2ac-288/23 — încasarea datoriei

Dosarul nr. 2ac-288/2023

2-21041003-01-2ac-12072023

Î N C H E I E R E

26 iulie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Mariana Pitic

Ion Malanciuc

examinând cererea depusă de către Vlah Serghei, cu privire la strămutarea

cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de BC

„Moldindconbank” SA împotriva SRL „S.I. Demir-Argo” și Vlah Serghei cu privire

la încasarea datoriei,

c o n s t a t ă :

La 19 martie 2021, BC „Moldindconbank” SA a depus cererea de chemare în

judecată împotriva SRL „S.I. Demir-Argo” și Vlah Serghei cu privire la încasarea

datoriei.

Prin hotărârea din 21 noiembrie 2022 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, a

fost admisă acțiunea civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de BC

„Moldindconbank” SA împotriva SRL „S.I. Demir-Argo” și Vlah Serghei cu privire

la încasarea datoriei (f.d. 272, vol. I).

A fost încasat de la Vlah Serghei în beneficiul BC „Moldindconbank” SA suma

de 3 293 343, 70 dolari SUA cu titlu de datorie și suma de 50 000 de lei cu titlu de

cheltuieli de judecată.

La 15 decembrie 2022, Vlah Serghei a depus cerere de apel împotriva hotărârii

din 21 noiembrie 2022 a Judecătoriei Comrat, sediul Central.

La 04 iulie 2023, Vlah Serghei a depus cerere de strămutare a cauzei la o altă

instanță de judecată egală în grad, fiind redactată în limba rusă (f.d. 81-84, vol. IV).

Studiind cererea depusă de către Vlah Serghei, cu privire la strămutarea cauzei

la o altă instanță de judecată egală în grad, Completul de judecată al Curții Supreme

de Justiție concluzionează de a respinge cererea, din motivele ce succed.

Completul de judecată constată că cererea de strămutare depusă de către Vlah

Serghei la o altă instanță de același grad este redactată într-o altă limbă decât limba

oficială în care se desfășoară procesul, fără a anexa traducerea acesteia în limba de

stat.

La acest capitolul, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

învederează că, unul din principiile fundamentale ale procesului civil este principiul

1

limbii oficiale de procedură, care este consacrat în art. 118 din Constituție, art. 24

din Codul de procedură civilă și art. 9 din Legea cu privire la organizarea

judecătorească.

Astfel, în conformitate cu art. 13 alin. (1) din Constituție, limba de stat a

Republicii Moldova este limba română, funcționând pe baza grafiei latine.

Potrivit art. 118 alin. (1) din Constituție, procedura judiciară se desfășoară în

limba română.

Conform art. 24 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecarea cauzelor

civile în instanțele judecătorești se desfășoară în limba română.

În corespundere cu art. 9 din Legea cu privire la organizarea judecătorească nr.

514-XIII din 06.07.1995, procedura judiciară se desfășoară în limba română.

Persoanele care nu posedă sau nu vorbesc limba română au dreptul de a lua

cunosțință de toate actele și lucrările dosarului, de a vorbi în instanță prin interpret.

În cazurile și în modul prevăzute de legislația procesuală, procedura judiciară

se poate desfășura și în altă limbă, în condițiile Legii cu privire la funcționarea

limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova.

În cazul când procedura judiciară se efectuează în altă limbă, documentele

procesuale judiciare se întocmesc în mod obligatoriu și în limba română.

Din cele menționate rezultă că procedura judiciară poate fi efectuată în altă

limbă, însă documentele procesuale judiciare se întocmesc în mod obligatoriu și în

limba de stat. Astfel, cetățenii care nu posedă sau nu vorbesc limba de stat au dreptul

să se exprime în limba maternă în cadrul procedurilor judiciare, chiar și în ipoteza

în care cunosc limba de stat, fiind un beneficiu legal acordat acestora. Totodată,

dreptul de a se exprima în limba maternă în cadrul procedurilor orale desfășurate în

fața instanței judecătorești, include și dreptul de a întocmi și înainta în instanță acte

de procedură sau alte cereri în această limbă.

În această consecvență, Completul de judecată notează că principiul utilizării

limbii oficiale, consfințit în Declarația de Independență a Republicii Moldova, în art.

118 alin. (1) din Constituția Republicii Moldova, art. 9 din Legea cu privire la

organizarea judecătorească și art. 24 alin. (1) din Codul de procedură civilă, impune

ca judecarea cauzelor civile să aibă loc în limba oficială a statului.

Însăși Curtea Europeană a Drepturilor Omului a observat că dreptul de acces la

instanță nu este unul absolut și se pot impune anume limitări; acestea sunt implicit

admise, deoarece dreptul de acces „prin natura sa, presupune reglementarea sa de

către stat, reglementare care poate varia în timp și spațiu, în concordanță cu nevoile

și resursele comunității și ale indivizilor” (a se vedea Stanev vs Bulgaria [Marea

Cameră], 17 ianuarie 2012, §230; Pasquiuni vs San Marino, 2 mai 2019, §156).

Condițiile de admisibilitate a unei căi de atac pot fi aplicate dacă nu reduc

substanța dreptului de acces la un tribunal, și, în special, dacă ele urmăresc un scop

legitim și dacă există o legătură rezonabilă de proporționalitate între mijloacele

utilizate și scopul care trebuie îndeplinit (a se vedea Sultan vs Republica Moldova,

5 iunie 2018, §24; Graciova vs Republica Moldova, 24 ianuarie 2019, §§23-24).

Limitările într-o cale extraordinară de atac pot fi mai stricte decât cerințele

instituite pentru o cale de atac ordinară (a se vedea, inter alia, Miessen vs Belgia, 16

octombrie 2016, §64; Samardžić vs Croația, 20 iulie 2017, §28; Zubac vs Croația

[Marea Cameră], 5 aprilie 2018, §82).

2

Din cele menționate rezultă că documentele procesuale judiciare se întocmesc

în mod obligatoriu și în limba de stat, care este limba română, iar cetățenii-justițiabili

care nu posedă sau nu vorbesc limba de stat au dreptul să se exprime în limba

maternă, prin interpret, în cadrul procedurilor desfășurate în fața instanței

judecătorești, chiar și în ipoteza în care cunosc limba de stat.

Însă, dreptul de a se exprima în limba maternă în cadrul procedurilor

desfășurate în fața instanței judecătorești, include și dreptul de a întocmi și înainta

în instanță acte de procedură sau alte cereri în această limbă, dar în mod obligatoriu

traduse și în limba de stat.

În aceste condiții, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

concluzionează că atunci când cererea de strămutare este redactată într-o altă limbă

decât cea în care se desfășoară procedura judiciară, este aplicabilă sancțiunea

procedurală sub forma de respingere a cererii de strămutare.

Or, în conformitate cu articolul 10 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept

procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de

neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în

caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural.

Pe cale de consecință, Completul de judecată notează că ignorarea de către

subiectul procesual civil a prescripțiilor legale și a condițiilor de legalitate a cererii

de strămutare ar lipsi procedura civilă de eficiență și ar submina efectele actului de

justiție.

În acest sens legiuitorul a instituit în procesul civil instituția sancțiunilor

procedurale, una dintre care este perimarea, adică sancționarea pasivității

participanților la proces.

Astfel, neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a unui act de procedură

atrage după sine perimarea, ca sancțiune procedurală pentru neglijența părților sau a

participanților la proces în îndeplinirea obligațiilor sale procedurale, precum și de

intenția acestora de a abandona procesul civil.

Respectiv, perimarea fiind o consecință a lipsei de străduință și insistență în

desfășurarea procesului civil.

Din considerentele expuse supra și având în vedere că cererea de strămutare

depusă de Vlah Serghei la o altă instanță de judecată egală în grad este redactată într-

o altă limbă decât cea în care se desfășoară procedura judiciară, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că cererea de strămutare urmează a

fi respinsă.

În conformitate cu Declarația de Independență a Republicii Moldova, art. 118

alin. (1) din Constituția Republicii Moldova, art. 9 alin. (1) din Legea cu privire la

organizarea judecătorească, art. 24 alin. (1), art. 269-270, art. 43 alin. (4) din Codul

de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se respinge cererea depusă de Vlah Serghei cu privire la strămutarea cauzei la o

altă instanță de judecată egală în grad.

Cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de BC

„Moldindconbank” SA împotriva SRL „S.I. Demir-Argo” și Vlah Serghei cu privire

3

la încasarea datoriei, se remite la Curtea de Apel Comrat, pentru judecare în ordine

de apel.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Mariana Pitic

Ion Malanciuc

4