1ra-638/2020 — art.251 CP

1ra-638/2020 — art.251 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-638/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

27 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Țurcan Anatolie și Cobzac Elena,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

inculpatul Ciornîi Serghei, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți din 25 septembrie 2019, în cauza penală în privința lui

Ciornîi Serghei Xxx, născut la xxx, originar

din xxx și domiciliat în xxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 02.05.2017 - 06.06.2019;

Instanță de apel: 05.07.2019 - 25.09.2019;

Instanță de recurs: 19.12.2019 - 27.05.2020.

A C O N S T A T A T :

Serghei a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.251 Cod penal, la

amendă în mărime de 1 250 unități convenționale, echivalentul a 25 000 lei, fără

privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită

activitate.

S-a încasat de la Ciornîi Serghei în beneficiul părții vătămate BC

„Moldindconbank”, suma de 81 400 lei cu titlu de prejudiciu material.

fiind administrator al SRL „Rîbac-Gurman", la 05.05.2011 a încheiat cu ВС

„Moldindconbank" SA un contract de credit cu nr.245, prin care Banca i-a acordat

un credit în formă de linie creditară în sumă de 4 000 000 lei, care urma să-i

ramburseze către data de 05.05.2014.

Ulterior, la 17.05.2011 între SRL „Rîbac-Gurman", reprezentat de

administratorul acesteia Ciornîi Serghei, și ВС „Moldindconbank" SA, pentru

asigurarea rambursării de către debitor a creditului acordat, a fost încheiat un

contract de gaj cu nr.265, prin care au fost gajate bunurile SRL „Rîbac-Gurman",

inclusiv și autocamionul de model „DAF 85" cu numărul de înmatriculare xxx

(nr./înm. anterior xxx), VIN nr. xxx, în valoare de 81 400 lei. Totodată, conform

clauzelor contractuale Ciornîi Serghei a fost obligat să asigure integritatea, evidența

1

și păstrarea corectă a bunurilor gajate, să nu le gajeze și să nu înstrăineze altor

persoane fizice sau juridice până la onorarea de către debitor a obligațiilor

prevăzute de contractul de credit nominalizat.

Ulterior, SRL „Rîbac-Gurman" nu a rambursat către ВС „Moldindconbank"

SA suma creditului acordat, fapt în urma căruia prin hotărârea Judecătoriei Bălți

din 08.04.2015 a fost dispusă transmiterea în posesia ВС „Moldindconbank" SA a

bunurilor gajate, inclusiv și autocamionul de model „DAF 85" cu numărul de

matriculare xxx, VIN nr. xxx.

În cele din urmă, la data de 07.06.2016 în cadrul procedurii de executare a

titlului executoriu nr.2-2333 din 08.04.2015, Ciornîi Serghei a tăinuit mijlocul de

transport gajat, care lipsea pe teritoriul SRL „Rîbac-Gurman" de pe str.

Testimițeanu 21 mun. Bălți, totodată refuzând să transmită către reprezentanții ВС

„Moldindconbank" SA autocamionul gajat nominalizat mai sus de model „DAF

85", precum și să identifice locul aflării lui, prin ce a cauzat ВС „Moldindconbank"

SA un prejudiciu material în sumă de 81 400 lei.

pronunțarea unei hotărâri de achitare.

În motivarea cerințelor a indicat că, vina nu a recunoscut-o, în ziua și ora

incriminată dânsul s-a aflat la spital primind tratament, a revenit ulterior, când

mijloacele de transport se sigilau, inclusiv și autocamionul de model "DAF 85".

Mai mult, instanța de fond nu a luat în considerare motivele invocate de

apărare, nici măcar nu le-a menționat în sentință atacată. Astfel, argumente în

favoarea inculpatului nu numai că nu au fost examinate, dar nici măcar nu au fost

auzite de instanță, contrar prevederilor art.art.27 și 101 Cod de procedură penală,

respectiv instanța nu a dat o apreciere juridică corespunzătoare. Prin aceste

inacțiuni, instanța în mod direct a încălcat dreptul inculpatului Ciornîi Serghei la

apărarea și examinarea obiectivă a cauzei date.

Prima instanță nu a apreciat just probele pe cauza dată, care sunt suficiente,

pertinente și coroborează între ele, care confirmă că inculpatul Ciornîi Serghei nu a

săvârșit infracțiunea ce i se incriminează deoarece acest lucru nu era în interesul

acestuia, fapt confirmat prin declarațiile martorilor Rotaru Oleg, care au fost trecute

cu vedere și ignorate de instanță.

Constată că conținutul învinuirii formulate lui Ciornîi Serghei denotă

caracterul formal al acesteia. Mai mult, învinuirea este una abstractă, ceea ce

înseamnă că organul de urmărire penală și acuzatorul de stat nu au prezentat nici o

probă veridică, care ar confirma intenția inculpatului de tăinuire și înstrăinare a

bunurilor gajate. Tot aici, constată lipsa componenței de infracțiune în acțiunile lui

Ciornîi Serghei, ce se confirmă și prin inexistența tuturor sub elementelor laturii

obiective indicate de procuror în ordonanța de învinuire și în rechizitoriu. Atât

acuzarea, cât și instanța de fond nu au dorit să studieze circumstanțele cauzei sub

toate aspectele, grăbindu-se fie cu transmiterea cauzei penale în judecată, fie cu

pronunțarea sentinței pe caz.

Acuzatorul de stat nu a probat întrunirea laturii obiective a infracțiunii

prevăzute de art.251 Cod penal, prin ce se atestă că organul de urmărire penală,

contrar prevederilor art.19 alin.(3) Cod de procedură penală, nu a cercetat sub toate

2

aspectele, complet și obiectiv, circumstanțele cauzei, iar conform art.24 alin.(1)

Cod de procedură penală, instanța de judecată nu este organ de urmărire penală, nu

se manifestă în favoarea acuzării sau apărării și nu exprimă alte interese decât

interesele legii, ceea ce nu s-a observat pe caz.

În sensul art.394 Cod de procedură penală, precum și reieșind din cele relatate,

nu s-a constatat prezența elementelor componenței de infracțiune prevăzute de

art.251 Cod penal (deși instanța a încercat), și probe pe care să se întemeieze

concluziile, or din materialele cauzei penale nu reiese că Ciornîi Serghei a făcut

careva piedeci pentru ridicarea unităților de transport, precum și acțiuni în vederea

tăinuirii transportului. Acest fapt este confirmat și prin declarațiile date atât la

urmărirea penală cât și în instanța de judecată de către însuși inculpat Ciornîi

Serghei, precum și martorul Rotaru Oleg, care a declarat că, anume el a lucrat ca

șofer pe automobilul de model "DAF 85" cu n/î BL DL 376. Când a venit

executorul judecătoresc cu reprezentanții băncii, automobilul de model " DAF 85 "

cu n/î BL DL 376, era parcat lângă fântână, după oficiu, pe teritoriul companiei

SRL "Rîbac-Gurman", întru cât el, conștientizând că tehnica se ridică și-a luat toate

lucrurile sale personale din automobile. La fel, a văzut cum o persoana necunoscută

a luat automobilul si 1-a dus pe a doua parte teritoriului, care deja se afla în posesia

ВС " Moldindconbank " SA partea teritoriului care era păzit de către serviciul pază,

angajat de banca. Nu a auzit de la executorul sau de la reprezentanții băncii că

automobilul condus de el să fie lipsit pe teritoriul.

A invocat faptul că, atât la urmărire penală cât și în cadrul cercetării

judecătorești, nici procurorul și nici reprezentantul părții vătămate nu au putut

spune cu exactitate de ce aceștia nu au anunțat organele de poliție referitor la

dispariția transportului, ci au făcut acest lucru abia în luna noiembrie 2016. Pe caz

probele menționate în sentință doar formal au fost supuse examinării, prin cuvinte

declarative, fără a fi date explicații așteptate de părți.

Mai mult, se face referire la unele acte procesuale care în general nu au

legătură de cauzalitate cu stabilirea vinovăției inculpatului Ciornîi Serghei, ci au

doar o explicație a existenței relațiilor civile.

Ca urmare, înafara de faptul că instanța n-a argumentat obiectiv, complet și

legal probele administrate la dosar, prezentate de procuror în dovedirea vinei

inculpatului, altele-probe și argumente prezentate de avocat, nici n-au fost acceptate

de instanța de fond, inclusiv nici n-au fost apreciate din punct de vedere juridic,

privind concludenta și partinitatea acestora etc, ceia ce contravine legii.

Susține apelantul că, nu este clar cum și în baza căror declarații concrete

instanța a ajuns la concluzia sa neîntemeiată că vinovăția lui Ciornîi Serghei este

dovedită prin declarațiile martorilor. Toate persoanele care au fost audiate în cadrul

ședinței de judecată reprezintă interesele ВС "Moldindconbank", inclusiv și

executorul judecătoresc, care este angajat anume de către acesta. Nici unul din

acești martori ai acuzării nu a relatat instanței nimic, prin ce aceasta ar putea

identifica în calitate de făptuitor pe Ciornîi Serghei.

La caz, învinuirea înaintată lui Ciornîi Serghei în comiterea infracțiunii

prevăzute de art.251 Cod penal, este întemeiată doar pe presupuneri și nu este

întărită cu probe veridice și incontestabile, pentru constatarea vinovăției.

3

apelul declarat a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței.

În motivarea soluției sale, instanța de apel a indicat că, prima instanță a dat

apreciere corectă probelor și circumstanțele cauzei penale, examinând probele

administrate din punctul de vedere al utilității, veridicității și coroborării, sub toate

aspectele, complet și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege, ajungând la concluzia

că vina inculpatului Ciornîi Serghei în comiterea infracțiunii prevăzută de art.251

Cod penal, s-a confirmat pe deplin.

În acest sens, instanța de apel a respins argumentele inculpatului privind lipsa

de probe ce ar confirma pe deplin vina lui Ciornîi Serghei cât și lipsa elementelor

infracțiunii în acțiunile acestuia, deoarece din materialele cauzei se confirmă în

totalitate elementele infracțiunii prevăzute la art.251 Cod penal.

Astfel, instanța de apel pentru soluția luată a efectuat o cercetare amplă și

obiectivă a probelor administrate în cauză a reținut declarațiile reprezentantului

legal a părții vătămate ВС "Moldindconbank" Cozaru Tudor și ale martorilor

Bumac Rodica, Beșliu Iurie, care coroborează cu probele scrise și anume cu:

procesul-verbal de sesizare a săvârșirii infracțiunii, copia contractului de credit

nr.245 din 05.05.2011 încheiat între ВС "Moldindconbank" și SRL „Rîbca-

Gurman”, copia extrasului din registrul de stat a persoanelor juridice, prin care se

confirmă că Ciornîi Serghei este fondatorul și administratorul SRL „Rîbca-

Gurman”.

La fel, instanța de apel a notat că, careva temeiuri de a pune la îndoială

legalitatea acestor probe nu s-au constat și este corectă interpretarea dată de către

instanța de fond a normelor de drept penal, aplicabile cazului din speță, fiind dată o

apreciere obiectivă a împrejurărilor faptice a cauzei în raport cu aspectele de drept

penal ce reflectă elementele caracteristice a laturii obiective și celei subiective a

componenței de infracțiune incriminate, pentru care inculpatul solicită achitarea.

În contextul dat, instanța de apel a menționat că, latura obiectivă a

infracțiunii rezultă din dispoziția art.251 Cod penal poate să se manifeste în mod

alternativ prin următoarele modalități normative: însușirea; înstrăinarea;

substituirea; tăinuirea; utilizarea bunurilor sechestrate sau confiscate în alte scopuri.

Instanța de apel a menționat că substituirea înseamnă înlocuirea bunului cu

un alt bun asemănător, care, de regulă, este de o valoare mai mică. Iar, tăinuirea

presupune ascunderea bunurilor sechestrate ori confiscate.

Interpretarea dată a permis de a conchide temeinicia concluziei judiciare

privind existenta în acțiunile inculpatului a elementelor constitutive a componenței

de infracțiune, prevăzută de art.251 Cod penal, ce constă în comiterea acțiunii de

tăinuirea bunurilor gajate, săvârșită de o persoană căreia i-au fost încredințate

aceste bunuri sau care era obligată, conform legii, să asigure integritatea lor de la

partea vătămată ВС Moldindconbank" SA.

a contestat cu recurs hotărârea adoptată, solicitând casarea acestea cu restituirea

pricini pentru rejudecare în instanța de apel.

În motivarea cerințelor a invocat că, instanța de apel fugitiv și la general a

atins motivele care au fost invocate in cererea de apel, a desconsiderat detalii și

4

contradicții existente pe cauză, nu a oferit posibilitatea unei apărări eficiente,

inclusiv prin neglijarea declarațiilor date de martorului crucial Rotarii Oleg.

Astfel, conținutul învinuirii formulate lui Ciornîi Serghei denotă caracterul

formal al acesteia, învinuirea este una abstractă, ceea ce înseamnă că organul de

urmărire penală și acuzatorul de stat nu au prezentat nici o probă veridică, care ar

confirma intenția inculpatului de tăinuire și înstrăinare a bunurilor gajate.

Totuși, consideră că, lipsa componenței de infracțiune în acțiunile lui Ciornîi

Serghei, ce se confirmă și prin inexistența tuturor sub elementelor laturii obiective

indicate de procuror in ordonanța de învinuire și în rechizitoriu. Acuzarea ca și

instanța de fond, nu au dorit să studieze circumstanțele cauzei sub toate aspectele,

grăbindu-se fie cu transmiterea cauzei penale in judecată, fie cu pronunțarea

sentinței pe caz.

De către acuzatorul de stat nu a fost probată întrunirea laturii obiective a

infracțiunii prevăzute de art.251 Cod penal, prin ce se atestă că organul de urmărire

penală, contrar prevederilor art.19 alin.(3) Cod de procedură penală, nu a cercetat

sub toate aspectele, complet și obiectiv, circumstanțele cauzei, iar conform art.24

alin.(1) Cod de procedură penală, instanța de judecată nu este organ de urmărire

penală, nu se manifestă in favoarea acuzării sau apărării și nu exprimă alte interese

decât interesele legii, ceea ce nu s-a observat pe caz.

În aceste circumstanțe a menționat că, în sensul art.394 Cod de procedură

penală, precum și reieșind din cele relatate, nu s-a constatat prezenta elementelor

componenței de infracțiune prevăzute de art.251 Cod penal și nici probe pe care să

se întemeieze concluziile, or, din materialele cauzei penale nu reiese că Ciornîi

Serghei a făcut careva piedeci pentru ridicarea unităților de transport, precum și

acțiuni în vederea tăinuirii transportului. Acest fapt este confirmat și prin

declarațiile date atât la urmărirea penală cât și în instanța de judecată de către însuși

inculpat Ciornîi Serghei, precum și martorul Rotaru Oleg, care a declarat că, anume

el a lucrat ca șofer pe automobilul de model "DAF 85" cu n/i BL DI. .176. Când a

venit executorul judecătoresc cu reprezentanții băncii, automobilul de model "DAF

85" cu n/i BL DL 376, era parcat lângă fântână, după oficiu, pe teritoriul companiei

SRL "Ribac-Gurman", întrucât el, conștientizând că tehnica se ridică, și-a luat toate

lucrurile sale personale din automobile. La fel, a văzut cum o persoana necunoscută

a luat automobilul și 1-a dus pe a doua parte teritoriului, care deja se afla în posesia

ВС „Moldindcoiibank" SA, partea teritoriului care era păzit de către serviciul paza,

angajat de banca. Nu a auzit de la executor sau de la reprezentanții băncii că

automobilul condus de el să fi lipsit pe teritoriul.

Mai mult, la urmărire penala și în cadrul cercetării judecătorești, nici

procurorul și nici reprezentantul părții vătămate nu au putut spune cu exactitate de

ce aceștia nu au anunțat organele de poliție referitor la dispariția transportului, ci au

făcut acest lucru abia în luna noiembrie 2016.

Ca urmare, văzând o mulțime de incertitudini pe cauza dată, instanța de apel,

manifestând un dezinteres profesional față de cauza dată, nici nu a dorit să intre în

detaliile acestui caz grav și incert.

Notează apelantul că, fiind audiat în ședință de judecată, inculpatul Ciornîi

Serghei vina nu a recunoscut, menționând că în ziua de pricină au venit

5

reprezentanții băncii, însoțiți de executor și forțat au preluat autocamioanele,

ducându-le pe cea de a doua parte a teritoriu care la timpul cela deja era preluată de

banca și păzită cu o pază particulară, fără a avea acces pe teritoriul respectiv.

Astfel, a observat că instanțele inferioare au pus la baza deciziilor sale doar

declarațiile participanților cointeresați in mod direct (reprezentanților băncii,

executorului judecătoresc). La rândul său, declarațiile altor participanților la proces

date în cadrul examinării cauzei în instanța de fond - nu au fost apreciate obiectiv și

clar, nu au fost examinate și combătute. Prin aceste inacțiuni, instanțele inferioare

în mod direct au încălcat dreptul la apărare și la examinarea obiectivă a cauzei.

Subliniază că, nici o probă dobândită atât în cadrul urmăririi penale, cât și

cercetării judecătorești în instanța de fond și de apel, nu a dovedit faptul că Ciornîi

Serghei ar fi avut careva intenții de a sustrage sau tăinui unitatea de transport, fapt

care exclude prezența în acțiunile acestuia a elementelor infracțiunii ce se impută.

materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind vădit

neîntemeiat, în vederea acestei statuări fiind prezente următoarele considerente de

fapt și de drept.

Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă

inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în

recurs sunt vădit neîntemeiate.

Conform prevederilor art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art.427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent.

Prevederile art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, stipulează că, hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar, pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Reieșind din conținutul recursului declarat de către inculpat, Colegiul penal

atestă că acesta critică decizia instanței de apel sub aspectul modalității aprecierii

probelor, indicând că instanțele de fond eronat au apreciat circumstanțele de fapt

stabilite la caz, invocând temeiurile prevăzute la art.427 alin.(1) pct.6) și 8) Cod de

procedură penală.

Art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, prevede cazurile când

„instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate în apel, hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția”, iar pct.8) al aceluiași

articol stipulează situația când „fapta săvârșită nu întrunește elementele

infracțiunii”.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal

reține că temeiul invocat de recurent și motivele specificate în susținerea acestuia

nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, din următoarele

considerente.

În privința temeiului de recurs invocat de recurent, prevăzut de art.427

alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, sub aspectele menționate supra, Colegiul

penal constată că nu și-a găsit confirmarea în urma cercetării materialelor cauzei,

nefiind identificate careva circumstanțe care ar justifica incidența temeiului

menționat, dat fiind faptul că, instanța de apel, la judecarea apelului și adoptarea

6

deciziei a respectat prevederile art.art.414 alin.(1), (5), 417 alin.(1) pct.8) Cod de

procedură penală, s-a expus detaliat și argumentat asupra motivelor relevante

invocate, fiind reflectate clar motivele pe care se întemeiază soluția instanței,

bazate pe cumulul de probe, cercetate, verificate și apreciate just prin prisma

prevederilor art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu din punct de

vedere al coroborării lor. De către instanța de recurs ordinar nu sânt identificate

temeiuri de a interveni în hotărârile instanțelor de fond și apel, sub aspectele

invocate de recurent.

Tot aici, Colegiul penal menționează că, argumentele expuse în cererea de

recurs, au fost invocate de către inculpat în cadrul examinării cauzei în ordine de

apel, asupra cărora instanța de apel s-a expus motivat și detaliat privitor la

respingerea acestora, poziție care este susținută de către Colegiul penal.

În acest context, se indică că instanța de apel a oferit explicații juste asupra

argumentului privind admisibilitatea declarațiilor date de martorul Rotaru Oleg,

deoarece declarațiile menționate nu pot fi utile în această cauză, martorul din start a

menționat eliberarea lui din funcția de la SRL ”Râbac-Gurma” cu mult înainte de a

fi bunurile gajate (f.d.97, vol.1), iar declarațiile expuse în prima instanță au un

caracter formal, fără a fi indicat concret despre acțiunile avute loc la 06.06.2016.

În continuare, referindu-se la argumentul indicat de recurent privitor la lipsa

elementelor infracțiunii în acțiunile inculpatului Ciornii Serghei, și anume a laturii

obiective a infracțiunii, Colegiul penal remarcă faptul că instanța de apel corect a

indicat că latura obiectivă a infracțiunii prevăzute la art.251 Cod penal, se

manifestă în mod alternativ prin următoarele modalități normative: însușirea,

înstrăinarea, substituirea, tăinuirea, utilizarea bunurilor sechestrate sau confiscate,

în alte scopuri.

Interpretarea dată a permis de a conchide temeinicia concluziei judiciare

privind existenta în acțiunile inculpatului a elementelor constitutive a componenței

de infracțiune, prevăzută de art.251 Cod penal, ce constă în comiterea acțiunii de

tăinuire a bunurilor gajate, săvârșită de o persoană căreia i-au fost încredințate

aceste bunuri sau care era obligată, conform legii, să asigure integritatea lor de la

partea vătămată ВС Moldindconbank" SA.

Prin urmare, analizând textul deciziei în coraport cu motivele invocate de

recurent în prezentul recurs ordinar, ce țin de prezența în acțiunile inculpatului

Ciornii Serghei a elementelor infracțiunii prevăzute de art. 251 Cod penal, precum

și faptul că prezența laturii obiective a fost demonstrat prin probele administrate de

organul de urmărire penală, Colegiul penal atestă că instanța de apel s-a expus

argumentat și suficient de detaliat asupra acestor aspecte esențiale, contestate și în

prezentul recurs ordinar, bazând-și soluția pe cumulul de probe, descris și analizat

în decizia instanței de apel, care au fost apreciate de instanțele de judecată corect,

prin prisma art.101 Cod de procedură penală, iar instanța de recurs ordinar, în

virtutea corectitudinii acestei motivări date de instanța de apel, pentru a evita

repetări inutile, o acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu

jurisprudența CtEDO, care în pct.37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România

din 16.02.2010, statuează că art.6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își

motiveze deciziile sale, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns

7

detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct.61),

cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin

însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi

examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Totodată, ce ține de alegația recurentului, precum că instanța de apel a

manifestat un dezinteres profesional față de cauza dată, nu a dorit să intre în detalii

în acest caz grav și incert, Colegiul penal conchide că și această afirmație este

neîntemeiată, or, instanța de apel corect a menținut soluția instanței de fond fără

modificări și a respins ca nefondat apelul declarat.

În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept

invocate de recurent, ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate,

soluția adoptată de către instanța de apel fiind legală și întemeiată, iar recursul

ordinar declarat este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Ciornîi Serghei,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 25 septembrie 2019,

în cauza penală în privința lui Ciornîi Serghei Xxx, deoarece este vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată motivat la 30.07.2020.

Președinte /semnătura/ Timofti Vladimir

Judecători /semnătura/ Țurcan Anatolie

/semnătura/ Cobzac Elena

8