1ra-1483/2020 — art. 264 alin. 1 CP

1ra-1483/2020 — art. 264 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1483/2020

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

15 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Țurcan Anatolie, Cobzac Elena

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Bosîi Ion în numele inculpatului Brașoveanu Ilie, prin care solicită casarea

sentinței Judecătoriei Criuleni (sediul Dubăsari) din 30 octombrie 2019 și a deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 februarie 2020, în cauza penală

privindu-l pe

Brașoveanu Ilie Xxxx, născut la xxxx, originar și

domiciliat în s. xxxx, r-nul xxxxxx.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității în principiu a recursului ordinar în cauză, în baza actelor

din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T:

Brașoveanu Ilie a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

264 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa cu amenda în mărime de 500

unități convenționale, ce constituie 25000 lei, fără privarea de dreptul de a conduce

mijloace de transport.

Acțiunea civilă înaintată de partea civilă Roșca Ion a fost admisă parțial și

dispusă încasarea din contul lui Brașoveanu Ilie în beneficiul lui Roșca Ion suma de

2739,82 lei cu titlu de prejudiciu material, suma de 6000 lei cu titlu de asistență

juridică și suma de 25000 lei, cu titlu de prejudiciu moral.

De asemenea a fost dispusă încasarea din contul lui Brașoveanu Ilie în

beneficiul statului suma de 6670 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că Brașoveanu Ilie,

la 10 noiembrie 2016, aproximativ în jurul orei 13:30, conducând mijlocul de

transport de model "Ford Transit" cu n/î xxxxx pe traseul central din s. Molovata din

direcția centrului localității numite spre direcția s. Oxentea, r-nul Dubăsari, în

preajma gospodăriei lui Gurițenco Ilie, amplasată în s. xxxxx, r-nul xxxx, încălcând

1

prevederile Regulamentului Circulației Rutiere și anume: Pct. 45, subpunctul 1) -

„Conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză

stabilită, ținând permanent seama de următorii factori: a) starea psihofiziologică ce

influențează atenția și reacția; b) dexteritatea în conducere care i-ar permite să

prevadă situațiile periculoase; c) starea tehnică a vehiculului și particularitățile

încărcăturii; d) situația rutieră. Subpunctul 2) - În cazul în care în limita vizibilității

apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau

chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului. Pct. 46 lit. a) -

„Conducătorul de vehicul trebuie să manifeste prudență sporită și, în caz de

necesitate, să reducă viteza până la limita care i-ar garanta siguranța traficului sau

chiar să oprească în cazurile în care se deplasează pe lângă: copii, persoane de vârstă

înaintată, precum și persoane cu semne evidente de dizabilitate, nu a ținut seama că,

în același timp, pe aceeași bandă circula și pietonul minor Roșca Vitalie, care se

deplasa împreună cu un grup de minori. În acel moment în preajma gospodăriei mai

sus indicate, din cauza nerespectării de către Brașoveanu Ilie a prevederilor

Regulamentului Circulației Rutiere, ultimul, din imprudență 1-a tamponat în partea

din spate pe minorul Roșca Vitalie, în urma cărui fapt ultimul a căzut jos, acuzând

dureri la piciorul stâng, iar conform concluziilor raportului de expertiză medico-

legală nr.337/D din 09.12.2016, minorului Roșca Vitalie i-au fost cauzate leziuni

corporale sub formă de: fractură închisă a ambelor oase a gambei stângi cu

deplasarea fragmentelor, care au fost produse cu un corp contondent, posibil în

timpul și circumstanțele indicate, care duc la dereglarea sănătății de lungă durată și

se califică ca vătămare medie.

Prima instanță a încadrat acțiunile inculpatului Brașoveanu Ilie în baza art.

264 alin. (1) Cod penal - încălcarea regulilor de circulației a mijloacelor de transport

de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din

imprudență o vătămare medie a integrității corporale sau a sănătății.

în numele inculpatului Brașoveanu Ilie, prin care a solicitat casarea acesteia, cu

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță de

achitare a inculpatului de sub învinuirea înaintată, cu respingerea acțiunii civile.

În argumentarea apelului, apelantul a invocat că:

- instanța la aprecierea probelor nu s-a călăuzit de concluzia expertizei

medico-legale nr.337/D din 09.12.2016, dând prioritate probatorului prezentat de

către procuror, deoarece conform raportului de expertiză nu s-a constatat cu

certitudine că autovehiculul a tamponat pietonul și care este cauza leziunilor

corporale, tot nu s-a stabilit;

- instanța nu a dispus de o probă concretă prin care să dovedească că șoferul

a încălcat careva norme legale deoarece partea vătămată minoră a primit leziuni care

2

nu sunt în raport cu ciocnirea cu unitatea de transport, deoarece la acel moment

automobilul staționa;

- vinovăția inculpatului Brașoveanu Ilie nu a fost dovedită, deoarece s-a

constatat cu certitudine că Brașoveanu Ilie nu a săvârșit accidentul rutier care i se

impută;

- din raportul de expertiză medico-legală s-a stabilit că părții vătămate i-a fost

provocată o vătămare medie și nu a fost posibil de determinat cu ce anume corp au

fost produse leziunile corporale. Tot din raportul de expertiză nu a fost posibil de

stabilit în ce circumstanțe au fost produse leziunile corporale părții vătămate, iar

leziunile corporale depistate puteau să apară în alte circumstanțe decât prin

tamponare cu microbuzul și anume, puteau fi provocate de alte persoane, prin

îmbrâncire;

- analizând în ansamblu toate circumstanțele săvârșirii accidentului, raportate

la caz, rezultă că vinovăția lui Brașoveanu Ilie nu s-a dovedit, deoarece nu s-a stabilit

nici printr-un mijloc de probă că Brașoveanu Ilie este vinovat de încălcarea

Regulamentului Circulației Rutiere și anume el poartă vina de leziunile corporale

care s-au stabilit la partea vătămată Roșca Vitalie, întrucât toate probele acumulate

duc la concluzia că Brașoveanu Ilie nu a săvârșit infracțiunea imputată;

- de la inculpat a fost încasat prejudiciul moral exagerat de mare în mărime de

25 000 lei, iar instanța nu a luat în considerare că Brașoveanu Ilie este invalid de

gradul II, nu este angajat în câmpul muncii, este bolnav;

- greșit a fost dispusă încasarea plăților pentru efectuarea raportului de

expertiză și alte cheltuieli în mărime de 6 670 lei în contul statului, aceste cheltuieli

urmau să fi puse în sarcina statului.

2020, a fost admis apelul declarat, casată parțial sentința în partea cheltuielilor

judiciare și pronunțată în această parte o nouă hotărâre potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care a fost respinsă ca nefondată cerința procurorului cu

privire la încasarea cheltuielilor judiciare în mărime de 6670 lei. În rest sentința a

fost menținută.

3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că prima instanță a

stabilit corect situația de fapt și vinovăția inculpatului, iar cercetarea judecătorească

s-a efectuat cu respectarea dispozițiilor procesual-penale.

Instanța de apel a notat că în urma analizei cumulului de probe prin prisma

art.101 Cod procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

veridicității și coroborării lor, a stabilit că, prima instanță corect a încadrat juridic

acțiunile inculpatului Brașoveanu Ilie în baza art. 264 alin. (1) Cod penal, potrivit

elementelor constitutive, încălcarea regulilor de circulație a mijloacelor de transport

de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din

imprudență o vătămare medie a integrității corporale sau a sănătății.

3

În continuare, instanța de apel a menționat că nu a identificat temeiuri de a

pune la îndoială declarațiile părții vătămate, minorul Roșca Vitalie, martorilor

minori Bejan Cristian, Popa Constantin, Grițco Nicolae, Alexeev Nicolae dat fiind

că ele sunt succesive și nu se contrazic. Acestea se confirmă și prin procesul-verbal

de examinare a mijlocului de transport de model „Ford Tranzit" cu n/î xxxxxxxx, ce

aparține lui Brașoveanu Ilie, (f.d. 54-57, vol. I) și prin procesul-verbal de cercetare

la fața locului din data de 10.11.2016 (f.d. 7-12, vol. I).

Ce ține de nerecunoașterea vinovăției de către inculpat, instanța de apel a

menționat că o consideră drept metodă aleasă în vederea evitării răspunderii penale,

or, poziția inculpatului este una contradictorie cumulului de probe examinate în

cadrul cercetării judecătorești, cât și argumentelor expuse în cererea de apel, unde

pe de o parte avocatul solicită achitarea inculpatului, iar pe de altă parte invocă

dezacordul cu acțiunea civilă admisă de către prima instanță, invocând că sumele

încasate sunt exagerate.

Instanța de apel a indicat că în motivarea poziției sale inculpatul Brașoveanu

Ilie, a declarat că, „...din spusele martorilor a aflat că copilul a dorit să fugă și a

călcat pe șiret și cu greutatea corpului său a căzut peste picior...", însă, nici unul

din martorii audiați în prima instanță nu a dat astfel de declarații, prin urmare

argumentele inculpatului nu s-au confirmat.

Totodată, instanța de apel a notat că nu s-au adeverit nici declarațiile

inculpatului că copilul (partea vătămată, Roșca Vitalie) singur s-a lovit de automobil,

or, martorul minor Grițco Nicolae, care a văzut momentul accidentului a declarat că,

„... Vitalie a dorit să-i ocolească pe băieți și în acel moment a fost lovit de o mașină,

de culoare sură...", martorul Alexeev Nicolai a declarat că, „...a văzut momentul

cînd Vitalie a fost lovit, acesta l-a ocolit pe Popa Constantin și mașina l-a lovit...",

martorul Popa Constantin a declarat că, „... Vitalie mergea în urma lor și a dorit să-

i întreacă ca să-l ajungă pe verișorul său și atunci s-a auzit un sunet ca o lovitură.

Când s-a întors l-a văzut pe Vitalie jos...'".

De asemenea, instanța de apel a respins și critica apelantului, precum că prima

instanță nu a luat în considerare declarațiile inculpatului Brașoveanu Ilie și ale

martorilor Grițco Nicolae, Popa Cristian, în acest sens instanța de apel a invocat că

inclusiv declarațiile acestor martori, cât și ale inculpatului au fost dezbătute și

analizate de către prima instanță la emiterea sentinței din 30.10.2019.

Instanța de apel a specificat că martorii audiați pe cazul dat, care au fost

prezenți la locul accidentului și au văzut momentul când inculpatul Brașoveanu Ilie

l-a tamponat pe minorul Roșca Vitalie cu partea din față a automobilului, or, ultimii

au declarat că, „... A auzit sunetul cum șoferul a oprit brusc. Când s-a întors, l-a

văzut pe Vitalie între roata din față și cea din urmă a automobilului, nu era înaintea

automobilului, ci la 15-20 cm de la roata din urmă. Vitalie era între bordură și

mașină, iar mașina era la o distanță de 50-60 cm de la bordură..." „...A fost lovit cu

4

farul drept a mașinii...",„... Vitalie când s-a ridicat, era la sfârșitul mașinii. El era

îmbrăcat în scurtă și în papuci. El a participat la măsurări, farul ajunsese la umărul

lui Vitalie...'", „...Vitalie a fost tamponat cu roata din dreapta față. Sunetul frânei

nu s-a auzit...".

La fel, instanța de apel a indicat că declarațiile inculpatului sunt combătute

prin probele administrate, iar inculpatul Brașoveanu Ilie a încălcat pct. 46 lit. a) din

Regulamentul Circulației Rutiere, care prevede expres că, "conducătorul de vehicul

trebuie, în caz de necesitate, să reducă viteza până la limita care i-ar garanta

siguranța traficului sau chiar să oprească în cazurile în care se deplasează pe lângă

copii, persoane de vîrstă înaintată, precum și persoane cu semne evidente de

dizabilitate", or, potrivit materialelor cauzei și declarațiilor martorilor audiați la caz,

"...în acea zi, strada din centrul satului Molovata, r-nul Dubăsari, lângă magazinul

Luminița 2, era plină de copii, se întorceau de la școală, unii mergeau pe trotuar,

iar unii pe carosabil...".

Astfel, instanța de apel a conchis că inculpatul Brașoveanu Ilie nu a manifestat

prudența sporită în timpul circulației când se deplasa pe lângă copii, or, în același

timp, pe aceeași bandă circula și pietonul minor Roșca Vitalie, care se deplasa

împreună cu un grup de minori, l-a tamponat în partea din spate pe minorul Roșca

Vitalie, în urma cărui fapt ultimul a căzut jos, acuzând dureri la piciorul stâng.

Instanța de apel a concluzionat că prima instanță, minuțios, sub toate

aspectele, complet și obiectiv, a administrat probele, apreciind fiecare probă din

punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar probele în

ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, astfel fără nici un dubiu rezonabil a

stabilit vinovăția inculpatului Brașoveanu Ilie și corect a calificat acțiunile acestuia

în baza art. 264 alin. (1) Cod penal.

Ce ține de criticile privind acțiunea civilă, instanța de apel a menționat că

mărimea prejudiciului moral solicitată de reprezentantul părții vătămate Roșca Ion

în cuantum de 50000 lei nu a fost dovedit în cuantumul invocat, aceasta fiind

excesivă, iar în aceste condiții de prima instanță a fost dispusă încasarea din contul

inculpatului, cu titlul de prejudiciu moral suma de 25000 lei, iar sentința instanței nu

a fost contestată de partea vătămată Roșca Ion, din ce rezultă că suma dată reprezintă

o satisfacție echitabilă pentru prejudicial moral suportat de victimă în urma

accidentului rutier soldat cu vătămări corporale medii.

Instanța de apel a conchis că prima instanță corect a stabilit că, părții vătămate

Roșca Ion i-a fost cauzat prejudiciu material și moral, iar mărimea prejudiciului

moral, ținând cont de suferințele psihice și fizice care i-au fost provocate părții

vătămate minore în rezultatul acțiunilor infracționale ale inculpatului.

Totodată, instanța de apel a susținut concluzia primei instanțe că victima are

o vârstă fragedă, iar pentru părinții acestuia generează și mai multe suferințe și

retrăiri legate de starea sănătății copilului lor, ceea ce a justificat pe deplin încasarea

5

prejudiciului moral în sumă de 25 000 lei, iar argumentele expuse în apelul declarat,

în această latură sunt lipsite de temei, din care motiv, instanța de apel le-a respins ca

neîntemeiate.

Mai mult, s-a atestat că prejudiciul material încasat de către prima instanță, în

sumă de 2739,82 lei, la fel, a fost confirmat prin bonurile anexate la dosar și sunt

compuse din - cheltuieli pentru transport, alimentație, tratament, astfel fiind legal

încasate din contul inculpatului Brașoveanu Ilie în interesele părții vătămate Roșca

Ion, or, în urma accidentului, minorului Roșca Vitalie, potrivit raportului de

expertiză medico-legală nr. 33/D din 19.12.2016, i-au fost cauzate vătămări

corporale medii sub formă de fractură închisă a ambelor oase a gambei stângi cu

deplasarea fragmentelor. Ca urmare a acestui fapt, minorul a fost internat la Institutul

Mamei și Copilului în perioada 11.11.2016-28.11.2016 și apoi în perioada

31.07.2017-11.08.2017, iar în intervalul dintre internări a fost supus tratamentului la

domiciliu. În toată această perioadă și în special în perioada internărilor reclamanții

au suportat un șir întreg de cheltuieli de întreținere, alimentație suplimentară,

tratament, iar pe perioada internării minorul a fost însoțit și asistat de părinți, care la

rândul său, au fost puși în situația de a abandona serviciul. Cheltuielile suportate de

familia Roșca sunt destul de considerabile în coraport cu veniturile sale.

De asemenea, instanța de apel a respins și solicitarea apelantului de a fi

respinse cheltuielile pentru asistența juridică, în suma acordată de 6 000,00 lei, cu

titlu de asistență juridică acordată de către avocatul Pavlov Victor părții civile Roșca

Ion, ce a fost confirmată prin bonurile de plată nr. 640143 și 640165 (f. d. 75-76 vol.

II), fiind legal încasată din contul inculpatului Brașoveanu Ilie în beneficiul părții

vătămate Roșca Ion.

Instanța de apel a considerat ca fiind justificate solicitările avocatului Bosîi

Ion, în interesele inculpatului Brașoveanu Ilie, privind încasarea cheltuielilor

judiciare pentru efectuarea expertizelor medico-legale din contul statului, invocând

că, acestea sunt cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale în vederea acumulării

probatoriului necesar pentru demonstrarea vinovăției inculpatului în comiterea

infracțiunii incriminate, cheltuieli ce sunt trecute în contul statului, or, astfel de

cheltuieli se suportă numai în urma modificărilor operate la art. 143 Cod de

procedură penală, potrivit cărora aliniatul (2) al articolului 143 Cod de procedură

penală a fost abrogat prin Legea nr. 316 din 22.12.2017 pentru modificarea și

completarea unor acte legislative, în vigoare din 09.02.2018, iar rapoartele de

expertiză în speță au fost efectuate până la intrarea în vigoare a modificărilor

efectuate în art. 143 Cod de procedură penală, și anume până la 09.02.2018.

Bosîi Ion în numele inculpatului Brașoveanu Ilie, care fără a indica vreun temei de

recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, solicită casarea

sentinței primei instanțe și a deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi

6

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, de achitare a inculpatului și

cu respingerea acțiunii civile înaintate.

În argumentarea recursului, recurentul invocă că:

- la aprecierea probelor, ambele instanțe nu s-au călăuzit de prevederile art.

101 Cod de procedură penală și au dat prioritate probatoriului prezentat de către

procuror;

- conform raportului de expertiză nu s-a constatat cu certitudine că vehiculul

condus de către inculpat a tamponat pietonul și leziunile corporale ar fi survenit în

rezultatul tamponării;

- declarațiile inculpatului au fost ignorate de instanțele de judecată, nefiind

indicat care probe demonstrează vinovăția inculpatului, nefiind o claritate întru

argumentarea vinovăției inculpatului, nefiind clar dacă totuși vehiculul a tamponat

partea vătămată sau partea vătămată și-a provocat leziunile corporale de un

impediment până s-a lovit de autovehiculul ce stătea pe loc;

- martorii Grițco Nicolae și Popa Cristian, au declarat că nu au văzut cum

automobilul a tamponat partea vătămată, iar în materialele cauzei lipsesc probe care

ar demonstra cu certitudine că Brașoveanu Ilie a săvârșit accidentul rutier;

- s-a dispus greșit încasarea prejudiciului moral, în condițiile în care nu a fost

demonstrată vinovăția inculpatului.

- la expunerea pct.59-60 din decizia instanței de apel nu se referă la speța dată

unde este indicat un alt nume de familie și se vehiculează cu alte sume ce nu se referă

la speța dată.

pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care pledează pentru

inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

Totodată, notează că recurentul își motivează contestația pe dezacordul cu

modalitatea de apreciere a probelor, însă motivele de reapreciere a materialului

probator, nu se conțin în temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură

penală.

De asemenea, indică că instanțele inferioare, la aprecierea probelor au ținut

cont de prevederile art. 101 Cod de procedură penală.

Procurorul a mai argumentat că instanța de apel s-a expus asupra tuturor

argumentelor invocare în cererea de recurs, care au fost invocate și în apel, iar

recurentul nu și-a motivat solicitarea de achitare.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind

vădit neîntemeiat din următoarele considerente.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

7

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept

să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este

vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel

pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel la judecarea cauzei.

În speță se reține, că potrivit textului recursului, recurentul critică decizia

instanței de apel sub aspectul ce ține de constatarea vinovăției inculpatului

Brașoveanu Ilie în comiterea infracțiunii incriminate, alegații ce cad sub incidența

temeiului de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal

atestă că motivele invocate de recurent în argumentarea recursului nu s-au confirmat

în urma cercetării materialelor cauzei.

Astfel, Colegiul penal notează că prin hotărârea adoptată instanța de apel s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor relevante, invocate în apelul declarat de către

apărător în numele inculpatului, întemeindu-și soluția în baza probelor cercetate de

prima instanță, verificate și apreciate corect și de instanța de apel prin prisma

prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, descrise și analizate în decizia sa (f.d.

187-196, vol. II), iar decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care își

întemeiază soluția corectă de menținere a sentinței primei instanțe de condamnare a

inculpatului Brașoveanu Ilie pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin.

(1) Cod penal, or just s-a reținut că din probele administrate se confirmă prezența

elementelor acestei infracțiuni în acțiunile inculpatului. În acest sens, se atestă că

instanța de apel nu a comis vreo eroare de fapt sau de drept ce ar afecta legalitatea

și corectitudinea deciziei contestate.

De asemenea, ce ține de argumentele recurentului descrise la pct. 4 a prezentei

decizii, se conchide că acesta primordial își manifestă dezacordul cu aprecierea

probelor de către prima instanță și instanța de apel, și în special " conform raportului

de expertiză nu s-a constatat cu certitudine că vehiculul condus de către inculpat a

tamponat pietonul și leziunile corporale ar fi survenit în rezultatul tamponării;

martorii Grițco Nicolae și Popa Cristian, au declarat că nu au văzut cum

automobilul a tamponat partea vătămată, iar în materialele cauzei lipsesc probe

care ar demonstra cu certitudine că Brașoveanu Ilie a săvârșit accidentul rutier, nu

au fost luate în considerare declarațiile inculpatului, fiind dată prioritate probelor

prezentate de acuzare", însă instanța de recurs ordinar la aceste motive a

8

recurentului, atestă că nu poate fi acceptată această versiune, or contravine

constatărilor corecte a instanței de apel în prezenta speță, care just a indicat că

"inculpatul Brașoveanu Ilie a încălcat pct. 46 lit. a) din Regulamentul Circulației

Rutiere, care prevede expres că, "conducătorul de vehicul trebuie, în caz de

necesitate, să reducă viteza până la limita care i-ar garanta siguranța traficului

sau chiar să oprească în cazurile în care se deplasează pe lângă copii, persoane de

vîrstă înaintată, precum și persoane cu semne evidente de dizabilitate, or, potrivit

materialelor cauzei și declarațiilor martorilor audiați la caz, "...în acea zi, strada

din centrul satului Molovata, r-nul Dubăsari, lângă magazinul Luminița 2, era

plină de copii, se întorceau de la școală, unii mergeau pe trotuar, iar unii pe

carosabil..." (f.d. 196, vol. II), ce sunt întemeiate pe întreg cumulul de probe descris,

verificat și apreciat de instanța de apel în decizia sa (f.d. 187-196, vol. II), iar

alegațiile recurentului nu sunt întemeiate pe careva probe, fiind doar interpretative

și declarative.

Mai mult, se conchide că instanța de apel a apreciat probele prin prisma

cerințelor stipulate în art. 101 Cod de procedură penală, expunându-se în decizie cu

privire la motivele respingerii argumentelor părții apărării și acceptării probelor

prezentate de partea acuzării, respectând rigorile dictate de principiul

contradictorialității stipulat în art. 24 Cod de procedură penală.

Colegiul penal reține că nu pot fi acceptate argumentele recurentului descrise

în pct. 4 a prezentei decizii, din considerentul că din decizia instanței de apel rezultă

cert că toate probele administrate în prezenta cauză penală au fost apreciate de

instanța de apel prin coroborare între ele, fiind reținut just ca demonstrată pe deplin

vinovăția inculpatului Brașoveanu Ilie în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264

alin. (1) Cod penal, iar obiecțiile recurentului reprezintă doar opinia subiectivă

greșită a acestuia, or instanța de recurs ordinar nu identifică vreun temei de a

interveni în decizia instanței de apel prin prisma argumentelor invocate de recurent,

decizie care este legală și întemeiată.

Totodată, ce ține de critica că "la expunerea pct.59-60 din decizia instanței de

apel nu se referă la speța dată unde este indicat un alt nume de familie și se

vehiculează cu alte sume ce nu se referă la speța dată", Colegiul penal consideră că

mențiunea respectivă constituie o eroare materială comisă de instanța de apel, ce nu

afectează temeinicia și legalitatea deciziei adoptate.

Mai mult, Colegiul penal conchide că motivele invocate de recurent în cererea

de recurs, sunt în majoritate similare cu cele invocate în apel, descrise și în pct. 2 a

prezentei decizii, în privința cărora instanța de apel în decizia sa (f.d. 194-202, vol.

II) s-a expus motivat, iar temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea argumentelor

instanței de apel în motivarea soluției sale pe aspectele contestate nu se identifică,

or instanța de apel s-a expus în decizia sa, detaliat și argumentat asupra fiecărei probe

prezentate și chestiunilor esențiale invocate în apelul declarat de avocatul Bosîi Ion

9

în numele inculpatului Brașoveanu Ilie, iar motivarea din decizia acesteia, în virtutea

corectitudinii ei și pentru a evita repetări inutile, instanța de recurs ordinar o acceptă

și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37

a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1

din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi

înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs

Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil

necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță

inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

invocate de recurent ce ar fi afectat hotărârile atacate sub aspectele contestate,

deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, urmând

a fi menținută, iar recursul declarat este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

8 Conducându-se de prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Bosîi Ion în

numele inculpatului Brașoveanu Ilie, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 04 februarie 2020, în cauza penală privindu-l pe Brașoveanu

Ilie Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 31 iulie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

10