1ra-606/20 — Art. 217/5 alin. 1, 217/1 alin. 3 lit. f, 264/1 alin. 3, 217/1 alin. 4 lit. d CP

Prin sentința Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, din 26 februarie 2015: Sîrghi Iurie a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 3 (trei) ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate ce ține de circulația substanțelor narcotice și psihotrope pe un termen de 4 (patru) ani. Mîra Vasile a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza: - art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 3 (trei) ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate ce ține de circulația substanțelor narcotice și psihotrope pe un termen de 4 (patru) ani; și - art. 2175 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de 180 (una sută optzeci) de ore de muncă neremunerată în folosul comunității. În baza art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor stabilite, lui Mîra Vasile i-a fost stabilită pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 3 (trei) ani și 1 (una) lună, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate ce ține de circulația substanțelor narcotice și psihotrope pe un termen de 4 (patru) ani. Crăciun Veaceslav a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 8 (opt) ani, cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate ce ține de circulația substanțelor narcotice și psihotrope pe un termen de 4 (patru) ani. Schimbător Sergiu a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza: - art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 13 (treisprezece) ani, cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate ce ține de circulația substanțelor narcotice și psihotrope pe un termen de 4 (patru) ani; și - art. 2641 alin. (3) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de 240 (două sute patruzeci) de ore de muncă neremunerată în folosul comunității, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 (patru) ani. În baza art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul total al pedepselor stabilite, lui Schimbător Sergiu i-a fost stabilită pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 13 (treisprezece) ani și 4 2 (patru) luni, cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate ce ține de circulația substanțelor narcotice și psihotrope și de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 (patru) ani. În baza art. 85 Cod penal, la pedeapsa stabilită a fost adăugată, parțial, pedeapsa neexecutată conform sentinței Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, din 18 mai 2012, lui Schimbător Sergiu fiindu-i stabilită pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 14 (paisprezece) ani, cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate ce ține de circulația substanțelor narcotice și psihotrope și de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 (patru) ani. Melnic Eduard a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. art. 44, 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 8 (opt) ani, cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate ce ține de circulația substanțelor narcotice și psihotrope pe un termen de 4 (patru) ani.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat, în fapt, că Sîrghi Iurie, urmărind scopul punerii în circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală a obținut substanța narcotică – heroina, pe care a păstrat-o la sine până la 17 februarie 2014, când i-a înstrăinat-o lui Ivanes Constantin, investigator sub acoperire la efectuarea măsurii speciale de investigație – achiziția de control la prețul de 1 200 de lei, substanța care, fiind depozitată într-un pachețel din folie de staniol, ulterior a fost ridicată de la ultimul și care, conform raportului de expertiză chimică nr. 2331 din 14 martie 2014, reprezintă substanță narcotică – heroină, cu masa totală de 0, 17 g. Tot el, urmărind scopul punerii în circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală a obținut substanța narcotică – heroina, pe care a păstrat-o la sine până la 24 martie 2014, când aflându-se xxxxx, în apropierea Liceului xxxxx, a înstrăinat substanța narcotică lui Miron Denis, investigator sub acoperire la efectuarea măsurii speciale de investigație – achiziția de control la prețul de 1 200 de lei, substanță care, fiind depozitată într-un pachețel din folie de staniol, ulterior a fost ridicată de la ultimul și care, conform raportului de expertiză chimică nr. 1525 din 21 februarie 2014, reprezintă substanță narcotică – heroină, cu masa totală de 0, 27 g. Prima instanță a încadrat aceste acțiuni ale inculpatului în baza art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal, conform indicilor calificativi: „procurarea și păstrarea substanțelor narcotice săvârșite în scop de înstrăinare, precum și înstrăinarea ilegală a substanțelor narcotice a căror circulație în scopuri medicinale este interzisă, săvârșite în proporții mari”. 3 Mîra Vasile, urmărind scopul punerii în circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală a obținut substanța narcotică – heroina, pe care a păstrat-o la sine până la 02 decembrie 2013, când aflându-se în preajma magazinului „Supraten” de pe xxxxx, о parte din cantitatea de substanța narcotică obținută, depozitată în două pachețele din folie de staniol, i-a înstrăinat-o lui Levinte Pavel, investigator sub acoperire la efectuarea măsurii speciale de investigație – achiziția de control la prețul de 1 200 de lei, substanță care ulterior a fost ridicată de la ultimul și care, conform raportului de expertiză chimică nr. 8308 din 04 decembrie 2013, reprezintă substanță narcotică – heroină, cu masa totală de 0,875 g. Prima instanță a încadrat aceste acțiuni ale inculpatului în baza art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal, conform indicilor calificativi: „procurarea și păstrarea substanțelor narcotice săvârșite în scop de înstrăinare, precum și înstrăinarea ilegală a substanțelor narcotice a căror circulație în scopuri medicinale este interzisă, săvârșite în proporții mari”. Tot el, având scopul consumului ilegal de substanțe narcotice, fiind deținut în Penitenciarul 13, mun. Chișinău, urmare a aplicării față de el a măsurii preventive – arestul preventiv, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală, aflându-se în interiorul instituției penitenciare menționate, în jurul datei de 28 mai 2014, a consumat substanțe narcotice, fapt confirmat prin procesul-verbal nr. 2211 din 28 mai 2014, potrivit concluziilor căruia, la momentul examenului medical în vederea stabilirii stării de ebrietate și a naturii ei, s-a constatat că acesta se afla în stare de ebrietate narcotică, în urina și sângele prelevate de la el fiind depistate Canabinoide 202 ng/ml, Opiacee 39 ng/ml. Prima instanță a încadrat aceste acțiuni ale inculpatului în baza art. 2175 alin. (1) Cod penal, conform indicilor calificativi: „consumul ilegal de substanțe narcotice săvârșit pe teritoriul penitenciarelor”. Crăciun Veaceslav, urmărind scopul punerii în circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală a obținut substanța narcotică – heroină, pe care a păstrat-o la sine până la 02 aprilie 2014, când pe teritoriul sect. Râșcani, mun. Chișinău, a înstrăinat substanța narcotică lui Durbală Eugen, investigator sub acoperire la efectuarea măsurii speciale de investigație – achiziția de control la prețul de 1 500 de lei, substanță care fiind depozitată într-un pachețel de polietilenă, ulterior a fost ridicată de la ultimul și care, conform raportului de expertiză chimică nr. 3276 din 09 aprilie 2014, reprezintă substanță narcotică – heroină, neutilizată în scopuri medicale, cu masa totală de 2, 06 g. Tot el, continuându-și activitatea sa criminală, urmărind scopul punerii în circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală a obținut substanța narcotică – heroină, pe care a păstrat-o la sine până la 23 aprilie 2014, când 4 aflându-se în xxxxx, o parte din cantitatea de substanță narcotică obținută i-a înstrăinat-o lui Durbală Eugen, investigator sub acoperire la efectuarea măsurii speciale de investigație – achiziția de control, la prețul de 7 500 de lei, substanță care, fiind depozitată într-un pachețel din folie de staniol, ulterior a fost ridicată de la ultimul și care, conform raportului de expertiză chimică nr. 4165 din 12 mai 2014, reprezintă substanță narcotică – heroină, neutilizată în scopuri medicale, cu masa totală de 2, 51 g. Tot el, continuându-și activitatea sa criminală, urmărind scopul punerii în circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală a obținut substanța narcotică – heroină, pe care a păstrat-o la sine până la 24 aprilie 2014, când aflându-se pe xxxxx, în timp ce se pregătea să înstrăineze o parte din cantitatea de substanță narcotică, a fost reținut în flagrant membrul grupării criminale Crăciun Veaceslav, iar în cadrul percheziției corporale, la domiciliu și al cercetării la fața locului, au fost depistate și ridicate mijloace financiare rezultate din înstrăinarea substanțelor narcotice, precum și un pachețel din folie de staniol în interiorul căruia se conținea o substanță solidă de culoare bej, care, conform raportului de expertiză chimică nr. 4167 din 13 mai 2014, reprezintă substanță narcotică – heroină, neutilizată în scopuri medicale, cu masa totală de 4, 69 g. Prima instanță a încadrat aceste acțiuni ale inculpatului în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, conform indicilor calificativi: „procurarea și păstrarea substanțelor narcotice săvârșite în scop de înstrăinare, precum și înstrăinarea ilegală a substanțelor narcotice a căror circulație în scopuri medicinale este interzisă, săvârșite în proporții deosebit de mari”. Schimbător Sergiu, urmărind scopul punerii în circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală, a obținut substanța narcotică – heroină, pe care a păstrat-o la sine până la 22 mai 2014, când o parte din cantitatea de substanță narcotică obținută, depozitată în două pachețele din polietilenă de culoare albastră, i-a înstrăinat-o lui Sorocean Denis, la prețul de 500 de lei, substanță care ulterior în cadrul percheziției corporale a fost depistată și ridicată de la ultimul și care, conform raportului de expertiză chimică nr. 4459 din 03 iunie 2014, reprezintă substanță narcotică – heroină, cu masa totală 0, 354 g. Tot el, continuându-și activitatea sa criminală, urmărind scopul punerii în circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, acționând prin participație, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală a obținut substanța narcotică – heroină, pe care a păstrat-o la sine până la 23 mai 2014, când aflându-se pe xxxxx, o parte din cantitatea de substanță narcotică obținută i-a înstrăinat-o lui Ivanov Serghei, investigator sub acoperire la efectuarea măsurii speciale de investigație – achiziția de control, la prețul de 500 de lei, substanță care, fiind depozitată într-un pachețel din 5 polietilenă, ulterior a fost ridicată de la ultimul și care, conform raportului de expertiză chimică nr. 4460 din 03 iunie 2014, reprezintă substanță narcotică – heroină, cu masa totală 0, 130 g. Tot el, continuându-și activitatea sa criminală, de comun acord și împreună cu Melnic Eduard, urmărind scopul punerii în circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, a obținut substanța narcotică – heroină, pe care a păstrat-o la sine și a transportat-o până la 27 mai 2014, când aflându-se pe traseul Leușeni-Chișinău, după ce a înstrăinat o parte din această substanță Irinei Moroz, a fost reținut, iar în cadrul percheziției corporale și în automobilul acestuia de model Honda Civic, nr. de înmatriculare xxxxx, au fost depistate și ridicate mijloace financiare rezultate din înstrăinarea substanțelor narcotice, un cântar electronic la scară mică cu denumirea DIGITAL SCALE, pe care au fost depistate depuneri ale unei substanțe de culoare cafenie, mai multe seringi medicale folosite și noi, un tub din sticlă, predestinate injectării substanțelor narcotice, precum și un pachețel din folie de staniol în interiorul cărora se conținea o substanță solidă de culoare cafenie deschisă, care, conform rapoartelor de expertiză nr. 4520 și nr. 4468 din 29 mai 2014, reprezintă substanță narcotică – heroină, neutilizată în scopuri medicale, cu masa totală de 21, 5 g, urme de heroină, alcaloizi activi ai opiului (morfină, codeină), precum și derivatele lui (heroină, dionină), iar în cadrul percheziției corporale și la domiciliul membrului grupării criminale Melnic Eduard, xxxxx, au fost depistate și ridicate mijloace financiare rezultate din înstrăinarea substanțelor narcotice. Prima instanță a încadrat aceste acțiuni ale inculpatului în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, conform indicilor calificativi: „procurarea, păstrarea și transportarea substanțelor narcotice săvârșite în scop de înstrăinare, precum și înstrăinarea ilegală a substanțelor narcotice a căror circulație în scopuri medicinale este interzisă, săvârșite de 2 sau mai multe persoane, în proporții deosebit de mari”. Tot el, la 27 mai 2014, aproximativ la ora 15:00, având scopul conducerii mijlocului de transport în stare de ebrietate produsă de substanțe narcotice, după ce a consumat astfel de substanțe, știind cu certitudine că se află în stare de ebrietate narcotică, a condus autovehiculul de model Honda Civic, nr. de înmatriculare xxxxx, deplasându-se pe traseul M1, Chișinău-Leușeni, km 19, mun. Chișinău, încălcând astfel cerințele art. 14 din Regulamentul circulației rutiere, potrivit căruia „Conducătorului de vehicul îi este interzis: a) să conducă vehiculul în stare de ebrietate, sub influența drogurilor sau altor substanțe contraindicate, sub influența preparatelor medicamentoase care provoacă reducerea reacției, fiind bolnav, traumatizat sau într-o stare avansată de oboseală de natură să-i afecteze capacitatea de conducere” și ajungând în regiunea blocului 70, a fost stopat de către colaboratorii de poliție, moment în care, fiind bănuit de consumare de alcool, substanțe narcotice sau psihotrope a fost condus la sediul Dispensarului Republican de Narcologie, unde conform 6 procesului-verbal nr. 2129 din 27 mai 2014, s-a constatat că se află în stare de ebrietate narcotică, în urina prelevată de la acesta fiind depistate Amfetamine 294 ng/ml, Opiacee 1802 ng/ml, totodată a refuzat de la recoltarea probelor biologice în cadrul acestui examen medical, în vederea constatării alcoolemiei, încălcând astfel cerințele art. 11 din Regulamentul circulației rutiere, potrivit căruia „Conducătorul de vehicul, înainte de plecare și în timpul deplasării, este obligat: j) să se supună, la solicitarea agentului de circulație, procedurii de testare a aerului expirat sau, după caz, examenului medical de recoltare a probelor biologice în vederea constatării alcoolemiei, consumului de droguri ori de alte substanțe psihotrope sau de medicamente cu efecte similare”. Prima instanță a încadrat aceste acțiuni ale inculpatului în baza art. 2641 alin. (3) Cod penal, conform indicilor calificativi: „refuzul conducătorului mijlocului de transport de la recoltarea probelor biologice în cadrul examenului medical în vederea stabilirii stării de ebrietate și a naturii ei”. Melnic Eduard, de comun acord și împreună cu Schimbător Sergiu, urmărind scopul punerii în circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, acționând prin participație simplă, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală, a obținut substanța narcotică – heroină, pe care a păstrat-o la sine până la 27 mai 2014, când Schimbător Sergiu la 27 mai 2014, după ce a înstrăinat o parte din substanța narcotică obținută către Moroz Irina, fiind reținut, iar în cadrul percheziției corporale și în automobilul acestuia de model Honda Civic, nr. de înmatriculare xxxxx, au fost depistate și ridicate mijloace financiare rezultate din înstrăinarea substanțelor narcotice, un cântar electronic la scară mică cu denumirea DIGITAL SCALE, pe care au fost depistate depuneri ale unei substanțe de culoare cafenie, mai multe seringi medicale folosite și noi, un tub din sticlă, predestinate injectării substanțelor narcotice, precum și un pachețel din folie de staniol în interiorul cărora se conținea o substanță solidă de culoare cafenie deschisă care, conform rapoartelor de expertiză nr. 4520 și nr. 4468 din 29 mai 2014, reprezintă substanță narcotică – heroină, neutilizată în scopuri medicale, cu masa totală de 21, 5 g, urme de heroină, alcaloizi activi ai opiului (morfină, codeină), precum și derivatele lui (heroină, dionină), iar în cadrul percheziției corporale și la domiciliul membrului grupării criminale Melnic Eduard, pe xxxxx, au fost depistate și ridicate mijloace financiare rezultate din înstrăinarea substanțelor narcotice. Prima instanță a încadrat aceste acțiuni ale inculpatului în baza art. art. 44, 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, conform indicilor calificativi: „procurarea și păstrarea substanțelor narcotice săvârșite în scop de înstrăinare, precum și înstrăinarea ilegală a substanțelor narcotice a căror circulație în scopuri medicinale este interzisă, săvârșite de 2 sau mai multe persoane, în proporții deosebit de mari”.

Procurorul a contestat sentința cu apel, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care: - Sîrghi Iurie să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 2171 7 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal și să-i fie stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 15 ani, cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în domeniul comercializării substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor pe un termen de 5 ani; - Mîra Vasile să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal și să-i fie stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 15 ani, cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în domeniul comercializării substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor pe un termen de 5 ani, și în baza art. 2175 alin. (1) Cod penal să-i fie stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 700 de unități convenționale, iar în baza art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor stabilite, să-i fie stabilită pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 15 ani, cu executare în penitenciar de tip închis, și de amendă în mărime de 700 de unități convenționale; - Crăciun Veaceslav să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal și să-i fie stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 15 ani, cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în domeniul comercializării substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor pe un termen de 5 ani; - Schimbător Sergiu să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal și să-i fie stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 15 ani, cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în domeniul comercializării substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor pe un termen de 5 ani, și în baza art. 2641 alin. (3) Cod penal să-i fie stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 650 de unități convenționale, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 5 ani, iar în baza art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor stabilite, să-i fie stabilită pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 15 ani, cu executare în penitenciar de tip închis, și de amendă în mărime de 650 de unități convenționale, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 5 ani; și - Melnic Eduard să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal și să-i fie stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 15 ani, cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în domeniul comercializării substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor pe un termen de 5 ani. 3.1 În argumentarea apelului, a invocat că prima instanță incorect a reîncadrat acțiunile inculpaților, excluzând elementul – grup criminal organizat, motivând că nu s-ar fi demonstrat intenția inculpaților comună și stabilă de a înstrăina substanțe narcotice, or prin interceptarea convorbirilor telefonice și alte măsuri speciale de investigație, au fost identificate faptele care 8 au confirmat o bănuială rezonabilă de implicare a inculpaților în traficul ilicit de droguri, confirmate prin rețineri și efectuarea acțiunilor de urmărire penală, iar legătura, clarificarea modalității de desfacere, locurile de întâlnire, prețurile și masa dozelor solicitate între figuranți se stabileau prin intermediul telefoanelor mobile. A remarcat că substanța narcotică – heroina, nu este produsă pe teritoriul Republicii Moldova, aceasta este importată prin contrabandă din alte țări, astfel fiind certă existența unei grupări criminale de persoane, care au o intenție unică de a importa ilegal droguri – heroină, în scopul realizării acestora pe teritoriul Republicii Moldova. A susținut că prima instanță urma să aprecieze în ansamblu probele prezentate, obiectiv și sub toate aspectele, și nu doar depozițiile inculpaților care au fost date în cadrul cercetării judecătorești, unde aceștia nu au recunoscut vina, depozițiile lor fiind în contradicție cu toate probele cauzei penale, or instanța de judecată, nu a luat în considerație caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunilor săvârșite de Melinic Eduard, Schimbător Sergiu, Crăciun Veaceslav, Mîra Vasile și Sîrghi Iurie, de faptul că aceștia vina nu și-au recunoscut-o, de comportamentul lor în timpul și după consumarea infracțiunii, precum și de faptul că infracțiunile incriminate au fost săvârșite prin participație sub forma unui grup criminal organizat. Susține, că instanța de judecată nu a luat în considerație că art. 2171 alin. (4) Cod penal, prevede și pedeapsă complementară – privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 1 la 5 ani, și astfel nu a aplicat-o. La fel, nu a ținut cont de personalitatea inculpaților care nu sunt implicați într-o activitate stabilă și utilă societății, iar infracțiunile de care sunt învinuiți, fac parte din categoria celor deosebit de grave, precum și de faptul că traficul ilicit de substanțe narcotice și consumul abuziv de droguri este problema majoră a societății, care și menține tendințele de influență negativă atât asupra situației infracționale, cât și asupra sănătății publice, din care motiv pedeapsa aplicată chiar și în urma reîncadrării, este prea blândă.

Avocatul Popa Ion în numele inculpatului Melnic Eduard, a contestat sentința cu apel, solicitând casarea integrală a acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Melnic Eduard să fie achitat. 4.1. Avocatul Tipa Gheorghe în numele inculpatului Melnic Eduard, a depus cerere de apel suplimentară, solicitând casarea integrală a acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Melnic Eduard să fie achitat. În motivarea apelurilor declarate apărarea a invocat, că nevinovăția inculpatului Melnic Eduard se confirmă prin declarațiile martorului Moroz Irina, care a declarat că în ziua reținerii nu l-a văzut pe acesta, iar careva probe care să demonstreze comiterea infracțiunii de către inculpat, nu există, 9 deoarece asupra acestuia și inclusiv la domiciliul lui, în urma perchezițiilor efectuate, nu au fost depistate careva substanțe narcotice. Consideră, că vinovăția nu a fost demonstrată, iar condamnarea inculpatului este bazată pe presupuneri, fără analiza multilaterală și coerentă a tuturor probelor, a legăturii între ele, lipsind concluzia instanței referitor la acceptarea unor probe și respingerea altora. Susține, că prima instanță nu a cercetat sub toate aspectele probele invocate de părți, or prin înregistrarea video din 28 mai 2014, cu imaginile din timpul reținerii lui Melnic Eduard, se probează faptul că Schimbător Sergiu, la 27 mai 2014 nu a procurat stupefiante de la Melnic Eduard, ultimul neavând atribuție cu comercializarea drogurilor. Menționează, că prezentarea spre recunoaștere după fotografie, a fost efectuată cu grave încălcări de procedură, care nu au fost luate în considerație de către prima instanță, iar stenogramele discuțiilor purtate între Schimbător Sergiu și Melnic Eduard, nu indică asupra unei activități infracționale ale inculpatului Melnic Eduard. Relevă, că inculpatul are loc permanent de trai, în xxxxx, nu are antecedente penale și este angajat în câmpul muncii, iar fiind căsătorit, are la întreținere soția și un copil minor.

Avocatul Josan Dumitru în numele inculpatului Crăciun Veaceslav, a contestat sentința cu apel, solicitând casarea integrală a acesteia cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Crăciun Veaceslav să fie achitat. 5.1. Avocatul Brînzan Petru în numele inculpatului Crăciun Veaceslav, a contestat sentința cu apel, solicitând casarea integrală a acesteia cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Crăciun Veaceslav să fie recunoscut nevinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal. În motivarea apelurilor se menționează, că procesele-verbale și alte acte procesuale administrate, se referă la legalitatea acțiunilor de anchetă, iar vinovăția lui Crăciun Veaceslav nu este demonstrată, ultimul nu și-a recunoscut vina, iar organul de urmărire penală urma să probeze faptul săvârșirii infracțiunii de către inculpat, circumstanțele, locul, timpul și împrejurările în care a fost săvârșită infracțiunea. Totodată se accentuează, că inculpatul nu neagă primirea banilor de la Semenov Ruslan, însă acești bani aveau o altă destinație, deoarece Crăciun Veaceslav împreună cu Semenov Ruslan, aveau o afacere comună, iar banii primiți de la Semenov Ruslan erau pentru realizarea băuturilor spirtoase „whisky”. Semenov Ruslan datora lui Crăciun Veaceslav suma de 4000 euro, sumă care a fost investită pentru procurarea magazinului ce aparține lui Semenov Ruslan, fapt confirmat și de către martorul Coșcodan Ivan, însă această sumă fiind restituită în rate, Crăciun Veaceslav nu avea careva dubii că 10 banii pot fi marcați și că este înregistrat. Faptele declarate de către inculpat în procesul audierii și-au găsit confirmarea și coroborează cu probele anexate la materialele cauzei, astfel că în urma cercetării judecătorești, vina inculpatului Crăciun Veaceslav nu s-a demonstrat, iar faptele dovedite prin intermediul investigatorului sub acoperire, nu au putere juridică și nu sunt confirmate. Mai relevă apărarea, că contrar prevederilor art. 136- 138 Cod de procedură penală, agentul sub acoperire nu era o persoană neutră, aceasta fiind într-o strânsă legătură de prietenie cu Crăciun Veaceslav, care a urmărit scopul să divulge o altă persoană ca vânzător de droguri pentru a evita răspunderea penală pentru vânzarea drogurilor, iar potrivit art. 94 pct. 8) Cod de procedură penală, declarațiile martorului Durbală Eugen nu pot fi admise ca probe, deoarece sunt dobândite cu încălcarea dispozițiilor Codului de procedură penală. Menționează, că lipsește confruntarea dintre inculpatul Crăciun Veaceslav și martorii acuzării, iar investigatorul sub acoperire Durbală Eugen, în ședința de judecată nu a fost audiat, deși acesta este unica persoană care poate afirma sau infirma dacă discuțiile inculpatului se refereau la procurarea- vânzarea substanțelor narcotice. Consideră, că instanța de judecată urma să argumenteze admiterea sau respingerea probelor prezentate de către acuzator sau partea apărării, cu inidcarea motivelor prin care se demonstrează vinovăția inculpatului, însă aceasta a admis o eroare gravă de fapt care a afectat soluția – nu au fost întrunite elementele componenței infracțiunii, faptei juridice i s-a dat o încadrare juridică greșită, iar acuzatorul nu a prezentat probe care să demonstreze vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzută de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal. Relevă, că în momentul reținerii, la inculpatul Crăciun Veaceslav nu au fost depistate substanțe narcotice, iar probele din dosar nu confirmă vinovăția acestuia în comiterea infracțiunii imputate. Este de opinia, că declarațiile martorilor care nu reprezintă probe directe și concludente, nu pot fi puse la baza unei sentințe de condamnare, urmând a fi apreciate critic, or momentul presupusei transmiteri de către Crăciun Veaceslav, a substanțelor narcotice, nu se confirmă, iar CD-ul prin care s-a constatat discuția dintre inculpat și investigatorul sub acoperire, nu este clară și nu rezultă vânzarea substanțelor narcotice.

Avocatul Brînzan Petru în numele inculpatului Mîra Vasile, a contestat sentința cu apel, solicitând casarea integrală a acesteia cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Mîra Vasile să fie recunoscut nevinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal, și a fi recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzută de art. 2175 alin. (1) Cod penal. În motivarea apelului a invocat, că concluziile primei instanțe sunt 11 controversate, fiind admise probele materiale, și acceptate ca fiind veridice cele verbale depuse de către martorii acuzării, care confirmă că inculpatul Mîra Vasile era implicat în schema ilicită de vânzare a drogurilor, astfel lipsind confruntarea dintre inculpat și martorii acuzării, iar investigatorii sub acoperire Levinte Pavel și Babei Victoria în ședința de judecată nu au fost audiați, deși instanța de fond prin încheiere le-a asigurat securitatea. Menționează, că instanța de judecată a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția, deoarece nu au fost întrunite elementele componenței de infracțiune, iar faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Este de opinia, că fapta inculpatului Mîra Vasile, trebuia recalificată în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, din motiv că ultimul a recunoscut că a procurat, a păstrat, a transportat și a consumat substanțe narcotice, dar nu a înstrăinat. Sentința este bazată doar pe probele obținute în urma efectuării măsurilor speciale de investigații, care nu demonstrează vinovăția inculpatului și nu cuprinde toate motivele pe care se întemeiază soluția, or în momentul reținerii, la inculpatul Mîra Vasile nu au fost depistate careva substanțe narcotice, mijloace financiare provenite din vânzarea drogurilor și nici alte obiecte interzise, astfel că probele expuse în sentință nu demonstrează vina lui Mîra Vasile în cele incriminate. Relevă, că prima instanță a ignorat prevederile art. 101 alin. (5) Cod de procedură penală, în contextul în care din înregistrarea conținută pe CD-ul cu discuția dintre Mîra Vasile și investigatorii sub acoperire, nu rezultă vânzarea unor substanțe narcotice, iar probele cercetate în ședința de judecată, demonstrează nevinovăția inculpatului. Susține, că sentința este bazată pe o analiză incorectă a stării de fapt și de drept, nefiind argumentată temeinicia motivelor invocate de către partea apărării, iar instanța de judecată nu se poate limita la preluarea totală sau parțială a motivelor expuse de către acuzator în rechizitoriu.

Inculpatul Schimbător Sergiu, a contestat sentința cu apel, solicitând casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să-i fie aplicată o pedeapsă penală mai blîndă, din motiv că pedeapsa stabilită este prea aspră. În motivarea apelului a invocat, că prima instanță nu a luat în considerație faptul că a recunoscut vina, are la întreținere doi copii minori și că starea de sănătate este una precară.

Inculpatul Sîrghi Iurie, a contestat sentința cu apel, solicitând casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri de achitare. În motivarea apelului a indicat, că nu i-a fost demonstrată vinovăția în comiterea infracțiunii imputate.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 noiembrie 2015, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de către procuror și inculpații Schimbător Sergiu și Sîrghi Iurie, fiind admis apelul avocatului Popa Ion în numele inculpatului Melnic Eduard, apelul suplimentar 12 declarat de avocatul Tipa Gheorghe în numele inculpatului Melnic Eduard, apelul avocatului Josan Dumitru în numele inculpatului Crăciun Veaceslav și apelul avocatului Brînzan Pentru în numele inculpatului Mîra Vasile, cu casarea sentinței în privința lui Melnic Eduard, Crăciun Veaceslav și Mîra Vasile, și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: - Mîra Vasile a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, la amendă în mărime de 700 unități convenționale echivalentul a 14000 lei în folosul statului, și în baza art. 2175 alin. (1) Cod penal, la amendă în mărime de 700 unități convenționale echivalentul a 14000 lei în folosul statului. Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial, lui Mîra Vasile i s-a stabilit pedeapsa definitivă sub formă de amendă în mărime de 1000 unități convenționale echivalentul a 20000 lei în folosul statului; - Melnic Eduard și Crăciun Veaceslav au fost achitați din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute. 9.1. În motivarea soluției pronunțate instanța de apel a indicat, că prima instanță a condamnat inculpatul Melinic Eduard în baza art. 44, 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, inculpatul Crăciun Veaceslav în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, inculpatul Sîrghi Iurie în baza art. 2171 alin. (3) Cod penal, inculpatul Schimbător Sergiu în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) și 2641 alin. (3) Cod penal, și inculpatul Mîra Vasile în baza art. 2171 alin. (3) lit. f) și 2175 alin. (1) Cod penal, și în privința tuturor a exclus semnul calificativ prevăzut de art. 2171 alin. (4) lit. b) Cod penal, și anume grup criminal organizat. În opinia instanței de apel, prima instanță eronat a stabilit circumstanțele și a calificat nejustificat acțiunile lui Melnic Eduard și Crăciun Veaceslav recunoscîndu-i vinovați în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, în timp ce în acțiunile acestora nu s-a constatat existența faptei infracțiunii incriminate, l-a condamnat pe Mîra Vasile în baza art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal, acțiunile căruia urmează să fie reîncadrate în baza art. 217 alin. (2) Cod penal. Instanța a constatat, că în acțiunile inculpatului Sîrghi Iurie sunt întrunite elementele infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. f) Cod penal, iar vina inculpatului Schimbător Sergiu, în comiterea infracțiunii prevăzută de art. 2171 alin. (4) lit. d) și art. 2641 alin. (3) Cod penal, se probează prin probele administrate la urmărirea penală și cercetate în ședința de judecată în instanța de apel. Cu referire la inculpatul Melnic Eduard, instanța de apel a concluzionat cu privire la achitarea acestuia, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. 13 La fel și în privința inculpatului Crăciun Veaceslav, instanța de apel a menționat, că acesta urmează a fi achitat, deoarece nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

Decizia instanței de apel a fost contestată cu recurs ordinar de către procuror, care invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct.6), 10) Cod de procedură penală, a solicitat casarea acesteia, în privința lui Melnic Eduard, Crăciun Veaceslav, Sîrghi Iurie, Schimbător Sergiu și Mîra Vasile, cu rejudecarea cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Inculpatul Schimbător Sergiu, a contestat decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea sentinței în partea stabilirii pedepsei, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să-i fie aplicată o pedeapsă mai blândă.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 16 august 2016, au fost admise recursurile, casată total decizia instanței de apel cu remiterea cauzei pentru rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. 12.1. În argumentarea soluției pronunțate instanța de recurs a reținut, că instanța de apel rejudecând cauza potrivit modului stabilit pentru prima instanță și recalificând acțiunile inculpatului Mîra Vasile, nu a constatat fapta ca fiind comisă de către acesta și totodată, această eroare instanța a comis-o și la adoptarea soluției de achitare în privința lui Melinic Eduard și Crăciun Veaceslav, iar omisiunea instanței de apel duce la încălcarea prevederilor art. 394 alin. (1) pct. 1) și alin. (3) pct. 1) Cod de procedură penală. Instanța de recurs a remarcat, că instanța de apel dispunând achitarea lui Melinic Eduard și Crăciun Veaceslav în dispozitivul deciziei nu a indicat în baza cărui articol a fost înaintată învinuirea, în contextul în care conform art. 396 alin. (2) Cod de procedură penală, dispozitivul sentinței de achitare trebuie să cuprindă dispoziția de achitare a inculpatului și motivul pe care se întemeiază achitarea. Cu referire la respingerea apelurilor procurorului și a inculpaților Schimbător Sergiu și Sîrghi Iurie, și admiterea apelurilor avocaților în numele inculpaților Melnic Eduard, Crăciun Veaceslav și Mîra Vasile, instanța de recurs a evidențiat că partea descriptivă a deciziei trebuia să cuprindă analiza probelor pe care s-a bazat instanța pronunțând hotărârea respectivă, să indice din ce motive ele urmau a fi reapreciate, admise ori respinse ca probe. Instanța de recurs a mai reținut, că instanța de apel modificând învinuirea în privința lui Mîra Vasile și recalificând acțiunile acestuia în baza art. 217 alin. (2) și art. 2175 alin. (1) Cod penal, nu a invocat circumstanțele care au stat la baza recalificării, soluția fiind întemeiată doar prin descrierea probelor, iar respingând apelul procurorului și a inculpaților Schimbător Sergiu și Sîrghi Iurie, nu a oferit careva motivare care ar sta la baza concluziei sale și nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel. În opinia instanței de recurs, motivarea instanței de apel întru achitarea 14 lui Melnic Eduard și Crăciun Veaceslav este una abstractă și nemotivată, deoarece la baza concluziei în această parte a deciziei au fost puse doar declarațiile inculpaților, fiind apreciate critic declarațiile martorilor și celelalte probe ale cauzei penale, pe când în privința lui Schimbător Sergiu și Sîrghi Iurie, au fost puse aceleași probe întru condamnarea acestora, astfel reieșind o contrazicere a propriei păreri din partea instanței de apel. De asemenea, a subliniat instanța de recurs, că prin decizia recurată la examinarea cauzei instanța de apel fără a face o apreciere determinată și detaliată a probelor administrate în cauza penală, a ajuns apriori la concluzia adoptată, deși procurorul potrivit apelului și reieșind din probele acumulate în cadrul urmării penale și cercetate în cadrul actului de judecată, a redat situația de fapt conform prevederilor art. 252 și 254 alin. (1) Cod de procedură penală, la care instanța de apel nu s-a expus sau s-a expus confuz. Instanța de recurs a conchis, că motivarea soluției pronunțate de instanța de judecată constituie o îndatorire care înlătură orice aspect discreționar în realizarea justiției, acordând părților din proces posibilitatea să-și formeze convingerea cu privire la legalitatea și temeinicia soluției adoptate, iar instanțelor de recurs elementele necesare pentru exercitarea controlului judecătoresc.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 decembrie 2018, au fost admise apelurile declarate de procuror, de către avocatul Popa Ion și de către avocatul Tipa Gheorghe în numele inculpatului Melnic Eduard, de către avocatul Josan Dumitru și de către avocatul Brînzan Petru în numele inculpatului Crăciun Veaceslav, de către avocatul Brînzan Petru în numele inculpatului Mîra Vasile și de către inculpații Schimbător Sergiu și Sîrghi Iurie, casată parțial în latura penală, inclusiv și din oficiu în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, sentința primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care: - procesul penal pornit în baza art. 2175 alin. (1) Cod penal, în privința lui Mîra Vasile, a fost încetat și inculpatul a fost liberat de răspundere penală în baza art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal, în legătură cu expirarea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală; - lui Mîra Vasile, recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal, i s-a stabilit pedeapsa cu închisoare pe un termen 3 (trei) ani, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și activități legate de circulația substanțelor narcotice și psihotrope pe un termen de 4 (patru) ani; - procesul penal pornit în baza art. 2641 alin. (3) Cod penal, în privința lui Schimbător Sergiu, a fost încetat și inculpatul a fost liberat de răspundere penală în baza art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal, în legătură cu expirarea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală; - lui Schimbător Sergiu, recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, i s-a stabilit pedeapsa cu 15 închisoare pe un termen de 13 (treisprezece) ani, cu executarea în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și activități legate de circulația substanțelor narcotice și psihotrope pe un termen de 4 (patru) ani; - în baza art. 85 Cod penal, pentru cumul de sentințe, la pedeapsa stabilită i s-a adăugat parțial partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 18 mai 2012 și i s-a stabilit lui Schimbător Sergiu, pedeapsa definitivă cu închisoare pe un termen de 14 (paisprezece) ani, cu executarea în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și activități legate de circulația substanțelor narcotice și psihotrope pe un termen de 4 (patru) ani. În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute. 13.1. În motivarea soluției pronunțate instanța de apel a indicat, că prima instanță corect a conchis că inculpatul Melnic Eduard este vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 44, 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, inculpatul Crăciun Veaceslav este vinovat de comiterea infracțiunii prevazute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, inculpatul Sîrghi Iurie este vinovat de comiterea infracțiunii prevazute de art. 2171 alin. (3) Cod penal, inculpatul Schimbător Sergiu este vinovat de comiterea infracțiunilor prevazute de art. 2171 alin. (4) lit. d) și 2641 alin. (3) Cod penal, iar inculpatul Mîra Vasile este vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 217 alin. (3) lit. f) și 2175 alin. (1) Cod penal. Instanța de apel a menționat, că în privința tuturor inculpaților, prima instanță a exclus semnul calificativ prevăzut de art. 2171 alin. (4) lit. b) Cod penal – comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 Cod penal de către un grup criminal organizat, și verificând argumentele primei instanțe, precum și audiind suplimentar inculpații în ședința din cadrul judecării apelurilor, instanța de apel a indicat că nu au fost identificate criteriile care să definească grupul criminal, criterii prevăzute de art. 46 Cod penal, deoarece între inculpați nu a fost constatată о reuniune stabilă de persoane, care s-au organizat în prealabil pentru a comite una sau mai multe infracțiuni. Instanța de apel a reținut, că deși inculpatul Sîrghi Iurie nu și-a recunoscut vina, vinovăția acestuia în privința comiterii infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal este demonstrată prin probele administrate la urmărirea penală și cercetate în ședința de judecată, și anume declarațiile martorilor Mîrleanu Roman, Miron Alexandru, Barbă-Scumpă Igor, Dimineață Vitalie și Savca Alexandru, precum și procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 18 februarie 2014; ordonanța procurorului mun. Chișinău din 18 februarie 2014; ordonanța de ridicare din 17 februarie 2014; procesul-verbal de ridicare din 17 februarie 2014; raportul de expertiză nr. 2331 din 14 martie 2014; procesul-verbal privind instalarea mijloacelor tehnice moderne și controlul transmiterii banilor din 17 februarie 2014; procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 25 martie 2014; ordonanța procurorului mun. Chișinău din 16 25 martie 2014; raportul de expertiză nr. 3275 din 10 aprilie 2014; procesul-verbal privind instalarea mijloacelor tehnice moderne și controlul transmiterii banilor din 24 martie 2014; proces-verbal de reținere a lui Sîrghi Iurie din 24 martie 2014; ordonanța de ridicare din 24 martie 2014; procesul-verbal de ridicare din 24 martie 2014 și raportul de expertiză nr. 3277 din 10 aprilie 2014. Astfel, instanța de apel a conchis, că probele cercetate demonstrează vina inculpatului Sîrghi Iurie în privința comiterii infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal, adică distribuirea substanțelor narcotice săvârșită în scop de înstrăinare în proporții mari, iar semnele calificative imputate în rechizitoriu – „săvârșită de un grup criminal” și în „proporții deosebit de mari”, care sunt prevăzute la art. 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal, nu și-au găsit confirmare. Cu referire la inculpatul Mîra Vasile, instanța de apel a considerat, că acțiunile acestuia se încadrează juridic în baza art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal, adică distribuirea substanțelor narcotice săvârșită în scop de înstrăinare în proporții mari, iar semnele calificative imputate în rechizitoriu – „săvârșită de un grup criminal” și în „proporții deosebit de mari”, care sunt prevăzute la art. 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal, nu și-au găsit confirmare, astfel indicând, că prima instanță corect a concluzionat că inculpatul Mîra Vasile a comis infracțiunea prevăzută de art. 2175 alin. (1) Cod penal, după semnele calificative „consumul ilegal de substanțe narcotice, săvârșit pe teritoriul penitenciarului”. Instanța a menționat, că deși inculpatul Mîra Vasile și-a recunoscut vina în privința comiterii infracțiunii de consum ilegal de substanțe narcotice și nu și-a recunoscut vina în privința comiterii infracțiunii de circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, vinovăția acestuia este demonstrată prin ansamblul de probe administrate la etapa urmăririi penale și cercetate în ședința de judecată, precum sunt declarațiile martorilor Mîrleanu Roman, Dimineață Vitalie și Savca Alexandru, precum și procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 03 decembrie 2013; procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 03 decembrie 2013; încheierea judecătorului de instrucție al Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 03 decembrie 2013; raportul de expertiză nr. 8308 din 04 decembrie 2013; procesul-verbal privind instalarea mijloacelor tehnice moderne și controlul transmiterii banilor din 02 decembrie 2013; ordonanța de ridicare din 02 decembrie 2013; DVD-R, 8x, 4,7 GB – 120 min, marca Estelle cu inscripția „Akiziție Mîra Vasile”; procesul-verbal al examinării medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii nr. 2211 din 28 mai 2014 și procesul-verbal de reținere din 24 aprilie 2014. Instanța de apel a conchis că prin probele menționate, se confirmă vina inculpatului Mîra Vasile în privința comiterii infracțiunii prevăzute de art. 2171 17 alin. (3) lit. f) Cod penal – distribuirea substanțelor narcotice săvârșită în scop de înstrăinare în proporții mari, precum și în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2175 alin. (1) Cod penal – consumul ilegal de substanțe narcotice, săvârșit pe teritoriul penitenciarului, iar semnele calificative imputate în rechizitoriu – „săvârșită de un grup criminal” și „în proporții deosebit de mari”, care sunt prevăzute la art. 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal, nu și-au gasit confirmare. În opinia instanței de apel, declarațiile martorului Miron Denis, date în ședința de judecată a primei instanțe și verificate de către instanța de apel, conform cărora acesta nu-i cunoaște pe Schimbător Sergiu, Crăciun Veaceslav, Mîra Vasile și Melnic Eduard, nu sunt relevante și nu prezintă valoare probantă pentru prezenta cauză. În privința inculpatului Crăciun Veaceslav, care fiind audiat în cadrul instanței de apel și-a susținut declarațiile date în prima instanță, instanța de apel a considerat, că acțiunile acestuia se încadrează juridic în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal – procurarea, păstrarea substanțelor narcotice săvârșită în scop de înstrăinare, precum și înstrăinarea ilegală a substanțelor narcotice a căror circulație în scopuri medicinale este interzisă, săvârșite în proporții deosebit de mari. Astfel, instanța de apel a reținut, că deși inculpatul Crăciun Veaceslav nu și-a recunoscut vina în privința comiterii infracțiunii de circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, vinovăția acestuia în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, a fost demonstrată prin ansamblul de probe administrate la etapa urmăririi penale și cercetate în ședința de judecată, și anume declarațiile martorilor Mîrleanu Roman, Bădilă Ion, Barbă-Scumpă Igor, Dimineață Vitalie și Savca Alexandru, precum și procesul-verbal de audiere a martorului cu date cifrate din 02 aprilie 2014; procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 03 aprilie 2014; ordonanța procurorului mun. Chișinău din 03 aprilie 2014; ordonanța de ridicare din 02 aprilie 2014; procesul-verbal de ridicare din 02 aprilie 2014; raportul de expertiză nr. 3276 din 09 aprilie 2014; proces-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 06 aprilie 2014; ordonanța procurorului mun. Chișinău din 06 aprilie 2014; procesul-verbal privind instalarea mijloacelor tehnice moderne și controlul transmiterii banilor din 05 aprilie 2014; procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 06 aprilie 2014; încheierea judecătorului de instrucție din cadrul Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 06 aprilie 2014; procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 16 aprilie 2014; stenograma discuției între investigatorul sub acoperire Durbală Eugen cu Crăciun Veaceslav; încheierea judecătorului de instrucție din cadrul Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 17 aprilie 2014; procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 15 aprilie 2014; procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 18 16 aprilie 2014; procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 24 aprilie 2014; încheierea judecătorului de instrucție din cadrul Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 24 aprilie 2014; procesul-verbal privind instalarea mijloacelor tehnice moderne și controlul transmiterii banilor din 23 aprilie 2014; ordonanța de ridicare din 23 aprilie 2014; procesul-verbal de ridicare din 23 aprilie 2014; raportul de expertiză nr. 4165 din 12 mai 2014; stenograma discuției între investigatorul sub acoperire Durbală Eugen cu Crăciun Veaceslav în timpul efectuării achiziției de control din 24 aprilie 2014; planșă fotografică; procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 25 aprilie 2014; procesul-verbal de percheziție din 24 aprilie 2014; procesul-verbal de percheziție corporală din 24 aprilie 2014; procesul-verbal de reținere din 24 aprilie 2014; procesul-verbal de cercetare la fața locului din 24 aprilie 2014; raportul de expertiză nr. 4168 din 13 mai 2014, și încheierea judecătorului de instrucție din cadrul Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 25 aprilie 2014. Cu referire la declarațiile martorului Miron Denis date în ședința de judecată și verificate de către instanța de apel, conform cărora, acesta nu-i cunoaște pe Schimbător Sergiu, Mîra Vasile și Melnic Eduard, precum și declarațiile martorului Coșcodan Ivan, verificate de către instanța de apel, conform cărora, dintre toți inculpații îl cunoaște doar pe Valeriu, relațiile dintre ei fiind tovărășești, instanța de apel a menționat că acestea nu au nici о valoare probantă, deoarece nu relatează informație relevantă pentru circumstanțele cauzei. Instanța de apel a considerat neîntemeiate argumentele inculpatului Crăciun Veaceslav precum că achizițiile de control au fost simulate de către investigatorul sub acoperire Durbală Eugen, din motiv că această versiune nu s-a confirmat prin probe relevante, și a conchis că probele cercetate confirmă cu certitudine că inculpatul Crăciun Veaceslav a comis infracțiunea prevăzută de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal –procurarea, păstrarea substanțelor narcotice săvârșită în scop de înstrăinare, precum și înstrăinarea ilegală a substanțelor narcotice a căror circulație în scopuri medicinale este interzisă, săvârșite în proporții deosebit de mari. Referitor la inculpatul Schimbător Sergiu, instanța de apel a menționat, că fiind audiat în cadrul instanței de apel, acesta și-a susținut declarațiile date în prima instanță, și astfel a considerat, că acțiunile acestuia se încadrează juridic în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal – distribuirea substanțelor narcotice săvârșită în scop de înstrăinare în proporții deosebit de mari. La fel, instanța a reținut, că inculpatul Schimbător Sergiu a comis și infracțiunea prevăzută de art. 2641 alin. (3) Cod penal – refuzul conducătorului mijlocului de transport de la recoltarea probelor biologice în cadrul examenului medical. Astfel, instanța de apel a constatat, că vinovăția inculpatului Schimbător Sergiu s-a fost demonstrat prin ansamblul de probe administrate la 19 etapa urmăririi penale și cercetate în ședința de judecată, și anume prin declarațiile martorilor Mîrleanu Roman, Bădilă Ion, Barbă-Scumpă Igor, Moroz Irina, Dimineață Vitalie și Savca Alexandru, precum și procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 05 iunie 2014; stenograma discuției dintre Schimbător Serghei (373542349) cu persoane necunoscute; încheierea judecătorului de instrucție din cadrul Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 05 iunie 2014; procesul-verbal de audiere a bănuitului din 22 mai 2014; procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 23 mai 2014; ordonanța procurorului mun. Chișinău din 23 mai 2014; ordonanța de ridicare din 23 mai 2014; procesul-verbal de ridicare din 23 mai 2014; raportul de expertiză nr. 4460 din 03 iunie 2014; procesul-verbal privind instalarea mijloacelor tehnice moderne și controlul transmiterii banilor din 23 mai 2014; procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 23 mai 2014; procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 05 iunie 2014; încheierea judecătorului de instrucție din cadrul Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 24 mai 2014; stenograma înregistrării video între investigatorul sub acoperire Ivanov Sergiu și Schimbător Sergiu; procesul-verbal de percheziție corporală din 27 mai 2014; raportul de expertiză nr. 4520 din 29 mai 2014; procesul-verbal de percheziție din 27 mai 2014; raportul de expertiză nr. 4468 din 29 mai 2014; procesul-verbal de reținere din 27 mai 2014. Instanța a conchis că prin cumulul probelor menționate, se confirmă vina inculpatului Schimbător Sergiu în privința comiterii infracțiunilor prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal – distribuirea substanțelor narcotice săvârșită în scop de înstrăinare în proporții deosebit de mari, și de art. 2641 alin. (3) Cod penal – refuzul conducătorului mijlocului de transport de la recoltarea probelor biologice în cadrul examenului medical, apreciind ca fiind irelevante declarațiile martorului Miron Denis, care a declarat în ședința de judecată a primei instanțe, că nu-i cunoaște pe Schimbător Sergiu, Crăciun Veaceslav și Melnic Eduard. Cu referire la inculpatul Melnic Eduard, instanța de apel a menționat, că fiind audiat în cadrul instanței de apel, acesta și-a susținut declarațiile date în prima instanță, unde vina nu și-a recunoscut-o. În opinia instanței de apel, prima instanță corect a concluzionat, că acuzatorul a încadrat eronat acțiunile lui Melnic Eduard în baza art. 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal, și reîncadrând corect acțiunile acestuia în baza art. 44, 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, circumstanțe constatate în rezultatul verificării probelor administrate și anexate la dosarul cauzei penale, și anume declarațiile martorilor Mîrleanu Roman, Bădilă Ion, Barbă-Scumpă Igor, Moroz Irina, Dimineață Vitalie și Savca Alexandru, precum și procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 05 iunie 2014; stenograma discuției între Schimbător Sergiu (573542549) cu Melnic Eduard (37368297092) și alte persoane necunoscute; încheierea judecătorului de 20 instrucție din cadrul Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 05 iunie 2014; stenograma discuției între Melnic Eduard (37368297092) cu Schimbător Sergiu (573542549) și altă persoană necunoscută; procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 27 mai 2014; procesul-verbal de percheziție din 28 mai 2014; procesul-verbal de reținere din 28 mai 2014; încheierea judecătorului de instrucție din cadrul Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 28 mai 2014; procesul-verbal de percheziție corporală din 27 mai 2014; raportul de expertiză nr. 4520 din 29 mai 2014; procesul-verbal de percheziție din 27 mai 2014; unitate de memorie de tip „flash”; copia certificatului de înregistrare SRL „Teraniscom” din 14 septembrie 2012; copia extrasului din Registrul de Stat al persoanelor juridice nr. 23580 din 28 februarie 2014 și confirmarea nr. 1911 din 17 iunie 2015. Astfel, instanța de apel a indicat, că probele cercetate, demonstrează vina inculpatului Melnic Eduard în privința comiterii infracțiunii prevăzute de art. 44, 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal – procurarea, păstrarea substanțelor narcotice săvârșite în scop de înstrăinare, precum și înstrăinarea ilegală a substanțelor narcotice a căror circulație în scopuri medicinale este interzisă, săvârșită de două sau mai multe persoane, în proporții deosebit de mari, totodată prima instanță concluzionând corect, că semnul calificativ imputat în rechizitoriu – săvârșite de un grup criminal, care este prevăzut la art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, nu și-a găsit confirmare. Referitor la argumentul apărării precum că inculpatul Melnic Eduard este administrator al SRL „Teraniscom”, care deține 50 de oi, instanța de apel a conchis că acest fapt nu demonstrează versiunea inculpatului Melnic Eduard precum că Schimbător Sergiu venea la el pentru a procura brânză de oi, dar confirmă faptul că inculpații vorbeau cifrat când se înțelegeau referitor la procurarea drogurilor, fapt confirmat de martorul Moroz Irina și de bancnota luată la evidență, provenită dintr-o achiziție controlată, efectuată anterior de la Schimbător Sergiu, iar în momentul când Schimbător Sergiu a fost reținut, acesta venea cu droguri de la Melnic Eduard, și totodată, în automobilul acestuia, unde au fost depistate drogurile, nu a fost găsită brânza, or apărarea nu a prezentat probe că societatea comercială menționată, comercializează brânză de oi. Instanța de apel a considerat neîntemeiat argumentul apărării precum că Melnic Eduard nu s-a întâlnit cu Schimbător Sergiu la 27 mai 2014, și că apariția banilor la Melnic Eduard rezultați din achiziția de control de la Schimbător Sergiu ar fi generată de faptul că banii probabil i-au fost înmânați copilului său la ziua de naștere care a avut loc anterior percheziției sau că i-a primit ca urmare a reparației automobilului lui Schimbător Sergiu, or acest fapt a fost combătut prin interceptările telefonice și declarațiile martorului Moroz Irina date in ședința de judecată a primei instanțe. La fel instanța de apel a indicat, că nu a avut loc provocarea la comiterea infracțiunilor, deoarece inculpații nu au fost determinați de către agenții sub 21 acoperire să comită infracțiunile și ultimii au devenit investigatori sub acoperire doar după ce au fost documentați că achiziționează droguri de la inculpați. Cu referire la pedepsele penale care au fost aplicate inculpaților, instanța de apel a considerat că prima instanță a individualizat corect pedepsele stabilite acestora, respectând prevederile art. 75-78 Cod penal, aplicându-le sancțiuni penale legitime și echitabile. Instanța a conchis despre necesitatea de a interveni în sentința primei instanțe în partea stabilirii pedepsei incupaților Mîra Vasile și Schimbător Sergiu, deoarece de la comiterea infracțiunilor a trecut о perioadă mare de timp, iar perioada atragerii la răspundere pentru unele fapte penale fiind deja prescrisă. Astfel, în privința inculpatului Mîra Vasile, instanța de apel a reținut că acesta are un copil mic la întreținere, și-a recunoscut vina în privința unei infracțiuni din cele două comise, și se caracterizează pozitiv, menționând că a comis infracțiunea prevăzută de art. 2175 alin. (1) Cod penal, la 28 mai 2014, care la data respectivă se pedepsea cu amendă în mărime de la 400 la 700 de unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore, aceasta fiind о infracțiune ușoară, iar conform art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal, persoana se liberează de răspundere penală dacă din ziua săvârșirii infracțiunii au expirat 2 ani de la săvârșirea unei infracțiuni ușoare. Prin urmare, din considerentul că de la comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2175 alin. (1) Cod penal, a trecut о perioadă de aproximativ 4 ani și jumătate, instanța de apel a conchis de a înceta procesul penal pornit în baza art. 2175 alin. (1) Cod penal, în privința lui Mîra Vasile, liberându-l de răspundere penală în baza art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal, în legătură cu expirarea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală. Instanța de apel a conchis, că deoarece au dispărut temeiurile legale de a-l atrage pe inculpatul Mîra Vasile la răspunedere penală pentru concurs de infracțiuni, a-i stabili acestuia pedeapsa pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal. Această infracțiune a fost comisă la 02 decembrie 2013, iar la data respectivă pentru comiterea acesteia, era prevăzută pedeapsa cu închisoare de la 3 la 7 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita о anumită activitate pe un termen de la 3 la 5 ani. Instanța de apel a reținut, că deoarece s-a demonstrat cu certitudine că inculpatul Mîra Vasile este vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal, lui Mîra Vasile, i s-a stabilit pedeapsa cu închisoare pe un termen de 3 ani, în penitenciar de tip semiînchis cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și activități legate de circulația substanțelor narcotice și psihotrope pe un termen de 4 ani. În privința inculpatului Schimbător Sergiu, instanța a menționat, că infracțiunea prevăzută de art. 2641 alin. (3) Cod penal, a fost comisă de către 22 inculpat la data de 27 mai 2014, iar la data respectivă această infracțiune se pedepsea cu amendă în mărime de la 550 la 650 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 200 la 240 de ore, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de la 3 la 5 ani. La fel aceasta este о infracțiune ușoară, iar conform art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal, persoana se liberează de răspundere penală dacă din ziua săvârșirii infracțiunii au expirat 2 ani de la săvârșirea unei infracțiuni ușoare, în acest sens instanța de apel a conchis de a înceta procesul penal pornit în baza art. 2641 alin. (3) Cod penal, în privința lui Schimbător Sergiu, în legătură cu expirarea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală. Instanța de apel a conchis, că deoarece au dispărut temeiurile legale de a-l atrage pe inculpatul Schimbător Sergiu la răspunedere penală pentru concurs de infracțiuni, și ținând cont de faptul că inculpatul și-a recunoscut parțial vina, cu excepția agravantei „săvârșită de un grup criminal organizat”, i-a stabilit inculpatului Schimbător Sergiu pedeapsa pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, care pentru comiterea acesteia în perioada 22 mai 2014 – 27 mai 2014, era prevăzută pedeapsa cu închisoare de la 7 la 15 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita о anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani. Din considerentele enunțate instanța de apel a conchis, că lui Schimbător Sergiu, recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, i se stabilește pedeapsa cu închisoare pe un termen de 13 ani, în penitenciar de tip închis cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și activități legate de circulația substanțelor narcotice și psihotrope pe un termen de 4 ani, iar în baza art. 85 Cod penal, pentru cumul de sentințe la pedeapsa stabilită i s-a adăugat parțial partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 18 mai 2012, astfel stabilindu-i definitiv pedeapsa cu închisoare pe un termen de 14 ani, în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și activități legate de circulația substanțelor narcotice și psihotrope pe un termen de 4 ani.

Procurorul declară recurs ordinar, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod deprocedură penală, solicitând casarea deciziei instanței de apel și remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel. În argumentarea recursului acuzatorul de stat menționează, că motivarea soluției instanței de apel contrazice dispozitivul hotărârii, acesta fiind expus neclar, deoarece în partea descriptivă a deciziei, instanța a constatat faptul comiterii de către inculpatul Schimbător Sergiu a punerii în circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, indicând că inculpatul de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu Melnic Eduard care este membru al grupării criminale, iar în partea dispozitivă a deciziei, instanța a reținut о altă situație, contrară argumentelor invocate, indicând că acțiunile inculpaților nu 23 întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal, dar al infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, excluzând agravanta grup criminal organizat, ca fiind formulată abstract de către procuror. Consideră acuzatorul de stat că instanța de apel neîntemeiat a menținut soluția de reîncadrare a acțiunilor inculpatului de la art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, potrivit învinuirii formulate în rechizitoriu, la art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, deoarece verificând cauza sub aspectul calificării infracțiunii, urma să raporteze situația de fapt constatată la fiecare din elementele constitutive ale infracțiunii imputate inculpaților Melnic Eduard, Crăciun Veaceslav, Sîrghi Iurie, Schimbător Sergiu și Mîra Vasile. Susține că potrivit probelor administrate și examinate în ședințele de judecată, au fost stabilite elementele obligatorii ale grupului criminal organizat, din care motiv acțiunile inculpaților Melnic Eduard, Crăciun Veaceslav, Sîrghi Iurie, Schimbător Sergiu și Mîra Vasile au fost încadrate de către acuzatorul de stat în baza art. 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal. Intenția comună și stabilă a inculpaților de a înstrăina substanțe narcotice rezultă din măsurile speciale de investigație, precum și urmărirea vizuală, înregistrarea de imagini și convorbiri, interceptarea convorbirilor telefonice, conform cărora, s-a constatat înțelegerea inculpaților privind înstrăinarea substanțelor narcotice, precum și legătura dintre aceștia, cu stenografiile anexate, iar faptul că substanța narcotică – heroina, nu este produsă pe teritoriul Republicii Moldova, fiind importată prin contrabandă din alte țări, se probează intenția unei grupări criminale de persoane, care au о intenție unică de a importa ilegal droguri – heroina, în scopul realizării acestora pe teritoriul Republicii Moldova, grupare care se caracterizează prin stabilitate și scop de a obține profit de pe urma înstrăinării drogurilor, în cadrul căreia sunt divizate acțiunile ilegale ale fiecărui membru, transportator, realizator, etc. Susține, că reieșind din actul de învinuire și din suportul probator administrat, se constată rolul activ al fiecărui membru din grupul criminal organizat, iar acțiunile inculpaților fiind îndreptate în vederea punerii în circulație ilegală a substanțelor narcotice, în scop de înstrăinare. Menționează acuzatorul de stat, că formulările generale și abstracte invocate în decizia recurată, fac dovada încălcării de către instanța de apel a prevederilor art. 414 Cod de procedură penală, deoarece instanța de apel nu s-a expus asupra chestiunilor de fapt importante la soluționarea cauzei, din care motiv s-a format о stare de incertitudine și neclaritate cu privire la soluția adoptată. Consideră acuzatorul, că la adoptarea deciziei de menținere a soluției de reîncadrare a acțiunilor inculpaților de la art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, la art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, instanța de apel a repetat eroarea de drept admisă de către prima instanță și nu a făcut o apreciere justă suportului 24 probator prezentat de către acuzare.

Avocatul Tipa Gheorghe în numele inculpatului Melnic Eduard, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală, contestă decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea acesteia cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel. În argumentarea recursului menționează, că în dispozitivul deciziei, deși instanța de apel a indicat că admite cererile de apel declarate de către avocatul Popa Ion și Tipa Gheorghe în numele inculpatului Melnic Eduard, în motivarea deciziei, instanța nu s-a expus în nici un mod referitor la admiterea cererii de apel, în contextul în care aceștia au solicitat achitarea lui Melnic Eduard. Relevă, că nesoluționarea cererilor de apel în mod legal, constituie o încălcare a dreptului inculpatului Melnic Eduard, garantat de art. 410 alin. (1) Cod de procedură penală, și anume că instanța de apel, soluționând cauza, nu poate crea o situație mai gravă pentru persoana care a declarat apel. În opinia apărării, prin admiterea arbitrară a cererilor de apel și ignorarea argumentelor invocate în apel, rezultă că inculpatul nu s-a făcut auzit, sau că instanța de apel a luat o poziție părtinitoare acuzării, încălcând principiul egalității armelor și principiul liberului acces la justiție. Menționează, că atât prima instanță, cât și instanța de apel, neîntemeiat au concluzionat că Melnic Eduard a comis infracțiunea de care a fost recunoscut vinovat. La fel, instanța de apel nu a luat în considerație și nici nu a examinat argumentele expuse în apel, deoarece acestea nu se regăsesc în decizie, iar atât prima instanță, precum și instanța de apel, nu au cercetat sub toate aspectele probele invocate și nu a dat o apreciere corectă circumstanțelor cauzei. Susține, că atât prima instanță, cât și instanța de apel nu au examinat și combătut argumentul potrivit căruia inculpatul Melnic Eduard și Schimbător Sergiu au avut întâlniri anterior, care au fost cu scopul reparației automobilului sau pescuitul în comun, acestea neavând tangență cu comercializarea drogurilor. Nu au fost argumentate circumstanțele în care se pretinde că Melnic Eduard a primit bancnota cu nominalul 100 lei, de la SchimbătorSergiu, care a fost depistată și ridicată de la acesta, or în urma percheziției efectuate la domiciliul inculpatului Melnic Eduard, nu au fost depistate careva obiecte ilegale sau substanțe cu circuit special, fapt ce se confirmă prin procesul-verbal de percheziție și procesul-verbal de percheziție corporală. Instanțele de fond, nu au luat în considerație că în timpul audierii martorului Moroz Irina, cât și la efectuarea altor acțiuni de urmărire penală, aceasta se afla în stare de ebrietate narcotică, din care motiv putea fi ușor influențată ca să declare mărturii false, contrar intereselor inculpatului Melnic Eduard. Totodată și prezentarea spre recunoaștere după fotografie, a fost efectuată cu grave încălcări de procedură, în conformitate cu art. 116 Cod de 25 procedură penală. Consideră apărarea, că instanța de judecată urma să aprecieze critic și stenogramele anexate de către acuzatorul de stat, în contextul în care stenogramele discuțiilor dintre Schimbător Sergiu și Melnic Eduard, nu conțin careva indicii la pretinsa activitate infracțională a inculpatului Melnic Eduard, or acuzarea nu a prezentat careva probe concludente și pertinente, care să demonstreze faptul că convorbirile purtate au un caracter ascuns. Mai relevă apărarea, că prin declarațiile martorilor Mîrleanu Roman, Bădilă Ion, Barbă-Scumpă Igor, Dimineață Vitalie și Savca Alexandru, s-a constatat faptul că inculpatul Melnic Eduard, purta discuții despre vânzarea brânzei de oi, ceea ce se confirmă prin certificatul SRL „Teraniscom” din 14 septembrie 2012, extrasul din Registrul de stat al persoanelor juridice nr. 23580 din 28 februarie 2014 și confirmarea nr. 1911 din 17 iunie 2015, prin care se atestă că Melnic Eduard deține o turmă de oi de 50 capete, or colaboratorii secției nr. 2, Direcția nr.4, secția antidrog, în lipsa unui temei faptic, au invocat despre convorbiri camuflate purtate între inculpații Schimbător Sergiu și Melnic Eduard, din care motiv declarațiile acestora nu pot sta la baza condamnării lui Melnic Eduard. În acest sens evidențiază, că prin decizia Curții Supreme de Justiție din 16 august 2016, instanța de recurs a subliniat faptul că Melnic Eduard întemeiat a fost achitat, însă instanța de apel, nu s-a expus asupra tuturor argumentelor din cererile de apel depuse în numele acestuia, precum și din considerentul că instanța insuficient și-a argumentat poziția, astfel fiind comise erori de procedură, și nu de fapt, din care motiv a dispus casarea deciziei din 20 decembrie 2015 cu trimiterea cauzei la rejudecare. Remarcă apărarea, că la examinarea repetată a apelurilor avocaților în numele inculpatului Melnic Eduard, instanța de apel a ignorat circumstanțele stabilite de către instanța de recurs, care erau obligatorii pentru aceasta, și anume că în privința inculpatului Melnic Eduard, i-a fost prescrisă obligativitatea de a argumenta mai amplu soluția de achitare a acestuia, dar nu adoptarea altei soluții. Examinând repetat apelurile, fără a pătrunde în esența acestora, instanța de apel a emis o hotărâre diametral opusă celei din 20 decembrie 2015, și fără a se expune asupra argumentelor din cererile de apel, s-a limitat doar la precizarea că în rest, sentința primei instanțe se menține fără modificări, în contextul în care aceeași instanță de apel, a admis apelurile declarate de către avocații Popa Ion și Tipa Gheorghe în numele inculpatului Melnic Eduard. Mai invocă apărarea, că la adoptarea deciziei, instanța de apel nu a luat în considerație nici practica CEDO, potrivit căreia este inadmisibilă condamnarea persoanei, în lipsa administrării probelor noi, în cazul în care o instanță anterior a emis o decizie de achitare. Consideră, că acțiunile lui Melnic Eduard și relațiile acestuia cu Schimbător Sergiu, eronat au fost calificate și încadrate ca infracțiune, deoarece 26 din materialele cauzei penale, nu s-a confirmat faptul că Melnic Eduard a avut tangență cu ceilalți inculpați, iar instanța de judecată nu a luat în considerație că urmărirea penală a fost efectuată superficial, fiind bazată pe învinuiri nejustificate. Subliniază, că la audierea martorilor Moroz Irina, Mîrleanu Roman, Bădilă Ion, Barbă-Scumpă Igor, Dimineață Vitalie și Savca Alexandru, aceștia nu au dat jurământul și nici nu le-au fost explicate prevederile art. 312 Cod penal, semnând doar obligația de a face declarații veridice. Este de opinia, că contrar prevederilor art. 8 alin. (2) Cod de procedură penală, în decizia din 07 decembrie 2018, instanța de apel eronat a indicat că inculpatul nu a prezentat probe pentru demonstrarea nevinovăției sale, limitându-se doar la această argumentare, fapt ce încalcă toate principiile de drept, libertățile și garanțiile persoanei.

Avocatul Popescu Ion în numele inculpatului Schimbător Sergiu, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală, contestă hotărârile instanțelor de fond cu recurs ordinar, solicitând casarea parțială a acestora cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel. În argumentarea recursului menționează, că inculpatul Schimbător Sergiu, fiind înștiințat legal despre locul, data și ora ședinței de judecată, din motive de sănătate, nu s-a prezentat în ședința de judecată a instanței de apel din 07 decembrie 2018, informând instanța prin cerere despre imposibilitatea participării doar la această ședință, fapt confirmat de către serviciul de escortare a instituției penitenciare nr. 13 – Chișinău, și de către avocatul Popescu Ion în numele inculpatului, care a solicitat amânarea ședinței de judecată, însă contrar solicitării de amânare a ședinței, instanța de apel a dispus examinarea în lipsa inculpatului Schimbător Sergiu, dar în prezența avocatului acestuia. La fel și inculpatul Mîra Vasile, fiind înștiințat legal despre locul, data și ora ședinței de judecată a instanței de apel, din motive necunoscute instanței, inculpatul nu s-a prezentat, iar în temeiul încheierii instanței de apel, Inspectoratul de Poliție Buiucani a pornit dosarul de căutare nr. 2018030379 în privința acestuia, din care motiv, în baza art. 321 alin. (2) pct. 1) și alin. (6) Cod de procedură penală, instanța de apel a dispus examinarea cauzei în lipsa inculpatului Mîra Vasile. Susține, că rejudecând cauza, instanța de apel s-a limitat doar la redarea argumentelor invocate în sentința primei instanțe, și nu s-a expus în privința motivelor invocate în apărare, nu a apreciat corect circumstanțele de fapt la încadrarea juridică a faptelor, și nu a respectat prevederile art. 419 Cod de procedură penală, conform cărora rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în prima instanță. Consideră că acțiunile inculpatului Schimbător Sergiu urmează a fi recalificate în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, deoarece acesta a recunoscut 27 parțial vinovăția, în partea păstrării substanțelor narcotice pentru consum personal, dar a negat că a avut scopul de înstrăinare a drogurilor, or declarațiile inculpatului nu au fost combătute de către partea acuzării prin probele prezentate în susținerea învinuirii, și nu au fost prezentate probe pertinente, concludente, utile și veridice care în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor, ar demonstra vinovăția inculpatului în săvârșirea celor incriminate, precum și probe care ar putea fi puse la baza unei decizii de condamnare a inculpatului Schimbător Sergiu în baza art. 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal. Cu referire la declarațiile martorilor Mîrleanu Roman, Bădilă Ion, Barbă-Scumpă Igor, Dimineață Vitalie și Savca Alexandru, consideră apărarea că acestea nu urmează a fi reținute, deoarece conform art. 90 alin. (3) pct. 4) Cod de procedură penală, nu pot fi citați și ascultați ca martori reprezentantul organului de urmărire penală, astfel că aceste persoane, fiind membrii grupului de urmărire penală, nu pot avea calitate de martor în această cauză. Este de opinia, că instanța de apel urma să audieze martorii Sorocean Denis și Ivanov Serghei, deoarece declarațiile acestora clarificau unele momente din învinuirile imputate lui Schimbător Sergiu. Menționează apărătorul, că conform principiului imparțialității și echității, instanței de judecată i se oferă locul de arbitru, însă în cazul lui Schimbător Sergiu, aceasta a luat o poziție de a deduce, astfel condamnându-l pe Schimbător Sergiu în baza unor presupuneri. Instanța de apel, nu a apreciat fiecare probă separat, nu a motivat respingerea probelor prezentate de către inculpat, fapt ce denotă o manifestare a judecatorului în favoarea acuzării și în detrimentul apărării, prin ce instanța a încălcat principiul contradictorialității în procesul penal. Consideră apărarea, că instanța de apel nu este în drept sa-și întemeieze concluziile doar în baza probelor cercetate de către prima instanță, dacă acestea nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel, și nu s-au dat citire declarațiilor martorilor audați în cadrul ședințelor din prima instanță, și care nu au fost reflectate în procesul-verbal al ședinței de judecată, în contextul în care la faza examinării probelor acuzării, s-a comunicat participanților doar denumirea unor file din dosar. În argumentarea soluției, instanța de apel nu a indicat motivele pentru care a respins probele prezentate de către apărare, fapt ce a încălcat dreptul fundamental al inculpatului prevăzut în art. 19 Cod de procedură penală, art. 20 din Constituția Republicii Moldova și art. 6 CEDO. Remarcă, că la examinarea apelului, instanța a încălcat prevederile art. 414 și 416 Cod de procedură penală, examinându-le superficial, nefiind soluționate toate chestiunile invocate și nu s-a expus asupra tuturor probelor prezentate de către apărare, iar pe tot parcursul desfășurării procesului penal, atât organul de urmărire penală, acuzatorul de stat, prima instanță, precum și 28 instanța de apel, au încălcat grav principiul prezumției nevinovăției, fapt ce contravine art. 6 CEDO. Consideră, că este ilegal de a pune în sarcina învinuitului, obligațiunea de a-și demonstra nevinovăția, fapt ce contravine principiului prezumției nevinovăției, deoarece conform legii, învinuitul se consideră nevinovat atât timp cât vinovăția acestuia nu a fost dovedită în conformitate cu legea. Totodată, instanța de apel a încălcat dreptul inculpatului Schimbător Sergiu de a se expune asupra propriului apel, cât și posibilitatea de a-și motiva poziția în apărare.

Avocatul Popescu Ion în numele inculpatului Crăciun Veaceslav, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală, contestă hotărârile instanțelor de fond cu recurs ordinar, solicitând casarea acestora cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel. În argumentarea recursului menționează, că la rejudecarea cauzei, instanța de apel, s-a limitat doar la redarea argumentelor invocate în sentința primei instanțe, fără a se expune în privința motivelor invocate de către apărare, și nu a apreciat corect circumstanțele de fapt la încadrarea juridică, nu a analizat probele și nu a respectat prevederile art. 419 Cod de procedură penală, conform cărora rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în prima instanță. Consideră, că învinuirea înaintată, precum și situația de fapt și de drept constatată de către instanțele de fond, nu și-au găsit confirmarea în cadrul cercetării judecătorești, iar probele administrate nefiind apreciate corect, or la caz există suficiente probe care stabilesc lipsa în acțiunile inculpatului Crăciun Veaceslav, a elementelor infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal. Menționează, că declarațiile martorilor Mîrleanu Roman, Bădilă Ion, Barbă-Scumpă Igor, Dimineață Vitalie și Savca Alexandru, nu urmează a fi reținute, deoarece conform art. 90 alin. (3) pct. 4) Cod de procedură penală, nu pot fi citați și ascultați ca martori reprezentantul organului de urmărire penală, astfel că aceste persoane, fiind membrii grupului de urmărire penală, nu pot avea calitate de martor în această cauză. La fel și declarațiile martorului cu date cifrate, Durbală Eugen, consideră apărarea că urmează a fi apreciate critic, deoarece acestea nu corespund circumstanțelor reale și probelor dobândite în cadrul anchetei judiciare, aceste declarații nu coroborează cu alte probe, iar martorul nu a fost audiat în ședințele de judecată a instanțelor de fond, chiar dacă inculpatul Crăciun Veaceslav și apărătorii acestuia au solicitat audierea martorului, care este presupusul cumpărător de droguri de la inculpat. Este de opinia, că pe parcursul examinării cauzei penale, nu și-au găsit confirmarea învinuirile aduse inculpatului Crăciun Veaceslav, în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, deoarece nu au fost 29 identificați presupușii cumpărători, cărora urma să fie înstrăinate substanțele narcotice, or acuzatorul de stat nu a prezentat instanței de judecată careva probe pertinente, concludente și veridice, care să confirme că inculpatul Crăciun Veaceslav ar fi avut scopul circulației ilegale a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, astfel lipsind semnul calificativ de circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare. Ca urmare, nu au fost prezentate careva probe pertinente și concludente care să confirme faptul că inculpatul Crăciun Veaceslav a avut scopul de înstrăinare a substanțelor narcotice, nu s-a constatat căror persoane exact au fost vândute aceste substanțe, precum și venitul care a fost obținut în urma săvârșirii acestor fapte. Cu referire la convorbirile telefonice, înscrisurile audio și video anexate la dosar, relevă apărarea că din acestea nu rezultă că inculpatul Crăciun Veaceslav ar fi avut o înțelegere de a înstăina droguri, iar în cadrul ședințelor instanței de apel, avocatul Brînzan Petru în numele inculpatului Crăciun Veaceslav, a înaintat mai multe demersuri cu privire la examinarea probelor audio, video, precum și de a fi audiat martorul Semionov/Durbală Eugen. Subliniază apărarea, că instanța de apel nu s-a pronunțat și nu a decis în privința apelului declarat de către avocatul Brînzan Petru în numele inculpatului Crăciun Veaceslav. Conform principiului imparțialității și echității, instanței de judecată i se oferă locul de arbitru, însă în cazul lui Crăciun Veaceslav, aceasta a luat poziția deducerii probabilității, astfel condamnându-l pe Crăciun Veaceslav în baza unor presupuneri.

Inculpatul Crăciun Veaceslav, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 16) Cod de procedură penală, contestă decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea acesteia cu remiterea cauzei la o nouă rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet d ejudecată. În motivarea recursului menționează că a fost învinuit în baza declarațiilor unei persoane care nu a fost audiat în ședința de judecată, astfel i-au fost lezate drepturile sale la aparare și stabilire a adevarului, fiind încălcat și art. 8 Cod de procedură penală și în acest context avocatul Brînzan Petru a solicitat audierea în calitate de martor pe investigatorul sub acoperire Durbală Eugen. Însa instanța de apel fără deliberare pe loc a respins cererea avocatului explicând că motivele respingerii cererii vor fi indicate ulterior în decizie. Atât sentința instanței de fond și decizia instanței de apel sunt bazate în exclusivitate doar pe probele obținute în urma efectuării măsurilor speciale de investigații, care de altfel sub nicio formă nu demonstreaza vinovația sa, în momentul reținerii nefiind găsite careva substanțe narcotice, mijloace financiare provenite din vînzarea drogurilor și nici alte obiecte interzise. 30 Menționează, că în instanța de apel avocatul Brînzan Petru a solicitat vizionarea înregistrărilor video de la reținerea sa și de la presupusele achiziții de control, (Durbala Eugen) ei vorbesc despre medic terapeut pentru copilul lui Crăciun, în altă discuție aceștia vorbesc despre un motor la automobil BMW cu capacitatea cilindrica de 2,8, iar în inregistrarea video din momentul reținerii ca la Crăciun Veaceslav nu au fost depistate careva substante narcotice, acestea fiind gasite de catre un colaborator ai Directiei Antidrog undeva departe în iarbă.

Inculpatul Schimbător Sergiu, de asemenea a declarat recurs ordinar, solicitând casarea parțială a deciziei instanței de apel, cu rejudecarea cauzei și stabilirea unei pedepse mai blânde. În argumentarea recursului inculpatul menționează că instanța de apel i-a încălcat dreptul la un proces echitabil, deoarece nu i-a oferit posibilitatea să-și prezinte poziția de apărare, nu a fost ascultat martorul apărării Surucean Denis și nu a examinat toate demersurile și cererile apărării. Mai relevă că are la întreținere doi copii minori, iar în privința sa nu au fost applicate prevederile art. 385 Cod de procedură penală, deoarece se deține în condiții inumane și degradante.

Judecând recursurile ordinare declarate în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit concluzionează că acestea urmează a fi admise din considerentele ce urmează a fi desfășurate în cele ce urmează. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. După cum rezultă din conținutul cererilor de recurs declarate în speță, acestea se întemeiază pe temeiurile pentru recurs prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12), 16) Cod de procedură penală, potrivit cărora, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și apel atunci când 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii; 12) faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită; 16) norma de drept aplicată în hotărîrea atacată contravine unei hotărîri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție. 31 Analizând textul deciziei contestate prin prisma argumentelor invocate în recursuri și temeiurilor de casare nominalizate, Colegiul penal constată că criticile aduse de către titularii cererilor de recurs și-au găsit confirmare în speța dedusă judecății, iar hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată. În acest context instanța de recurs menționează, că conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de prima instanță. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost săvârșită de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate și administrate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual, penal sau administrativ au fost corect aplicate, hotărârea adoptată urmând să conțină răspuns la toate motivele invocate. Colegiul penal notează, că hotărârile pronunțate de instanțele de fond trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali, vagi, reprezintă motiv de casare. Nemotivarea ca o omisiune esențială apare astfel ca un viciu de procedură. Totodată, Colegiul penal lărgit ține să menționeze că potrivit art. 436 alin. (2) Cod de procedură penală, pentru instanța de rejudecare, indicațiile instanței de recurs sunt obligatorii în măsura în care situația de fapt rămâne cea care a existat la soluționarea recursului. În conformitate cu art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod corespunzător. Colegiul penal lărgit constată, că aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii, nu au fost respectate pe deplin la judecarea cauzei în apel, iar erorile admise nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs, întrucât decizia contestată nu conține motive clare pe care se întemeiază soluția pronunțată, iar motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii. Având în vedere prevederile legale citate, Colegiul remarcă, că în speța dedusă judecății, prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de 32 Justiție din 16 august 2016, decizia instanței de apel a fost casată total cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Astfel, în decizia instanței de recurs de remitere a cauzei la rejudecare au fost date mai multe indicații de care instanța de apel urma să țină cont la o nouă rejudecare, însă după cum rezultă din conținutul deciziei atacate, aspectele evidențiate au fost omise, erorile de drept admise la rejudecarea cauzei penale vizate constituind temei de casare a deciziei instanței de apel, întrucât nu pot fi corectate în procedura judecării recursului ordinar. În acest sens se va menționa, că una dintre observațiile instanței de recurs la acea etapă a fost că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apeluri, cu toate că instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra lor. Totodată, în situația în care au fost depuse mai multe apeluri, fiecare dintre acestea trebuie să primească o rezolvare proprie, care în raport cu poziția procesuală și cu interesele inculpaților, poate fi diferită de a celorlalți. La caz, din conținutul deciziei instanței de apel supuse recursului, Colegiul penal lărgit stabilește că această obligație a instanței nu a fost îndeplinită, or, din dispozitivul deciziei nu este clară soluția adoptată în raport cu toate apelurile declarate. Or, pe de o parte instanța de apel admite apelurile declarate de către procuror, de către avocatul Popa Ion și de către avocatul Tipa Gheorghe în numele inculpatului Melnic Eduard, de către avocatul Josan Dumitru și de către avocatul Brînzan Petru în numele inculpatului Crăciun Veaceslav, de către avocatul Brînzan Petru în numele inculpatului Mîra Vasile și de către inculpații Schimbător Sergiu și Sîrghi Iurie și casează parțial sentința în latura penală inclusiv și din oficiu în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, iar pe de altă parte instanța de apel menține sentința. Totodată, deși din dispozitivul deciziei rezultă că instanța de apel admite apelurile atât a procurorului cât și a părții apărării, din motivarea deciziei menționate nu rezultă care argumente ale procurorului au fost admise și care respinse. Aceeași situație se atestă și în privința apelurilor declarate de partea apărării, nefiind delimitate care argumente din acestea sunt admise și care respinse, în final instanța de apel pronunțând o hotărâre nouă doar în privința inculpaților Mîra Vasile și Schimbător Sergiu, iar în privința celorlalți inculpați Sîrghi Iurie, Crăciun Veaceslav și Melnic Eduard instanța deși le admite apelurile, în același timp menține sentința, soluție care este contradictorie și care nu poate fi menținută. De altfel, deși din conținutul dispozitivului deciziei instanței de apel rezultă că instanța de apel admite apelurile declarate de către avocatul Josan Dumitru și de către avocatul Brînzan Petru în numele inculpatului Crăciun Veaceslav, însă în partea descriptivă a deciziei instanța de apel nu a inclus și nu a desfășurat motivele din apelul declarat de către avocatul Brînzan Petru în numele inculpatului Crăciun Veaceslav. 33 Mai mult, instanța de recurs atestă și faptul că cerințele din apelurile declarate sunt diferite, procurorul criticând sentința în privința reîncadrării juridice a faptelor inculpaților, operată de către prima instanță cât și din punctul de vedere al pedepselor stabilite, inculpații Melnic Eduard, Crăciun Veaceslav, Mîra Vasile și Sîrghi Iurie separat sau cu avocații lor solicitând achitarea, iar inculpatul Schimbător Sergiu a contestat sentința doar în latura individualizării pedepsei, solicitând aplicarea unei pedese mai blânde. Cu toate acestea din motivarea deciziei instanței de apel nu rezultă că argumentele din apeluri au fost examinate detaliat, pentru fiecare inculpat separat, cu expunerea asupra fiecărui argument invocat de apărare, ceea ce denotă că o asemenea decizie nu poate fi menținută. Potrivit jurisprudenței constante a Curții Supreme de Justiție, motivele din apeluri trebuie examinate printr-o analiză obiectivă, completă și sub toate aspectele de fapt și de drept, confruntându-le cu întreg materialul probator al cauzei. Temeiurile expuse în pct. 3.-3.1., 4.-4.1., 5-5.1., 6, 7, 8 din prezenta decizie, de fapt, sunt fondul apelului și neexpunerea asupra acestora reprezintă neexaminarea fondului apelului de către instanța de apel. Motivarea insuficientă efectuată de instanța de apel, se apreciază ca un viciu de judecată care afectează hotărârea adoptată și reprezintă temei legal de a casa decizia atacată și a dispune rejudecarea cauzei în instanța de apel. La același segment, Colegiul penal lărgit amintește, că în cauza Suominen împotriva Finlandei din 01 iulie 2003, § 37, Înalta Curte a remarcat, că „… rolul unei decizii motivate este să demonstreze părților că ele au fost auzite. Mai mult, o decizie motivată oferă părții posibilitatea de a o contesta, precum și posibilitatea ca decizia să fie revizuită de către o instanță de recurs. Doar prin adoptarea unei decizii motivate poate avea loc un control public al administrării justiției (a se vedea și cauza Hirvisaari.c. Finlandei, nr. 49684/99, § 30, 27 septembrie 2001).” Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, efectul articolului 6 § 1 din Convenție este, inter alia, de a plasa un „tribunal” sub o obligație de a efectua o examinare adecvată a declarațiilor, argumentelor și probelor, fără a prejudicia evaluarea acestora sau a faptului dacă ele sunt relevante pentru decizia sa, având în vedere că Curtea nu este chemată să examineze faptul dacă argumentele sunt întrunite în mod adecvat (a se vedea Perez c. Franței [GC], nr. 47287/99, § 80, CEDO 2004-I, și Buzescu v. Romania, nr. 61302/00, § 63, 24 mai 2005). În cauza Fomin împotriva Moldovei (cererea nr. 36755/06) din 11 octombrie 2011, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că este în primul rând rolul instanțelor judecătorești naționale să decidă asupra admisibilității probelor, precum și asupra relevanței și ponderii acestora pentru pronunțarea deciziei judecătorești. 34 Din prisma legislației procesual-penale și jurisprudenței naționale, verificarea probelor este o activitate a instanței privind constatarea veridicității probei sub aspectul corespunderii datelor de fapt pe care le conține proba cu realitatea obiectivă. Verificarea constă în analiza probelor administrate, coroborarea lor cu alte probe, verificarea sursei de proveniență a probelor. Verificarea probelor poate avea loc doar prin aplicarea procedeelor probatorii prevăzute de cod și se efectuează la toate fazele procesului penal. Sunt supuse verificării atât datele de fapt, cât și mijloacele de probă din care au fost obținute. Probele se verifică atât prin efectuarea acțiunilor procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, cât și printr-o analiză logică a conținutului probei, a coroborării lor. Într-o hotărâre este necesar nu numai de a enumera probele, dar și de a expune esența acestor și legătura lor cu conținutul altor probe care în ansamblu confirmă sau infirmă o circumstanță pe cauză, de a argumenta de ce unele probe sunt admise, iar altele respinse. Astfel, instanța de recurs menționează că aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul volum de muncă depusă de către organele de urmărire penală, de instanțele judecătorești, cât și de părțile din proces, se finalizează prin soluția ce va fi dată în urma acestei activități. Generalizând cele expuse supra, Colegiul constată că în speța discutată și-au găsit confirmare temeiurile pentru recurs prevăzute în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, „decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii”, ceea ce duce la casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată, în cadrul căreia urmează a fi apreciate toate probele în cumul, la justa lor valoare pentru adoptarea unei soluții corecte, deoarece aceste erori nu pot fi corectate de instanța de recurs. La noua rejudecare a cauzei, instanța de apel are obligația să înlăture erorile menționate, să țină seama de împrejurările expuse, care au servit temei de casare a soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor art. 414 Cod de procedură penală, să verifice legalitatea și temeinicia sentinței atacate prin prisma prevederilor art. art. 384-397 Cod de procedură penală, și să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în cererile de apel, precum și argumentelor din recursuri, să dea o apreciere obiectivă probelor administrate în cauză, având în vedere prevederile art. art. 93, 95, 101 Cod de procedură penală, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, iar în dependență de datele obținute, să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și motivată, care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu art. art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE : 35 Se admit recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de Circumscripție Chișinău, Devder Djulieta, de către avocatul Tipa Gheorghe în numele inculpatului Melnic Eduard, de către avocatul Popescu Ion în numele inculpatului Schimbător Sergiu, de către avocatul Popescu Ion în numele inculpatului Crăciun Veaceslav și de către inculpații Schimbător Sergiu și Crăciun Veaceslav, se casează total decizia Colegiului penal a Curții de Apel Chișinău din 07 decembrie 2018, în cauza penală în privința lui Melnic Eduard xxxxx, Crăciun Veaceslav xxxxx, Sîrghi Iurie xxxxx, Schimbător Sergiu xxxxx și Mîra Vasile xxxxx și se dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune căilor de atac. Decizia motivată pronunțată la 31 iulie 2020. Președinte Timofti Vladimir Judecătorii Toma Nadejda Țurcan Anatolie Cobzac Elena Boico Victor 36