a cauzat daune ce depășesc 200 de unități

convenționale.

Relevant la caz este și faptul că la 14.01.2017 de către agentul constatator

al ÎS „Pădurea Domnească” a fost întocmit procesul-verbal cu privire la

contravenție în privința lui Jantoan N. în temeiul art. 128 alin. (2) Cod

contravențional, pe faptul braconajului, care a fost remis pentru examinare

Inspectoratului Ecologic de Stat Glodeni. Prin decizia Inspectorului Superior de

Stat pentru Ecologie al IES Glodeni din 25.01.2017, ulterior revizuită și anulată

prin hotărârea din 21.07.2017, Jantoan N. a fost sancționat în temeiul art. 128

alin. (2) Cod contravențional cu amendă în mărime de 100 unități

convenționale, ce constituia 2000 lei. În aceeași zi, la 25.01.2017, Jantoan N. a

achitat amenda, fără a contesta decizia. Mai mult, la 17.01.2017, Jantoan N. a

achitat prejudiciul cauzat pentru braconajul unui mistreț, în mărime de 2500 lei.

Prin urmare, nerecunoașterea vinovăției de către inculpat în săvârșirea la

data de 14.01.2017 a acțiunilor de vânătoare fără o autorizație corespunzătoare nu

echivalează cu achitarea lui, deoarece probele învinuirii dovedesc incontestabil

vinovăția acestuia.

În același timp, solicitarea apărării de încetare a procesului din motivul că în

acțiunile inculpatului nu este prezentă la moment latura obiectivă a infracțiunii

incriminate, având în vedere modificările operate în Codul penal ce țin de

reglementarea unității convenționale de amendă, este una nejustificată, ori,

modificările prin care unitatea convențională a devenit echivalentul a 50 lei, au fost

introduse prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr.

207 din 29.07.2016, intrată în vigoare la 07.11.2016.

Astfel, prejudiciul cauzat prin vânatul ilegal al unui mistreț la data de 14

ianuarie 2017, constituia 250 unități convenționale, echivalentul a 12.500 lei, ceea

ce atestă prezența în acțiunile inculpatului a laturii obiective a infracțiunii

prevăzute de art. 233 Cod penal, atât la momentul comiterii faptei, cât și la

momentul examinării cauzei.

5

Totodată, potrivit art. 106 Cod penal, sunt supuse confiscării speciale

bunurile utilizate sau destinate pentru săvârșirea unei infracțiuni, rezultate din

infracțiuni, precum și orice venituri din valorificarea acestor bunuri.

Astfel, urmează a fi supuse confiscării speciale trecerii forțate și gratuite în

proprietatea statului a corpurilor delicte – o armă cu țeavă ghintuită de model

„Лось 7”, cu nr. 994855, calibrul 7,62×51 mm., pistolul de model „Baikal -442”,

cu nr. XHO 9494, un cartuș glonț, care se află în camera de păstrare a

armamentului a IP Bălți.

solicitând casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care de

la inculpat să fie încasate cheltuielile judiciare în sumă de 4900 lei.

Apelantul a invocat că au fost suportate cheltuieli în sumă de 4900 lei la

efectuarea rapoartelor de expertiză.

Conform art. 227-229 Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare

cuprind sumele cheltuite în legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale în cauza

penală, iar plata acestora este suportată de condamnat sau trecută în contul statului.

Deci, legea permite ca cheltuielile judiciare să fie suportate de condamnați,

însă instanța de fond neîntemeiat a respins încasarea cheltuielilor judiciare,

ignorând solicitarea acuzării.

3.1. Avocatul Nicolae Stroncea și inculpatul, la fel, au declarat apel,

solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care ultimul să fie

achitat pe episodul din 29-30.06.2017, iar pe cel din 14.01.2017 să fie încetat

procesul penal, deoarece fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii,

dar constituie contravenția prevăzută la art. 128 alin. (2) Cod contravențional, cu

restituirea corpurilor delicte - arma cu țeavă ghintuită de model „Лось 7”, cu nr.

994855, calibrul 7,62×51 mm. și pistolului de model „Baikal -442”, cu nr. XHO

9494, proprietarului de drept.

Apelanții au indicat că instanța de fond incorect a constatat că prejudiciul

cauzat pe episodul din 14.01.2017 constituie suma de 12.500 lei, potrivit

materialelor cauzei, fiind stabilit că prejudiciul constituia suma de 5000 lei,

echivalentul a 100 unități convenționale.

Prin urmare, instanța se contrazice, deoarece în pct. 28 al sentinței indică ca

probă care dovedește vinovăția inculpatului, procesul-verbal cu privire la

contravenție în privința lui Jantoan N. în temeiul art. 128 alin. (2) Cod

contravențional și decizia Inspectoratului Superior de Stat pentru Ecologie al IES

Glodeni din 25.01.2017 conform cărora a fost recunoscut contravenient pe cazul

dat, deoarece suma prejudiciului este de 5000 lei, adică mai mică decât suma

prejudiciului penal la acea dată, și anume suma de 12.500 lei.

Totodată, instanța de fond a omis că prejudiciul material cauzat de inculpat

în mărime de 5000 lei este probat prin:

procesul-verbal cu privire la contravenție silvică nr. 1 din 17.01.2017,

conform căruia s-a stabilit că prejudiciul material constituie suma de 2500 lei;

chitanța nr. 4 din 17.01.2017, prin care prejudiciul de 2500 lei a fost achitat

de către Jantoan N.;

decizia cu privire la aplicarea sancțiunii contravenționale din 25.01.2017,

conform căreia Jantoan Nicolae a fost sancționat în baza art. 128 alin. (2) Cod

6

contravențional la amendă în mărime de 100 unități convenționale, echivalentul a

2000 lei;

ordonanța privind anularea ordonanței de pornire a urmăririi penale din

27.01.2017, emisă de procurorul în Procuratura r-lui Glodeni, C. Cojocaru prin

care s-a stabilit că prejudiciul, conform art. 233 Cod penal este de 200 unități

convenționale, echivalentul a 10.000 lei, iar prejudiciul cauzat de Jantoan N.,

conform Legii Regnului Animal nr. 439 din 27.04.1995, anexa nr. 6 - taxa de

încasare pentru pagubele cauzate de către persoane fizice și juridice prin vânare,

dobândire, comercializare, posesiune și export ilicite sau prin nimicire a animalelor

de vânat din republică, taxa pentru un mistreț este de 250 unități convenționale,

raportate la 20 lei per unitate convențională, echivalentul a 5 000 lei; Legea nr. 208

din 17.11.2016 cu privire la modificarea și completarea Codului contravențional,

intrată în vigoare la 16.03.2017, conform căreia la pct. 13 este prevăzut că unitatea

convențională se modifică de la 20 lei la 50 lei;

ordonanța de recunoaștere în calitate de parte civilă din 30.11.2017, conform

căreia s-a stabilit că prejudiciul material este de 5.000 lei;

procesul-verbal de audiere a martorului Voloșin I. din 28.11.2017, că suma

prejudiciului cauzat de Jantoan N. este de 5000 lei, dintre care ultimul a achitat

2500 lei în casa întreprinderii;

declarațiile reprezentantului părții vătămate Svistun V., date în ședința de

judecată din 27.03.2018, că la momentul întocmirii procesului-verbal, prejudiciul

cauzat prin braconaj se estima la o sumă de 5000 lei, echivalentul a 250 unități

convenționale. La acel moment, unitatea convențională era egală cu 20 lei. Nu

cunoaște data precisă când s-a modificat valoarea unei unități convenționale, dar

afirmă că a fost după comiterea faptei de braconaj;

Astfel, instanța de apel urmează să aprecieze obiectiv aceste probe și să

emită o decizie de încetare a cauzei pe capătul de învinuire a lui Jantoan N. de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 233 Cod penal pe faptul vânatului ilegal din

14.01.2017, deoarece fapta inculpatului nu întrunește elementele constitutive ale

infracțiunii prevăzute de art. 233 Cod penal, după cum au fost încadrate acțiunile

inculpatului de către organul de urmărire penală, lipsind latura obiectivă, condiție

care potrivit prevederilor art. 332 alin. (2) în coroborare cu art. 391 alin. (2) Cod de

procedură penală, impune necesitatea încetării procesului penal, pe motiv că fapta

inculpatului constituie contravenție, prevăzută de art. 128 alin. (2) Cod

contravențional, adică - vânătoarea fără autorizație (licență), precum și vânătoarea

în locurile interzise și în perioadele de prohibiție, folosirea armelor, uneltelor și

metodelor interzise.

În același timp, instanța de fond nu a constatat prin probe directe că

inculpatul a comis fapta de braconaj imputată pe data de 29-30 iunie 2017, axându-

se pe presupuneri și intuiții, care sunt în contradicție cu prevederile art. 8 alin. (3)

Cod de procedură penală.

Mai mult, instanța de fond a constatat în sentință cert și direct că nu există

careva probe directe că Jantoan N. a vânat ilegal un mistreț la 29-30 iunie 2017,

însă se bazează pe presupuneri, indicând că într-adevăr în speța dată, nici un martor

audiat nu a invocat direct la faptul că Jantoan N. a vânat ilegal un mistreț la data de

29-30 iunie 2017 și nu sunt concluzii de expertiză ce ar constata că s-a tras în

7

mistreț anume din arma inculpatului, însă ținând cont de toate probele analizate în

ansamblu, modul de amenajare și dislocare a inculpatului, modalitatea de deplasare

a acestuia pentru a nu fi observat, încercarea nereușită de a justifica aflarea sa în

zona de frontieră în nemijlocita apropiere de locul depistării mistrețului împușcat,

cât și faptul că fragmentele de metal extrase din cadavrul mistrețului după

componența chimică a elementelor are apartenență comună cu gloanțele ridicate de

la inculpat, toate aceste împrejurări nu lasă loc de dubii și permit a conchide cert

vinovăția ultimului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 233 Cod penal.

La fel, instanța de fond nu a analizat toate probele în cumul prin prisma

pertinenței, utilității și concludenței lor, și anume, nu a ținut cont de declarațiile

inițiale ale inculpatului din 30.06.2017, când a fost audiat de către ofițerul de

urmărire penală și a declarat că la 29.06.2017, toată ziua a fost pe terenul său cu

lucernă împreună cu Chirilici V., Mailu R., Pomîrleanu D. și Polijai N.

Totodată, instanța nu a apreciat toate declarațiile martorilor apărării, or,

Păvăleanu V. și Pseuș N. au dat declarații asemănătoare cu ale lui Grosu N. că au

fost și l-au ajutat pe Jantoan N. la strâns lucerna, numai că ultimii au relatat că au

fost pe data de 29.06.2017, iar Grosu N. indică data de 30.07.2017, care era a doua

zi după ziua de naștere.

Faptul că Grosu N. a încurcat data nu este o dovadă că Jantoan N. nu a fost

pe data de 29.06.2017 la strâns lucerna toată ziua pe câmpul său, iar noaptea, pe

data de 30.06.2017, când a fost depistat pe drum, venea de la câmpul de lucernă.

Instanța urma să aprecieze obiectiv și declarațiile martorului acuzării,

Jidovan I. date pe data de 30.06.2017 și susținute ulterior în cadrul cercetării

judecătorești, unde ultimul îl descrie pe Jidovan Nicolae cum era îmbrăcat, și

anume că ultimul era îmbrăcat în blugi, încălțat în pantofi, care erau plini de glod.

Instanța de fond urma să țină cont și de poziția apărării privitor la faptul că

organul de urmărire penală la data când a fost depistat Jantoan N. pe drum

dimineața, când Jantoan N. împreună cu câțiva polițiști a fost escortat acasă ca să

se schimbe, ulterior fiind escortat la Ungheni, nu au solicitat acestuia să predea

arma sau să facă percheziție în safeul unde deținea arma, invocând că inculpatul

era obligat ca să le predea arma polițiștilor. Or, în cazul în care organul de urmărire

penală are o bănuială rezonabilă că o persoană a comis o oarecare infracțiune,

trebuia să întreprindă toate măsurile ca să confirme această bănuială, inclusiv cu

efectuarea percheziției în aceeași zi.

Pe lângă aceasta, instanța de judecată incorect a reținut ca probă care

dovedește vinovăția inculpatului raportul de expertiză nr. 34/12/2-R-937 din

10.11.2017 constatarea în compartimentul descrieri, examinări și constatări, a

faptului că arma de model „Лось 7” cu nr. 994855 se referă la categoria armelor de

foc letale, este o armă de vânătoare, cu țeava ghintuită calibrul 308 win (7.62x51

mm), este în stare de funcționare și utilă pentru trageri. Două fragmente

asemănătoare cu miez de glonț al cartușului care sunt parte componentă a

cartușului confecționat industrial și destinat pentru armele cu țeava ghintuită, însă

nu a reținut concluziile din acest raport unde este indicat că glonțul cartușului

prezentat la examinare este alcătuit din plumb cu membrană din cupru.

Fragmentele din metal de culoare gri, ridicate din cadavrul mistrețului, sunt din

plumb și probabil reprezintă fragmente de glonț cu care s-a tras în mistreț. De a

8

răspunde dacă au aceleași proprietăți fizico-chimice obiectele prezentate nu este

posibil dat fiind faptul că, și cartușul prezentat într-un plic de hârtie, ridicat în urma

efectuării CFL la domiciliul lui Jantoan N. și cele două fragmente din metal de

culoare sură, de formă neregulată într-un plic de hârtie de culoare albă, ridicate din

cadavrul mistrețului și în frotiul din canalului țevii armei prezentate la examinare

s-a depistat Pb (plumb). De a răspunde la întrebarea dacă fragmentele din metal

prezentate au aceeași componență cu partea componentă a glonțului cartușului nu

este posibil, deoarece cartușul are mai multe părți componente efectuate din

diferite metale.

Ori, în cazul în care instanța studia concluziile expertului și nu făcea

concluziile sale eronate, atunci constata cert că nu s-a tras din arma inculpatului, ci

s-a tras dintr-o altă armă.

Faptul că nu s-a tras din arma „Лось 7”, ridicată de la Jantoan N. este

reflectat în concluzia raportului de expertiză nr. 34/12/2-R-937 din 14.07.2017, în

care este indicat - De răspuns la întrebarea dacă două fragmente miez de glonț au

fost trase din arma prezentată la examinare, nu este posibil din motivul că pe

suprafețele lor careva urme create de țeava armei în procesul tragerii, valabile

pentru identificarea armei din care ele au fost trase, nu sunt.

Totodată, încriminând inculpatului săvârșirea infracțiunii de braconaj din

29-30 iunie 2017, au fost reținute circumstanțe inexistente - modul de amenajare și

dislocare a inculpatului, modalitatea de deplasare a acestuia pentru a nu fi observat,

încercarea nereușită de a justifica aflarea sa în zona de frontieră în nemijlocita

apropiere de locul depistării mistrețului împușcat.

Însă, nu este clară concluzia instanței prin care a apreciat că inculpatul s-a

ascuns, când din declarațiile martorului Jidovan I. rezultă altceva, acesta indicând -

admit situația că în timpul cât am mers de la drumul central pe drumul de câmp,

până la locul faptei, puteam trece pe lângă Jantoan N. care, posibil, se afla pe imaș,

fără a-l observa, deoarece prin geam nu se vede prin dispozitivul de noapte tip

fantom.

La fel, nu este clar ce a avut în vedere instanță când a indicat modul de

amenajare și dislocare a inculpatului, or, potrivit declarațiilor martorului Jidovan I.

la 30.06.2017, în jurul orelor 03.00, l-a întâlnit pe Jantoan N. cu motocicleta. La

aproximativ 500 m. era altă persoană care a fugit în pădure, nu l-a prins. O

persoană era în lan, iar Jantoan N. era în drum la o distanță de 500 m. de la

persoana respectivă.

Dacă instanța de fond ar fi analizat obiectiv probele administrate, inclusiv

declarațiile martorului acuzării Jidovan I., ar fi constatat cu certitudine că Jantoan

N. nu a comis infracțiunea prevăzută de art. 233 Cod penal, deoarece asupra lui nu

a fost depistată nicio armă, acesta ducea motoreta de coarne, deoarece era defectată

și afară era glod și nu s-a ascuns de echipajul poliției de frontieră, că distanța de

unde a fost depistat Jantoan N. și mistreț este de 500 m. și că a fost stabilită o altă

persoană care a fugit, din ce reiese că această persoană a și împușcat mistrețul, iar

simpla coincidență că Jantoan N. era cu motoreta la o distanță de 500 m. de la locul

unde a fost depistat mistrețul împușcat, nu demonstrează că ultimul a participat la

vânătoarea ilegală. Nu a fost stabilit nici faptul că Jantoan N. în noaptea de

9

30.06.2017 avea asupra sa arma de vânătoarea „Лось 7” și că din această armă a

fost împușcat mistrețul.

De asemenea, instanța de judecată nu a luat în considerație nici declarațiile

inculpatului că la orele 06.00 au venit de la Ungheni câțiva polițiști cu un câine,

care într-un teren plantat cu soia, în marginea pădurii, au depistat un mistreț mort.

Instanța a omis că câinele nu a indicat către Jantoan N., ci a plecat pe urmele

persoanei după care a fugit martorul Jidovan I. în direcția pădurii. Faptul dat este o

probă pertinentă, concludentă și utilă, care ne demonstrează că Jantoan N. nu a

participat la actul de braconaj.

Pe lângă aceasta, instanța de apel urmează să dispună și restituirea armei cu

țeavă ghintuită de model „Лось 7”, cu nr. 994855, calibru 7.62 x 51, deoarece nu s-

a constat prin careva probe aplicarea acestei armei în vreo unul din cele două

capete de învinuire și restituirea pistolului de model „Baikal-442”, cu nr. XHO

9494 posesorului de drept, și anume lui Jantoan N., deoarece a expirat termenul de

tragere la răspundere contravențională a lui Jantoan N.

2019, apelul apărării a fost respins ca nefondat.

Apelul procurorului a fost admis, casată parțial sentința și pronunțată o nouă

hotărâre.

De la Jantoan Nicolae s-au încasat în beneficiul statului cheltuielile judiciare

în sumă de 4900 lei.

În rest, sentința a fost menținută.

Instanța de apel a conchis ca fiind apreciate obiectiv probele propuse de părți

de către de instanța de fond și suficiente pentru constatarea vinovăției inculpatului

în comiterea celor două fapte de vânat ilegal.

În lipsa unui calcul obiectiv al prejudiciului cauzat, instanța de fond, reieșind

din acuzațiile aduse și în baza Legii regnului animal, corect a evaluat prejudiciul la

suma de 12.500 lei.

În același timp, concluziile instanței de fond privind vinovăția inculpatului

pe cel de-al doilea episod de vânat ilegal, din 29-30.07.2017, corect se întemeiază

pe depozițiile lui Jidovan I.

Ori, dislocarea inculpatului și locul în care el a fost identificat de către

Jidovan I. cu anunțarea despre caz a unității de gardă, această împrejurare nu

exclude comiterea faptei, ori, din declarațiile ultimului, rezultă că a deslușit sunetul

de împușcătură, îndreptându-se spre locul unde se auzea, văzând prin lunetă la

depărtare două siluete, la apropiere una dintre care se retrase în pădure, în afară de

inculpat, alte persoane în apropiere nefiind văzute.

În același timp, este corectă și soluția instanței de fond referitor la corpurile

delicte, bazată just pe prevederile art. 106 Cod penal și art. 162 Cod de procedură

penală, prin trecerea lor forțată cu titlu gratuit în proprietatea statului.

adoptate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie

achitat pe episodul din 29-30.06.2017, iar pe cel din 14.01.2017 să fie încetat

procesul penal, deoarece fapta lui nu întrunește elementele infracțiunii dar

constituie contravenția prevăzută la art. 128 alin. (2) Cod contravențional, cu

restituirea corpurilor delicte - arma cu țeavă ghintuită de model „Лось 7”, cu nr.

10

994855, calibrul 7,62×51 mm. și pistolului de model „Baikal -442”, cu nr. XHO

9494, proprietarului de drept.

Recurentul a invocat că instanțele de fond și de apel intenționat au omis să

dea o apreciere corectă faptului că acuzarea nu a prezentat nici o probă privind

folosirea armei de model „Baikal 442” în ambele cazuri, în învinuire fiind indicat

„având asupra sa arma de foc de model „Лось 7” cu țeavă ghintuită, calibrul 7,62 x

51 mm, nr. 994855, interzisă pentru vânătoare pe teritoriul Republicii Moldova”.

Instanțele nu s-au expus în hotărârile adoptate asupra motivului dispunerii

confiscării armei de model „Baikal 442”, calibru 9 mm, seria XHO 949410, când

au stabilit că inculpatul a aplicat arma de model „Лось 7” cu țeavă ghintuită,

calibrul 7,62 x 51 mm, nr. 994855, deoarece arma de model „Baikal 442” calibru 9

mm, seria XHO 949410 era deținută în mod legal de inculpat.

Art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală prevede că judecarea cauzei în

primă instanță se efectuează numai în privința persoanei puse sub învinuire și

numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu.

Deci, nu este clar temeiul legal de ridicare a armei de model „Baikal 442”

când din conținutul hotărârilor și învinuirii rezultă că inculpatul a aplicat arma de

model „Лось 7” cu țeavă ghintuită, calibrul 7,62 x 51 mm, nr. 994855.

Conform pct. 63 din Legea Regnului Animal nr. 439 din 27.04.1995, anexa

nr. 1 Regulamentul gospodăriei, uneltele de vânătoare ilicită, sechestrate de la

persoanele nelipsite de dreptul de vânătoare, se înapoiază proprietarilor după

achitarea amenzii si repararea pagubei cauzate (dacă aceasta a avut loc).

Astfel, instanțele de judecată urmau să dispună înapoierea armelor conform

legii date.

Pe lângă aceasta, instanțele nu au invocat probele prin care a fost dovedită

aplicarea de către Jantoan N. pe data de 14.01.2017 a armei de foc de model „Лось

7”, cu țeavă ghintuită calibrul 7,62 x 51 mm, nr. 994855, doar au indicat că acesta a

recunoscut că a împușcat mistrețul cu scop de autoapărare din arma model „Baikal

442”, calibru 9 mm, seria XHO 949410.

Totodată, instanțele incorect au statuat că prejudiciul cauzat pe episodul din

14.01.2017 constituie suma de 12.500 lei, din materialele cauzei fiind stabilit că

prejudiciul constituia suma de 5000 lei, echivalentul a 100 unități convenționale.

Prin urmare, instanțele se contrazic, deoarece indică ca probe care dovedesc

vinovăția inculpatului procesul-verbal cu privire la contravenție în privința lui

Jantoan N. în temeiul art. 128 alin. (2) Cod contravențional și decizia

Inspectoratului Superior de Stat pentru Ecologie a IES Glodeni din 25.01.2017

conform cărora Jantoan N. a fost recunoscut contravenient pe cazul dat, deoarece

suma prejudiciului este de 5000 lei, adică mai mică decât suma prejudiciului

prevăzut pe penal la acea dată, și anume, suma de 12.500 lei.

La fel, instanțele de judecată nu au luat în considerație faptul că prejudiciul

material cauzat de către Jantoan N. este de 5000 lei și este demonstrat prin

următoarele probe:

procesul-verbal cu privire la contravenție silvică nr. 1 din 17.01.2017,

conform căruia s-a stabilit că prejudiciul material constituie suma de 2.500 lei;

chitanța nr. 4 din 17.01.2017, conform căreia prejudiciul de 2500 lei a fost

achitat de către Jantoan N.;

11

decizia cu privire la aplicarea sancțiunii contravenționale din 25.01.2017,

conform căreia Jantoan N. a fost sancționat cu amendă în baza art. 128 alin. ( 2)

Cod contravențional la amendă în mărime de 100 unități convenționale,

echivalentul a 2000 lei;

ordonanța privind anularea ordonanței de pornire a urmăririi penale din

27.01.2017, conform căreia s-a stabilit că prejudiciul, conform art. 233 Cod penal,

este de 200 unități convenționale, echivalentul a 10.000 lei, iar prejudiciul cauzat

de Jantoan N., conform Legii Regnului Animal nr. 439 din 27.04.1995, anexa nr. 6

- taxa de încasare pentru pagubele cauzate de către persoane fizice și juridice prin

vânare, dobândire, comercializare, posesiune și export ilicite sau prin nimicire a

animalelor de vânat din republică, taxa pentru un mistreț este de 250 unități

convenționale, raportate la 20 lei per unitate convențională, echivalentul a 5 000

lei;

Legea nr. 208 din 17.11.206 cu privire la modificarea și completarea

Codului contravențional, intrată în vigoare la 16.03.2017, conform căreia la pct. 13

este prevăzut că unitatea convențională se modifică de la 20 lei la 50 lei;

ordonanța de recunoaștere în calitate de parte civilă din 30.11.2017, conform

căreia s-a stabilit că prejudiciul material este de 5000 lei;

procesul-verbal de audiere a martorului Voloșin I. din 28.11.2017, potrivit

căruia suma prejudiciului cauzat de Jantoan N. este de 5 000 lei, dintre care ultimul

a achitat 2500 lei în casa întreprinderii;

ordonanța de recunoaștere ca parte civilă pe episodul din 29-30.06.2017,

conform căreia deja prejudiciul constituie suma de 12.500 lei, adică unitatea

convențională pe administrativ era modificată de la 20 lei la 50 lei și suma

prejudiciului pentru vânatul unui mistreț era de 250 unități convenționale, ce

constituia deja a 12.500 lei;

declarațiile reprezentantului părții vătămate Svistun V., în care declară, la

momentul întocmirii procesului-verbal prejudiciul cauzat prin braconaj se estima la

suma de 5000 lei, echivalentul a 250 unități convenționale. La acel moment

unitatea convențională era egală cu 20 lei. Nu cunoaște data precisă când s-a

modificat valoarea unei unități convenționale, dar afirmă că a fost după comiterea

faptei de braconaj.

Deci, instanța de apel urma să aprecieze obiectiv probele administrate și să

emită o decizie de încetare a cauzei pe capătul de învinuire a inculpatului de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 233 Cod penal pe faptul vânatului ilegal din

14.01.2017, deoarece fapta inculpatului nu întrunește elementele constitutive ale

infracțiunii prevăzute de art. 233 Cod penal, lipsind latura obiectivă, condiție care,

potrivit prevederilor art. 332 alin. (2) în coroborare cu art. 391 alin. (2) Cod de

procedură penală, impune necesitatea încetării procesului penal, pe motiv că fapta

inculpatului constituie contravenția prevăzută de art. 128 alin. (2) Cod

contravențional, ca vânătoarea fără autorizație (licență) precum și vânătoarea în

locurile interzise și în perioadele de prohibiție, folosirea armelor, uneltelor și

metodelor interzise.

Mai mult, un caz similar a fost reflectat în decizia Curții de Apel Bălți din

15.03.2017 și decizia Curții Supreme de Justiție din 05.07.2017.

12

Potrivit art. 8 Cod penal, caracterul infracțional al faptei și pedeapsa pentru

aceasta se stabilesc de legea penală în vigoare la momentul săvârșirii faptei.

Art. 3 alin. (1) Cod de procedură penală prevede că în desfășurarea

procesului penal se aplică legea care este în vigoare în timpul urmăririi penale sau

al judecării cauzei în instanța judecătorească.

Conform art. 3 alin. (1) Cod contravențional, caracterul contravențional al

faptei și sancțiunea ei contravențională se stabilesc de prezentul cod în vigoare la

momentul săvârșirii faptei.

Astfel, instanțele de fond și de apel urmau să aplice corect prevederile

legale, or, la data de 14.01.2017, când a avut loc cazul de braconaj imputat lui

Jantoan N., conform Legii Regnului Animal nr. 439 din 27.04.1995, anexa nr. 6 -

taxa de încasare pentru pagubele cauzate de către persoane fizice și juridice prin

vânare, dobândire, comercializare, posesiune și export ilicite sau prin nimicire a

animalelor de vânat din republică, taxa pentru un mistreț este de 250 unități

convenționale, raportate la 20 lei per unitate convențională, echivalentul a 5000 lei,

adică suma de 5000 lei în calitate de prejudiciu nu depășea prejudiciul prevăzut de

norma penală, care era de 12.500 lei, și cădea sub incidența normei contravenției

administrative.

Totodată, nu au fost stabilite careva probe directe ce ar dovedi faptul că

inculpatul a comis fapta de braconaj la data de 29-30 iunie 2017, instanțele de fond

și de apel axându-se pe niște presupuneri și intuiții care sunt în contradicție cu

prevederile art. 8 alin. (3) Cod de procedură penală.

Ori, instanța de fond constată în sentință cert și direct că nu există careva

probe directe că inculpatul a vânat ilegal un mistreț pe data de 29-30 iunie 2017,

însă se bazează pe niște presupuneri, indicând ...în această ordine de idei, instanța

remarcă, că într-adevăr în speța dată, niciun martor audiat nu a invocat direct la

faptul că Jantoan N. a vânat ilegal un mistreț la data de 29-30 iunie 2017 și nu

sunt concluzii de expertiză ce ar constata că s-a tras în mistreț anume din arma

inculpatului, iar instanța de apel s-a bazat pe declarațiile martorului Jidovan I., fără

ca să analizeze în ansamblu integral declarațiile lui și pe ale martorului Pseuș N.

În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8),

11) Cod de procedură penală – instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel, nu au fost întrunite elementele infracțiunii, există o

cauză de înlăturare a răspunderii penale.

argumentelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi

admis din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde

motive legale pe care se întemeiază soluția, când instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

13

Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit atestă că instanțele de fond și de apel

au comis următoarele erori de drept.

În primul rând, potrivit art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală,

sentința instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. Conform

art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală, judecarea cauzei se efectuează numai în

limitele învinuirii formulate în rechizitoriu. În corespundere cu art. 101 alin. (1) și

(4) Cod de procedură penală, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de

vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în

ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de judecată este

obligată să motiveze în hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor

probelor administrate. Potrivit art. 394 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală,

partea descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă probele pe care se

întemeiază concluziile instanței de judecată și motivele pentru care instanța a

respins alte probe. Conform art. 7 alin. (2) Cod penal, art. 22 alin. (1), 287 Cod de

procedură penală, art. 4 Protocol 7 CEDO, nimeni nu poate fi urmărit de organele

de urmărire penală de mai multe ori pentru aceeași faptă. Nimeni nu poate fi supus

de două ori urmăririi penale și pedepsei penale pentru una și aceeași faptă.

Reluarea urmăririi penale poate avea loc numai dacă apar fapte noi sau recent

descoperite ori un viciu fundamental în cadrul urmăririi precedente a afectat

hotărârea respectivă. În corespundere cu art. 106 alin. (2) Cod penal, sunt supuse

confiscării speciale doar bunurile utilizate sau destinate pentru săvârșirea unei

infracțiuni, rezultate din infracțiuni, precum și orice venituri din valorificarea

acestor bunuri, date pentru a determina săvârșirea unei infracțiuni sau pentru a-l

răsplăti pe infractor, deținute contrar dispozițiilor legale, convertite sau

transformate, parțial sau integral, din bunurile rezultate din infracțiuni și din

veniturile de la aceste bunuri, care constituie obiectul infracțiunilor de spălare a

banilor sau de finanțare a terorismului. Potrivit art. 3 alin. (1) și (2) Cod

contravențional, caracterul contravențional al faptei și sancțiunea ei

contravențională se stabilesc de prezentul cod în vigoare la momentul săvârșirii

faptei. Legea contravențională care înăsprește sancțiunea sau înrăutățește situația

persoanei vinovate de săvârșirea unei contravenții nu are efect retroactiv. În

corespundere cu art. 8 și 10 alin. (2) Cod penal, caracterul infracțional al faptei și

pedeapsa pentru aceasta se stabilesc de legea penală în vigoare la momentul

săvârșirii faptei. Legea penală care înăsprești pedeapsa sau înrăutățește situația

persoanei vinovate de săvârșirea unei infracțiuni nu are efect retroactiv.

Conform jurisprudenței naționale, sentința trebuie să corespundă atât după

formă, cât și după conținut cerințelor art. 384-397 Cod de procedură penală.

Sentința se expune în mod consecvent, astfel ca noua situație să decurgă din cea

anterioară și să aibă legătură logică cu ea, excluzându-se folosirea formulărilor

inexacte (Hotărârea Plenului CSJ nr. 22 din 12.12.2005 privind sentința judecătorească, pct.

3.).

Însă, instanța de fond nu a omis prescripțiile de drept nominalizate, deoarece,

potrivit descriptivului și dispozitivului deciziei contestate (pct. 1., 2. din decizie):

a) doar a trecut în revistă dovezile administrate, dar nu a apreciat fiecare

probă separat, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării

14

lor, inclusiv în raport cu circumstanțele în fapt și în drept invocate în rechizitoriu,

neindicând motivele pentru care a respins versiunile și probele apărării, inclusiv

concluziile conținute în raportul de expertiză nr. 34/12/2-R-937 din 10.11.2017, că

„...de a răspunde la întrebarea dacă fragmentele din metal prezentate au aceeași

componență cu partea componentă a glonțului cartușului nu este posibil...”.

Ori, concluzia sumară că: „...deși prevalează probele indirecte în coraport cu

cele directe, totuși, potrivit considerentelor teoretice și jurisprudenței, în cazul

când există două sau mai multe probe indirecte, acestea ar putea fundamenta o

hotărâre de condamnare, dacă din înlănțuirea lor logică rezultă o concluzie

univocă referitoare la vinovăția inculpatului...”, nu corespunde exigențelor

prescrise în art. 101 Cod de procedură penală, privind evaluarea și aprecierea

probelor administrate în cadrul cauzei penale;

b) constatările că: „Pentru fapta comisă a fost chemat la ÎS RN „Pădurea

Domnească”, unde a fost întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție,

fiind sancționat cu amendă în mărime de 5000 lei, achitând jumătatea din ea în

termen de 72 ore. Totodată, de către Inspectoratul Ecologic de Stat Glodeni a

fost sancționat cu amendă în mărime de 2000 lei pe care, la fel, a achitat-o în

jumătate în 72 ore. Conform procesului-verbal cu privire la contravenție din

14.01.2017, întocmit în baza art. 128 alin. (2) Cod contravențional, deciziei de

sancționare și chitanței se confirmă faptul că Jantoan N. a achitat amenda

pentru vânatul ilegal. Relevant la caz este și faptul că la 14.01.2017 de către

agentul constatator al ÎS „Pădurea Domnească” a fost întocmit procesul-verbal

cu privire la contravenție în privința lui Jantoan N. în temeiul art. 128 alin. (2)

Cod contravențional, pe faptul braconajului, care a fost remis pentru examinare

Inspectoratului Ecologic de Stat Glodeni. Prin decizia Inspectorului Superior de

Stat pentru Ecologie al IES Glodeni din 25.01.2017, ulterior revizuită și anulată

prin hotărârea din 21.07.2017, Jantoan N. a fost sancționat în temeiul art. 128

alin. (2) Cod contravențional cu amendă în mărime de 100 unități

convenționale, ce constituia 2000 lei. În aceeași zi, la 25.01.2017, Jantoan N. a

achitat amenda, fără a contesta decizia. Mai mult, la 17.01.2017, Jantoan N. a

achitat prejudiciul cauzat pentru braconajul unui mistreț, în mărime de 2500

lei”, nu au fost coroborate în niciun fel cu prescripțiile din art. 7 alin. (2) Cod

penal și art. 22 alin. (1), 287, Cod de procedură penală, art. 4 Protocol 7 CEDO, că

nimeni nu poate fi urmărit de organele de urmărire penală de mai multe ori pentru

aceeași faptă. Nimeni nu poate fi supus de două ori urmăririi penale și pedepsei

penale pentru una și aceeași faptă. Reluarea urmăririi penale poate avea loc numai

dacă apar fapte noi sau recent descoperite ori un viciu fundamental în cadrul

urmăririi precedente a afectat hotărârea respectivă;

c) corect a invocat prevederile Legii Regnului Animal nr. 439 din 27.04.1995,

anexa nr. 6, că pentru pagubele cauzate de către persoane fizice prin vânare ilicită

plata de încasare pentru un mistreț este de 250 unități convenționale.

Însă, unitatea convențională la data episodului din 14.01.2017, potrivit art.

34 alin. (1) Cod contravențional era egală cu 20 lei (20x250=5000 lei), iar conform

art. 64 alin. (2) Cod penal cu 50 lei (50x250=12.500 lei).

Totodată, în cazul în care art. 233 alin. (1) Cod penal prevede calificativul

„dacă acesta a cauzat daune ce depășesc 200 de unități convenționale”, instanța

15

nu și-a motivat în niciun fel opțiunea de a încadra acțiunile inculpatului în baza art.

233 alin. (1) Cod penal, prin prisma art. 64 alin. (2) Cod penal (200x50 =10.000 lei,

iar 250x50=12.500 lei, deci depășesc), care este una mai gravă în raport cu prescripțiile

din art. 34 alin. (1), 128 alin. (1) Cod contravențional (250x20=5000 lei, iar

200x50=10.000 lei, deci nu depășesc), luând în considerare și prevederile art. 3 Cod

contravențional, art. 8 și 10 Cod penal;

d) a dispus confiscarea specială a pistolul de model „Baikal -442”, cu nr.

XHO 9494 și a unui cartuș glonț, dar fără a-și motiva soluția în raport cu

prevederile art. 106 alin. (2) Cod penal, că sunt supuse confiscării speciale doar

bunurile utilizate sau destinate pentru săvârșirea unei infracțiuni, rezultate din

infracțiuni, precum și orice venituri din valorificarea acestor bunuri, date pentru a

determina săvârșirea unei infracțiuni sau pentru a-l răsplăti pe infractor, deținute

contrar dispozițiilor legale, convertite sau transformate, parțial sau integral, din

bunurile rezultate din infracțiuni și din veniturile de la aceste bunuri, care

constituie obiectul infracțiunilor de spălare a banilor sau de finanțare a

terorismului, cât și în raport cu prescripțiile din art. 325 Cod de procedură penală,

ori, în dispozitivul rechizitoriului nu se regăsesc imputarea unor asemenea

împrejurări inculpatului.

Prin urmare, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu

rigorile prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe

care se întemeiază soluția.

În al doilea rând, potrivit art. 414 alin. (1) și (5) Cod de procedură penală,

instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate

în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza

penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și se pronunță

asupra tuturor motivelor invocate în apel. În corespundere cu art. 419 Cod de

procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit

regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, care se aplică în

mod corespunzător. Conform art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală,

decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au

dus la respingerea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Potrivit jurisprudenței naționale, chestiunile de fapt asupra cărora trebuie să

se pronunțe instanța de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost

săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări,

Chestiunile de drept pe care urmează să le soluționeze instanța de apel sunt: dacă

fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată,

dacă normele de drept procesual și penal au fost corect aplicate. În cazul în care se

constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate,

hotărârea instanței de fond urmează a fi desființată, cu rejudecarea cauzei

(Hotărârea Plenului CSJ a RM din 12.12.2005, nr.22 Cu privire la practica judecării cauzelor

penale în ordine de apel).

Însă, instanța de apel, casând parțial sentința și dispunând rejudecarea cauzei

conform regulilor generale, nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate,

deoarece potrivit descriptivului și dispozitivului deciziei contestate (pct. 4. din

decizie):

a) nu a reacționat în modul prevăzut de lege asupra erorilor de drept comise

de instanța de fond, nominalizate supra, repetându-le întocmai, nu a desființat

16

sentința și nu a rejudecat cauza potrivit regulilor generale pentru examinarea

cauzelor în primă instanță, menținând o sentință nemotivată și neîntemeiată legal;

c) nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul apărării, și

repetate în recursul ordinar, inclusiv asupra celor reproduse la pct. 3.1. și 5. din

prezenta decizie, în felul și esența probatorie în care acestea au fost enunțate.

Împrejurările expuse atestă în mod lucid că instanțele de fond și de apel nu

au judecat cauza penală în condițiile legii, deoarece au adoptat hotărâri care nu

cuprind motive legale pe care se întemeiază soluția, că instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul apărării, și că recursul ordinar

este întemeiat.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de

recurs casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către

instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către

instanța de recurs.

Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către

instanța de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod

de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se

impune soluția admiterii recursului ordinar, casării totale a deciziei contestate, și

dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările

expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu

legea, și să adopte o hotărâre legală și întemeiată.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

admite recursul ordinar declarat de inculpatul Jantoan Nicolae XXXXXX,

casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 07 august 2019, și

dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată integral la 21

februarie 2020.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

Iurie Bejenaru

Victor Burduh

17