1ra-606/20 — art. 217/5 alin. 1, 217/1 alin. 3 lit. f, 264/1 alin. 3, 217/1 alin. 4 lit. d CP

1ra-606/20 — art. 217/5 alin. 1, 217/1 alin. 3 lit. f, 264/1 alin. 3, 217/1 alin. 4 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-606/20

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

19 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena și Boico Victor,

judecând fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către

procurorul în Procuratura de Circumscripție Chișinău, Devder Djulieta, de către

avocatul Tipa Gheorghe în numele inculpatului Melnic Eduard, de către

avocatul Popescu Ion în numele inculpatului Schimbător Sergiu, de către

avocatul Popescu Ion în numele inculpatului Crăciun Veaceslav și de către

inculpații Schimbător Sergiu și Crăciun Veaceslav, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal a Curții de Apel Chișinău din 07 decembrie 2018, în

cauza penală în privința lui

Melnic Eduard xxxxx, născut la xxxxx, originar

și domiciliat în xxxxx

Crăciun Veaceslav xxxxx, născut xxxxx, originar

și domiciliat în xxxxx

Sîrghi Iurie xxxxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat în xxxxx

Schimbător Sergiu xxxxx, născut la xxxxx,

originar și domiciliat în xxxxx

Mîra Vasile xxxxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat în xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 12.06.2014 – 26.02.2015;

Instanța de apel: 07.07.2015 – 20.11.2015;

Instanța de recurs: 25.06.2016 – 16.08.2016;

Instanța de apel: 24.09.2016 – 07.12.2018;

Instanța de recurs: 17.12.2019 – 19.05.2020.

1

A C O N S T A T A T:

26 februarie 2015:

Sîrghi Iurie a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 2171

alin. (3) lit. f) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe

un termen de 3 (trei) ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu

privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită

activitate ce ține de circulația substanțelor narcotice și psihotrope pe un

termen de 4 (patru) ani.

Mîra Vasile a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza:

- art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă

de închisoare pe un termen de 3 (trei) ani, cu executare în penitenciar de tip

semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita

o anumită activitate ce ține de circulația substanțelor narcotice și psihotrope

pe un termen de 4 (patru) ani; și

- art. 2175 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de

180 (una sută optzeci) de ore de muncă neremunerată în folosul comunității.

În baza art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor stabilite, lui Mîra Vasile i-a fost stabilită pedeapsa

definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 3 (trei) ani și 1 (una) lună,

cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa

anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate ce ține de circulația

substanțelor narcotice și psihotrope pe un termen de 4 (patru) ani.

Crăciun Veaceslav a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza

art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de

închisoare pe un termen de 8 (opt) ani, cu executare în penitenciar de tip închis,

cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită

activitate ce ține de circulația substanțelor narcotice și psihotrope pe un

termen de 4 (patru) ani.

Schimbător Sergiu a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza:

- art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă

de închisoare pe un termen de 13 (treisprezece) ani, cu executare în penitenciar

de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita

o anumită activitate ce ține de circulația substanțelor narcotice și psihotrope

pe un termen de 4 (patru) ani; și

- art. 2641 alin. (3) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de

240 (două sute patruzeci) de ore de muncă neremunerată în folosul

comunității, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un

termen de 4 (patru) ani.

În baza art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul total

al pedepselor stabilite, lui Schimbător Sergiu i-a fost stabilită pedeapsa

definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 13 (treisprezece) ani și 4

2

(patru) luni, cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de

a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate ce ține de

circulația substanțelor narcotice și psihotrope și de dreptul de a conduce

mijloace de transport pe un termen de 4 (patru) ani.

În baza art. 85 Cod penal, la pedeapsa stabilită a fost adăugată, parțial,

pedeapsa neexecutată conform sentinței Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău,

din 18 mai 2012, lui Schimbător Sergiu fiindu-i stabilită pedeapsa definitivă

sub formă de închisoare pe un termen de 14 (paisprezece) ani, cu executare în

penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau

de a exercita o anumită activitate ce ține de circulația substanțelor narcotice și

psihotrope și de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4

(patru) ani.

Melnic Eduard a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. art.

44, 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de

închisoare pe un termen de 8 (opt) ani, cu executare în penitenciar de tip închis,

cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită

activitate ce ține de circulația substanțelor narcotice și psihotrope pe un

termen de 4 (patru) ani.

Sîrghi Iurie, urmărind scopul punerii în circulație ilegală a substanțelor

narcotice în scop de înstrăinare, în circumstanțe nestabilite de organul de

urmărire penală a obținut substanța narcotică – heroina, pe care a păstrat-o la

sine până la 17 februarie 2014, când i-a înstrăinat-o lui Ivanes Constantin,

investigator sub acoperire la efectuarea măsurii speciale de investigație –

achiziția de control la prețul de 1 200 de lei, substanța care, fiind depozitată

într-un pachețel din folie de staniol, ulterior a fost ridicată de la ultimul și care,

conform raportului de expertiză chimică nr. 2331 din 14 martie 2014,

reprezintă substanță narcotică – heroină, cu masa totală de 0, 17 g.

Tot el, urmărind scopul punerii în circulație ilegală a substanțelor

narcotice în scop de înstrăinare, în circumstanțe nestabilite de organul de

urmărire penală a obținut substanța narcotică – heroina, pe care a păstrat-o la

sine până la 24 martie 2014, când aflându-se xxxxx, în apropierea Liceului

xxxxx, a înstrăinat substanța narcotică lui Miron Denis, investigator sub

acoperire la efectuarea măsurii speciale de investigație – achiziția de control la

prețul de 1 200 de lei, substanță care, fiind depozitată într-un pachețel din folie

de staniol, ulterior a fost ridicată de la ultimul și care, conform raportului de

expertiză chimică nr. 1525 din 21 februarie 2014, reprezintă substanță

narcotică – heroină, cu masa totală de 0, 27 g.

Prima instanță a încadrat aceste acțiuni ale inculpatului în baza art. 2171

alin. (3) lit. f) Cod penal, conform indicilor calificativi: „procurarea și păstrarea

substanțelor narcotice săvârșite în scop de înstrăinare, precum și înstrăinarea

ilegală a substanțelor narcotice a căror circulație în scopuri medicinale este

interzisă, săvârșite în proporții mari”.

3

Mîra Vasile, urmărind scopul punerii în circulație ilegală a substanțelor

narcotice în scop de înstrăinare, în circumstanțe nestabilite de organul de

urmărire penală a obținut substanța narcotică – heroina, pe care a păstrat-o la

sine până la 02 decembrie 2013, când aflându-se în preajma magazinului

„Supraten” de pe xxxxx, о parte din cantitatea de substanța narcotică obținută,

depozitată în două pachețele din folie de staniol, i-a înstrăinat-o lui Levinte

Pavel, investigator sub acoperire la efectuarea măsurii speciale de investigație

– achiziția de control la prețul de 1 200 de lei, substanță care ulterior a fost

ridicată de la ultimul și care, conform raportului de expertiză chimică nr. 8308

din 04 decembrie 2013, reprezintă substanță narcotică – heroină, cu masa

totală de 0,875 g.

Prima instanță a încadrat aceste acțiuni ale inculpatului în baza art. 2171

alin. (3) lit. f) Cod penal, conform indicilor calificativi: „procurarea și păstrarea

substanțelor narcotice săvârșite în scop de înstrăinare, precum și înstrăinarea

ilegală a substanțelor narcotice a căror circulație în scopuri medicinale este

interzisă, săvârșite în proporții mari”.

Tot el, având scopul consumului ilegal de substanțe narcotice, fiind

deținut în Penitenciarul 13, mun. Chișinău, urmare a aplicării față de el a

măsurii preventive – arestul preventiv, în circumstanțe nestabilite de organul

de urmărire penală, aflându-se în interiorul instituției penitenciare menționate,

în jurul datei de 28 mai 2014, a consumat substanțe narcotice, fapt confirmat

prin procesul-verbal nr. 2211 din 28 mai 2014, potrivit concluziilor căruia, la

momentul examenului medical în vederea stabilirii stării de ebrietate și a

naturii ei, s-a constatat că acesta se afla în stare de ebrietate narcotică, în urina

și sângele prelevate de la el fiind depistate Canabinoide 202 ng/ml, Opiacee 39

ng/ml.

Prima instanță a încadrat aceste acțiuni ale inculpatului în baza art. 2175

alin. (1) Cod penal, conform indicilor calificativi: „consumul ilegal de substanțe

narcotice săvârșit pe teritoriul penitenciarelor”.

Crăciun Veaceslav, urmărind scopul punerii în circulație ilegală a

substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, în circumstanțe nestabilite de

organul de urmărire penală a obținut substanța narcotică – heroină, pe care a

păstrat-o la sine până la 02 aprilie 2014, când pe teritoriul sect. Râșcani,

mun. Chișinău, a înstrăinat substanța narcotică lui Durbală Eugen, investigator

sub acoperire la efectuarea măsurii speciale de investigație – achiziția de

control la prețul de 1 500 de lei, substanță care fiind depozitată într-un pachețel

de polietilenă, ulterior a fost ridicată de la ultimul și care, conform raportului

de expertiză chimică nr. 3276 din 09 aprilie 2014, reprezintă substanță

narcotică – heroină, neutilizată în scopuri medicale, cu masa totală de 2, 06 g.

Tot el, continuându-și activitatea sa criminală, urmărind scopul punerii

în circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, în

circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală a obținut substanța

narcotică – heroină, pe care a păstrat-o la sine până la 23 aprilie 2014, când

4

aflându-se în xxxxx, o parte din cantitatea de substanță narcotică obținută i-a

înstrăinat-o lui Durbală Eugen, investigator sub acoperire la efectuarea măsurii

speciale de investigație – achiziția de control, la prețul de 7 500 de lei, substanță

care, fiind depozitată într-un pachețel din folie de staniol, ulterior a fost ridicată

de la ultimul și care, conform raportului de expertiză chimică nr. 4165 din 12

mai 2014, reprezintă substanță narcotică – heroină, neutilizată în scopuri

medicale, cu masa totală de 2, 51 g.

Tot el, continuându-și activitatea sa criminală, urmărind scopul punerii

în circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, în

circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală a obținut substanța

narcotică – heroină, pe care a păstrat-o la sine până la 24 aprilie 2014, când

aflându-se pe xxxxx, în timp ce se pregătea să înstrăineze o parte din cantitatea

de substanță narcotică, a fost reținut în flagrant membrul grupării criminale

Crăciun Veaceslav, iar în cadrul percheziției corporale, la domiciliu și al

cercetării la fața locului, au fost depistate și ridicate mijloace financiare

rezultate din înstrăinarea substanțelor narcotice, precum și un pachețel din

folie de staniol în interiorul căruia se conținea o substanță solidă de culoare bej,

care, conform raportului de expertiză chimică nr. 4167 din 13 mai 2014,

reprezintă substanță narcotică – heroină, neutilizată în scopuri medicale, cu

masa totală de 4, 69 g.

Prima instanță a încadrat aceste acțiuni ale inculpatului în baza art. 2171

alin. (4) lit. d) Cod penal, conform indicilor calificativi: „procurarea și păstrarea

substanțelor narcotice săvârșite în scop de înstrăinare, precum și înstrăinarea

ilegală a substanțelor narcotice a căror circulație în scopuri medicinale este

interzisă, săvârșite în proporții deosebit de mari”.

Schimbător Sergiu, urmărind scopul punerii în circulație ilegală a

substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, în circumstanțe nestabilite de

organul de urmărire penală, a obținut substanța narcotică – heroină, pe care a

păstrat-o la sine până la 22 mai 2014, când o parte din cantitatea de substanță

narcotică obținută, depozitată în două pachețele din polietilenă de culoare

albastră, i-a înstrăinat-o lui Sorocean Denis, la prețul de 500 de lei, substanță

care ulterior în cadrul percheziției corporale a fost depistată și ridicată de la

ultimul și care, conform raportului de expertiză chimică nr. 4459 din

03 iunie 2014, reprezintă substanță narcotică – heroină, cu masa totală 0, 354

g.

Tot el, continuându-și activitatea sa criminală, urmărind scopul punerii

în circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, acționând

prin participație, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală a

obținut substanța narcotică – heroină, pe care a păstrat-o la sine până la

23 mai 2014, când aflându-se pe xxxxx, o parte din cantitatea de substanță

narcotică obținută i-a înstrăinat-o lui Ivanov Serghei, investigator sub

acoperire la efectuarea măsurii speciale de investigație – achiziția de control, la

prețul de 500 de lei, substanță care, fiind depozitată într-un pachețel din

5

polietilenă, ulterior a fost ridicată de la ultimul și care, conform raportului de

expertiză chimică nr. 4460 din 03 iunie 2014, reprezintă substanță narcotică –

heroină, cu masa totală 0, 130 g.

Tot el, continuându-și activitatea sa criminală, de comun acord și

împreună cu Melnic Eduard, urmărind scopul punerii în circulație ilegală a

substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, a obținut substanța narcotică –

heroină, pe care a păstrat-o la sine și a transportat-o până la 27 mai 2014, când

aflându-se pe traseul Leușeni-Chișinău, după ce a înstrăinat o parte din această

substanță Irinei Moroz, a fost reținut, iar în cadrul percheziției corporale și în

automobilul acestuia de model Honda Civic, nr. de înmatriculare xxxxx, au fost

depistate și ridicate mijloace financiare rezultate din înstrăinarea substanțelor

narcotice, un cântar electronic la scară mică cu denumirea DIGITAL SCALE, pe

care au fost depistate depuneri ale unei substanțe de culoare cafenie, mai multe

seringi medicale folosite și noi, un tub din sticlă, predestinate injectării

substanțelor narcotice, precum și un pachețel din folie de staniol în interiorul

cărora se conținea o substanță solidă de culoare cafenie deschisă, care, conform

rapoartelor de expertiză nr. 4520 și nr. 4468 din 29 mai 2014, reprezintă

substanță narcotică – heroină, neutilizată în scopuri medicale, cu masa totală

de 21, 5 g, urme de heroină, alcaloizi activi ai opiului (morfină, codeină), precum

și derivatele lui (heroină, dionină), iar în cadrul percheziției corporale și la

domiciliul membrului grupării criminale Melnic Eduard, xxxxx, au fost

depistate și ridicate mijloace financiare rezultate din înstrăinarea substanțelor

narcotice.

Prima instanță a încadrat aceste acțiuni ale inculpatului în baza art. 2171

alin. (4) lit. d) Cod penal, conform indicilor calificativi: „procurarea, păstrarea și

transportarea substanțelor narcotice săvârșite în scop de înstrăinare, precum și

înstrăinarea ilegală a substanțelor narcotice a căror circulație în scopuri

medicinale este interzisă, săvârșite de 2 sau mai multe persoane, în proporții

deosebit de mari”.

Tot el, la 27 mai 2014, aproximativ la ora 15:00, având scopul conducerii

mijlocului de transport în stare de ebrietate produsă de substanțe narcotice,

după ce a consumat astfel de substanțe, știind cu certitudine că se află în stare

de ebrietate narcotică, a condus autovehiculul de model Honda Civic, nr. de

înmatriculare xxxxx, deplasându-se pe traseul M1, Chișinău-Leușeni, km 19,

mun. Chișinău, încălcând astfel cerințele art. 14 din Regulamentul circulației

rutiere, potrivit căruia „Conducătorului de vehicul îi este interzis: a) să conducă

vehiculul în stare de ebrietate, sub influența drogurilor sau altor substanțe

contraindicate, sub influența preparatelor medicamentoase care provoacă

reducerea reacției, fiind bolnav, traumatizat sau într-o stare avansată de

oboseală de natură să-i afecteze capacitatea de conducere” și ajungând în

regiunea blocului 70, a fost stopat de către colaboratorii de poliție, moment în

care, fiind bănuit de consumare de alcool, substanțe narcotice sau psihotrope a

fost condus la sediul Dispensarului Republican de Narcologie, unde conform

6

procesului-verbal nr. 2129 din 27 mai 2014, s-a constatat că se află în stare de

ebrietate narcotică, în urina prelevată de la acesta fiind depistate Amfetamine

294 ng/ml, Opiacee 1802 ng/ml, totodată a refuzat de la recoltarea probelor

biologice în cadrul acestui examen medical, în vederea constatării alcoolemiei,

încălcând astfel cerințele art. 11 din Regulamentul circulației rutiere, potrivit

căruia „Conducătorul de vehicul, înainte de plecare și în timpul deplasării, este

obligat: j) să se supună, la solicitarea agentului de circulație, procedurii de

testare a aerului expirat sau, după caz, examenului medical de recoltare a

probelor biologice în vederea constatării alcoolemiei, consumului de droguri

ori de alte substanțe psihotrope sau de medicamente cu efecte similare”.

Prima instanță a încadrat aceste acțiuni ale inculpatului în baza art. 2641

alin. (3) Cod penal, conform indicilor calificativi: „refuzul conducătorului

mijlocului de transport de la recoltarea probelor biologice în cadrul examenului

medical în vederea stabilirii stării de ebrietate și a naturii ei”.

Melnic Eduard, de comun acord și împreună cu Schimbător Sergiu,

urmărind scopul punerii în circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de

înstrăinare, acționând prin participație simplă, în circumstanțe nestabilite de

organul de urmărire penală, a obținut substanța narcotică – heroină, pe care a

păstrat-o la sine până la 27 mai 2014, când Schimbător Sergiu la 27 mai 2014,

după ce a înstrăinat o parte din substanța narcotică obținută către Moroz Irina,

fiind reținut, iar în cadrul percheziției corporale și în automobilul acestuia de

model Honda Civic, nr. de înmatriculare xxxxx, au fost depistate și ridicate

mijloace financiare rezultate din înstrăinarea substanțelor narcotice, un cântar

electronic la scară mică cu denumirea DIGITAL SCALE, pe care au fost depistate

depuneri ale unei substanțe de culoare cafenie, mai multe seringi medicale

folosite și noi, un tub din sticlă, predestinate injectării substanțelor narcotice,

precum și un pachețel din folie de staniol în interiorul cărora se conținea o

substanță solidă de culoare cafenie deschisă care, conform rapoartelor de

expertiză nr. 4520 și nr. 4468 din 29 mai 2014, reprezintă substanță narcotică

– heroină, neutilizată în scopuri medicale, cu masa totală de 21, 5 g, urme de

heroină, alcaloizi activi ai opiului (morfină, codeină), precum și derivatele lui

(heroină, dionină), iar în cadrul percheziției corporale și la domiciliul

membrului grupării criminale Melnic Eduard, pe xxxxx, au fost depistate și

ridicate mijloace financiare rezultate din înstrăinarea substanțelor narcotice.

Prima instanță a încadrat aceste acțiuni ale inculpatului în baza art. art.

44, 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, conform indicilor calificativi: „procurarea și

păstrarea substanțelor narcotice săvârșite în scop de înstrăinare, precum și

înstrăinarea ilegală a substanțelor narcotice a căror circulație în scopuri

medicinale este interzisă, săvârșite de 2 sau mai multe persoane, în proporții

deosebit de mari”.

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care:

- Sîrghi Iurie să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 2171

7

alin. (4) lit. b) și d) Cod penal și să-i fie stabilită pedeapsa sub formă de

închisoare pe un termen de 15 ani, cu executare în penitenciar de tip închis, cu

privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în domeniul comercializării

substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor pe un termen de 5 ani;

- Mîra Vasile să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza

art. 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal și să-i fie stabilită pedeapsa sub formă

de închisoare pe un termen de 15 ani, cu executare în penitenciar de tip închis,

cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în domeniul comercializării

substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor pe un termen de 5 ani, și

în baza art. 2175 alin. (1) Cod penal să-i fie stabilită pedeapsa sub formă de

amendă în mărime de 700 de unități convenționale, iar în baza art. 84 Cod

penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor stabilite,

să-i fie stabilită pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de

15 ani, cu executare în penitenciar de tip închis, și de amendă în mărime de 700

de unități convenționale;

- Crăciun Veaceslav să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza

art. 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal și să-i fie stabilită pedeapsa sub formă

de închisoare pe un termen de 15 ani, cu executare în penitenciar de tip închis,

cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în domeniul comercializării

substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor pe un termen de 5 ani;

- Schimbător Sergiu să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza

art. 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal și să-i fie stabilită pedeapsa sub formă

de închisoare pe un termen de 15 ani, cu executare în penitenciar de tip închis,

cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în domeniul comercializării

substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor pe un termen de 5 ani, și

în baza art. 2641 alin. (3) Cod penal să-i fie stabilită pedeapsa sub formă de

amendă în mărime de 650 de unități convenționale, cu privarea de dreptul de a

conduce mijloace de transport pe un termen de 5 ani, iar în baza art. 84 Cod

penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor stabilite,

să-i fie stabilită pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de

15 ani, cu executare în penitenciar de tip închis, și de amendă în mărime de 650

de unități convenționale, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de

transport pe un termen de 5 ani; și

- Melnic Eduard să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 2171

alin. (4) lit. b) și d) Cod penal și să-i fie stabilită pedeapsa sub formă de

închisoare pe un termen de 15 ani, cu executare în penitenciar de tip închis, cu

privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în domeniul comercializării

substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor pe un termen de 5 ani.

3.1 În argumentarea apelului, a invocat că prima instanță incorect a

reîncadrat acțiunile inculpaților, excluzând elementul – grup criminal

organizat, motivând că nu s-ar fi demonstrat intenția inculpaților comună și

stabilă de a înstrăina substanțe narcotice, or prin interceptarea convorbirilor

telefonice și alte măsuri speciale de investigație, au fost identificate faptele care

8

au confirmat o bănuială rezonabilă de implicare a inculpaților în traficul ilicit

de droguri, confirmate prin rețineri și efectuarea acțiunilor de urmărire penală,

iar legătura, clarificarea modalității de desfacere, locurile de întâlnire, prețurile

și masa dozelor solicitate între figuranți se stabileau prin intermediul

telefoanelor mobile.

A remarcat că substanța narcotică – heroina, nu este produsă pe teritoriul

Republicii Moldova, aceasta este importată prin contrabandă din alte țări, astfel

fiind certă existența unei grupări criminale de persoane, care au o intenție unică

de a importa ilegal droguri – heroină, în scopul realizării acestora pe teritoriul

Republicii Moldova.

A susținut că prima instanță urma să aprecieze în ansamblu probele

prezentate, obiectiv și sub toate aspectele, și nu doar depozițiile inculpaților

care au fost date în cadrul cercetării judecătorești, unde aceștia nu au

recunoscut vina, depozițiile lor fiind în contradicție cu toate probele cauzei

penale, or instanța de judecată, nu a luat în considerație caracterul și gradul

prejudiciabil al infracțiunilor săvârșite de Melinic Eduard, Schimbător Sergiu,

Crăciun Veaceslav, Mîra Vasile și Sîrghi Iurie, de faptul că aceștia vina nu și-au

recunoscut-o, de comportamentul lor în timpul și după consumarea

infracțiunii, precum și de faptul că infracțiunile incriminate au fost săvârșite

prin participație sub forma unui grup criminal organizat.

Susține, că instanța de judecată nu a luat în considerație că

art. 2171 alin. (4) Cod penal, prevede și pedeapsă complementară – privarea de

dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un

termen de la 1 la 5 ani, și astfel nu a aplicat-o.

La fel, nu a ținut cont de personalitatea inculpaților care nu sunt implicați

într-o activitate stabilă și utilă societății, iar infracțiunile de care sunt învinuiți,

fac parte din categoria celor deosebit de grave, precum și de faptul că traficul

ilicit de substanțe narcotice și consumul abuziv de droguri este problema

majoră a societății, care și menține tendințele de influență negativă atât asupra

situației infracționale, cât și asupra sănătății publice, din care motiv pedeapsa

aplicată chiar și în urma reîncadrării, este prea blândă.

sentința cu apel, solicitând casarea integrală a acesteia, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care Melnic Eduard să fie achitat.

4.1. Avocatul Tipa Gheorghe în numele inculpatului Melnic Eduard, a

depus cerere de apel suplimentară, solicitând casarea integrală a acesteia,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care Melnic Eduard să fie achitat.

În motivarea apelurilor declarate apărarea a invocat, că nevinovăția

inculpatului Melnic Eduard se confirmă prin declarațiile martorului

Moroz Irina, care a declarat că în ziua reținerii nu l-a văzut pe acesta, iar careva

probe care să demonstreze comiterea infracțiunii de către inculpat, nu există,

9

deoarece asupra acestuia și inclusiv la domiciliul lui, în urma perchezițiilor

efectuate, nu au fost depistate careva substanțe narcotice.

Consideră, că vinovăția nu a fost demonstrată, iar condamnarea

inculpatului este bazată pe presupuneri, fără analiza multilaterală și coerentă a

tuturor probelor, a legăturii între ele, lipsind concluzia instanței referitor la

acceptarea unor probe și respingerea altora.

Susține, că prima instanță nu a cercetat sub toate aspectele probele

invocate de părți, or prin înregistrarea video din 28 mai 2014, cu imaginile din

timpul reținerii lui Melnic Eduard, se probează faptul că Schimbător Sergiu, la

27 mai 2014 nu a procurat stupefiante de la Melnic Eduard, ultimul neavând

atribuție cu comercializarea drogurilor.

Menționează, că prezentarea spre recunoaștere după fotografie, a fost

efectuată cu grave încălcări de procedură, care nu au fost luate în considerație

de către prima instanță, iar stenogramele discuțiilor purtate între

Schimbător Sergiu și Melnic Eduard, nu indică asupra unei activități

infracționale ale inculpatului Melnic Eduard.

Relevă, că inculpatul are loc permanent de trai, în xxxxx, nu are

antecedente penale și este angajat în câmpul muncii, iar fiind căsătorit, are la

întreținere soția și un copil minor.

contestat sentința cu apel, solicitând casarea integrală a acesteia cu rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care Crăciun Veaceslav să fie achitat.

5.1. Avocatul Brînzan Petru în numele inculpatului Crăciun Veaceslav, a

contestat sentința cu apel, solicitând casarea integrală a acesteia cu rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care Crăciun Veaceslav să fie recunoscut nevinovat de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal.

În motivarea apelurilor se menționează, că procesele-verbale și alte acte

procesuale administrate, se referă la legalitatea acțiunilor de anchetă, iar

vinovăția lui Crăciun Veaceslav nu este demonstrată, ultimul nu și-a recunoscut

vina, iar organul de urmărire penală urma să probeze faptul săvârșirii

infracțiunii de către inculpat, circumstanțele, locul, timpul și împrejurările în

care a fost săvârșită infracțiunea.

Totodată se accentuează, că inculpatul nu neagă primirea banilor de la

Semenov Ruslan, însă acești bani aveau o altă destinație, deoarece

Crăciun Veaceslav împreună cu Semenov Ruslan, aveau o afacere comună, iar

banii primiți de la Semenov Ruslan erau pentru realizarea băuturilor spirtoase

„whisky”.

Semenov Ruslan datora lui Crăciun Veaceslav suma de 4000 euro, sumă

care a fost investită pentru procurarea magazinului ce aparține lui

Semenov Ruslan, fapt confirmat și de către martorul Coșcodan Ivan, însă

această sumă fiind restituită în rate, Crăciun Veaceslav nu avea careva dubii că

10

banii pot fi marcați și că este înregistrat.

Faptele declarate de către inculpat în procesul audierii și-au găsit

confirmarea și coroborează cu probele anexate la materialele cauzei, astfel că

în urma cercetării judecătorești, vina inculpatului Crăciun Veaceslav nu s-a

demonstrat, iar faptele dovedite prin intermediul investigatorului sub

acoperire, nu au putere juridică și nu sunt confirmate.

Mai relevă apărarea, că contrar prevederilor art. 136-

138 Cod de procedură penală, agentul sub acoperire nu era o persoană neutră,

aceasta fiind într-o strânsă legătură de prietenie cu Crăciun Veaceslav, care a

urmărit scopul să divulge o altă persoană ca vânzător de droguri pentru a evita

răspunderea penală pentru vânzarea drogurilor, iar potrivit art. 94 pct. 8) Cod

de procedură penală, declarațiile martorului Durbală Eugen nu pot fi admise ca

probe, deoarece sunt dobândite cu încălcarea dispozițiilor Codului de

procedură penală.

Menționează, că lipsește confruntarea dintre inculpatul Crăciun

Veaceslav și martorii acuzării, iar investigatorul sub acoperire Durbală Eugen,

în ședința de judecată nu a fost audiat, deși acesta este unica persoană care

poate afirma sau infirma dacă discuțiile inculpatului se refereau la procurarea-

vânzarea substanțelor narcotice.

Consideră, că instanța de judecată urma să argumenteze admiterea sau

respingerea probelor prezentate de către acuzator sau partea apărării, cu

inidcarea motivelor prin care se demonstrează vinovăția inculpatului, însă

aceasta a admis o eroare gravă de fapt care a afectat soluția – nu au fost

întrunite elementele componenței infracțiunii, faptei juridice i s-a dat o

încadrare juridică greșită, iar acuzatorul nu a prezentat probe care să

demonstreze vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzută de art.

2171 alin. (4) lit. d) Cod penal.

Relevă, că în momentul reținerii, la inculpatul Crăciun Veaceslav nu au

fost depistate substanțe narcotice, iar probele din dosar nu confirmă vinovăția

acestuia în comiterea infracțiunii imputate.

Este de opinia, că declarațiile martorilor care nu reprezintă probe directe

și concludente, nu pot fi puse la baza unei sentințe de condamnare, urmând a fi

apreciate critic, or momentul presupusei transmiteri de către Crăciun

Veaceslav, a substanțelor narcotice, nu se confirmă, iar CD-ul prin care s-a

constatat discuția dintre inculpat și investigatorul sub acoperire, nu este clară

și nu rezultă vânzarea substanțelor narcotice.

sentința cu apel, solicitând casarea integrală a acesteia cu rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care Mîra Vasile să fie recunoscut nevinovat de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal, și a fi recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunii prevăzută de art. 2175 alin. (1) Cod penal.

În motivarea apelului a invocat, că concluziile primei instanțe sunt

11

controversate, fiind admise probele materiale, și acceptate ca fiind veridice cele

verbale depuse de către martorii acuzării, care confirmă că inculpatul

Mîra Vasile era implicat în schema ilicită de vânzare a drogurilor, astfel lipsind

confruntarea dintre inculpat și martorii acuzării, iar investigatorii sub

acoperire Levinte Pavel și Babei Victoria în ședința de judecată nu au fost

audiați, deși instanța de fond prin încheiere le-a asigurat securitatea.

Menționează, că instanța de judecată a admis o eroare gravă de fapt, care

a afectat soluția, deoarece nu au fost întrunite elementele componenței de

infracțiune, iar faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Este de opinia, că fapta inculpatului Mîra Vasile, trebuia recalificată în

baza art. 217 alin. (2) Cod penal, din motiv că ultimul a recunoscut că a procurat,

a păstrat, a transportat și a consumat substanțe narcotice, dar nu a înstrăinat.

Sentința este bazată doar pe probele obținute în urma efectuării

măsurilor speciale de investigații, care nu demonstrează vinovăția inculpatului

și nu cuprinde toate motivele pe care se întemeiază soluția, or în momentul

reținerii, la inculpatul Mîra Vasile nu au fost depistate careva substanțe

narcotice, mijloace financiare provenite din vânzarea drogurilor și nici alte

obiecte interzise, astfel că probele expuse în sentință nu demonstrează vina lui

Mîra Vasile în cele incriminate.

Relevă, că prima instanță a ignorat prevederile art. 101

alin. (5) Cod de procedură penală, în contextul în care din înregistrarea

conținută pe CD-ul cu discuția dintre Mîra Vasile și investigatorii sub acoperire,

nu rezultă vânzarea unor substanțe narcotice, iar probele cercetate în ședința

de judecată, demonstrează nevinovăția inculpatului.

Susține, că sentința este bazată pe o analiză incorectă a stării de fapt și de

drept, nefiind argumentată temeinicia motivelor invocate de către partea

apărării, iar instanța de judecată nu se poate limita la preluarea totală sau

parțială a motivelor expuse de către acuzator în rechizitoriu.

casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care

să-i fie aplicată o pedeapsă penală mai blîndă, din motiv că pedeapsa stabilită

este prea aspră.

În motivarea apelului a invocat, că prima instanță nu a luat în

considerație faptul că a recunoscut vina, are la întreținere doi copii minori și că

starea de sănătate este una precară.

sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri de achitare.

În motivarea apelului a indicat, că nu i-a fost demonstrată vinovăția în

comiterea infracțiunii imputate.

20 noiembrie 2015, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de către

procuror și inculpații Schimbător Sergiu și Sîrghi Iurie, fiind admis apelul

avocatului Popa Ion în numele inculpatului Melnic Eduard, apelul suplimentar

12

declarat de avocatul Tipa Gheorghe în numele inculpatului Melnic Eduard,

apelul avocatului Josan Dumitru în numele inculpatului Crăciun Veaceslav și

apelul avocatului Brînzan Pentru în numele inculpatului Mîra Vasile, cu casarea

sentinței în privința lui Melnic Eduard, Crăciun Veaceslav și Mîra Vasile, și

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

prin care:

- Mîra Vasile a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza

art. 217 alin. (2) Cod penal, la amendă în mărime de 700 unități convenționale

echivalentul a 14000 lei în folosul statului, și în baza art. 2175 alin. (1) Cod

penal, la amendă în mărime de 700 unități convenționale echivalentul a 14000

lei în folosul statului.

Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin

cumul parțial, lui Mîra Vasile i s-a stabilit pedeapsa definitivă sub formă de

amendă în mărime de 1000 unități convenționale echivalentul a 20000 lei în

folosul statului;

- Melnic Eduard și Crăciun Veaceslav au fost achitați din motiv că nu s-a

constatat existența faptei infracțiunii

În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute.

9.1. În motivarea soluției pronunțate instanța de apel a indicat, că prima

instanță a condamnat inculpatul Melinic Eduard în baza art. 44, 2171 alin. (4)

lit. d) Cod penal, inculpatul Crăciun Veaceslav în baza art. 2171 alin. (4)

lit. d) Cod penal, inculpatul Sîrghi Iurie în baza art. 2171 alin. (3) Cod penal,

inculpatul Schimbător Sergiu în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) și 2641 alin. (3)

Cod penal, și inculpatul Mîra Vasile în baza art. 2171 alin. (3) lit. f)

și 2175 alin. (1) Cod penal, și în privința tuturor a exclus semnul calificativ

prevăzut de art. 2171 alin. (4) lit. b) Cod penal, și anume grup criminal

organizat.

În opinia instanței de apel, prima instanță eronat a stabilit circumstanțele

și a calificat nejustificat acțiunile lui Melnic Eduard și Crăciun Veaceslav

recunoscîndu-i vinovați în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4)

lit. d) Cod penal, în timp ce în acțiunile acestora nu s-a constatat existența faptei

infracțiunii incriminate, l-a condamnat pe Mîra Vasile în baza art. 2171 alin. (3)

lit. f) Cod penal, acțiunile căruia urmează să fie reîncadrate în baza art. 217

alin. (2) Cod penal.

Instanța a constatat, că în acțiunile inculpatului Sîrghi Iurie sunt întrunite

elementele infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. f) Cod penal, iar vina

inculpatului Schimbător Sergiu, în comiterea infracțiunii prevăzută de art. 2171

alin. (4) lit. d) și art. 2641 alin. (3) Cod penal, se probează prin probele

administrate la urmărirea penală și cercetate în ședința de judecată în instanța

de apel.

Cu referire la inculpatul Melnic Eduard, instanța de apel a concluzionat

cu privire la achitarea acestuia, din motiv că nu s-a constatat existența faptei

infracțiunii.

13

La fel și în privința inculpatului Crăciun Veaceslav, instanța de apel a

menționat, că acesta urmează a fi achitat, deoarece nu s-a constatat existența

faptei infracțiunii.

procuror, care invocând prevederile art. 427 alin. (1)

pct.6), 10) Cod de procedură penală, a solicitat casarea acesteia, în privința lui

Melnic Eduard, Crăciun Veaceslav, Sîrghi Iurie, Schimbător Sergiu și

Mîra Vasile, cu rejudecarea cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

cu recurs ordinar, solicitând casarea sentinței în partea stabilirii pedepsei, cu

pronunțarea unei noi hotărâri prin care să-i fie aplicată o pedeapsă mai blândă.

16 august 2016, au fost admise recursurile, casată total decizia instanței de apel

cu remiterea cauzei pentru rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet

de judecată.

12.1. În argumentarea soluției pronunțate instanța de recurs a reținut, că

instanța de apel rejudecând cauza potrivit modului stabilit pentru prima

instanță și recalificând acțiunile inculpatului Mîra Vasile, nu a constatat fapta

ca fiind comisă de către acesta și totodată, această eroare instanța a comis-o și

la adoptarea soluției de achitare în privința lui Melinic Eduard și

Crăciun Veaceslav, iar omisiunea instanței de apel duce la încălcarea

prevederilor art. 394 alin. (1) pct. 1) și alin. (3) pct. 1) Cod de procedură penală.

Instanța de recurs a remarcat, că instanța de apel dispunând achitarea lui

Melinic Eduard și Crăciun Veaceslav în dispozitivul deciziei nu a indicat în baza

cărui articol a fost înaintată învinuirea, în contextul în care conform art. 396

alin. (2) Cod de procedură penală, dispozitivul sentinței de achitare trebuie să

cuprindă dispoziția de achitare a inculpatului și motivul pe care se întemeiază

achitarea.

Cu referire la respingerea apelurilor procurorului și a inculpaților

Schimbător Sergiu și Sîrghi Iurie, și admiterea apelurilor avocaților în numele

inculpaților Melnic Eduard, Crăciun Veaceslav și Mîra Vasile, instanța de recurs

a evidențiat că partea descriptivă a deciziei trebuia să cuprindă analiza

probelor pe care s-a bazat instanța pronunțând hotărârea respectivă, să indice

din ce motive ele urmau a fi reapreciate, admise ori respinse ca probe.

Instanța de recurs a mai reținut, că instanța de apel modificând

învinuirea în privința lui Mîra Vasile și recalificând acțiunile acestuia în baza

art. 217 alin. (2) și art. 2175 alin. (1) Cod penal, nu a invocat circumstanțele care

au stat la baza recalificării, soluția fiind întemeiată doar prin descrierea

probelor, iar respingând apelul procurorului și a inculpaților Schimbător Sergiu

și Sîrghi Iurie, nu a oferit careva motivare care ar sta la baza concluziei sale și

nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel.

În opinia instanței de recurs, motivarea instanței de apel întru achitarea

14

lui Melnic Eduard și Crăciun Veaceslav este una abstractă și nemotivată,

deoarece la baza concluziei în această parte a deciziei au fost puse doar

declarațiile inculpaților, fiind apreciate critic declarațiile martorilor și celelalte

probe ale cauzei penale, pe când în privința lui Schimbător Sergiu și Sîrghi Iurie,

au fost puse aceleași probe întru condamnarea acestora, astfel reieșind o

contrazicere a propriei păreri din partea instanței de apel.

De asemenea, a subliniat instanța de recurs, că prin decizia recurată la

examinarea cauzei instanța de apel fără a face o apreciere determinată și

detaliată a probelor administrate în cauza penală, a ajuns apriori la concluzia

adoptată, deși procurorul potrivit apelului și reieșind din probele acumulate în

cadrul urmării penale și cercetate în cadrul actului de judecată, a redat situația

de fapt conform prevederilor art. 252 și 254 alin. (1) Cod de procedură penală,

la care instanța de apel nu s-a expus sau s-a expus confuz.

Instanța de recurs a conchis, că motivarea soluției pronunțate de instanța

de judecată constituie o îndatorire care înlătură orice aspect discreționar în

realizarea justiției, acordând părților din proces posibilitatea să-și formeze

convingerea cu privire la legalitatea și temeinicia soluției adoptate, iar

instanțelor de recurs elementele necesare pentru exercitarea controlului

judecătoresc.

07 decembrie 2018, au fost admise apelurile declarate de procuror, de către

avocatul Popa Ion și de către avocatul Tipa Gheorghe în numele inculpatului

Melnic Eduard, de către avocatul Josan Dumitru și de către avocatul

Brînzan Petru în numele inculpatului Crăciun Veaceslav, de către avocatul

Brînzan Petru în numele inculpatului Mîra Vasile și de către inculpații

Schimbător Sergiu și Sîrghi Iurie, casată parțial în latura penală, inclusiv și din

oficiu în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, sentința primei

instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care:

- procesul penal pornit în baza art. 2175 alin. (1) Cod penal, în privința lui

Mîra Vasile, a fost încetat și inculpatul a fost liberat de răspundere penală în

baza art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal, în legătură cu expirarea termenului de

prescripție de tragere la răspundere penală;

- lui Mîra Vasile, recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal, i s-a stabilit pedeapsa cu închisoare pe un

termen 3 (trei) ani, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea

de dreptul de a ocupa funcții și activități legate de circulația substanțelor

narcotice și psihotrope pe un termen de 4 (patru) ani;

- procesul penal pornit în baza art. 2641 alin. (3) Cod penal, în privința lui

Schimbător Sergiu, a fost încetat și inculpatul a fost liberat de răspundere

penală în baza art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal, în legătură cu expirarea

termenului de prescripție de tragere la răspundere penală;

- lui Schimbător Sergiu, recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, i s-a stabilit pedeapsa cu

15

închisoare pe un termen de 13 (treisprezece) ani, cu executarea în penitenciar

de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și activități legate de

circulația substanțelor narcotice și psihotrope pe un termen de 4 (patru) ani;

- în baza art. 85 Cod penal, pentru cumul de sentințe, la pedeapsa stabilită

i s-a adăugat parțial partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința

Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 18 mai 2012 și i s-a stabilit lui

Schimbător Sergiu, pedeapsa definitivă cu închisoare pe un termen de 14

(paisprezece) ani, cu executarea în penitenciar de tip închis, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții și activități legate de circulația substanțelor narcotice

și psihotrope pe un termen de 4 (patru) ani.

În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute.

13.1. În motivarea soluției pronunțate instanța de apel a indicat, că prima

instanță corect a conchis că inculpatul Melnic Eduard este vinovat de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 44, 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, inculpatul

Crăciun Veaceslav este vinovat de comiterea infracțiunii prevazute de art. 2171

alin. (4) lit. d) Cod penal, inculpatul Sîrghi Iurie este vinovat de comiterea

infracțiunii prevazute de art. 2171 alin. (3) Cod penal, inculpatul

Schimbător Sergiu este vinovat de comiterea infracțiunilor prevazute de

art. 2171 alin. (4) lit. d) și 2641 alin. (3) Cod penal, iar inculpatul Mîra Vasile este

vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 217 alin. (3) lit. f) și 2175

alin. (1) Cod penal.

Instanța de apel a menționat, că în privința tuturor inculpaților, prima

instanță a exclus semnul calificativ prevăzut de art. 2171 alin. (4) lit. b) Cod

penal – comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 Cod penal de către un grup

criminal organizat, și verificând argumentele primei instanțe, precum și

audiind suplimentar inculpații în ședința din cadrul judecării apelurilor,

instanța de apel a indicat că nu au fost identificate criteriile care să definească

grupul criminal, criterii prevăzute de art. 46 Cod penal, deoarece între inculpați

nu a fost constatată о reuniune stabilă de persoane, care s-au organizat în

prealabil pentru a comite una sau mai multe infracțiuni.

Instanța de apel a reținut, că deși inculpatul Sîrghi Iurie nu și-a

recunoscut vina, vinovăția acestuia în privința comiterii infracțiunii prevăzute

de art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal este demonstrată prin probele administrate

la urmărirea penală și cercetate în ședința de judecată, și anume declarațiile

martorilor Mîrleanu Roman, Miron Alexandru, Barbă-Scumpă Igor,

Dimineață Vitalie și Savca Alexandru, precum și procesul-verbal de

consemnare a măsurilor speciale de investigații din 18 februarie 2014;

ordonanța procurorului mun. Chișinău din 18 februarie 2014; ordonanța de

ridicare din 17 februarie 2014; procesul-verbal de ridicare din 17 februarie

2014; raportul de expertiză nr. 2331 din 14 martie 2014; procesul-verbal

privind instalarea mijloacelor tehnice moderne și controlul transmiterii banilor

din 17 februarie 2014; procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de

investigații din 25 martie 2014; ordonanța procurorului mun. Chișinău din

16

25 martie 2014; raportul de expertiză nr. 3275 din 10 aprilie 2014;

procesul-verbal privind instalarea mijloacelor tehnice moderne și controlul

transmiterii banilor din 24 martie 2014; proces-verbal de reținere a lui

Sîrghi Iurie din 24 martie 2014; ordonanța de ridicare din 24 martie 2014;

procesul-verbal de ridicare din 24 martie 2014 și raportul de expertiză

nr. 3277 din 10 aprilie 2014.

Astfel, instanța de apel a conchis, că probele cercetate demonstrează vina

inculpatului Sîrghi Iurie în privința comiterii infracțiunii prevăzute de art. 2171

alin. (3) lit. f) Cod penal, adică distribuirea substanțelor narcotice săvârșită în

scop de înstrăinare în proporții mari, iar semnele calificative imputate în

rechizitoriu – „săvârșită de un grup criminal” și în „proporții deosebit de mari”,

care sunt prevăzute la art. 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal, nu și-au găsit

confirmare.

Cu referire la inculpatul Mîra Vasile, instanța de apel a considerat, că

acțiunile acestuia se încadrează juridic în baza art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal,

adică distribuirea substanțelor narcotice săvârșită în scop de înstrăinare în

proporții mari, iar semnele calificative imputate în rechizitoriu – „săvârșită de

un grup criminal” și în „proporții deosebit de mari”, care sunt prevăzute la

art. 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal, nu și-au găsit confirmare, astfel indicând,

că prima instanță corect a concluzionat că inculpatul Mîra Vasile a comis

infracțiunea prevăzută de art. 2175 alin. (1) Cod penal, după semnele

calificative „consumul ilegal de substanțe narcotice, săvârșit pe teritoriul

penitenciarului”.

Instanța a menționat, că deși inculpatul Mîra Vasile și-a recunoscut vina

în privința comiterii infracțiunii de consum ilegal de substanțe narcotice și nu

și-a recunoscut vina în privința comiterii infracțiunii de circulație ilegală a

substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, vinovăția acestuia este

demonstrată prin ansamblul de probe administrate la etapa urmăririi penale și

cercetate în ședința de judecată, precum sunt declarațiile martorilor

Mîrleanu Roman, Dimineață Vitalie și Savca Alexandru, precum și

procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din

03 decembrie 2013; procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de

investigații din 03 decembrie 2013; încheierea judecătorului de instrucție al

Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 03 decembrie 2013; raportul de

expertiză nr. 8308 din 04 decembrie 2013; procesul-verbal privind instalarea

mijloacelor tehnice moderne și controlul transmiterii banilor din

02 decembrie 2013; ordonanța de ridicare din 02 decembrie 2013; DVD-R, 8x,

4,7 GB – 120 min, marca Estelle cu inscripția „Akiziție Mîra Vasile”;

procesul-verbal al examinării medicale de constatare a faptului de consumare

a alcoolului, stării de ebrietate și naturii nr. 2211 din 28 mai 2014 și

procesul-verbal de reținere din 24 aprilie 2014.

Instanța de apel a conchis că prin probele menționate, se confirmă vina

inculpatului Mîra Vasile în privința comiterii infracțiunii prevăzute de art. 2171

17

alin. (3) lit. f) Cod penal – distribuirea substanțelor narcotice săvârșită în scop

de înstrăinare în proporții mari, precum și în comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 2175 alin. (1) Cod penal – consumul ilegal de substanțe narcotice,

săvârșit pe teritoriul penitenciarului, iar semnele calificative imputate în

rechizitoriu – „săvârșită de un grup criminal” și „în proporții deosebit de mari”,

care sunt prevăzute la art. 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal, nu și-au gasit

confirmare.

În opinia instanței de apel, declarațiile martorului Miron Denis, date în

ședința de judecată a primei instanțe și verificate de către instanța de apel,

conform cărora acesta nu-i cunoaște pe Schimbător Sergiu, Crăciun Veaceslav,

Mîra Vasile și Melnic Eduard, nu sunt relevante și nu prezintă valoare probantă

pentru prezenta cauză.

În privința inculpatului Crăciun Veaceslav, care fiind audiat în cadrul

instanței de apel și-a susținut declarațiile date în prima instanță, instanța de

apel a considerat, că acțiunile acestuia se încadrează juridic în baza art. 2171

alin. (4) lit. d) Cod penal – procurarea, păstrarea substanțelor narcotice

săvârșită în scop de înstrăinare, precum și înstrăinarea ilegală a substanțelor

narcotice a căror circulație în scopuri medicinale este interzisă, săvârșite în

proporții deosebit de mari.

Astfel, instanța de apel a reținut, că deși inculpatul Crăciun Veaceslav nu

și-a recunoscut vina în privința comiterii infracțiunii de circulație ilegală a

substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, vinovăția acestuia în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, a fost demonstrată

prin ansamblul de probe administrate la etapa urmăririi penale și cercetate în

ședința de judecată, și anume declarațiile martorilor Mîrleanu Roman,

Bădilă Ion, Barbă-Scumpă Igor, Dimineață Vitalie și Savca Alexandru, precum și

procesul-verbal de audiere a martorului cu date cifrate din 02 aprilie 2014;

procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din

03 aprilie 2014; ordonanța procurorului mun. Chișinău din 03 aprilie 2014;

ordonanța de ridicare din 02 aprilie 2014; procesul-verbal de ridicare din

02 aprilie 2014; raportul de expertiză nr. 3276 din 09 aprilie 2014;

proces-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 06 aprilie

2014; ordonanța procurorului mun. Chișinău din 06 aprilie 2014;

procesul-verbal privind instalarea mijloacelor tehnice moderne și controlul

transmiterii banilor din 05 aprilie 2014; procesul-verbal de consemnare a

măsurilor speciale de investigații din 06 aprilie 2014; încheierea judecătorului

de instrucție din cadrul Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 06 aprilie 2014;

procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din

16 aprilie 2014; stenograma discuției între investigatorul sub acoperire

Durbală Eugen cu Crăciun Veaceslav; încheierea judecătorului de instrucție din

cadrul Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 17 aprilie 2014; procesul-verbal

de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 15 aprilie 2014;

procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din

18

16 aprilie 2014; procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de

investigații din 24 aprilie 2014; încheierea judecătorului de instrucție din

cadrul Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 24 aprilie 2014; procesul-verbal

privind instalarea mijloacelor tehnice moderne și controlul transmiterii banilor

din 23 aprilie 2014; ordonanța de ridicare din 23 aprilie 2014; procesul-verbal

de ridicare din 23 aprilie 2014; raportul de expertiză nr. 4165 din 12 mai 2014;

stenograma discuției între investigatorul sub acoperire Durbală Eugen cu

Crăciun Veaceslav în timpul efectuării achiziției de control din 24 aprilie 2014;

planșă fotografică; procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de

investigații din 25 aprilie 2014; procesul-verbal de percheziție din 24 aprilie

2014; procesul-verbal de percheziție corporală din 24 aprilie 2014;

procesul-verbal de reținere din 24 aprilie 2014; procesul-verbal de cercetare la

fața locului din 24 aprilie 2014; raportul de expertiză nr. 4168 din 13 mai 2014,

și încheierea judecătorului de instrucție din cadrul Judecătoriei Centru,

mun. Chișinău din 25 aprilie 2014.

Cu referire la declarațiile martorului Miron Denis date în ședința de

judecată și verificate de către instanța de apel, conform cărora, acesta nu-i

cunoaște pe Schimbător Sergiu, Mîra Vasile și Melnic Eduard, precum și

declarațiile martorului Coșcodan Ivan, verificate de către instanța de apel,

conform cărora, dintre toți inculpații îl cunoaște doar pe Valeriu, relațiile dintre

ei fiind tovărășești, instanța de apel a menționat că acestea nu au nici о valoare

probantă, deoarece nu relatează informație relevantă pentru circumstanțele

cauzei.

Instanța de apel a considerat neîntemeiate argumentele inculpatului

Crăciun Veaceslav precum că achizițiile de control au fost simulate de către

investigatorul sub acoperire Durbală Eugen, din motiv că această versiune nu

s-a confirmat prin probe relevante, și a conchis că probele cercetate confirmă

cu certitudine că inculpatul Crăciun Veaceslav a comis infracțiunea prevăzută

de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal –procurarea, păstrarea substanțelor

narcotice săvârșită în scop de înstrăinare, precum și înstrăinarea ilegală a

substanțelor narcotice a căror circulație în scopuri medicinale este interzisă,

săvârșite în proporții deosebit de mari.

Referitor la inculpatul Schimbător Sergiu, instanța de apel a menționat,

că fiind audiat în cadrul instanței de apel, acesta și-a susținut declarațiile date

în prima instanță, și astfel a considerat, că acțiunile acestuia se încadrează

juridic în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal – distribuirea substanțelor

narcotice săvârșită în scop de înstrăinare în proporții deosebit de mari.

La fel, instanța a reținut, că inculpatul Schimbător Sergiu a comis și

infracțiunea prevăzută de art. 2641 alin. (3) Cod penal – refuzul conducătorului

mijlocului de transport de la recoltarea probelor biologice în cadrul examenului

medical.

Astfel, instanța de apel a constatat, că vinovăția inculpatului

Schimbător Sergiu s-a fost demonstrat prin ansamblul de probe administrate la

19

etapa urmăririi penale și cercetate în ședința de judecată, și anume prin

declarațiile martorilor Mîrleanu Roman, Bădilă Ion, Barbă-Scumpă Igor,

Moroz Irina, Dimineață Vitalie și Savca Alexandru, precum și procesul-verbal

de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 05 iunie 2014;

stenograma discuției dintre Schimbător Serghei (373542349) cu persoane

necunoscute; încheierea judecătorului de instrucție din cadrul Judecătoriei

Centru, mun. Chișinău din 05 iunie 2014; procesul-verbal de audiere a

bănuitului din 22 mai 2014; procesul-verbal de consemnare a măsurilor

speciale de investigații din 23 mai 2014; ordonanța procurorului mun. Chișinău

din 23 mai 2014; ordonanța de ridicare din 23 mai 2014; procesul-verbal de

ridicare din 23 mai 2014; raportul de expertiză nr. 4460 din 03 iunie 2014;

procesul-verbal privind instalarea mijloacelor tehnice moderne și controlul

transmiterii banilor din 23 mai 2014; procesul-verbal de consemnare a

măsurilor speciale de investigații din 23 mai 2014; procesul-verbal de

consemnare a măsurilor speciale de investigații din 05 iunie 2014; încheierea

judecătorului de instrucție din cadrul Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din

24 mai 2014; stenograma înregistrării video între investigatorul sub acoperire

Ivanov Sergiu și Schimbător Sergiu; procesul-verbal de percheziție corporală

din 27 mai 2014; raportul de expertiză nr. 4520 din 29 mai 2014;

procesul-verbal de percheziție din 27 mai 2014; raportul de expertiză nr. 4468

din 29 mai 2014; procesul-verbal de reținere din 27 mai 2014.

Instanța a conchis că prin cumulul probelor menționate, se confirmă vina

inculpatului Schimbător Sergiu în privința comiterii infracțiunilor prevăzute de

art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal – distribuirea substanțelor narcotice

săvârșită în scop de înstrăinare în proporții deosebit de mari, și de art. 2641

alin. (3) Cod penal – refuzul conducătorului mijlocului de transport de la

recoltarea probelor biologice în cadrul examenului medical, apreciind ca fiind

irelevante declarațiile martorului Miron Denis, care a declarat în ședința de

judecată a primei instanțe, că nu-i cunoaște pe Schimbător Sergiu,

Crăciun Veaceslav și Melnic Eduard.

Cu referire la inculpatul Melnic Eduard, instanța de apel a menționat, că

fiind audiat în cadrul instanței de apel, acesta și-a susținut declarațiile date în

prima instanță, unde vina nu și-a recunoscut-o.

În opinia instanței de apel, prima instanță corect a concluzionat, că

acuzatorul a încadrat eronat acțiunile lui Melnic Eduard în baza art. 2171

alin. (4) lit. b) și d) Cod penal, și reîncadrând corect acțiunile acestuia în baza

art. 44, 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, circumstanțe constatate în rezultatul

verificării probelor administrate și anexate la dosarul cauzei penale, și anume

declarațiile martorilor Mîrleanu Roman, Bădilă Ion, Barbă-Scumpă Igor,

Moroz Irina, Dimineață Vitalie și Savca Alexandru, precum și procesul-verbal

de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 05 iunie 2014;

stenograma discuției între Schimbător Sergiu (573542549) cu Melnic Eduard

(37368297092) și alte persoane necunoscute; încheierea judecătorului de

20

instrucție din cadrul Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 05 iunie 2014;

stenograma discuției între Melnic Eduard (37368297092) cu

Schimbător Sergiu (573542549) și altă persoană necunoscută; procesul-verbal

de recunoaștere a persoanei după fotografie din 27 mai 2014; procesul-verbal

de percheziție din 28 mai 2014; procesul-verbal de reținere din 28 mai 2014;

încheierea judecătorului de instrucție din cadrul Judecătoriei Centru,

mun. Chișinău din 28 mai 2014; procesul-verbal de percheziție corporală din

27 mai 2014; raportul de expertiză nr. 4520 din 29 mai 2014; procesul-verbal

de percheziție din 27 mai 2014; unitate de memorie de tip „flash”; copia

certificatului de înregistrare SRL „Teraniscom” din 14 septembrie 2012; copia

extrasului din Registrul de Stat al persoanelor juridice nr. 23580 din

28 februarie 2014 și confirmarea nr. 1911 din 17 iunie 2015.

Astfel, instanța de apel a indicat, că probele cercetate, demonstrează vina

inculpatului Melnic Eduard în privința comiterii infracțiunii prevăzute de

art. 44, 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal – procurarea, păstrarea substanțelor

narcotice săvârșite în scop de înstrăinare, precum și înstrăinarea ilegală a

substanțelor narcotice a căror circulație în scopuri medicinale este interzisă,

săvârșită de două sau mai multe persoane, în proporții deosebit de mari,

totodată prima instanță concluzionând corect, că semnul calificativ imputat în

rechizitoriu – săvârșite de un grup criminal, care este prevăzut la art. 2171

alin. (4) lit. d) Cod penal, nu și-a găsit confirmare.

Referitor la argumentul apărării precum că inculpatul Melnic Eduard este

administrator al SRL „Teraniscom”, care deține 50 de oi, instanța de apel a

conchis că acest fapt nu demonstrează versiunea inculpatului Melnic Eduard

precum că Schimbător Sergiu venea la el pentru a procura brânză de oi, dar

confirmă faptul că inculpații vorbeau cifrat când se înțelegeau referitor la

procurarea drogurilor, fapt confirmat de martorul Moroz Irina și de bancnota

luată la evidență, provenită dintr-o achiziție controlată, efectuată anterior de la

Schimbător Sergiu, iar în momentul când Schimbător Sergiu a fost reținut,

acesta venea cu droguri de la Melnic Eduard, și totodată, în automobilul

acestuia, unde au fost depistate drogurile, nu a fost găsită brânza, or apărarea

nu a prezentat probe că societatea comercială menționată, comercializează

brânză de oi.

Instanța de apel a considerat neîntemeiat argumentul apărării precum că

Melnic Eduard nu s-a întâlnit cu Schimbător Sergiu la 27 mai 2014, și că apariția

banilor la Melnic Eduard rezultați din achiziția de control de la

Schimbător Sergiu ar fi generată de faptul că banii probabil i-au fost înmânați

copilului său la ziua de naștere care a avut loc anterior percheziției sau că i-a

primit ca urmare a reparației automobilului lui Schimbător Sergiu, or acest fapt

a fost combătut prin interceptările telefonice și declarațiile martorului

Moroz Irina date in ședința de judecată a primei instanțe.

La fel instanța de apel a indicat, că nu a avut loc provocarea la comiterea

infracțiunilor, deoarece inculpații nu au fost determinați de către agenții sub

21

acoperire să comită infracțiunile și ultimii au devenit investigatori sub

acoperire doar după ce au fost documentați că achiziționează droguri de la

inculpați.

Cu referire la pedepsele penale care au fost aplicate inculpaților, instanța

de apel a considerat că prima instanță a individualizat corect pedepsele

stabilite acestora, respectând prevederile art. 75-78 Cod penal, aplicându-le

sancțiuni penale legitime și echitabile.

Instanța a conchis despre necesitatea de a interveni în sentința primei

instanțe în partea stabilirii pedepsei incupaților Mîra Vasile și

Schimbător Sergiu, deoarece de la comiterea infracțiunilor a trecut о perioadă

mare de timp, iar perioada atragerii la răspundere pentru unele fapte penale

fiind deja prescrisă.

Astfel, în privința inculpatului Mîra Vasile, instanța de apel a reținut că

acesta are un copil mic la întreținere, și-a recunoscut vina în privința unei

infracțiuni din cele două comise, și se caracterizează pozitiv, menționând că a

comis infracțiunea prevăzută de art. 2175 alin. (1) Cod penal, la 28 mai 2014,

care la data respectivă se pedepsea cu amendă în mărime de la 400 la 700 de

unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la

180 la 240 de ore, aceasta fiind о infracțiune ușoară, iar conform art. 60 alin. (1)

lit. a) Cod penal, persoana se liberează de răspundere penală dacă din ziua

săvârșirii infracțiunii au expirat 2 ani de la săvârșirea unei infracțiuni ușoare.

Prin urmare, din considerentul că de la comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 2175 alin. (1) Cod penal, a trecut о perioadă de aproximativ 4 ani și

jumătate, instanța de apel a conchis de a înceta procesul penal pornit în baza

art. 2175 alin. (1) Cod penal, în privința lui Mîra Vasile, liberându-l de

răspundere penală în baza art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal, în legătură cu

expirarea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală.

Instanța de apel a conchis, că deoarece au dispărut temeiurile legale de

a-l atrage pe inculpatul Mîra Vasile la răspunedere penală pentru concurs de

infracțiuni, a-i stabili acestuia pedeapsa pentru comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal.

Această infracțiune a fost comisă la 02 decembrie 2013, iar la data

respectivă pentru comiterea acesteia, era prevăzută pedeapsa cu închisoare de

la 3 la 7 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita

о anumită activitate pe un termen de la 3 la 5 ani.

Instanța de apel a reținut, că deoarece s-a demonstrat cu certitudine că

inculpatul Mîra Vasile este vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal, lui Mîra Vasile, i s-a stabilit pedeapsa cu

închisoare pe un termen de 3 ani, în penitenciar de tip semiînchis cu privarea

de dreptul de a ocupa funcții și activități legate de circulația substanțelor

narcotice și psihotrope pe un termen de 4 ani.

În privința inculpatului Schimbător Sergiu, instanța a menționat, că

infracțiunea prevăzută de art. 2641 alin. (3) Cod penal, a fost comisă de către

22

inculpat la data de 27 mai 2014, iar la data respectivă această infracțiune se

pedepsea cu amendă în mărime de la 550 la 650 unități convenționale sau cu

muncă neremunerată în folosul comunității de la 200 la 240 de ore, în ambele

cazuri cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen

de la 3 la 5 ani.

La fel aceasta este о infracțiune ușoară, iar conform art. 60 alin. (1)

lit. a) Cod penal, persoana se liberează de răspundere penală dacă din ziua

săvârșirii infracțiunii au expirat 2 ani de la săvârșirea unei infracțiuni ușoare,

în acest sens instanța de apel a conchis de a înceta procesul penal pornit în baza

art. 2641 alin. (3) Cod penal, în privința lui Schimbător Sergiu, în legătură cu

expirarea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală.

Instanța de apel a conchis, că deoarece au dispărut temeiurile legale de

a-l atrage pe inculpatul Schimbător Sergiu la răspunedere penală pentru

concurs de infracțiuni, și ținând cont de faptul că inculpatul și-a recunoscut

parțial vina, cu excepția agravantei „săvârșită de un grup criminal organizat”,

i-a stabilit inculpatului Schimbător Sergiu pedeapsa pentru comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, care pentru

comiterea acesteia în perioada 22 mai 2014 – 27 mai 2014, era prevăzută

pedeapsa cu închisoare de la 7 la 15 ani cu privarea de dreptul de a ocupa

anumite funcții sau de a exercita о anumită activitate pe un termen de la 2 la 5

ani.

Din considerentele enunțate instanța de apel a conchis, că lui

Schimbător Sergiu, recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, i se stabilește pedeapsa cu închisoare pe un

termen de 13 ani, în penitenciar de tip închis cu privarea de dreptul de a ocupa

funcții și activități legate de circulația substanțelor narcotice și psihotrope pe

un termen de 4 ani, iar în baza art. 85 Cod penal, pentru cumul de sentințe la

pedeapsa stabilită i s-a adăugat parțial partea neexecutată a pedepsei stabilite

prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 18 mai 2012, astfel

stabilindu-i definitiv pedeapsa cu închisoare pe un termen de 14 ani, în

penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și activități

legate de circulația substanțelor narcotice și psihotrope pe un termen de 4 ani.

pct. 6), 12) Cod deprocedură penală, solicitând casarea deciziei instanței de

apel și remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

În argumentarea recursului acuzatorul de stat menționează, că motivarea

soluției instanței de apel contrazice dispozitivul hotărârii, acesta fiind expus

neclar, deoarece în partea descriptivă a deciziei, instanța a constatat faptul

comiterii de către inculpatul Schimbător Sergiu a punerii în circulație ilegală a

substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, indicând că inculpatul de comun

acord și prin înțelegere prealabilă cu Melnic Eduard care este membru al

grupării criminale, iar în partea dispozitivă a deciziei, instanța a reținut о altă

situație, contrară argumentelor invocate, indicând că acțiunile inculpaților nu

23

întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 2171

alin. (4) lit. b) și d) Cod penal, dar al infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4)

lit. d) Cod penal, excluzând agravanta grup criminal organizat, ca fiind

formulată abstract de către procuror.

Consideră acuzatorul de stat că instanța de apel neîntemeiat a menținut

soluția de reîncadrare a acțiunilor inculpatului de la art. 2171 alin. (4)

lit. b), d) Cod penal, potrivit învinuirii formulate în rechizitoriu, la art. 2171

alin. (4) lit. d) Cod penal, deoarece verificând cauza sub aspectul calificării

infracțiunii, urma să raporteze situația de fapt constatată la fiecare din

elementele constitutive ale infracțiunii imputate inculpaților Melnic Eduard,

Crăciun Veaceslav, Sîrghi Iurie, Schimbător Sergiu și Mîra Vasile.

Susține că potrivit probelor administrate și examinate în ședințele de

judecată, au fost stabilite elementele obligatorii ale grupului criminal organizat,

din care motiv acțiunile inculpaților Melnic Eduard, Crăciun Veaceslav,

Sîrghi Iurie, Schimbător Sergiu și Mîra Vasile au fost încadrate de către

acuzatorul de stat în baza art. 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal.

Intenția comună și stabilă a inculpaților de a înstrăina substanțe

narcotice rezultă din măsurile speciale de investigație, precum și urmărirea

vizuală, înregistrarea de imagini și convorbiri, interceptarea convorbirilor

telefonice, conform cărora, s-a constatat înțelegerea inculpaților privind

înstrăinarea substanțelor narcotice, precum și legătura dintre aceștia, cu

stenografiile anexate, iar faptul că substanța narcotică – heroina, nu este

produsă pe teritoriul Republicii Moldova, fiind importată prin contrabandă din

alte țări, se probează intenția unei grupări criminale de persoane, care au о

intenție unică de a importa ilegal droguri – heroina, în scopul realizării acestora

pe teritoriul Republicii Moldova, grupare care se caracterizează prin stabilitate

și scop de a obține profit de pe urma înstrăinării drogurilor, în cadrul căreia

sunt divizate acțiunile ilegale ale fiecărui membru, transportator, realizator,

etc.

Susține, că reieșind din actul de învinuire și din suportul probator

administrat, se constată rolul activ al fiecărui membru din grupul criminal

organizat, iar acțiunile inculpaților fiind îndreptate în vederea punerii în

circulație ilegală a substanțelor narcotice, în scop de înstrăinare.

Menționează acuzatorul de stat, că formulările generale și abstracte

invocate în decizia recurată, fac dovada încălcării de către instanța de apel a

prevederilor art. 414 Cod de procedură penală, deoarece instanța de apel nu

s-a expus asupra chestiunilor de fapt importante la soluționarea cauzei, din

care motiv s-a format о stare de incertitudine și neclaritate cu privire la soluția

adoptată.

Consideră acuzatorul, că la adoptarea deciziei de menținere a soluției de

reîncadrare a acțiunilor inculpaților de la art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal,

la art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, instanța de apel a repetat eroarea de drept

admisă de către prima instanță și nu a făcut o apreciere justă suportului

24

probator prezentat de către acuzare.

temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală, contestă

decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea acesteia cu

dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel.

În argumentarea recursului menționează, că în dispozitivul deciziei, deși

instanța de apel a indicat că admite cererile de apel declarate de către avocatul

Popa Ion și Tipa Gheorghe în numele inculpatului Melnic Eduard, în motivarea

deciziei, instanța nu s-a expus în nici un mod referitor la admiterea cererii de

apel, în contextul în care aceștia au solicitat achitarea lui Melnic Eduard.

Relevă, că nesoluționarea cererilor de apel în mod legal, constituie o

încălcare a dreptului inculpatului Melnic Eduard, garantat de art. 410

alin. (1) Cod de procedură penală, și anume că instanța de apel, soluționând

cauza, nu poate crea o situație mai gravă pentru persoana care a declarat apel.

În opinia apărării, prin admiterea arbitrară a cererilor de apel și

ignorarea argumentelor invocate în apel, rezultă că inculpatul nu s-a făcut auzit,

sau că instanța de apel a luat o poziție părtinitoare acuzării, încălcând principiul

egalității armelor și principiul liberului acces la justiție.

Menționează, că atât prima instanță, cât și instanța de apel, neîntemeiat

au concluzionat că Melnic Eduard a comis infracțiunea de care a fost recunoscut

vinovat.

La fel, instanța de apel nu a luat în considerație și nici nu a examinat

argumentele expuse în apel, deoarece acestea nu se regăsesc în decizie, iar atât

prima instanță, precum și instanța de apel, nu au cercetat sub toate aspectele

probele invocate și nu a dat o apreciere corectă circumstanțelor cauzei.

Susține, că atât prima instanță, cât și instanța de apel nu au examinat și

combătut argumentul potrivit căruia inculpatul Melnic Eduard și

Schimbător Sergiu au avut întâlniri anterior, care au fost cu scopul reparației

automobilului sau pescuitul în comun, acestea neavând tangență cu

comercializarea drogurilor.

Nu au fost argumentate circumstanțele în care se pretinde că

Melnic Eduard a primit bancnota cu nominalul 100 lei, de la SchimbătorSergiu,

care a fost depistată și ridicată de la acesta, or în urma percheziției efectuate la

domiciliul inculpatului Melnic Eduard, nu au fost depistate careva obiecte

ilegale sau substanțe cu circuit special, fapt ce se confirmă prin procesul-verbal

de percheziție și procesul-verbal de percheziție corporală.

Instanțele de fond, nu au luat în considerație că în timpul audierii

martorului Moroz Irina, cât și la efectuarea altor acțiuni de urmărire penală,

aceasta se afla în stare de ebrietate narcotică, din care motiv putea fi ușor

influențată ca să declare mărturii false, contrar intereselor inculpatului

Melnic Eduard.

Totodată și prezentarea spre recunoaștere după fotografie, a fost

efectuată cu grave încălcări de procedură, în conformitate cu art. 116 Cod de

25

procedură penală.

Consideră apărarea, că instanța de judecată urma să aprecieze critic și

stenogramele anexate de către acuzatorul de stat, în contextul în care

stenogramele discuțiilor dintre Schimbător Sergiu și Melnic Eduard, nu conțin

careva indicii la pretinsa activitate infracțională a inculpatului Melnic Eduard,

or acuzarea nu a prezentat careva probe concludente și pertinente, care să

demonstreze faptul că convorbirile purtate au un caracter ascuns.

Mai relevă apărarea, că prin declarațiile martorilor Mîrleanu Roman,

Bădilă Ion, Barbă-Scumpă Igor, Dimineață Vitalie și Savca Alexandru, s-a

constatat faptul că inculpatul Melnic Eduard, purta discuții despre vânzarea

brânzei de oi, ceea ce se confirmă prin certificatul SRL „Teraniscom” din

14 septembrie 2012, extrasul din Registrul de stat al persoanelor juridice

nr. 23580 din 28 februarie 2014 și confirmarea nr. 1911 din 17 iunie 2015, prin

care se atestă că Melnic Eduard deține o turmă de oi de 50 capete, or

colaboratorii secției nr. 2, Direcția nr.4, secția antidrog, în lipsa unui temei

faptic, au invocat despre convorbiri camuflate purtate între inculpații

Schimbător Sergiu și Melnic Eduard, din care motiv declarațiile acestora nu pot

sta la baza condamnării lui Melnic Eduard.

În acest sens evidențiază, că prin decizia Curții Supreme de Justiție din

16 august 2016, instanța de recurs a subliniat faptul că Melnic Eduard

întemeiat a fost achitat, însă instanța de apel, nu s-a expus asupra tuturor

argumentelor din cererile de apel depuse în numele acestuia, precum și din

considerentul că instanța insuficient și-a argumentat poziția, astfel fiind comise

erori de procedură, și nu de fapt, din care motiv a dispus casarea deciziei din

20 decembrie 2015 cu trimiterea cauzei la rejudecare.

Remarcă apărarea, că la examinarea repetată a apelurilor avocaților în

numele inculpatului Melnic Eduard, instanța de apel a ignorat circumstanțele

stabilite de către instanța de recurs, care erau obligatorii pentru aceasta, și

anume că în privința inculpatului Melnic Eduard, i-a fost prescrisă

obligativitatea de a argumenta mai amplu soluția de achitare a acestuia, dar nu

adoptarea altei soluții.

Examinând repetat apelurile, fără a pătrunde în esența acestora, instanța

de apel a emis o hotărâre diametral opusă celei din 20 decembrie 2015, și fără

a se expune asupra argumentelor din cererile de apel, s-a limitat doar la

precizarea că în rest, sentința primei instanțe se menține fără modificări, în

contextul în care aceeași instanță de apel, a admis apelurile declarate de către

avocații Popa Ion și Tipa Gheorghe în numele inculpatului Melnic Eduard.

Mai invocă apărarea, că la adoptarea deciziei, instanța de apel nu a luat în

considerație nici practica CEDO, potrivit căreia este inadmisibilă condamnarea

persoanei, în lipsa administrării probelor noi, în cazul în care o instanță

anterior a emis o decizie de achitare.

Consideră, că acțiunile lui Melnic Eduard și relațiile acestuia cu

Schimbător Sergiu, eronat au fost calificate și încadrate ca infracțiune, deoarece

26

din materialele cauzei penale, nu s-a confirmat faptul că Melnic Eduard a avut

tangență cu ceilalți inculpați, iar instanța de judecată nu a luat în considerație

că urmărirea penală a fost efectuată superficial, fiind bazată pe învinuiri

nejustificate.

Subliniază, că la audierea martorilor Moroz Irina, Mîrleanu Roman,

Bădilă Ion, Barbă-Scumpă Igor, Dimineață Vitalie și Savca Alexandru, aceștia nu

au dat jurământul și nici nu le-au fost explicate prevederile art. 312 Cod penal,

semnând doar obligația de a face declarații veridice.

Este de opinia, că contrar prevederilor art. 8 alin. (2) Cod de procedură

penală, în decizia din 07 decembrie 2018, instanța de apel eronat a indicat că

inculpatul nu a prezentat probe pentru demonstrarea nevinovăției sale,

limitându-se doar la această argumentare, fapt ce încalcă toate principiile de

drept, libertățile și garanțiile persoanei.

temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală, contestă

hotărârile instanțelor de fond cu recurs ordinar, solicitând casarea parțială a

acestora cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel.

În argumentarea recursului menționează, că inculpatul

Schimbător Sergiu, fiind înștiințat legal despre locul, data și ora ședinței de

judecată, din motive de sănătate, nu s-a prezentat în ședința de judecată a

instanței de apel din 07 decembrie 2018, informând instanța prin cerere despre

imposibilitatea participării doar la această ședință, fapt confirmat de către

serviciul de escortare a instituției penitenciare nr. 13 – Chișinău, și de către

avocatul Popescu Ion în numele inculpatului, care a solicitat amânarea ședinței

de judecată, însă contrar solicitării de amânare a ședinței, instanța de apel a

dispus examinarea în lipsa inculpatului Schimbător Sergiu, dar în prezența

avocatului acestuia.

La fel și inculpatul Mîra Vasile, fiind înștiințat legal despre locul, data și

ora ședinței de judecată a instanței de apel, din motive necunoscute instanței,

inculpatul nu s-a prezentat, iar în temeiul încheierii instanței de apel,

Inspectoratul de Poliție Buiucani a pornit dosarul de căutare nr. 2018030379

în privința acestuia, din care motiv, în baza art. 321 alin. (2) pct. 1) și

alin. (6) Cod de procedură penală, instanța de apel a dispus examinarea cauzei

în lipsa inculpatului Mîra Vasile.

Susține, că rejudecând cauza, instanța de apel s-a limitat doar la redarea

argumentelor invocate în sentința primei instanțe, și nu s-a expus în privința

motivelor invocate în apărare, nu a apreciat corect circumstanțele de fapt la

încadrarea juridică a faptelor, și nu a respectat prevederile

art. 419 Cod de procedură penală, conform cărora rejudecarea cauzei de către

instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea

cauzelor în prima instanță.

Consideră că acțiunile inculpatului Schimbător Sergiu urmează a fi

recalificate în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, deoarece acesta a recunoscut

27

parțial vinovăția, în partea păstrării substanțelor narcotice pentru consum

personal, dar a negat că a avut scopul de înstrăinare a drogurilor, or declarațiile

inculpatului nu au fost combătute de către partea acuzării prin probele

prezentate în susținerea învinuirii, și nu au fost prezentate probe pertinente,

concludente, utile și veridice care în ansamblu, din punct de vedere al

coroborării lor, ar demonstra vinovăția inculpatului în săvârșirea celor

incriminate, precum și probe care ar putea fi puse la baza unei decizii de

condamnare a inculpatului Schimbător Sergiu în baza art. 2171 alin. (4) lit. b) și

d) Cod penal.

Cu referire la declarațiile martorilor Mîrleanu Roman, Bădilă Ion,

Barbă-Scumpă Igor, Dimineață Vitalie și Savca Alexandru, consideră apărarea

că acestea nu urmează a fi reținute, deoarece conform art. 90 alin. (3)

pct. 4) Cod de procedură penală, nu pot fi citați și ascultați ca martori

reprezentantul organului de urmărire penală, astfel că aceste persoane, fiind

membrii grupului de urmărire penală, nu pot avea calitate de martor în această

cauză.

Este de opinia, că instanța de apel urma să audieze martorii

Sorocean Denis și Ivanov Serghei, deoarece declarațiile acestora clarificau

unele momente din învinuirile imputate lui Schimbător Sergiu.

Menționează apărătorul, că conform principiului imparțialității și

echității, instanței de judecată i se oferă locul de arbitru, însă în cazul lui

Schimbător Sergiu, aceasta a luat o poziție de a deduce, astfel condamnându-l

pe Schimbător Sergiu în baza unor presupuneri.

Instanța de apel, nu a apreciat fiecare probă separat, nu a motivat

respingerea probelor prezentate de către inculpat, fapt ce denotă o manifestare

a judecatorului în favoarea acuzării și în detrimentul apărării, prin ce instanța

a încălcat principiul contradictorialității în procesul penal.

Consideră apărarea, că instanța de apel nu este în drept sa-și întemeieze

concluziile doar în baza probelor cercetate de către prima instanță, dacă

acestea nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel, și nu

s-au dat citire declarațiilor martorilor audați în cadrul ședințelor din prima

instanță, și care nu au fost reflectate în procesul-verbal al ședinței de judecată,

în contextul în care la faza examinării probelor acuzării, s-a comunicat

participanților doar denumirea unor file din dosar.

În argumentarea soluției, instanța de apel nu a indicat motivele pentru

care a respins probele prezentate de către apărare, fapt ce a încălcat dreptul

fundamental al inculpatului prevăzut în art. 19 Cod de procedură penală,

art. 20 din Constituția Republicii Moldova și art. 6 CEDO.

Remarcă, că la examinarea apelului, instanța a încălcat prevederile

art. 414 și 416 Cod de procedură penală, examinându-le superficial, nefiind

soluționate toate chestiunile invocate și nu s-a expus asupra tuturor probelor

prezentate de către apărare, iar pe tot parcursul desfășurării procesului penal,

atât organul de urmărire penală, acuzatorul de stat, prima instanță, precum și

28

instanța de apel, au încălcat grav principiul prezumției nevinovăției, fapt ce

contravine art. 6 CEDO.

Consideră, că este ilegal de a pune în sarcina învinuitului, obligațiunea de

a-și demonstra nevinovăția, fapt ce contravine principiului prezumției

nevinovăției, deoarece conform legii, învinuitul se consideră nevinovat atât

timp cât vinovăția acestuia nu a fost dovedită în conformitate cu legea.

Totodată, instanța de apel a încălcat dreptul inculpatului

Schimbător Sergiu de a se expune asupra propriului apel, cât și posibilitatea de

a-și motiva poziția în apărare.

temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală, contestă

hotărârile instanțelor de fond cu recurs ordinar, solicitând casarea acestora cu

dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel.

În argumentarea recursului menționează, că la rejudecarea cauzei,

instanța de apel, s-a limitat doar la redarea argumentelor invocate în sentința

primei instanțe, fără a se expune în privința motivelor invocate de către

apărare, și nu a apreciat corect circumstanțele de fapt la încadrarea juridică, nu

a analizat probele și nu a respectat prevederile art. 419 Cod de procedură

penală, conform cărora rejudecarea cauzei de către instanța de apel se

desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în prima

instanță.

Consideră, că învinuirea înaintată, precum și situația de fapt și de drept

constatată de către instanțele de fond, nu și-au găsit confirmarea în cadrul

cercetării judecătorești, iar probele administrate nefiind apreciate corect, or la

caz există suficiente probe care stabilesc lipsa în acțiunile inculpatului

Crăciun Veaceslav, a elementelor infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4)

lit. d) Cod penal.

Menționează, că declarațiile martorilor Mîrleanu Roman, Bădilă Ion,

Barbă-Scumpă Igor, Dimineață Vitalie și Savca Alexandru, nu urmează a fi

reținute, deoarece conform art. 90 alin. (3) pct. 4) Cod de procedură penală, nu

pot fi citați și ascultați ca martori reprezentantul organului de urmărire penală,

astfel că aceste persoane, fiind membrii grupului de urmărire penală, nu pot

avea calitate de martor în această cauză.

La fel și declarațiile martorului cu date cifrate, Durbală Eugen, consideră

apărarea că urmează a fi apreciate critic, deoarece acestea nu corespund

circumstanțelor reale și probelor dobândite în cadrul anchetei judiciare, aceste

declarații nu coroborează cu alte probe, iar martorul nu a fost audiat în

ședințele de judecată a instanțelor de fond, chiar dacă inculpatul

Crăciun Veaceslav și apărătorii acestuia au solicitat audierea martorului, care

este presupusul cumpărător de droguri de la inculpat.

Este de opinia, că pe parcursul examinării cauzei penale, nu și-au găsit

confirmarea învinuirile aduse inculpatului Crăciun Veaceslav, în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, deoarece nu au fost

29

identificați presupușii cumpărători, cărora urma să fie înstrăinate substanțele

narcotice, or acuzatorul de stat nu a prezentat instanței de judecată careva

probe pertinente, concludente și veridice, care să confirme că inculpatul

Crăciun Veaceslav ar fi avut scopul circulației ilegale a substanțelor narcotice

în scop de înstrăinare, astfel lipsind semnul calificativ de circulație ilegală a

substanțelor narcotice în scop de înstrăinare.

Ca urmare, nu au fost prezentate careva probe pertinente și concludente

care să confirme faptul că inculpatul Crăciun Veaceslav a avut scopul de

înstrăinare a substanțelor narcotice, nu s-a constatat căror persoane exact au

fost vândute aceste substanțe, precum și venitul care a fost obținut în urma

săvârșirii acestor fapte.

Cu referire la convorbirile telefonice, înscrisurile audio și video anexate

la dosar, relevă apărarea că din acestea nu rezultă că inculpatul

Crăciun Veaceslav ar fi avut o înțelegere de a înstăina droguri, iar în cadrul

ședințelor instanței de apel, avocatul Brînzan Petru în numele inculpatului

Crăciun Veaceslav, a înaintat mai multe demersuri cu privire la examinarea

probelor audio, video, precum și de a fi audiat martorul Semionov/Durbală

Eugen.

Subliniază apărarea, că instanța de apel nu s-a pronunțat și nu a decis în

privința apelului declarat de către avocatul Brînzan Petru în numele

inculpatului Crăciun Veaceslav.

Conform principiului imparțialității și echității, instanței de judecată i se

oferă locul de arbitru, însă în cazul lui Crăciun Veaceslav, aceasta a luat poziția

deducerii probabilității, astfel condamnându-l pe Crăciun Veaceslav în baza

unor presupuneri.

16) Cod de procedură penală, contestă decizia instanței de apel cu recurs

ordinar, solicitând casarea acesteia cu remiterea cauzei la o nouă rejudecare în

aceeași instanță de apel, în alt complet d ejudecată.

În motivarea recursului menționează că a fost învinuit în baza

declarațiilor unei persoane care nu a fost audiat în ședința de judecată, astfel

i-au fost lezate drepturile sale la aparare și stabilire a adevarului, fiind încălcat

și art. 8 Cod de procedură penală și în acest context avocatul Brînzan Petru a

solicitat audierea în calitate de martor pe investigatorul sub acoperire

Durbală Eugen. Însa instanța de apel fără deliberare pe loc a respins cererea

avocatului explicând că motivele respingerii cererii vor fi indicate ulterior în

decizie.

Atât sentința instanței de fond și decizia instanței de apel sunt bazate în

exclusivitate doar pe probele obținute în urma efectuării măsurilor speciale de

investigații, care de altfel sub nicio formă nu demonstreaza vinovația sa, în

momentul reținerii nefiind găsite careva substanțe narcotice, mijloace

financiare provenite din vînzarea drogurilor și nici alte obiecte interzise.

30

Menționează, că în instanța de apel avocatul Brînzan Petru a solicitat

vizionarea înregistrărilor video de la reținerea sa și de la presupusele achiziții

de control, (Durbala Eugen) ei vorbesc despre medic terapeut pentru copilul lui

Crăciun, în altă discuție aceștia vorbesc despre un motor la automobil BMW cu

capacitatea cilindrica de 2,8, iar în inregistrarea video din momentul reținerii

ca la Crăciun Veaceslav nu au fost depistate careva substante narcotice, acestea

fiind gasite de catre un colaborator ai Directiei Antidrog undeva departe în

iarbă.

solicitând casarea parțială a deciziei instanței de apel, cu rejudecarea cauzei și

stabilirea unei pedepse mai blânde.

În argumentarea recursului inculpatul menționează că instanța de apel

i-a încălcat dreptul la un proces echitabil, deoarece nu i-a oferit posibilitatea

să-și prezinte poziția de apărare, nu a fost ascultat martorul apărării

Surucean Denis și nu a examinat toate demersurile și cererile apărării.

Mai relevă că are la întreținere doi copii minori, iar în privința sa nu au

fost applicate prevederile art. 385 Cod de procedură penală, deoarece se deține

în condiții inumane și degradante.

cauzei, Colegiul penal lărgit concluzionează că acestea urmează a fi admise din

considerentele ce urmează a fi desfășurate în cele ce urmează.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și

dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

După cum rezultă din conținutul cererilor de recurs declarate în speță,

acestea se întemeiază pe temeiurile pentru recurs prevăzute la art. 427 alin. (1)

pct. 6), 8), 12), 16) Cod de procedură penală, potrivit cărora, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și apel atunci când 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul

hotărârii sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței; 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii; 12) faptei săvârșite i s-a

dat o încadrare juridică greșită; 16) norma de drept aplicată în hotărîrea atacată

contravine unei hotărîri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către

Curtea Supremă de Justiție.

31

Analizând textul deciziei contestate prin prisma argumentelor invocate

în recursuri și temeiurilor de casare nominalizate, Colegiul penal constată că

criticile aduse de către titularii cererilor de recurs și-au găsit confirmare în

speța dedusă judecății, iar hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată.

În acest context instanța de recurs menționează, că conform art. 414 Cod

de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță,

conform materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate instanței de

apel sau cercetează suplimentar probele administrate de prima instanță.

Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar.

Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor

invocate în apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să

se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt:

dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost

săvârșită de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost

apreciate prin prisma cumulului de probe anexate și administrate la dosar în

conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta

întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată,

dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept

procesual, penal sau administrativ au fost corect aplicate, hotărârea adoptată

urmând să conțină răspuns la toate motivele invocate.

Colegiul penal notează, că hotărârile pronunțate de instanțele de fond

trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu

prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței superioare de a

verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în

vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau

motivarea în termeni generali, vagi, reprezintă motiv de casare. Nemotivarea

ca o omisiune esențială apare astfel ca un viciu de procedură.

Totodată, Colegiul penal lărgit ține să menționeze că potrivit art. 436

alin. (2) Cod de procedură penală, pentru instanța de rejudecare, indicațiile

instanței de recurs sunt obligatorii în măsura în care situația de fapt rămâne

cea care a existat la soluționarea recursului.

În conformitate cu art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei

de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru

examinarea cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod corespunzător.

Colegiul penal lărgit constată, că aceste prevederi legale, deși sunt

obligatorii, nu au fost respectate pe deplin la judecarea cauzei în apel, iar erorile

admise nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs, întrucât decizia

contestată nu conține motive clare pe care se întemeiază soluția pronunțată, iar

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii.

Având în vedere prevederile legale citate, Colegiul remarcă, că în speța

dedusă judecății, prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de

32

Justiție din 16 august 2016, decizia instanței de apel a fost casată total cu

dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

Astfel, în decizia instanței de recurs de remitere a cauzei la rejudecare au

fost date mai multe indicații de care instanța de apel urma să țină cont la o nouă

rejudecare, însă după cum rezultă din conținutul deciziei atacate, aspectele

evidențiate au fost omise, erorile de drept admise la rejudecarea cauzei penale

vizate constituind temei de casare a deciziei instanței de apel, întrucât nu pot fi

corectate în procedura judecării recursului ordinar.

În acest sens se va menționa, că una dintre observațiile instanței de

recurs la acea etapă a fost că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apeluri, cu toate că instanța de apel este obligată să se

pronunțe asupra lor. Totodată, în situația în care au fost depuse mai multe

apeluri, fiecare dintre acestea trebuie să primească o rezolvare proprie, care în

raport cu poziția procesuală și cu interesele inculpaților, poate fi diferită de a

celorlalți.

La caz, din conținutul deciziei instanței de apel supuse recursului,

Colegiul penal lărgit stabilește că această obligație a instanței nu a fost

îndeplinită, or, din dispozitivul deciziei nu este clară soluția adoptată în raport

cu toate apelurile declarate. Or, pe de o parte instanța de apel admite apelurile

declarate de către procuror, de către avocatul Popa Ion și de către avocatul

Tipa Gheorghe în numele inculpatului Melnic Eduard, de către avocatul

Josan Dumitru și de către avocatul Brînzan Petru în numele inculpatului

Crăciun Veaceslav, de către avocatul Brînzan Petru în numele inculpatului

Mîra Vasile și de către inculpații Schimbător Sergiu și Sîrghi Iurie și casează

parțial sentința în latura penală inclusiv și din oficiu în baza art. 409 alin. (2)

Cod de procedură penală, iar pe de altă parte instanța de apel menține sentința.

Totodată, deși din dispozitivul deciziei rezultă că instanța de apel admite

apelurile atât a procurorului cât și a părții apărării, din motivarea deciziei

menționate nu rezultă care argumente ale procurorului au fost admise și care

respinse. Aceeași situație se atestă și în privința apelurilor declarate de partea

apărării, nefiind delimitate care argumente din acestea sunt admise și care

respinse, în final instanța de apel pronunțând o hotărâre nouă doar în privința

inculpaților Mîra Vasile și Schimbător Sergiu, iar în privința celorlalți inculpați

Sîrghi Iurie, Crăciun Veaceslav și Melnic Eduard instanța deși le admite

apelurile, în același timp menține sentința, soluție care este contradictorie și

care nu poate fi menținută.

De altfel, deși din conținutul dispozitivului deciziei instanței de apel

rezultă că instanța de apel admite apelurile declarate de către avocatul

Josan Dumitru și de către avocatul Brînzan Petru în numele inculpatului

Crăciun Veaceslav, însă în partea descriptivă a deciziei instanța de apel nu a

inclus și nu a desfășurat motivele din apelul declarat de către avocatul

Brînzan Petru în numele inculpatului Crăciun Veaceslav.

33

Mai mult, instanța de recurs atestă și faptul că cerințele din apelurile

declarate sunt diferite, procurorul criticând sentința în privința reîncadrării

juridice a faptelor inculpaților, operată de către prima instanță cât și din

punctul de vedere al pedepselor stabilite, inculpații Melnic Eduard,

Crăciun Veaceslav, Mîra Vasile și Sîrghi Iurie separat sau cu avocații lor

solicitând achitarea, iar inculpatul Schimbător Sergiu a contestat sentința doar

în latura individualizării pedepsei, solicitând aplicarea unei pedese mai blânde.

Cu toate acestea din motivarea deciziei instanței de apel nu rezultă că

argumentele din apeluri au fost examinate detaliat, pentru fiecare inculpat

separat, cu expunerea asupra fiecărui argument invocat de apărare, ceea ce

denotă că o asemenea decizie nu poate fi menținută.

Potrivit jurisprudenței constante a Curții Supreme de Justiție, motivele

din apeluri trebuie examinate printr-o analiză obiectivă, completă și sub toate

aspectele de fapt și de drept, confruntându-le cu întreg materialul probator al

cauzei.

Temeiurile expuse în pct. 3.-3.1., 4.-4.1., 5-5.1., 6, 7, 8 din prezenta

decizie, de fapt, sunt fondul apelului și neexpunerea asupra acestora reprezintă

neexaminarea fondului apelului de către instanța de apel.

Motivarea insuficientă efectuată de instanța de apel, se apreciază ca un

viciu de judecată care afectează hotărârea adoptată și reprezintă temei legal de

a casa decizia atacată și a dispune rejudecarea cauzei în instanța de apel.

La același segment, Colegiul penal lărgit amintește, că în cauza Suominen

împotriva Finlandei din 01 iulie 2003, § 37, Înalta Curte a remarcat, că „… rolul

unei decizii motivate este să demonstreze părților că ele au fost auzite. Mai mult,

o decizie motivată oferă părții posibilitatea de a o contesta, precum și

posibilitatea ca decizia să fie revizuită de către o instanță de recurs. Doar prin

adoptarea unei decizii motivate poate avea loc un control public al administrării

justiției (a se vedea și cauza Hirvisaari.c. Finlandei, nr. 49684/99, § 30, 27

septembrie 2001).”

Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, efectul

articolului 6 § 1 din Convenție este, inter alia, de a plasa un „tribunal” sub o

obligație de a efectua o examinare adecvată a declarațiilor, argumentelor și

probelor, fără a prejudicia evaluarea acestora sau a faptului dacă ele sunt

relevante pentru decizia sa, având în vedere că Curtea nu este chemată să

examineze faptul dacă argumentele sunt întrunite în mod adecvat (a se vedea

Perez c. Franței [GC], nr. 47287/99, § 80, CEDO 2004-I, și Buzescu v. Romania,

nr. 61302/00, § 63, 24 mai 2005).

În cauza Fomin împotriva Moldovei (cererea nr. 36755/06) din

11 octombrie 2011, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că este

în primul rând rolul instanțelor judecătorești naționale să decidă asupra

admisibilității probelor, precum și asupra relevanței și ponderii acestora

pentru pronunțarea deciziei judecătorești.

34

Din prisma legislației procesual-penale și jurisprudenței naționale,

verificarea probelor este o activitate a instanței privind constatarea

veridicității probei sub aspectul corespunderii datelor de fapt pe care le conține

proba cu realitatea obiectivă. Verificarea constă în analiza probelor

administrate, coroborarea lor cu alte probe, verificarea sursei de proveniență a

probelor.

Verificarea probelor poate avea loc doar prin aplicarea procedeelor

probatorii prevăzute de cod și se efectuează la toate fazele procesului penal.

Sunt supuse verificării atât datele de fapt, cât și mijloacele de probă din

care au fost obținute. Probele se verifică atât prin efectuarea acțiunilor

procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, cât și printr-o analiză

logică a conținutului probei, a coroborării lor. Într-o hotărâre este necesar nu

numai de a enumera probele, dar și de a expune esența acestor și legătura lor

cu conținutul altor probe care în ansamblu confirmă sau infirmă o circumstanță

pe cauză, de a argumenta de ce unele probe sunt admise, iar altele respinse.

Astfel, instanța de recurs menționează că aprecierea probelor este unul

din cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul

volum de muncă depusă de către organele de urmărire penală, de instanțele

judecătorești, cât și de părțile din proces, se finalizează prin soluția ce va fi dată

în urma acestei activități.

Generalizând cele expuse supra, Colegiul constată că în speța discutată

și-au găsit confirmare temeiurile pentru recurs prevăzute în art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală, „decizia atacată nu cuprinde motivele pe care

se întemeiază soluția și motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii”, ceea

ce duce la casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în

instanța de apel, în alt complet de judecată, în cadrul căreia urmează a fi

apreciate toate probele în cumul, la justa lor valoare pentru adoptarea unei

soluții corecte, deoarece aceste erori nu pot fi corectate de instanța de recurs.

La noua rejudecare a cauzei, instanța de apel are obligația să înlăture

erorile menționate, să țină seama de împrejurările expuse, care au servit temei

de casare a soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor art. 414 Cod de

procedură penală, să verifice legalitatea și temeinicia sentinței atacate prin

prisma prevederilor art. art. 384-397 Cod de procedură penală, și să se

pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în cererile de apel, precum și

argumentelor din recursuri, să dea o apreciere obiectivă probelor administrate

în cauză, având în vedere prevederile art. art. 93, 95, 101 Cod de procedură

penală, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, iar în dependență

de datele obținute, să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și motivată, care

să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

35

Se admit recursurile ordinare declarate de către procurorul în

Procuratura de Circumscripție Chișinău, Devder Djulieta, de către avocatul Tipa

Gheorghe în numele inculpatului Melnic Eduard, de către avocatul Popescu Ion

în numele inculpatului Schimbător Sergiu, de către avocatul Popescu Ion în

numele inculpatului Crăciun Veaceslav și de către inculpații Schimbător Sergiu

și Crăciun Veaceslav, se casează total decizia Colegiului penal a Curții de Apel

Chișinău din 07 decembrie 2018, în cauza penală în privința lui Melnic Eduard

xxxxx, Crăciun Veaceslav xxxxx, Sîrghi Iurie xxxxx, Schimbător Sergiu

xxxxx și Mîra Vasile xxxxx și se dispune rejudecarea cauzei de către aceeași

instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată la 31 iulie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Boico Victor

36