ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 30.07.2020

1ra-1254/20 — art.190 alin. 2 lit. b CP

HOTĂRÂRE
30.07.2020
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art.190 alin. 2 lit. b CP
Temei legal
art.427 alin. 1 pct. 6 CPP
Citează această cauză
1ra-1254/20 — art.190 alin. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1254/2020

Curtea Supremă de Justiție

01 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Cobzac Elena și Boico Victor

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Pruteanu Natalia în numele inculpatei Croitor Maria, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 decembrie 2019, în

cauza penală privind-o pe

Croitor Maria Xxxxx, născută la xxxxx,

originară și domiciliată în Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal al Curții Supreme de Justiție,

Maria a fost achitată de sub învinuirea comiterii infracțiunii prevăzute de art. 190 alin.

(2) lit.b) Cod penal, pe motiv că fapta inculpatei nu întrunește elementele infracțiunii.

Acțiunea civilă în procesul penal intentată de Basarab Gheorghe, privind

încasarea de la Croitor Maria a sumei de 800 euro cu titlu de prejudiciu material, 15000

lei cu titlu de prejudiciu moral, precum și 3700 lei cu titlu de cheltuieli de judecată a

fost respinsă ca fiind nefondată.

Croitor Maria a fost reabilitată deplin.

persoane nestabilite de către organul de urmărire penală, la 12.11.2016, ora exactă de

către organul de urmărire penală nu a fost posibil de stabilit, acționând din interes

material în scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz

de încredere, prin intermediul unei persoane necunoscute care s-a prezent cu numele

„Ostap” și a comunicat că este prietena lui „Guțu Cristi” care anterior a făcut cunoștință

prin rețeaua de socializare „Skype” cu cet. Basarab Ludmila, a însușit de la partea

vătămată cet. Basarab Gheorghe, care a transmis prin intermediul unui șofer de pe ruta

Enichioi - Chișinău, suma de 200 euro, care conform cursului oficial al Băncii

1

Naționale din 12.11.2016, constituia suma de 4322,18 lei, pentru rezolvarea unor

pretinse probleme pe care le are persoana cu numele „Guțu Cristi” cu justiția.

Tot ea, la 04.12.2016, ora exactă de către organul de urmărire penală nu a fost

posibil de stabilit, folosind aceeași metodă de dobândire ilicită a bunurilor altei

persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, aflându-se pe str. Mitropolit Varlaam

58, din mun. Chișinău, în apropiere de gara auto „Centru”, prezentându-se că este rudă

cu persoane pe nume „Guțu Cristi” care anterior a făcut cunoștință prin rețeaua de

socializare „Skype” cu cet. Basarab Ludmila, a primit de la partea vătămată cet.

Basarab Gheorghe, suma de 600 euro, care conform cursului oficial al Băncii Naționale

din 04.12.2016, constituia suma de 12 918,36 lei, astfel, cauzându-i părții vătămate

daune în proporții considerabile în sumă totală de 17 240,54 lei.

Acțiunile lui Croitor Maria au fost încadrate de către procuror în baza art. 190

alin. (2) lit.b), c) Cod penal, ca ulterior prin ordonanța de modificare a acuzării din 08

februarie 2019, acțiunile acesteia au fost încadrate juridic în baza art. 190 alin.(2) lit.b)

Cod penal.

3.1. procurorul în Procuratura mun. Chișinău, Oficiul Centru, Rodica Cornicî, prin

care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin

care Croitor Maria să fie recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzută de

art. 190 alin. (2) lit.b) Cod penal și stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un

termen de 2 (doi) ani, cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate legală

de gestionarea bunurilor sau surselor materiale pe un termen de 2 (doi) ani.

În motivarea apelului a invocat, că prima instanță neîntemeiat a pronunțat o

hotărâre de achitare a inculpatei Croitor Maria, deoarece cumulul de probe administrat

în cadrul urmăririi penale și cercetat în ședința de judecată confirmă vinovăția

inculpatei în săvârșirea infracțiunii imputate, însă instanța de fond n-a dat o apreciere

corectă acestor probe.

Prin urmare, instanța a luat în considerare poziția inculpatei însă nu a luat în

considerare celelalte probe și anume declarațiile părții vătămate, procesele verbale de

recunoaștere a persoanei după fotografie, procesele verbale de confruntare.

La fel, instanța a motivat faptul că, Basarab Gheorghe nu întrunește condițiile art.

59 Cod de procedură penală pentru a fi recunoscut în calitate de parte vătămată,

deoarece banii aparțineau fiicei și că aceștia au fost transmiși la cererea acesteia, în

acest sens urmează a fi menționat faptul că fiica părții vătămate Basarab Gheorghe

locuiește peste hotarele Republicii Moldova, aceasta transmițând banii părinților,

aceștia fiind responsabili de gestionarea acestora, iar dobândirea ilicită a acestora

reprezintă un prejudiciu cauzat lor.

Instanța a considerat că lipsesc probe incontestabile care ar dovedi vinovăția

inculpatei în săvârșirea infracțiunii incriminate, iar declarațiile părții vătămate și a

martorilor nu pot fi puse la baza condamnării, cu toate aceste urmează a fi luat în

considerare faptul că, partea vătămată Basarab Gheorghe și martorii Basarab Elena și

2

Basarab Andrei, sunt persoanele care dețin informații directe despre circumstanțele

cazului, fiind martori oculari și cei care au interacționat direct atât cu inculpata cât și

cu celelalte persoane. Or în aceste condiții declarațiile lor nu pot fi ignorate și apreciate

ca fiind părtinitoare.

Studiind motivele invocate de către instanța de judecată în sentința privind

achitarea inculpatei Croitor Maria, procurorul a constatat că instanța eronat a apreciat

probele administrate în cadrul procesului penal, și incorect a stabilit lipsa elementelor

constitutive ale componenței de infracțiune, motivând că nu au fost administrate probe

concludente iar învinuirea a fost bazată doar pe presupuneri.

În așa mod, instanța de judecată a pronunțat o sentință care este contrară legii, de

aceea urmează a fi casată, iar inculpata Croitor Maria recunoscută vinovată în baza art.

190 alin.(2) lit. b) Cod penal și condamnată.

3.2. partea vătămată Basarab Gheorghe, prin care a solicitat să fie admis apelul,

casată sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 19 aprilie 2019 și pronunțată

o nouă sentință privind condamnarea inculpatei Croitor Maria cu admiterea integrală a

acțiunii civile în procesul penal intentată de acesta, privind încasarea de la Croitor

Maria a sumei de 800 euro cu titlu de prejudiciu material, 15000 lei cu titlu de

prejudiciu moral, precum și 3700 lei cu titlu de cheltuieli de judecată de la prima

instanță și cheltuielile de judecată de la instanța de apel.

În motivarea cererii de apel, partea vătămată a invocat faptul că, nu a înaintat

pretențiile la urmărirea penală privind recuperarea prejudiciului material și moral,

organul de urmărire penală nu l-a recunoscut ca parte civilă, iar pe învinuită ca parte

civilmente responsabilă, pagubele nu au fost recuperate, deaceea a înaintat acțiune

civilă.

A considerat că la materialele cauzei sunt destule probe care dovedesc vinovăția

inculpatei, și anume procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie, din

15.05.2017, prin care martorul Basarab Elena a recunoscut-o pe cet. Croitor Maria, ca

fiind persoana căreia i-a transmis suma de 600 euro (f.d.49); procesul-verbal de

recunoaștere a persoanei după fotografie din 25.05.2017 prin care martorul Basarab

Andrei, a recunoscut-o pe cet. Croitor Maria, ca fiind persoana căreia mama sa, i-a

transmis suma de 600 euro (f.d.50); procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după

fotografie din 15.05.2017, prin care partea vătămată Basarab Gheorghe, a recunoscut-

o pe cet. Croitor Maria, ca fiind persoana căreia soția sa, i-a transmis suma de 600 euro

(f.d.51); procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 26.03.2018,

prin care martorul Crudu Vasile, a recunoscut persoana din fotografia nr. 5 care a primit

banii de la gara auto din mun. Chișinău (f.d.10); procesul-verbal de confruntare din

26.06.2017 între martorul Basarab Elena și bănuita Croitor Maria, unde în cadru

confruntării s-a stabilit că martorul Basarab Elena anume lui Croitor Maria i-a transmis

banii (f.d.96-98); procesul-verbal de confruntare din 26.06.2017, între partea vătămată

Basarab Gheorghe și bănuita Croitor Maria, unde în cadru confruntării s-a stabilit că

Basarab Gheorghe anume lui Croitor Maria i-a transmis banii (f.d.99-100).

3

Instanța a făcut trimitere la art. 1 alin. (2) din Codul de procedură penală,

menționând că procesul penal are ca scop protejarea persoanei, societății și statului de

infracțiuni săvârșite, astfel ca orice persoană care a săvârșit o infracțiune să fie

pedepsită potrivit vinovăției sale și nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la

răspundere penală și condamnată, însă instanța în cazul dat prin sentința respectivă nu

i-a protejat și nu a pedepsit persoana care consideră că a săvârșit infracțiunea.

Instanța a considerat că, organul de urmărire penală nu a făcut dovada faptului că

lui Basarab Gheorghe i-a fost cauzat un prejudiciu material sau moral, dat fiind faptul

că în ședința de judecată s-a stabilit cu certitudine că banii aparțineau fiicei acestuia

Basarab Ludmila și au fost transmiși lui Guțu Cristi, la indicația ei, de unde rezultă că

Basarab Gheorghe nu întrunește condițiile cu privire la victima infracțiunii de

escrocherie. Stranie concluzie, deoarece nu are importanță a cui sunt banii, iar banii

fiind în posesia sa atât el cât și fiica sa au fost duși în eroare de inculpată, înșelându-i,

folosindu-se de încrederea acestora a dobîndit suma de 800 euro.

Instanța a menționat în sentință că în art. 190 Cod penal, răspunderea nu intervine

pentru înșelăciune sau abuz de încredere, ci pentru dobîndirea ilicită a bunurilor altei

persoane prin înșelăciune sau abuz de încredere, cu ce acesta este de acord, însă reiese

că instanța pune la îndoială faptul dobândirii de către inculpată a sumei de 800 euro,

negând declarațiile martorilor și alte probe din dosar.

Instanța de judecată a mai făcut o concluzie greșită menționând faptul că, deși

partea vătămată Basarab Gheorghe, precum și martorii Basarab Andrei și Basarab

Elena au comunicat că banii au fost transmiși prin intermediul șoferului Crudu Vasile

de pe ruta Enichioi-Chișinău, și recepționați de către Croitor Maria, declarațiile

acestora instanța le apreciază drept părtinitoare, reieșind din faptul că martorul Crudu

Vasile, în ședința de judecată a declarat că suma de 200 de euro a fost recepționată de

către o altă persoană, nu de Croitor Maria, indicând că nu o cunoaște pe ultima.

Apelantul a considerat că instanța nu a atras atenția că martorii au declarat că banii i-

au transmis inculpatei prin intermediul lui Crudu V. care au fost transmiși lui Biatrice

Ostap, în vârstă de aproximativ 18 ani, persoana care a venit și a primit banii de la

Crudu V. la indicația inculpatei care prin telefon i-a informat că banii îi va primi această

persoană. Basarab Gheorghe a solicitat ca persoana cu numele Biatrice Ostap să fie

citată și audiată dar i s-a refuzat cererea.

Instanța nu a examinat minuțios declarațiile martorilor, de aceea s-au făcut

concluzii greșite, deoarece, instanța de judecată a menționat că, doar declarațiile părții

vătămate și martorului Basarab Andrei și Basarab Elena, nu pot fi puse la baza

condamnării inculpatei Croitor Maria, în sensul motivării unei sentințe de condamnare,

deoarece din conținutul acestora se elucidează mai multe dubii și presupuneri, însă

instanța nu le-a menționat care sunt dubiile și s-a uitat de declarațiile martorului Crudu

Vasile.

au fost admise apelurile declarate de procurorul în Procuratura mun. Chișinău, Oficiul

4

Centru, Rodica Cornicî, și de partea vătămată Basarab Gheorghe, s-a casat total

sentința Judecătoriei Chișinău sediul Ciocana din 19 aprilie 2019 și a fost pronunțată o

nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță.

Croitor Maria a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 190 alin.(2) lit.b) Cod penal și în baza acestei Legi i-a fost numită pedeapsă sub

formă de 2 (doi) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a gestiona bunuri materiale

și surse materiale pe un termen de 2 (doi) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar

pentru femei de tip semiînchis.

Conform art.90 Cod penal, pedeapsa numită a fost suspendată condiționat pe o

perioadă de probațiune de 2 (doi) ani și nu se va executa dacă în decursul perioadei de

probațiune fixate nu va comite o nouă infracțiune și va îndreptăți încrederea ce i s-a

acordat, obligând-o să nu-și schimbe domiciliul fără consimțământul organului

competent.

Acțiunea civilă înaintată de Basarab Gheorghe către Croitor Maria privind

încasarea prejudiciului material în sumă de 800 Euro, cheltuieli de judecată 3700,0 lei

și prejudiciul moral în sumă de 15 000,0 lei a fost admisă parțial, încasînd de la Croitor

Maria în beneficiul lui Basarab Gheorghe cu titlul de prejudiciul material suma de 800

Euro conform cursului BNM la momentul executării hotărîrii, cheltuieli de judecată

3700,0 lei, cu titlul de prejudiciul moral suma de 5000,0 lei, în rest pretențiile au fost

respinse ca nefondate.

4.1. În motivarea soluției date, instanța de apel a reținut, că conform ordonanței

privind pornirea urmăririi penale, s-a dispus începerea urmăririi penale conform

semnelor infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(2) lit. b) și c) Cod penal, ulterior fiind

învinuită Croitor Maria la data de 04.04.2018 de săvîrșirea infracțiunii de escrocherie

prevăzută la art. 190 alin.(2) lit. b) și c) Cod penal. La data de 08 februarie 2019,

acuzatorul de stat prin ordonanță a modificat învinuirea adusă lui Croitor Maria, și

anume aceasta a fost pusă sub o nouă învinuire, cea de comitere a infracțiunii prevăzute

la art. 190 alin. (2) lit.b) Cod penal.

Prin urmare, analizând în ansamblu probele cauzei penale date prin prisma art.101

Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității

și coroborării lor, au permis instanței de apel de a concluziona despre existența în

acțiunile inculpatei Croitor Maria a indicilor infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2)

lit.b) Cod penal, potrivit elementelor constitutive „escrocheria, adică dobîndirea

ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei persoane prin

prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase în privința naturii și părților actului

juridic dacă încheierea acestuia este determinată de comportamentul dolosiv sau

viclean, care a produs daune considerabile, săvîrșită de două sau mai multe

persoane”.

Instanța de apel a menționat că, cercetarea judecătorească s-a efectuat cu

respectarea dispozițiilor procesual-penale privind administrarea probelor, dar instanța

5

de fond a dat o apreciere greșită și eronată probelor administrate, Colegiul penal dându-

le o nouă apreciere.

Instanța de apel a menționat că vina în comiterea infracțiunii încriminate lui

Croitor Maria se dovedește prin probele acumulate legal în cadrul cercetării

judecătorești, care au fost recercetate în cadrul ședinței instanței de apel și anume:

declarațiile părții vătămate Basarab Gheorghe, (f.d.41, 149-151). La fel, partea

vătămată Basarab Gheorghe, în ședința de judecată a înaintat acțiune civilă în cadrul

procesului penal, prin care a solicitat încasarea de la Croitor Maria a sumei de 800 euro

cu titlu de prejudiciu material, 15000 lei cu titlu de prejudiciu moral, precum și 3700

lei cu titlu de cheltuieli de judecată (f.d.146,167- 168); declarațiile martorului Basarab

Elena (f.d. 148); declarațiile martorului Basarab Andrei; (f.d 152); declarațiile

martorului Crudu Vasile (f.d.72,164).

De asemenea, instanța de apel a menționat că vina inculpatei Croitor Maria, se

mai dovedește și de materialele probatoare care au fost cercetate și verificate în instanța

de apel, cum ar fi:

- procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie, din 15.05.2017,

prin care martorul Basarab Elena, a recunoscut-o pe cet. Croitor Maria, ca fiind

persoana căreia i-a transmis suma de 600 euro (f.d.49);

- procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 25.05.2017, prin

care martorul Basarab Andrei, a recunoscut-o pe cet. Croitor Maria (după forma feței,

forma ochilor, nasului, și a buzelor), ca fiind persoana căreia tatăl său, i-a transmis

suma de 600 euro (f.d.50);

- procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie, din 15.05.2017,

prin care partea vătămată Basarab Gheorghe, a recunoscut-o pe cet. Croitor Maria, ca

fiind persoana căreia soția sa, i-a transmis suma de 600 euro (f.d.51);

- procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie, din 26.03.2018,

prin care martorul Crudu Vasile, a recunoscut persoana din fotografia nr. 5 care a primit

banii de la gara auto din mun. Chișinău (f.d.110);

- procesul-verbal de confruntare din 26.06.2017, între martorul Basarab Elena și

bănuita Croitor Maria, unde în cadru confruntării s-a stabilit că martorul Basarab Elena

anume lui Croitor Maria i-a transmis banii (f.d.96-98);

- procesul-verbal de confruntare din 26.06.2017, între partea vătămată Basarab

Gheroghe și bănuita Croitor Maria, unde în cadrul confruntării s-a stabilit că Basarab

Gheorghe anume lui Croitor Maria i-a transmis banii (f.d.99-100);

Suplimentar apărarea a solicitat a verifica și următoarele probe:

- procesul-verbal despre săvîrșirea sau pregătirea pentru săvîrșirea infracțiunii din

29.12.2016, prin care partea vătămată Basarab Gheorghe a depus plîngere (f.d.14-15);

- revendicare, forma nr. 246 pe numele Croitor Maria (f.d.87);

- extrasul din Registrul de stat al populației pe numele Guțu Cristin (f.d.25);

- citație către d-na Harea Galina (f.d.30);

- extrasul din Registrul de Stat al Populației pe numele Harea Galina (f.d.31);

6

- forma nr. 246 pe numele Harea Galina (f.d.33-34);

- raportul către Inspectoratul de poliție Centru mun. Chișinău, cu privire la

verificarea dacă cet. Maria Croitor a fost internată în IMSP Institutul Oncologic din

Republica Moldova din str. N. Testimițeanu 30, mun. Chișinău (f.d.75);

- extrasul din fișa medicală a bolnavului de staționar nr. 18096 pe numele Croitor

Maria (f.d.77-78);

- obligarea de a nu părăsi țara de către Croitor Maria din 21.09.2017 (f.d.110).

Astfel, analizând obiectiv circumstanțele cauzei, în raport cu probele prezentate

instanța de apel a concluzionat că, instanța de fond, aplicînd eronat prevederile art. 101

Cod de procedură penală, apreciind impropriu probele din punct de vedere al

pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din

punct de vedere al coroborării lor cît și prevederile art. 390 Cod de procedură penală,

ajungînd pripit și eronat la concluzia achitării inculpatei, Croitor Maria, pe motivul că

fapta inculpatei nu întrunește elementele infracțiunii.

Deci, audiind participanții la proces, verificând legalitatea și temeinicia sentinței

atacate, pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar

și probelor cercetate, prezentate instanței de apel, precum și probelor administrate de

instanța de fond, cercetate suplimentar în ședința instanței de apel, instanța de apel a

constatat cu certitudine faptul că, Croitor Maria a comis fapta prejudiciabilă prevăzută

de legea penală ca înfracțiune și pasibilă de pedeapsă penală, în următoarele

circumstanțe:

La data de 12.11.2016, ora exactă de către organul de urmărire penală nu a fost

posibil de stabilit, împreună cu alte persoane nestabilite de către organul de urmărire

penală, acționând din interes material, în scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei

persoane, prin inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei

fapte mincinoase în privința naturii și părților obiectului actului juridic, prin

comportament dolosiv, prin intermediul unei persoane necunoscute care s-a prezent cu

numele „Ostap” și a comunicat că este prietena lui „Guțu Cristi” care anterior a făcut

cunoștință prin aplicația „Skype” cu cet. Basarab Ludmila, a însușit de la partea

vătămată cet. Basarab Gheorghe, care a transmis prin intermediul unui șofer de pe ruta

Enichioi - Chișinău, suma de 200 euro, care conform cursului oficial al Băncii

Naționale din 12.11.2016, constituia suma de 4 322,18 lei, pentru rezolvarea unor

pretinse probleme pe care le are persoana cu numele „Guțu Cristi” cu justiția.

Tot ea, la 04.12.2016, ora exactă de către organul de urmărire penală nu a fost

posibil de stabilit, folosind aceeași metodă de dobândire ilicită a bunurilor altei

persoane, prin inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei

fapte mincinoase în privința naturii și părților obiectului actului juridic, prin

comportament dolosiv, aflându-se pe str. Mitropolit Varlaam 58, din mun. Chișinău, în

apropiere de gara auto „Centru”, prezentându-se că este rudă cu persoane pe nume

„Guțu Cristi” care anterior a făcut cunoștință prin aplicația „Skype” cu cet. Basarab

Ludmila, a primit de la partea vătămată cet. Basarab Gheorghe, suma de 600 euro, care

7

conform cursului oficial al Băncii Naționale din 04.12.2016, constituia suma de 12

918,36 lei, astfel prin acțiunile sale Croitor Maria a cauzat părții vătămate daune în

proporții considerabile în sumă totală de 17 240,54 lei.

Aceste acțiuni ale lui Croitor Maria, instanța de apel le-a încadrat juridic în baza

prevederilor art. 190 alin. (2) lit.b) Cod penal, escrocheria, adică dobîndirea ilicită a

bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca

adevărată a unei fapte mincinoase în privința naturii și părților actului juridic dacă

încheierea acestuia este determinată de comportamentul dolosiv sau viclean, care a

produs daune considerabile, săvîrșită de două sau mai multe persoane.

Astfel, analizând obiectiv circumstanțele cauzei, în raport cu probele prezentate

instanța de apel a concluzionat că, instanța de judecată greșit a constatat că fapta

inculpatei Croitor Maria nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art. 190 alin.

(2) lit.b) Cod penal, în consecință pronunțând în privința acesteia o sentință de achitare

eronată.

De asemenea, instanța de apel a reținut că, vinovăția inculpatei Croitor Maria a

fost confirmată fără nici un dubiu rezonabil, iar nerecunoașterea vinovăției de către

aceasta a considerat-o ca o metodă de apărare și un mijloc de eschivare de la răspundere

penală, întrucât afirmațiile acesteia nu au fost probate.

În acest sens, instanța de apel nu a reținut poziția instanței de fond, precum că

doar declarațiile părții vătămate și a martorilor Basarab Andrei și Basarab Elena, nu

pot fi puse la baza condamnării inculpatei Croitor Maria, deoarece în conținutul

acestora se elucidează mai multe dubii și presupuneri, care nu au fost înlăturate în nici

un mod de către partea acuzării prin alte probe pertinente și incontestabile.

Or, instanța de apel a menționat că, instanța de fond, n-a ținut cont de faptul că

inculpata Croitor Maria, deși nu a recunoscut vina în cele incriminate, aceasta a fost

recunoscută de către partea vătămată Basarab Gheorghe și de către martorii Basarab

Elena și Basarab Andrei precum că cet. Croitor Maria, ca fiind persoana căreia Basarab

Elena i-a transmis suma de 600 euro (a se vedea f.d.49-51), mai mult decît atît, în

ședințele de judecată din instanța de fond, atît și în instanța de apel aceștia au arătat la

persoana Croitor Maria precum că ea este persoana căreia i-au fost transmise mijloacele

bănești.

Instanța de apel a constatat că argumentul instanței de judecată prin care justifică

achitarea inculpatei, și anume precum că învinuirea care a fost adusă inculpatei este o

învinuire declarativă și bazată pe presupuneri, nu poate fi reținut ori, în cadrul urmăririi

penale inculpatei Croitor Maria i-a fost înaintate patru învinuiri, adică învinuirile au

fost reformulate, modificate conform modificărilor operate de legiuitor și ulterior când

i-a fost modificată acuzarea la 08 februarie 2019 în instanța de judecată aceasta nu a

formulat careva obiecții că această învinuire este declarativă, ori nu este clară.

În urma celor expuse supra și în baza analizei obiective a cumulului de probe prin

prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, veridicității și coroborării lor, instanța de apel a conchis că, vinovăția

8

inculpatei Croitor Maria în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. b)

Cod penal este dovedită fără echivoc în afara oricărui dubiu rezonabil.

În ceea ce privește pedeapsa ce a fost aplicată inculpatei Croitor Maria, instanța

de apel a atestat că în corespundere cu prevederile art. 7 alin.(1) Cod penal, la aplicarea

legii penale se ține cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvîrșite, de

persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează

răspunderea penală.

Instanța de apel la individualizarea, stabilirea categoriei și termenului pedepsei

inculpatei Croitor Maria a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal și anume

de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat,

de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de condițiile de

viață ale familiei acestuia precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului.

La aplicarea pedepsei, instanța de judecată a conchis că, conform prevederilor

art.76, 77 Cod penal, careva circumstanțe atenuante sau agravante n-au fost stabilite.

Astfel, la stabilirea pedepsei penale, instanța de judecată a ținut cont de gravitatea

infracțiunii săvîrșite - inculpata Croitor Maria a comis o infracțiune gravă, de persoana

inculpatei, care nu are antecedente penale, anterior nefiind condamnată.

Instanța de apel a menționat că din conținutul componenței de infracțiune

prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal (în vigoare la momentul comiterii

infracțiunii), reiese stabilirea de către legiuitor a unei pedepse sub formă de amendă în

mărime de la 850 la 1350 unități convenționale sau cu închisoare de la 2 la 6 ani, în

ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o

anumită activitate pe un termen de pînă la 3 ani.

Instanța de apel a considerat că scopul educativ și preventiv al pedepsei aplicate

în cauza penală dată în privința inculpatei Croitor Maria, poate fi atins prin aplicarea

pedepsei penale sub formă de închisoare, însă cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod

penal, apreciind în ansamblu circumstanțele cauzei, și anume faptul că inculpata nu are

antecedente penale și a comis o infracțiune gravă.

Astfel, în limita dispozițiilor prevăzute de art. 190 alin.(2) lit. b) Cod penal, în

vigoare la momentul comiterii infracțiunii, instanța de apel i-a stabilit lui Croitor Maria

pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 (doi) ani, cu executarea pedepsei

în penitenciar de tip semiînchis pentru femei, cu privarea de dreptul de a gestiona

bunuri materiale și surse materiale pe un termen de 2 (doi) ani, iar în baza art. 90 Cod

penal executarea pedepsei, a fost suspendată condiționat pe un termen de probațiune

de 2 (doi) ani.

În ceea ce privește acțiunea civilă înaintată de Basarab Gheorghe către Croitor

Maria, instanța de apel a conchis că în conformitate cu prevederile art. 219 alin.(1) Cod

de procedură penală, acțiunea civilă în procesul penal poate fi intentată la cererea

persoanelor fizice sau juridice cărora le-au fost cauzate prejudicii materiale, morale

9

sau, după caz, le-a fost adusă daună reputației profesionale nemijlocit prin fapta

(acțiunea sau inacțiunea) interzisă de legea penală sau în legătură cu săvîrșirea acesteia.

Astfel, din materialele cauzei penale rezultă că, Basarab Gheorghe, în cadrul

urmăririi penale a înaintat o cerere prin care a solicitat să fie recunoscut în calitate de

parte civilă (f.d.42-43), în cauza penală dată, deoarece i-a fost cauzat un prejudiciu

moral și material în valoare de 800 euro, iar fiind audiat în cadrul ședinței în instanța

de apel, a declarat că, susține pe deplin acțiunea civilă (f.d.146) înaintată împotriva

inculpatei Croitor Maria privind încasarea prejudiciului material în sumă de 800 euro,

prejudiciul moral în sumă de 15 000,0 lei și cheltuielile de judecată în sumă de 3700

lei.

Subsecvent, având în vedere faptul că, inculpata Croitor Maria, se face vinovată

de comiterea infracțiunii prevăzută de art. 190 alin. (2) lit.b) Cod penal, a fost admisă

acțiunea civilă înaintată de partea vătămată împotriva inculpatei Croitor Maria, cu

privire la repararea prejudiciului material cauzat prin infracțiune, ținînd cont de faptul

că, prejudiciul material cauzat este de 800 euro, nefiind restituit părții vătămate.

Astfel, instanța de apel a conchis că mărimea prejudiciului moral solicitată de

partea vătămată Basarab Gheorghe în cuantum de 15 000 lei de la inculpata Croitor

Maria este exagerată și nu a fost dovedită în cuantumul cerut, ținîndu-se cont de

circumstanțele comiterii infracțiunii.

Cu privire la solicitările invocate în cererea de chemare în judecată a părții

vătămate, privind încasarea din contul inculpatei a pagubei materiale în sumă de 800

Euro, instanța de apel le-a admis, deoarece suma este confirmată prin fapta

infracțională stabilită de instanță.

În acest, sens s-a reținut că, în ședința judiciară s-a stabilit cu certitudine că partea

vătămată a avut de suportat un prejudiciu de natură morală. Estimarea daunei morale

suportate de către Basarab Gheorghe se probează prin faptul că urmare a acțiunilor

ilegale ale inculpatului, partea vătămată a avut de suferit psihic.

Astfel, instanța de apel a considerat că suma în mărime de 5 000,00 lei este

echitabilă și în corespundere cu circumstanțele comiterii de către inculpată a acțiunilor

ilegale.

În acest sens, instanța de apel a reținut că la aprecierea cuantumului prejudiciului

moral urmează a se ține cont de, caracterul și gravitatea suferințelor fizice cauzate

persoanei vătămate, gradul vinovăției autorului prejudiciului, personalitatea inculpatei.

Astfel, instanța de apel a reținut că cheltuielile de judecată în valoare de 3700 lei,

solicitate de partea vătămată sunt deplin confirmate.

Ca urmare, instanța de apel a reținut că, acțiunea civilă înaintată urmează a fi

admisă parțial, și anume s-a dispus încasarea în cuantumul prejudiciului material în

valoare de 800 euro conform cursului BNM la momentul executării hotărârii,

cheltuielile de judecată în mărime de 3700,0 lei, conform cererii de la fila dosarului

167 și prejudiciul moral în sumă de 5000,0 lei, în rest pretențiile au fost respinse ca

nefondate.

10

Natalia în numele inculpatei Croitor Maria, în termen, prin care indicînd temeiul

prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei

atacate, cu emiterea unei noi decizii prin care să se mențină sentința primei instanțe.

În motivarea cererii de recurs recurenta a indicat următoarele motive :

- art. 427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală - instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul

hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care

a afectat soluția instanței;

- Basarab Gheorghe nu poate avea calitatea de parte vătămată;

- instanta de fond a apreciat corect că organul de urmărire penală nu a făcut

dovada faptului că lui Basarab Gheorghe i-a fost cauzat un prejudiciu material sau

moral, dat fiind faptul că în ședința de judecată s-a stabilit cu certitudine că banii

aparțineau fiicei acestuia Basarab Ludmila și au fost transmiși lui Guțu Cristi, la

indicația ei, de unde rezultă că Basarab Gheorghe nu întrunește condițiile cu privire la

victima infracțiunii de escrocherie;

- instanța de apel a menționat că, cercetarea judecătorească s-a efectuat cu

respectarea dispozițiilor procesual-penale privind administrarea probelor. Instanta de

apel a inversat sarcina probațiunii, încălcînd principiul nevinovăției;

- instanța de apel n-a constatat încălcarea drepturilor inculpatei, or verificând

ansamblul de probe ce au fost administrate în conformitate cu prevederile de procedură

penală, instanța nu a depistat careva încălcări de procedură la acumularea probelor, sau

încălcări a drepturilor și intereselor inculpatei, ceea ce denotă faptul că sunt respinse

argumentele invocate;

- în ceea ce privește latura civilă, acțiunea urma sa fie respinsă numai din

considerentul ca fapta nu a fost comisa de către Croitor Maria, însă chiar dacă ipotetic

vorbind s-ar fi adeverit învinuirea, oricum s-a dispus încasarea sumei de 800 euro, în

măsura în care prima suma de 200 euro s-a demonstrat indiscutabil ca a fost ridicata de

o persoana de 17-18 ani care s-a prezentat Beatrice Ostap, iar cheltuielile de judecată

în mărime de 3700 lei au fost încasate fără măcar a fi motivat din ce se compun.

- recurenta consideră că Croitor Maria a fost condamnata absolut arbitrar și

menționează că prin menținerea deciziei Curții de Apel Chișinău din 12 decembrie

2019 va fi categoric constatat încălcarea dreptului la un proces echitabil protejat de art.

6 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului.

recursului, ca fiind vădit neîntemeiat pe motiv că, instanța de apel în strictă

conformitate cu prevederile art. 100-101 Cod de procedură penală a dat apreciere

întregului sistem de probe, corespunzător just a ajuns la concluzia casării sentinței de

achitare a lui Croitor Maria de sub învinuirea adusă în baza art. 190 alin. (2) lit. b) Cod

penal, cu condamnarea ultimei în baza legii enunțate la o pedeapsă sub formă de

11

închisoare pe un termen de 2 ani, cu privarea de dreptul de a gestiona bunuri materiale

pe un termen de 2 ani, iar în baza art. 90 Cod penal, pedeapsa stabilită i-a fost

suspendată condiționat pe un termen de probă de 2 ani.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din

următoarele considerente:

Potrivit prevederilor art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

Potrivit art.432 alin.(1), (2) pct.4) Cod de procedură penală instanța de recurs,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității

acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Colegiul penal de asemenea menționează că, temeiurile pentru recurs pot fi

invocate doar în cazul în care au fost invocate în apel sau încălcarea a avut loc în

instanța de apel, fapt stipulat de alin.(2) art.427 Cod de procedură penală.

Instanța de recurs subliniază că, potrivit practicii judiciare constante, erorile de

drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau

substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Potrivit conținutului recursului, recurenta invocă temei de drept pct.6) alin.(1)

art.427 Cod de procedură penală, care prevede, că hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel atunci când: instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate

în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

Colegiul penal raportînd temeiul invocat de recurent în recurs cu textul deciziei

instanței de apel consideră că în speța examinată de către instanța de apel n-au fost

admise erorile de drept sub aspectele invocate de recurentă, care ar servi drept temei

de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate, deoarece decizia

instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind

legală și întemeiată, decizia atacată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția,

instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile

procurorului și a părții vătămate, motivarea soluției este conform dispozitivului

hotărîrii, acesta fiind expus clar, instanța de apel nu a admis nici o eroare gravă de fapt,

care să afecteze soluția instanței, fără a fi identificate neclaritățile specificate de

recurentă, în legătură cu ce nu se constată prezența temeiului prevăzut de art. 427 alin.

(1) pct. 6) Cod de procedură penală.

12

După cum rezultă din conținutul recursului, autoarea acestuia nu este de acord cu

condamnarea lui Croitor Maria în baza art.190 alin.(2) lit. b) Cod penal, considerînd că

lipsesc probe certe ce ar confirma vinovăția inculpatei în săvîrșirea infracțiunii

imputate.

La acest capitol, Colegiul constată că instanța de apel, conform prevederilor

art.314 Cod de procedură penală, judecînd cauza, a cercetat nemijlocit, sub toate

aspectele probele prezentate de părți, a audiat inculpata Croitor Maria, partea vătămată

Basarab Gheorghe, martorii Basarab Elena, Basarab Andrei, Crudu Vasile, a cercetat

actele cauzei, pe care le-a apreciat în mod obiectiv, argumentînd clar de ce au fost

considerate veridice declarațiile acestor participanți care, coroborate una cu alta, au

format convingerea instanței că vinovăția inculpatei în săvîrșirea infracțiunii prevăzute

de art.190 alin.(2) lit. b) Cod penal, referitor la existența elementelor constitutive ale

infracțiunii, a fost dovedită.

Colegiul penal menționează că potrivit recursului înaintat de către avocatul

Pruteanu Natalia în numele inculpatei, aceasta solicită menținerea sentinței de

achitare în privința lui Croitor Maria, din motiv că fapta inculpatei nu întrunește

elementele infracțiunii.

Colegiul penal constată că instanța de apel corect a respectat prevederile art.414

Cod de procedură penală și a supus verificării declarațiile participanților menționați

mai sus, și probele materiale scrise administrate, în urma la ce a conchis asupra

temeiniciei soluției pronunțate de instanța de apel referitor la vinovăția inculpatei

Croitor Maria, expusă în pct. 4.1. a deciziei, considerând că argumentele apărării cu

privire la nevinovăția acesteia nu și-au găsit confirmare în cadrul cercetării

judecătorești.

Probele indicate sunt amănunțit și detaliat descrise în decizia instanței de apel,

care sunt pertinente și concludente, coroborează între ele și nu prezintă careva dubii

(f. d. 249-252, vol. I).

Instanța de recurs, fără a reitera întreaga motivare a instanței de apel, pe care și-o

însușește sub aspectul stării de fapt și de drept reținute, conchide asupra existenței

faptei și vinovăției inculpatei Croitor Maria în comiterea infracțiunii prevăzute de

art.190 alin.(2) lit. b) Cod penal, fiind stabilite în acțiunile acesteia toate elementele

constitutive ale escrocheriei, adică dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane prin

inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte

mincinoase în privința naturii și părților actului juridic dacă încheierea acestuia este

determinată de comportamentul dolosiv sau viclean, care a produs daune

considerabile, săvîrșită de două sau mai multe persoane. Instanța de apel, reieșind din

probele administrate în cauză, și anume declarațiile martorilor sus menționați, cît și din

declarațiile părții vătămate, cert a constatat că, inculpata a comis infracțiunea imputată,

părțile dînd declarații în condițiile libertății de voință și conștiință, acestea reflectă

adevărul cunoscut de ei și nu au fost date în sensul de a o acuza pe inculpată pe nedrept.

13

Astfel, instanța de apel s-a pronunțat asupra circumstanțelor de fapt și și-a motivat

concluzia prin cumulul de probe administrate în cauză, cărora le-au dat o apreciere

justă și obiectivă, prin prisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu

certitudine toate aspectele de fapt și de drept, inclusiv vinovăția inculpatei în săvîrșirea

infracțiunii imputate.

Colegiul penal constată că decizia instanței de apel cuprinde fondul apelului și

temeiurile de fapt și de drept care au dus la admiterea apelurilor, cu pronunțarea unei

noi hotărîri, precum și motivele adoptării soluției de condamnare, ceea ce se încadrează

în prevederile art.417 Cod de procedură penală, reieșind și din faptul că procedura de

apreciere a probelor ține de starea de fapt a cauzei și care deja a fost efectuată de

instanța de apel.

Faptul că instanța de apel nu a apreciat probele în modul solicitat de autoarea

recursului, nu constituie motiv de a afirma că instanța de apel a pronunțat o hotărâre

nemotivată. Mai mult, în scopul evitării repetării inutile a alegațiilor instanței, Colegiul

își însușește argumentele enumerate în decizia instanței de apel, fapt ce este în deplină

concordanță cu jurisprudența și practica Curții Europene pentru Drepturile Omului,

care în cauza Albert vs România din 16.02.2010, a statuat în pct.37 că art.6§1 CtEDO,

deși obligă instanțele să-și motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând

un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19.04.1994,

pct.61). Cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie

prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi

examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Argumentul recurentei precum că „Basarab Gheorghe nu poate avea calitatea de

parte vătămată, deoarece banii aparțineau fiicei”, Colegiul penal îl consideră

neîntemeiat și menționează în acest sens că fiica părții vătămate Basarab Gheorghe

locuiește peste hotarele Republicii Moldova, aceasta transmițând banii părinților,

aceștia fiind responsabili de gestionarea acestora, iar dobândirea ilicită a acestora

reprezintă un prejudiciu cauzat lor.

La fel, nici argumentul cu privire la faptul că „acțiunea civilă urma să fie respinsă

numai din considerentul că fapta nu a fost comisă de către Croitor Maria”, urmează a

fi respins, instanța de recurs ordinar considerîndu-l neîntemeiat și declarativ, or, având

în vedere faptul că, inculpata Croitor Maria, just a fost considerată vinovată și

condamnată de comiterea infracțiunii prevăzută de art. 190 alin. (2) lit.b) Cod penal,

întemeiat a fost admisă acțiunea civilă înaintată de partea vătămată împotriva inculpatei

Croitor Maria, cu privire la repararea prejudiciului material cauzat prin infracțiune,

ținînd cont de faptul că, prejudiciul material cauzat este de 800 euro, nefiind restituit

părții vătămate. Totodată, prejudiciul moral în mărime de 5000 lei, este echitabil și în

corespundere cu circumstanțele comiterii de către inculpata Croitor Maria a acțiunilor

ilegale.

14

Argumetul apărării precum că „cheltuielile de judecată în mărime de 3700 lei au

fost încasate fără măcar a fi motivat din ce se compun”, la fel urmează a fi respins ca

neîntemeiat, or din materialele cauzei penale rezultă că partea vătămată a depus o

cerere prin care a solicitat să-i fie restituite cheltuielile de transport în legătură cu

examinarea cauzei penale de învinuire a lui Croitor Maria, conform bonurilor fiscale

anexate la cerere, ce constituie suma de 3700 lei (f.d. 167-168, vol.I).

Complementar, Colegiul menționează că temeiul invocat de recurent, privind

modul de apreciere a probelor, nu se încadrează în cele prevăzute de art.427 alin.(1)

Cod de procedură penală. Aprecierea probelor de către instanțele de fond poate să fie

recunoscută ca o eroare gravă de fapt și reținută de instanța de recurs, doar în cazul

unor expuneri denaturate - ce nu corespund conținutului faptic a probelor, sau neluarea

în considerare a acestora.

Colegiul penal nu acceptă nici motivele invocate în recursul ordinar cu privire la

încălcarea prevederilor art. 6 CEDO cu referire la ignorarea jurisprudenței Curții

Europene a Drepturilor Omului, considerîndu-le declarative și nerelevante pentru speța

dată, decizia instanței de apel fiind corect motivată.

Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, temeiul invocat de

recurentă prevăzut la art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, nu și-a găsit

confirmare la examinarea recursului. Astfel de erori de drept în speța examinată nu s-

au comis, prin urmare, hotărârea atacată este legală și întemeiată, iar recursul urmează

a fi declarat inadmisibil ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal,

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Pruteanu Natalia în

numele inculpatei Croitor Maria, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 12 decembrie 2019, în cauza penală privind-o pe Croitor Maria Xxxxx,

ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 30 iulie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Cobzac Elena

Boico Victor

15

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2019-12-27
0,95
1ra-1668/2019 — art. 151 alin.1 CP
Dosarul nr. 1ra-1668/2019 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 28 noiembrie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, în următoarea componenţă: Preşedinte Timofti Vladimir Judecători Cobz
CSJ 2019-05-23
0,95
1ra-368/2019 — art. 190 alin. 2 lit. c CP
Dosarul nr. 1ra-368/2019 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 23 aprilie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit în următoarea componenţă: Preşedinte – Victor Boico, Judecători – Dumitru Mardari, Maria Ghervas, Galin
CSJ 2019-05-16
0,95
1ra-491/2019 — art.217 alin.4 lit.d CP
Dosarul nr. 1ra-491/2019 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE D E C I Z I E 17 aprilie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: preşedinte Timofti Vladimir judecători Toma Nadejda Boico Victor examinând admisibilitatea în principiu
CSJ 2019-08-15
0,94
1ra-613/2019 — art. 189 alin. 3 lit. e, 208/1, 177 alin. 2 lit. a CP
Dosarul nr. 1ra-613/2019 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 16 iulie 2019 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Președinte – Vladimir Timofti, Judecători – Anatolie Ţurcan, Nadejda Toma, Elen
CSJ 2020-12-03
0,94
1ra-1229/20 — art.190 alin.2 lit.c CP
Dosarul nr.1ra-1229/2020 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 03 noiembrie 2020 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte - Timofti Vladimir, Judecători - Țurcan Anato
Sursă