1ra-2052/2018 — art. 251, art. 352 alin. 3 lit. d CP

1ra-2052/2018 — art. 251, art. 352 alin. 3 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-2052/2018

Curtea Supremă de Justiție

DECIZIE

11 decembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

judecători – Cobzac Elena, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Boico Victor,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul, Cebotari Vitali, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 30 mai 2018,

în cauza penală privindu-l pe

Tanov Serghei Xxxxx, născut la xxxxx, originar

și domiciliat în Xxxxx, Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

Tanov Serghei a fost achitat, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele

infracțiunii, prevăzute de art. 251 și art.352 alin. (3) lit. d) Cod penal.

Serghei este învinuit de faptul, că el, în scopul asigurării contractului de credit nr.

xxxxx din 28 decembrie 2009, încheiat între persoană fizică Boșcov Vasile și

director – „BC „Moldova-Agroindbank” S.A. Rizov S., privind acordarea creditului

în sumă de 80000 lei, a încheiat contractul de ipotecă nr. xxxxx „a” din 28 decembrie

2009, cu directorul BC „Moldova-Agroinbank” S.A. Rizov S., și contractul de

ipotecă nr.xxxx „a” din 28 septembrie 2011, care în baza acordului suplimentar se

extinde și asupra contractului de credit nr. xxxx din 23 decembrie 2011, fiind

transmis în gaj BC „Moldova-Agroindbank” S.A., filiala Taraclia următoarele

bunuri:

1

- terenul cu suprafața de 0,1918 ha, inclusiv 0,1726 ha plantat cu viță de vie cu

nr.nr. cadastrale xxxx; terenul cu suprafața de 0,1892 ha, inclusiv 0,1703 ha plantat

cu viță de vie cu nr.nr. cadastrale xxxxx: terenul cu suprafața de 0,1917 ha, inclusiv

0,1725 ha plantat cu viță de vie cu nr.nr. cadastrale xxxx; terenul cu suprafața de

6,1917 ha, inclusiv 0,17025 ha plantat cu viță de vie cu nr.nr. cadastrale xxxxx:

terenul cu suprafața de 0,116 ha, inclusiv 0,1044 ha plantat cu viță de vie cu nr.nr.

cadastrale xxxx; terenul cu suprafața de 0,1918 ha, inclusiv 0,1726 ha plantat cu viță

de vie cu nr.nr. cadastrale xxxx: terenul cu suprafața de 0,0758 ha, inclusiv 0,0682

ha plantat cu viță de vie cu nr.nr. xxxxx; terenul cu suprafața de 6,1918 ha, inclusiv

0,1726 ha plantat cu viță de vie cu nr.nr. cadastrale xxxx; terenul cu suprafața de

0,1918 ha, inclusiv 0,1726 ha plantat cu viță de vie cu nr.nr. cadastrale xxxx; terenul

cu suprafața de 6,1918 ha, inclusiv 0,1726 ha plantat cu viță de vie cu nr.nr.

cadastrale xxxxxx.

Tot lui i se incriminează că, în scopul asigurării executării contractului de credit

nr. xxxx din 27 aprilie 2010, încheiat între persoana fizică Tanova Svetlana și

directorul BC „Moldova-Agroindbank” S.A. Rizov S., privind acordarea creditului

în sumă de 11 900 dolari SUA, a încheiat contractul de ipotecă nr. xxxxx din 27

aprilie 2010 cu directorul BC „Moldova-Agroinbank” S.A. Rizov S., conform căruia

a transmis în gaj BC „Moldova-Agroindbank” S.A., filiala Taraclia următoarele

bunuri:

- terenul cu suprafața de 0,1918 ha, inclusiv 0,1726 ha plantat cu viță de vie cu

nr.nr. cadastrale XXXXX.166 și XXXXX.166.01; terenul cu suprafața de 0,1918 ha,

inclusiv 0,1726 ha plantat cu viță de vie cu nr.nr. cadastrale XXXXX.152 și

XXXXX.152.01; terenul cu suprafața de 0,096 ha, inclusiv 0,0864 ha plantat cu viță

de vie cu nr.nf xxxx. cadastrale XXXXX.200 și XXXXX.200.01; terenul cu

suprafața de 0,1917 ha, inclusiv 0,1725 ha plantat cu viță de vie cu nr.nr. cadastrale

XXXXX.217 și XXXXX.217.01; terenul cu suprafața de 0,1918 ha, inclusiv 0,1726

ha plantat cu viță de vie cu nr.nr. cadastrale XXXXX.216 și XXXXX.216.01; terenul

cu suprafața de 0,3836 ha, inclusiv 0,3452 ha plantat cu viță de vie cu nr.nr.

cadastrale XXXXX.215 și XXXXX.215.01; terenul cu suprafața de 0,1919 ha,

inclusiv 0,1727 ha plantat cu viță de vie cu nr.nr. cadastrale XXXXX.201 și

XXXXX.201.01; terenul cu suprafața de 0,1918 ha, inclusiv 0,1726 ha plantat cu

viță de vie cu nr.nr. cadastrale XXXXX.213 și XXXXX.213.01; terenul cu suprafața

de 0,1917 ha, inclusiv 0,1725 ha plantat cu viță de vie cu nr.nr. cadastrale

XXXXX.214 și XXXXX.214.01; terenul cu suprafața de 0,1918 ha, inclusiv 0,1726

ha plantat cu viță de vie cu nr.nr. cadastrale XXXXX.220 și XXXXX.220.01, terenul

cu suprafața de 0,1918 ha. inclusiv 0,1726 ha plantat cu viță de vie cu nr.nr.

cadastrale XXXXX.220 și XXXXX.220.01, care în continuare, din cauza

neexecutării corespunzătoare a obligațiunilor contractuale pe credit, bunul imobil în

formă de terenuri și viță de vie sus menționate, în baza titlului executoriu eliberat de

Judecătoria Taraclia din 19 decembrie 2013, procesului-verbal de primire-predare a

2

bunului din 04 aprilie 2014, titlului executoriu al Judecătoriei Taraclia din 07

noiembrie 2013 și procesului-verbal de primire-predare a bunului din 04 aprilie 2014

au trecut în posesia ВС „Moldova-Agroindbank” S.A. pentru vânzarea silită.

Ulterior, Tanov Serghei intenționat, încălcând prevederile art. 48 alin. (1), art.

52 alin. (3) Legii cu privire la gaj nr. 449 din 30 iulie 2001, încălcând p. 2.4. a), c),

g) a contractului de ipotecă nr. S100093 „a” din 27 aprilie 2010 și contractului de

ipotecă nr. S090174 „a” din 28 decembrie 2009, conform cărora era obligat să

asigure integritatea imobilelor (terenurile de pământ și vița de vie) neavînd dreptul

fără acordul scris al băncii de a modifica destinația, de a distruge imobilul gajat, la

fel conform contractului de ipotecă în cazul pericolului de distrugere sau deteriorare

a imobilului, care pot încălca drepturile băncii, neîntîrziat de a anunța banca despre

acest fapt, în toamna anului 2015, data precisă și ora de organul de urmărire penală

nu au fost stabilite, a organizat și a efectuat defrișarea plantărilor viței de vie de pe

terenurile sus menționate, aflate în gaj a instituției bancare și a transportat stîlpii din

beton armat, depozitându-i pe teritoriul fostei uzine de brînzeturi de pe str.

Voczalinaia din or. Taraclia, prin ce a cauzat ВС „Moldova-Agroindbank” SA prin

acțiunile sale prejudiciu material pe sumă totală de 757 200 lei.

Tot lui Tanov Serghei i se incriminează, că el, în scopul asigurării executării

contractului de credit nr. S090174 din 28 decembrie 2009, încheiat între persoana

fizică Boșcov Vasile și directorul ВС „Moldova-Agroindbank” S.A. Rizov S.,

privind acordarea creditului în sumă de 80 000 lei a încheiat contractul de ipotecă

nr. S090174 „a” din 28 decembrie 2009, cu directorul ВС „Moldova-Agroinbank”

SA Rizov S., și contractul de ipotecă nr. S110327 „a” din 28 septembrie 2011, care

se extinde asupra acordului suplimentar și contractului de credit nr. S110439 din 23

decembrie 2011, conform cărora a transmis în gaj ВС „Moldova-Agroindbank” SA

filiala Taraclia următoarele bunuri:

- terenul cu suprafața de 0,1918 ha, inclusiv 0,1726 ha plantat cu viță de vie cu

nr.nr. cadastrale XXXXX.332 și XXXXX.332.01; terenul cu suprafața de 0,1892 ha,

inclusiv 0,1703 ha plantat cu viță de vie cu nr.nr. cadastrale XXXXX.343 și

XXXXX.343.01; terenul cu suprafața de 0,1917 ha, inclusiv 0,1725 ha plantat cu

vița de-vie cu nr.nr. cadastrale XXXXX.328 și XXXXX.328.01; terenul cu suprafața

de 0,1917 ha, inclusiv 0,17025 ha plantat cu viță de vie cu nr.nr. cadastrale

XXXXX.327 și XXXXX.327.01; terenul cu suprafața de 0,116 ha, inclusiv 0,1044

ha plantat cu viță de vie cu nr.nr. cadastrale XXXXX.198 și XXXXX.198.01; terenul

cu suprafața de 0,1918 ha, inclusiv 0,1726 ha plantat cu viță de vie cu nr.nr.

cadastrale XXXXX.311 și XXXXX.311.01; terenul cu suprafața de 0,0758 ha,

inclusiv 0,0682 ha plantat cu viță de vie cu nr.nr. cadastrale XXXXX.197 și

XXXXX.197.01; terenul cu suprafața de 0,1918 ha, inclusiv 0,1726 ha plantat cu

viță de vie cu nr.nr. cadastral XXXXX.175 și XXXXX.175.01; terenul cu suprafața

de 0,1918 ha, inclusiv 0,1726 ha plantat cu viță de vie cu nr.nr. cadastrale

XXXXX.174 și XXXXX.174.01; terenul cu suprafața de 0,1918 ha, inclusiv 0,1726

3

ha plantat cu viță de vie cu nr.nr. cadastrale XXXXX.172 și XXXXX.172.01. Tot

lui Tanov Serghei i se mai incriminează că el, în scopul asigurării executării

contractului de credit nr. S10093 din 27 aprilie 2010, încheiat între persoana fizică

Tanova Svetlana și directorul ВС „Moldova-Agroindbank” SA Rizov S., privind

acordarea creditului în sumă de 11900 dolari SUA, a încheiat contractul de ipotecă

nr. S10093 „a” din 27 aprilie 2010 cu directorul ВС „Moldova-Agroinbank” SA

Rizov S., în baza căruia a transmis în gaj ВС „Moldova-Agroindbank” S.A., filiala

Taraclia următoarele bunuri:

- terenul cu suprafața de 0,1918 ha, inclusiv 0,1726 ha plantat cu viță de vie cu

nr.nr. cadastrale XXXXX.166 și XXXXX.166.01; terenul cu suprafața de 0,1918 ha.

inclusiv 0,1726 ha plantat cu viță de vie cu nr.nr. cadastrale XXXXX.152 și

XXXXX.152.01; terenul cu suprafața de 0,096 ha, inclusiv 0,0864 ha plantat cu viță

de vie cu nr.nr. cadastrale XXXXX.200 și XXXXX.200.01; terenul cu suprafața de

0,1917 ha, inclusiv 0,1725 ha plantat cu viță de vie cu nr.nr. cadastrale XXXXX.217

și XXXXX.217.01; terenul cu suprafața de 0,1918 ha, inclusiv 0,1726 ha plantat cu

viță de vie cu nr.nr. cadastrale XXXXX.216 și XXXXX.216.01; terenul cu suprafața

de 0,3836 ha, inclusiv 0,3452 ha plantat cu viță de vie cu nr.nr. cadastrale

XXXXX.215 și XXXXX.215.01; terenul cu suprafața de 0,1919 ha, inclusiv 0,1727

ha plantat cu viță de vie cu nr.nr. cadastrale XXXXX.201 și XXXXX.201.01; terenul

cu suprafața de 0,1918 ha, inclusiv 0,1726 ha plantat cu viță de vie cu nr.nr.

cadastrale XXXXX.213 și XXXXX.213.01; terenul cu suprafața de 0,1917 ha,

inclusiv 0,1725 ha plantat cu viță de vie cu nr.nr. cadastrale XXXXX.214 și

XXXXX.214.01; terenul cu suprafața de 0,1918 ha, inclusiv 0,1726 ha plantat cu

viță de vie cu nr.nr. cadastrale XXXXX.220 și XXXXX.220.01; terenul de destinația

agricolă cu suprafața de 0,4999 ha cu nr. cadastral 8701410.172. Ulterior, din cauza

neexecutării corespunzătoare a obligațiunilor contractuale pe contractele de credit,

bunurile imobile în formă de terenuri și viță de vie, în baza titlului executoriu emis

de Judecătoria Taraclia din 19 decembrie 2013, procesului-verbal de primire-predare

a bunului din 04 aprilie 2014, titlului executoriu a judecătoriei Taraclia din 07

noiembrie 2013 și procesului-verbal de primire-predare a bunului din 04 aprilie 2014

au fost trecute în posesia BC „Moldova-Agroindbank” SA pentru vînzare silită.

În continuare, Tanov Serghei intenționat și samavolnic, încălcînd prevederile art.

48 alin. (1), art. 52 alin.(3) Legii cu privire gaj nr. 449 din 30 iulie 2001, în încălcarea

p. 2.4. a), c), g) contractului de ipotecă nr. S100093 „a” din 27 aprilie 2010,

contractului de ipotecă nr. S090174 „a” din 28 decembrie 2009, conform căruia era

obligat să asigure integritatea imobilelor (terenurile de pământ și vița de vie),

neavînd dreptul fără acordul scris al băncii de a modifica destinația, de a distruge

imobilul gajat, la fel conform contractului de ipotecă în cazul pericolului de

distrugere sau deteriorare a imobilului, care pot de a încălca drepturile băncii,

neîntârziat de a anunța banca despre acest fapt, în toamna anului 2015 data precisă

și ora de organul de urmărire penală nu au fost stabilite, a organizat și a efectuat

4

defrișarea plantărilor de viță de vie de pe terenurile sus menționate, aflate în gaj a

instituției bancare și a transportat stîlpii din beton armat, depozitându-i pe teritoriul

fostei uzine de brînzeturi de pe str. Voczalinaia din or. Taraclia, prin ce a cauzat BC

„Moldova-Agroindbank” SA prin acțiunile sale prejudiciu material pe sumă totală

de 757 200 lei.

Acțiunile lui Tanov Serghei au fost încadrate de către organul de urmărire penală

în baza prevederilor art. 251 Cod penal, conform indicilor: „tăinuirea bunurilor

gajate, săvîrșită de o persoană care era obligată, conform legii, să asigure

integritatea lor” și art. 352 alin. (3) lit. d) Cod penal, conform indicilor:

„samavolnicia, adică exercitarea unui drept presupus în mod arbitrar și prin

încălcarea ordinii stabilite, soldate cu daune în proporții deosebit de mari

drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice.”

Vornicov V., prin care a solicitat casarea integrală a acestei sentințe și pronunțarea

unei noi hotărîri, prin care Tanov Serghei să fie recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunilor prevăzute de art. 251 și art. 352 alin. (3) lit. d) Cod penal, fiindu-i

stabilită pedeapsa:

- în baza art. 251 Cod penal - 2 ani închisoare;

- în baza art. 352 alin. (3) lit. d) Cod penal- 4 ani închisoare;

Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate de

a-i fi stabilit pedeapsa definitivă sub formă de 05 ani închisoare cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis și în conformitate cu art. 90 alin. (6), lit. a,

f) Cod penal de a-i fi suspendată executarea pedepsei pe un termen de probațiune de

04 ani cu obligarea lui Tanov Serghei să nu-și schimbe domiciliul și să participe la

programe probaționale.

apelul declarat de procurorul Vornicov V. a fost admis.

A fost casată integral sentința Judecătoriei Cahul sediul Taraclia din 29

septembrie 2017 și rejudecată cauza, cu pronunțarea unei noi hotărîri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță după cum urmează:

Tanov Serghei învinuit de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 251, art. 352

alin.(3) lit.d) Cod penal, a fost achitat, dat fiind că fapta nu a fost săvîrșită de

inculpat.

4.1. În motivarea soluției date instanța de apel a constatat că, la pronunțarea

sentinței instanța de fond a stabilit în deplină măsură circumstanțele de fapt, însă

eronat a interpretat circumstanțele de drept, care a dus la pronunțarea unei sentințe

distorsionate de la cerințele de conținut ale respectivului act, cât și la stabilirea

eronată a achitării inculpatului Tanov Serghei acuzat în baza art. 251 Cod penal,

conform indicilor: „Tăinuirea bunurilor gajate, săvîrșită de o persoană care era

obligată, conform legii, să asigure integritatea lor" și art. 352 alin. (3) lit. d) Cod

penal, conform indicilor: „Samavolnicia, adică exercitarea unui drept presupus în

5

mod arbitrar și prin încălcarea ordinii stabilite, soldate cu daune în proporții deosebit

de mari drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice”, pe motiv

că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

Necătînd la faptul pronunțării sentinței de achitare a lui Tanov Serghei acuzat în

baza art. 251 și 352 alin. (3) lit. d) Cod penal, pe motiv că fapta inculpatului nu

întrunește elementele infracțiunii, contrar circumstanțelor stabilite de fapt și

prevederilor legale de drept, instanța de judecată nu a ajustat prevederilor legale

calificarea acțiunilor lui Tanov Serghei. Prima instanță nu a identificat elementele

concrete ale componenței de infracțiune pentru care l-a achitat pe Tanov Serghei.

Instanța de apel a constatat că la pronunțarea sentinței instanța de fond nu a

determinat circumstanțele de drept care au servit drept temei pentru achitarea lui

Tanov Serghei de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 251, art. 352 alin. (3) lit.

d) Cod penal pe motiv că, fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, și

consideră întemeiat de a-l achita pe Tanov Serghei învinuit de comiterea

infracțiunilor prevăzute de art. 251, art. 352 alin. (3) lit. d) Cod penal, dat fiind că

fapta nu a fost comisă de inculpat, din următoarele considerente.

Întru adoptarea soluției Colegiul judiciar a reținut că, ponderea probatorie a

declarațiilor de acuzare ale părții vătămate și martorilor, contrapuse declarațiilor

inculpatului, nu ating nivelul suficient pentru a justifica condamnarea inculpatului

Tanov Serghei pe art. 251, art. 352 alin. (3) lit. d) Cod penal.

Colegiul judiciar a considerat că, prima instanță a decis asupra nevinovăției

inculpatului Tanov Serghei pe motiv că acțiunile lui Tanov Serghei nu întrunesc

elementele infracțiunii, prevăzute de art. 251 și art.352 alin. (3) lit. d) Cod penal,

motivîndu-și soluția prin faptul că, după transmiterea silită în posesia BC „Moldova

Agroindbank” S.A. a bunurilor imobile gajate, cel din urmă era obligat să asigure

integritatea lui și nu Tanov Serghei, iar faptul că anume Tanov Serghei a defrișat

vița de vie și a transportat stîlpii din beton armat de pe terenurile transmise silit în

posesia băncii din cauza neexecutării obligațiunilor contractuale, cît și ulterior a

plantat aceste terenurile de pămînt cu semințe de floarea soarelui, nu a fost

demonstrată în ședința de judecată. De asemenea a indicat că nu s-a demonstrat

nici legătura de cauzalitate că BC „Moldova Agroindbank” S.A. prin acțiunile lui

Tanov Serghei i-a fost cauzat prejudiciu în sumă de 757 200 lei. Astfel, necătînd la

aceste constatări, în care instanța de fond direct indică, că instanței de judecată nu

au fost prezentate probe că anume Tanov Serghei în anul 2015 a organizat și a

efectuat defrișarea viței de vie și transportarea stîlpilor din beton armat transmise

silit în posesia băncii, a pronunțat sentința, prin care constată că acțiunile lui Tanov

Serghei nu întrunesc elementele infracțiunii, prevăzute de art. 251 și art.352 alin. (3)

lit. d) Cod penal.

Subsidiar instanța de apel a notat că, prima instanță a statuat greșit, că s-a

demonstrat cu certitudine că de pe terenurile transmise de executorul judecătoresc

Hohlovva Elena, conform procesului de primire-predare din 04 aprilie 2014 de la

6

Tanov Serghei în posesia BC „Moldova Agroindbank” S.A., după data menționată

au fost radiate plantațiile viței de vie și transportați stîlpii din beton, or din procesele

verbale de cercetare la fața locului din 19 mai 2016 și 28 iunie 2016 nu rezultă cert,

că toate terenurile gajate au fost defrișate, atunci cînd martorii Bocicovar Mihail,

Hohlova Elena au declarat, că terenurile gajate nu erau situate alături, dar erau

împrăștiate și ei nu au fost pe întreaga plantație, dar s-au uitat doar din marginea

cîmpului. În afară de aceasta conform procesului verbal de cercetare la fața locului

din 19 mai 2016 și planșa fotografică se vede, că nu toate terenurile au fost

însămînțate cu floarea soarelui, or se văd terenuri, unde este plantată viță de vie

neprelucrată.

Colegiul a stabilit, că învinuirea adusă lui Tanov Serghei nu este concretă, atunci

cînd nu este cert stabilit, cînd au fost comise faptele incriminate lui Tanov Serghei

de vreme ce lui i se impută, că Tanov Serghei în toamna anului 2015 a defrișat

plantațiile de viță de vie, de pe terenurile ce se aflau în posesia băncii, în timp ce

martorul Pogor Ion a declarat, că ei efectuau controlul terenurilor gajate o dată în

trei luni, iar prin actele de verificare a fost stabilit că vița de vie lipsește la sutuația

de 18 martie 2016, la această dată fiind plantată deja floarea soarelui.

În consecință, Colegiul judiciar a considerat că concluzia instanței de fond este

una eronată, deoarece fapta nu a fost săvîrșită de inculpatul Tanov Serghei. Or, cu

certitudine nu a fost sabilit, că terenurile au fost defrișate anume de Tanov Serghei.

În motivarea soluției sale, instanța de apel a reținut că, potrivit dispoziției art.251

Cod penal constituie faptă infracțională în tăinuirea bunurilor gajate, săvîrșită de o

persoană care era obligată, conform legii, să asigure integritatea lor.

Cu certitudine a fost constatat că, la data de 23 decembrie 2011 între BC

„Moldova Agroindbank” S.A., filiala Taraclia în persoana directorului Rizov

Serghei și Boșcov Vasili a fost încheiat contractul de credit nr. S110439, conform

căruia banca a eliberat lui Boșcov Vasili credit în sumă de 80 000 lei cu termen final

de rambursare pînă la 10 decembrie 2013 /f.d.16-17/.

De asemenea la data de 27 aprilie 2010 între BC „Moldova Agroindbank" S.A.,

filiala Taraclia în persoana directorului Rizov Serghei și Tanov Svetlana a fost

încheiat contractul de credit nr. S100093, conform căruia banca a eliberat Tanova

Svetlanei credit în sumă de 11 900 dolari SUA lei cu termen final de rambursare

pînă la 20 martie 2017. /f.d.24-25, vol. I.

În scopul asigurării executării obligațiunilor contractuale pe creditele sus citate,

între BC „Moldova Agroindbank” S.A. și Tanov Serghei a fost încheiat Contractul

de ipotecă nr. S090174 „a" din 28 decembrie 2009 și Acordul adițional nr. S110439

„a” la contractul de ipotecă nr. 090174 „a” din 28 decembrie 2009./f.d.13,14-15/,

deasemenea și Contractul de ipotecă nr. S100093 „a" din 27 aprilie 2010, din care

rezultă că ultimul a gajat bunul imobil -terenurile cu destinația agricolă cu plantații

de viță de vie, amplasate în extravilanul or. Taraclia, în scopul asigurării restituirii

creditului nr. S100093 din 27 aprilie 2010. /f.d.20-23,vol. I/.

7

La data de 04 aprilie 2014 bunul gajat a fost transmis silit de către executorul

judecătoresc Hoholova Elena în posesia BC „Moldova Agroindbank" SA, din cauza

neexecutării obligațiunilor contractuale de către Boșcov Vasili și Tanova Svetlana,

iar la data de 18 martie 2016 creditorul gajist BC „Moldova Agroindbank” SA a

constatat că, plantațiile viței de vie ce aparțin cu drept de proprietate lui Tanov

Serghei au fost defrișate și stîpii din beton armat scoși și transportați pe teritoriul

fostei fabrici de brînzeturi.

Aici acuzatorul de stat face referire la prevederile art. 48 alin. (1), art. 52 alin.

(3) din Legea cu privire la gaj, nr. 449-XV din 30.07.2001 și pct. 2.4, lit. a), c), g)

din Contractul de ipotecă nr. S100093 ,,a” din 27 aprilie 2010, Contractul de ipotecă

nr. S090174 ,,a” din 28 decembrie 2009, prin care invocă, că debitorul gajist, în cazul

dat Tanov Serghei poartă răspunderea pentru păstrarea bunurilor gajate pînă la

executarea obligațiilor conform contractelor de credit, și nu avea dreptul, fără

acordul scris al băncii să schimbe destinația, să nimicească bunurile gajate. La caz

colegiul găsește nejustificată referirea acuzatorului de stat la prevederile art. 48, 52

din Legea cu privire la gaj, or la caz sînt aplicabile prevederile din Legea cu privire

la ipotecă nr.142-XVI din 26.06.2008, în situația că au fost gajate bunuri imobile.

În afară de aceasta a fost stabilit cu certitudine și confirmat de martorii audiați,

că prin procesul verbal de predare-primire din 04 aprilie 2014 au fost transmise în

posesie de către executorul judecătoresc Dimitrova Elena în beneficiul BC

,,Moldova Agriondnbank” SA bunurile gajate de Tanov Serghei.

Astel, instanța de apel a considerat, că instanța de fond corect a ajuns la

concluzia, că odată ce bunurile gajate au fost transmise în posesia Băncii, cea din

urmă poartă răspundere pentru stăpînirea, deținerea, folosința și dispoziția bunurilor

transmise. Deci acțiunile de tăinuire a bunurilor gajate nu-i pot fi imputate lui Tanov

Serghei.

Colegiul judiciar a considerat necesar de a reitera declarațiile martorilor Hohlova

Elena, care pe parcursul judecării cauzei penale a declarat că, în calitate de executor

judecătoresc a transmis în posesia BC „Moldova Agroindbank” SA plantațiile viței

de vie, la momentul transmiterii au ieșit împreună cu reprezentanții băncii la fața

locului, Tanov Serghei nu a venit. Vița de vie la momentul transmiterii bunului gajat

persista. Ea personal nu a intrat pe teren, acest lucru a fost efectuat de către

colaboratorii băncii. Careva reprezentant al Primăriei sau Oficiului cadastral nu a

fost prezentat, loturile de teren care urmau a fi transmise au fost indicate și arătate

de către reprezentanții băncii.

Martorul Boșcov Vasili de asemenea a confirmat că la momentul transmiterii

bunului gajat sub formă de viță de vie, aceasta nu era defrișată. În urma ieșirii la fața

locului din 18 martie 2016 s-a constatat că plantațiile cu viță de vie au fost defrișate

și stîlpii din beton armat au fost scoși și transportați.

8

Martorul Pogor Ion a declarat că nu a participat la transmiterea bunurilor

ipotecate și nici la constatarea faptelor din procesul verbal din 18 martie 2016 și nu

cunoaște ce s-a întîmplat cu vița de vie.

Cît privește argumentele procurorului privind ilegalitatea sentinței și solicitarea

de recunoaștere a vinovăției lui Tanov Serghei în comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 251 Cod penal, instanța de apel le-a respins ca fiind nefondate, deoarece în

ședința de judecată nu au fost prezentate probe în vederea confirmării săvîrșirii

infracțiunii imputate lui Tanov Serghei de către acesta, consecințele juridice și

beneficiile obținute de Tanov Serghei.

Pe aceste raționamente Colegiul judiciar a considerat că vinovăția lui Tanov

Serghei de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 251 Cod penal nu a fost dovedită

că fapta a fost săvîrșită de inculpat.

În privința învinuirii în baza art.352 alin.(3) lit.d) Cod penal, instanța de apel a

relevat, că instanța de fond a constatat cu certitudine că, de pe careva terenuri

transmise de executorul judecătoresc Hohlova Elena, conform procesului de

primire-predare din 04 aprilie 2014 de la Tanov Serghei în posesia BC „Moldova

Agroindbank” S.A., după data menționată au fost radiate plantațiile viței de vie și

transportați stîlpii din beton, or, acest fapt se confirmă prin procesele verbale de

cercetare la fața locului din 19 mai 2016 și 28 iunie 2016, la aceste date s-a constat

că era plantată deja floarea soarelui.

Colegiul judiciar a considerat necesar de reținut declarațiile martorului

Bocicovar Mihail, care a declarat că, ”în urma transmiterii silite în posesia BC

„Moldova Agroindbank” S.A. a bunurilor gajate de debitorul gajist Tanov Serghei

din 04 aprilie 2014, colaboratorii băncii efectuau periodic ieșirea la fața locului,

iar reieșind din faptul că acest bun a fost transmis pentru comercializare, nu au fost

întreprinse careva măsuri pentru paza acestuia, și în anul 2016 data de 18 martie s-

a constatat că o bună parte din vița de vie este defrișată, iar stîlpii din beton armat

transportați pe teritoriul fostei uzine de brînzeturi din orașul Taraclia. A comunicat

imediat despre acest fapt oficiului central al băncii, iar lui Tanov Serghei i-a

comunicat despre necesitatea de a stinge datoria pe contractele de credit, care l-a

asigurat că totul va fi bine și va achita datoria. Cînd au ieșit la fața locului,

reprezentanții Primăriei sau Oficiului cadastral nu au fost prezenți, ei se conduceau

de planul geografic și numărul cadastral al bunului imobil prezentat la data

încheierii contractului de ipotecă. Întrebîndu-l pe Tanov Serghei dacă cunoaște cine

a defrișat vița de vie, ultimul i-a comunicat că nu cunoaște, însă presupune că Tanov

Serghei cunoștea despre acest fapt. În luna iunie 2016 Tanov Serghei a achitat toate

datoriile admise pe contractele de credit și au fost închise creditele, iar bunul gajat

eliberat de sub gaj”.

Martorul Rizov Gheorghi a declarat că, ”a transportat cu tractorul și remorca

aproximativ 10 zile stîlpi din beton armat pe teritoriul fostei uzine de brînzeturi din

orașul Taraclia. Indicațiile necesare le-a primit de la Paslari Ivan, care este șeful

9

lui nemijlocit. Nu cunoaște dacă Tanov Serghei este la fel angajat la Paslari Ivan,

dar uneori îl vede la serviciu, presupune că sunt prieteni cu Paslari Ivan”.

Martorul Valentir Alexandr a declarat că ”la cererea lui Tanov Serghei a plantat

pe cîmpul acestuia floarea soarelui, pe o suprafață de aproximativ 2 ha. Pe acest

cîmp dețin cote mai mulți proprietari”.

Colegiul judiciar nu a reținut ca întemeiate argumentele acuzatorului de stat, că

Tanov Serghei în urma transmiterii silite în posesia băncii a bunurilor gajate pentru

vînzare, era cointeresat să folosească aceste terenuri în scopurile sale personale, ceea

ce rezultă din probele acumulate în cadrul procesului penal, așa cum martorii

Bocicovar Mihail, Hohlova Elena, Mutavci Nicolai și Valentir Alexandr, au declarat

despre momentul depistării defrișării viței de vie, plantării floarei soarelui și

transportarea stîlpilor din beton armat pe teritoriul fostei uzine de brînzeturi din or.

Taraclia, însă nu s-a demonstrat faptul că, anume Tanov Serghei intenționat a

defrișat vița vie și a transportat stîlpii din beton armat, sau a dat indicații în acest

sens. Așa martorul Rizov Gheorghi a declarat că, a transportat stîlpi din beton armat

la indicația șefului său Paslari Ivan, iar martorul Chircov Serghei a declarat că a

transportat stîlpi la indicația lui Cocev Vitali.

Astfel lui Tanov Serghei i s-a incriminat, că prin acțiunile sale a comis

samavolnicia, adică exercitarea unui drept legitim sau presupus în mod arbitrar și

prin încălcarea ordinii stabilite, dacă s-au cauzat daune în proporții deosebit de mari

în sumă de 757 200 lei, atunci cînd nu au fost evaluate terenurile defrișate.

Colegiul judiciar a concluzionat, că nu a fost demonstrat prin care acțiuni Tanov

Serghei a comis infracțiunea imputată, motiv pentru care s-a impus pronunțarea unei

noi hotărîri de achitare a lui Tanov Serghei învinuit de săvîrșirea infracțiunii

prevăzute de art.352 alin. (3) lit. d) Cod penal.

A mai indicat instanța de apel, că acuzarea nu a stabilit și nu a demonstrat cu

certitudine acțiunile infracționale ale inculpatului, pe parcurs fiind constatat că,

cîmpul amplasat în extravilanul orașului Taraclia are o suprafață de 80 ha, terenurile

respective aparținând mai multor proprietari și fiind acordate în arendă SRL „Kelley

Greis Imprex”. Terenurile nu sunt consolidate și amplasarea acestor poate fi stabilită

doar în baza numărului cadastral și informației din GPS. De asemenea plantațiile cu

viță de vie au fost defrișate de către persoane, care foloseau vița de vie ca lemne și

scoteau și stîlpii din beton armat.

În acest context, Colegiul judiciar a atenționat, că motivarea soluției pronunțate

de instanța de judecată constituie o îndatorire care înlătură orice aspect discreționar

în realizarea justiției, acordînd părților din proces posibilitatea să-și formeze

convingerea cu privire la legalitatea și temeinicia soluției adoptate, iar instanțelor de

apel elementele necesare pentru exercitarea controlului judecătoresc. Motivarea

hotărîrilor de către instanțele naționale constituie o obligație impusă acestora și prin

prevederile art.6 din CEDO.

10

Din care considerente Colegiul judiciar a constatat că se face evident, că fapta

prevăzută de art. 352 alin. (3), lit. d) Cod penal nu a fost săvîrșită de inculpatul Tanov

Serghei.

Colegiul a considerat că în acțiunile inculpatului Tanov Serghei lipsește obiectul

infracțiunii, deoarece obiectul nemijlocit al infracțiunii de samavolnicie sunt

relațiile sociale care au menirea de a apăra ordinea publică, care este unul distinct

de obiectul material, adică consecința acțiunii ilegale - manifestat prin cauzarea

prejudiciului. Însă-și încălcarea ordinii publice în cauza dată nu a fost stabilită în

cadrul cercetării judecătorești.

Referitor la stabilirea obiectului material al infracțiunii, instanța de apel a

menționat, că valoarea prejudiciului care se cauzează unei părți vătămate și care

poate fi luat în considerare la calificarea acțiunilor unui învinuit, nu poate fi stabilită

prin indicarea unei sume, ci urmează a fi dovedit concret, or, chiar și reprezentantul

băncii nu a putut explica din ce rezultă prejudiciul adus BC ,,Moldova-

Agrioindbank” SA de 757 200 lei, imputat inculpatului, or, orice învinuire trebuie

să fie certă, și să nu fie bazată pe presupuneri. Prevederile art. 352 Cod penal, în

materie de apreciere a prejudiciului cauzat, operează cu expresia „daune în proporții

mari/deosebit de mari” expresia, care potrivit art. 126 Cod penal, reprezintă valoarea

bunurilor sustrase, dobîndite, primite, fabricate, distruse, utilizate, transportate ...

pagubei pricinuite de o persoană sau de un grup de persoane.

Tinînd cont de faptul că legislația procesual-penală nu admite interpretare:

extensiv defavorabilă a legislației penale și a celei procesual-penale, este evident că

în cazul dat, ținînd cont de faptul că se incriminează comiterea infracțiunii prevăzute

de art.352 Cod penal, urmează să se opereze cu noțiunea de pagubă pricinuită de

persoană sau de un grup de persoane.

Procuratura de circumscripție Cahul, Cebotari Vitali, în termen la data de 19 iulie

2018, prin care indicînd temeiul prevăzut de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură

penală, a solicitat casarea deciziei atacate, cu dispunerea rejudecării cauzei penale

de către instanța de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat următoarele motive :

- recurentul menționează că la examinarea cauzei, instanțele de fond și de apel

nu au ținut seama în deplină măsură de prevederile art.26, 27, 99-101 Cod de

procedură penală, nu au cercetat sub toate aspectele probele prezentate de acuzare,

nu le-au verificat minuțios, prin prisma pertinenței, concludenței, iar în ansamblul

din punct de vedere al coroborării lor, nu au apreciat fiecare probă separate, și toate

în coroborare, aduse de procuror în susținerea învinuirii și nu s-au expus în mod

convingător de ce resping aceste probe;

- totodată, pe parcursul examinării cauzei în instanța de judecată circumstanțele

descrise în învinuirea înaintată și-au găsit confirmare, atît prin declarațiile

martorilor, cît și prin documentele atașate la cauza penală;

11

- recurentul consideră concluzia instanței de apel de a-1 achita pe Tanov

Serghei, drept una eronată, întrucît Tanov Serghei transmițînd în gaj BC „Moldova

Agroindbank” S.A. bunurile imobile - loturile de teren cu plantații de viță de vie care

îi aparțineau, conform prevederilor art.48 alin.(1), art.52 al.(3) din Legea cu privire

la gaj nr.449 din 30 iulie 2001 și pct.2.4 lit.a), c), g) al contractului de ipoteca

S100093 „a” din 27 aprilie 2010, contractului de ipoteca nr. S090174 „a” din 28

decembrie 2009, era responsabil de integritatea bunurilor imobile (loturilor de

pămînt și plantațiile cu viță de vie pînă la expirarea obligațiunilor contractuale și nu

era în drept să modifice destinația lor sau să distrugă bunurile gajate fără acordul

scris al băncii. Această circumstanță este specificată atît în Legea cu privire la gaj

nr.449 din 30.07.2001, cît și în pct.2.4 c), g) al contractelor încheiate, ce nu a fost

luat în considerație și ignorat de instanța de judecată;

- mai mult decît atît, Tanov Serghei știind cu certitudine că este unica persoană

interesată, după transmiterea bunurilor în posesia băncii pentru vînzarea forțată,

intenționat și samavolnic, neavînd dreptul de a întreprinde careva acțiuni în privința

acestor bunuri imobile, în scopul utilizării pămîntului pentru plantare, a organizat

defrișarea plantațiilor de viță de vie de pe terenurile susmenționate, ceea ce reiese

din ansamblul de probe acumulate în cadrul dosarului penal, stabilite atît în faza de

urmărire penală, cît și în cadrul judecării cauzei în instanța de judecată;

- astfel, din declarațiile reprezentantului băncii, Bocicovar Mihail, audiat în

ședința de judecată rezultă, că atunci cînd băncii i se transmit bunuri imobile,

proprietarul bunurilor rămîne debitorul gajist. Bunurile gajate de Tanov Serghei se

verificau la fiecare trei luni. Executorul judecătoresc le-a transmis bunurile gajate

doar în scopul înstrăinării, proprietarul purtînd în continuare răspundere de

integritatea bunurilor gajate, pînă la rambursarea integrală a datoriei conform

contractului de credit. După depistarea lipsei viței de vie, el s-a întîlnit cu Tanov

Serghei, precum și prin telefon i-a cerut să achite datoriile, în caz contrar, va fi nevoit

să se adreseze organelor de drept. Pe faptul lipsei viței de vie Tanov Serghei i-a

comunicat ca să nu retrăiască, că totul va fi rezolvat. La rîndul sau. Tanov Serghei

conștientizînd caracterul acțiunilor sale ilegale, a încercat să tergiverseze

rambursarea datoriei și neadmiterea adresării băncii la organele de drept;

- din declarațiile executorului judecătoresc, Hohlova Elena audiată în ședința

de judecată s-a stabilit, că ea a efectuat transmiterea forțată a bunurilor gajate prin

întocmirea procesului-verbal cu deplasarea la locul aflării bunurilor. Existența

bunurilor gajate la momentul transmiterii au identificat angajații băncii. Bunurile s-

au transmis băncii doar în posesie, în scopul vînzării silite a acestora. Circumstanțele

respective indică la faptul, că banca nu a fost obligată să poarte răspundere pentru

integritatea bunurilor;

- din declarațiile martorului Mutavci N. audiat în ședința de judecată s-a stabilit,

că activînd în calitate de inginer cadastral al primăriei, el împreună cu colaboratorii

de poliție s-a deplasat la fața locului pentru cercetare. A fost cercetat sectorul nr.302

12

cu suprafața 80 ha, terenurile de pămînt aflîndu-se în proprietatea cetățenilor și

transmise în arendă SRL „Kelley Grains Impex”. SRL „Kelley Grains Impex” a

plantat acest cîmp cu floarea soarelui, care conlucrează strîns cu Tanov Serghei.

Toate 80 ha erau plantate cu floarea soarelui, iar anterior acest sector era plantat cu

viță de vie;

- martorul Volentir A., fiind audiat în ședință de judecată de asemenea a

declarat, că în luna aprilie-mai 2016 ei au plantat floarea soarelui cînd s-a întîlnit cu

Tanov Serghei, care 1-a întrebat dacă este posibil ca să planteze pămîntul cu floarea

soarelui. A telefonat conducerii și i-a fost permisă plantarea floarei soarelui, în cazul

în care vor rămîne semințe. A plantat aproximativ 2 ha, care aparțineau lui Tanov

Serghei, care așa și i-a comunicat. Totodată, martorul Volentir A. la urmărire penală

(vol.l, f.d.193-194; vol.2, f.d.36-37) a declarat că din toate terenurile pe care era

plantată floarea soarelui, erau și terenuri ce aparțineau lui Tanov Serghei, și pe care

anterior era plantată viță de vie;

- însă, instanța de apel nu s-a expus asupra acestor probe ca și argumente

indicate în apelul procurorului;

- martorul Rizov Gheorghe în instanța de apel a depus declarații precum că,

”indicația privind transportarea stîlpilor din beton armat a primit-o de la Paslari

Ivan. Despre Tanov S. nu a declarat nimic”, aceste declarații sînt în contradicție cu

declarațiile date la urmărire penală, și anume: ”la indicația lui Tanov S. a plecat la

vie, situată în partea de nord al or. Taraclia. Ajungînd pe terenurile respective a

văzut cum persoane necunoscute la indicația lui Tanov S. încărcau stîlpii din beton

în remorca tractorului lui și a lui Chircov Vladimir. Ulterior, stîlpii din beton au

fost transportați pe teritoriul fabricii de brînzeturi din or. Taraclia, unde se află și

în prezent. În momentul încărcării și transportării stîlpilor din beton plantația de

viță de vie lipsea” (vol. I, f. d. 190; vol. II, f.d.35-36). Însă, instanța de apel nu s-a

expus asupra acestor probe ca și argumente indicate în apelul procurorului;

- însăși Tanov Serghei, fiind audiat în calitate de învinuit la 13.07.2016, (vol.II,

f.d.143) a declarat că: ”nu a dat nimănui indicații de defrișare a viței de vie și

scoaterii stîlpilor din beton și singur nu a făcut aceste acțiuni. Însă, a fost nevoit să

planteze floarea soarelui pe terenurile unde a fost defrișată vița de vie, în legătură

cu faptul că alți proprietari ai terenurilor efectuau plantarea. Eu mă adresam verbal

la bancă și am comunicat personal lui Bocicovar Mihail despre faptul că se fură

stîlpii din beton. La poliție nu s-a adresat și nu a explicat motivul neadresării”;

- însă, instanța de apel a ignorant și nu s-a expus deloc asupra acestor probe

citite în temeiul art.368 Cod de procedură penală;

- în acest context nu este clară și decizia instanței de apel prin care a dispus

restituirea stîlpilor din beton proprietarului, fără a indica numele și adresa acestuia,

or lui Tanov Serghei, ori BC Moldova Agroindbank SA, ori persoanei care a primit

stîlpii din beton, cum indică Tanov Serghei că aceștia au fost sustrași;

13

- totodată, în cadrul procesului penal a fost audiat în calitate de martor Tanov

Vasili, (f.d.201-202), care a declarat că, ”Tanov Serghei văzînd că vița de vie a

înghețat, a hotărît să curățe terenurile și să defrișeze plantația înghețată a viței de

vie pentru lemne. După defrișarea viței de vie, au fost strînși stîlpii din beton care

au fost transportați pe teritoriul fabricii de brînzeturi din Taraclia, unde activează

în calitate de paznic. Au fost scoase 6 mii pari din beton care se păstrează și în

prezent pe teritoriul fabricii.”;

- apreciind în ansamblu acțiunile lui Tanov Serghei, instanța de judecată a luat

în considerație doar versiunea inculpatului, care în faza judecării cauzei a încercat

să convingă instanța de judecată, precum că el nu are nimic cu defrișarea viței de vie

și ulterior folosirea pămîntului în scopuri personale, prezentînd dorințele sale ca

realitate, însă aceste versiuni au fost combătute prin probele acuzării indicate mai

sus;

- astfel, Tanov Serghei transmițînd în gaj BC „Moldova Agroindbank” S.A.

bunurile imobile - loturile de teren cu plantații de viță de vie care îi aparțineau, era

responsabil de integritatea loturilor de pămînt și plantațiile cu viță de vie pînă la

expirarea obligațiunilor contractuale și nu era în drept să modifice destinația lor sau

să distrugă bunurile gajate fără acordul scris al băncii. Aceste circumstanțe au fost

dovedite, însă nu au fost luate în considerație și au fost ignorate de instanțele de

judecată inferioare;

- luînd în considerație acele fapte constatate din probele administrate și

cercetate în cadrul procesului penal, recurentul a concluzionat că instanța de apel nu

a respectat întocmai prevederile art.414 și 417 Cod de procedură penală, și sunt

temeiuri de a casa decizia instanței de apel, în temeiul prevederilor art.427 alin.(l)

pct.6) Cod de procedură penală - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel, hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței, în legătură cu ce se impune soluția legală ca să fie admis recursul, să fie

casată decizia instanței de apel cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de

apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de

recurs.

constată că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente.

Conform prevederilor art.435 alin.(1) pct.2) lit.c) Cod de procedură penală,

judecînd recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul și să dispună

rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu

poate fi corectată de către instanța de recurs.

Potrivit art.414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecînd apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate

14

da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor

invocate în apel.

Colegiul penal lărgit constată, că aceste prevederi legale, deși sânt obligatorii,

nu au fost întocmai respectate la judecarea cauzei în apel.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima

instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori

numai imputată s-a săvîrșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpată și în ce

împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului

de probe anexate la dosar în conformitate cu art.101 Cod de procedură penală.

La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a

fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual penal sau

administrativ au fost corect aplicate și hotărîrea adoptată să conțină răspuns la toate

motivele invocate.

În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărîrile pronunțate

de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atît în fapt, cît și în drept, în

corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței ierarhic

superioare de a verifica corespunderea hotărîrii pronunțate cu legea. Necesită a se

avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărîrii, dar și motivarea insuficientă sau

motivarea în termeni generali-vagi, reprezintă motiv de casare.

La caz se constată, că modalitatea de motivare a soluției dă dovadă că, instanța

de apel nu a acordat deplină eficiență prevederilor art.414 și 417 Cod de procedură

penală, instanța neexpunându-se asupra argumentelor din apel, motivarea soluției

contravine dispozitivului hotărîrii adoptate, admițînd o eroare gravă de fapt, care a

afectat soluția adoptată.

Revenind la textul recursului ordinar declarat de către procurorul Cebotari

Vitali se constată că recurentul invocă temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, evidențiind faptul că prin decizia instanței

de apel nu s-a dat răspuns la motivele specificate de către apelant în apelul lui,

hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, și instanța a

admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

Verificând criticile expuse în recursul declarat de procurorul Cebotari Vitali, în

raport cu actele cauzei, Colegiul penal lărgit constată, că acestea sânt întemeiate, or,

s-a stabilit, că adoptînd soluția enunțată, instanța de apel, contrar prevederilor

art.101, 414 Cod procedură penală, trecînd prin revistă probele prezentate, selectiv,

nu a dat apreciere unor probe, care au fost puse la baza învinuirii lui Tanov Serghei,

ignorînd să se expună asupra altora, deci nu a examinat cauza obiectiv, sub toate

aspectele și nu a adus motive pertinente pe care s-ar întemeia soluția.

Colegiul penal lărgit reține că, instanța de apel, rejudecând cauza, nu a respectat

prescripțiile de drept nominalizate.

Astfel, la pag.7-19 din decizie, instanța de apel a descris declarațiile martorilor,

15

probele scrise, fără a le da apreciere, după regulile art.101 Cod de procedură penală

și a-și argumenta soluția admiterii unora și respingerii altora, totodată la pag. 20-23

și-a argumentat contradictoriu soluția:

a) acceptînd declarațiile martorului – Rizov Gheorghi, date în instanța de apel

precum că, ”indicația privind transportarea stîlpilor din beton armat a primit-o de

la Paslari Ivan, nu cunoaște dacă ultimul a fost angajat de Tanov S.”, Colegiul

judiciar nu și-a motivat soluția respingerii declarațiilor acestui martor date în cadrul

urmăririi penale, care a relatat concret, că anume ”la indicația lui Tanov S. a plecat

la vie, situată în partea de nord al or.Taraclia, unde a văzut cum persoane

necunoscute la indicația lui Tanov S. încărcau stîlpii din beton în remorca

tractorului lui și a lui Chircov Vladimir. Ulterior, stîlpii din beton au fost

transportați pe teritoriul fabricii de brînzeturi din or. Taraclia, unde se află și în

prezent. În momentul încărcării și transportării stîlpilor din beton plantația de viță

de vie lipsea” (vol.I, f.d.190; vol.II, f.d.35-36), astfel, nu au fost înlăturate

contradicțiile stabilite, fiind lăsate fără răspuns argumentele procurorului din apel în

acest sens;

b) descriind declarațiile martorului Volentir Alexandr, care a declarat, „că la

cererea lui Tanov Serghei, în luna aprilie-mai 2016 a plantat pe cîmpul acestuia

floarea soarelui, pe suprafața de 2 ha,”, Colegiul judiciar fără a-și argumenta soluția

ajunge la concluzia că ”nu s-a demonstrat faptul că anume Tanov Serghei intenționat

a defrișat vița de vie și a transportat stîlpii din beton armat, sau a dat indicații în

acest sens”, reținînd declarațiile reprezentantului băncii, Bocicovar Mihail și a

executorului judecătoresc Hohlova Elena, din care rezultă, că ”executorul

judecătoresc a transmis bunurile gajate Băncii doar în posesie, în scopul vînzării

silite a acestora, proprietarul purtînd în continuare răspundere de integritatea

bunurilor gajate, pînă la rambursarea integrală a datoriei conform contractului de

credit”, instanța de apel a considerat eronată soluția primei instanțe de achitare a

inculpatului ”pe motiv că acțiunile acestuia nu întrunesc elementele constitutive ale

infracțiunilor imputate” , totodată, a ajuns la concluzia, că ”învinuirea adusă lui

Tanov nu este concretă, pe motiv că nu este indicat cînd au fost comise faptele

incriminate acestuia, constatînd, că nu sunt suficiente probe ce ar confirma că

terenurile au fost defrișate anume de Tanov Serghei, deoarece după transmiterea

terenurilor gajate băncii, anume banca era responsabilă de integritatea acestora, și

nu inculpatul, acțiunile de tăinuire a bunurilor gajate nu-i pot fi imputate acestuia,

dispunînd achitarea inculpatului pe motiv că fapta nu a fost comisă de către acesta,

fără a respinge argumentele procurorului din apel, precum că anume inculpatul era

responsabil de păstrarea integrității bunurilor gajate,pînă la stingerea datoriei

conform contractului de credit, și anume la indicația acestuia au fost defrișate

terenurile de viță de vie și plantată floarea soarelui, or acesta, fiind proprietarul

terenurilor era cointeresat să le folosească în scopuri personale, circumstanțe care au

fost confirmate și prin delcarațiile martorilor menționați, inclusiv și declarațiile

16

inculpatului, date la diferite etape ale procesului, a martorului Mutavci N., ect.

c) au fost lăsate fără apreciere, declarațiile inculpatului Tanov Serghei date în

calitate de învinuit la 13.07.2016, probe citite în temeiul art.368 Cod de procedură

penală (vol.II, f.d.143), din care rezultă, că inculaptul a confirmat, ”că a fost nevoit

să planteze floarea soarelui pe terenurile unde a fost defrișată vița de vie, în legătură

cu faptul că alți proprietari ai terenurilor efectuau plantarea, s-a adresat verbal la

bancă și a comunicat personal lui Bocicovar Mihail despre faptul că se fură stîlpii

din beton, la poliție nu s-a adresat și nu a explicat motivul neadresării”,

d) a fost lăsat fără răspuns argumenteul procurorului privind neclaritatea și

soluției instanței de apel privind restituirea stîlpilor din beton proprietarului, fără a

indica numele și adresa acestuia, or lui Tanov Serghei, ori BC Moldova Agroindbank

SA, ori persoanei care a primit stîlpii din beton, cum indică Tanov Serghei că aceștia

au fost sustrași;

e) instanța de apel, descriind declarațiile martorului Tanov Vasili, date la

urmărirea penală (f.d.201-202), nu și-a argumentat soluția admiterii sau respingerii

acestora, din care rezultă, că ”Tanov Serghei văzînd că vița de vie a înghețat, a

hotărît să curățe terenurile și să defrișeze plantația înghețată a viței de vie pentru

lemne. După defrișarea viței de vie, au fost strînși stîlpii din beton care au fost

transportați pe teritoriul fabricii de brînzeturi din Taraclia, unde activează în

calitate de paznic. Au fost scoase 6 mii pari din beton care se păstrează și în prezent

pe teritoriul fabricii. La momentul audierii lui Tanov Vasili acesta a declarat și a

confirmat faptul că pe terenurile respective crește floarea soarelui”, or, la caz se

constată, că martorul, fiind fratele inculpatului, în ședința de judecată a refuzat să

dea declarații, pe cînd la urmărirea penală, fiindu-i explicate prevederile art.90 al.11

din Cod procedură penală, acesta a acceptat și a dat declarații, fiind preîntîmpinat de

răspundere penală în baza art.312,313 Cod penal, circumstanțe care au fost lăsate

fără apreciere;

f) adoptînd o hotărîre de achitare pe motiv că fapta n-a fost comisă de inculpat,

instanța de apel contradictoriu motivează, ”că în acțiunile inculpatului lipsește

obiectul infracțiunii de samovolnicie și anume nu s-a confirmat prezența

prejudiciului material, considerînd că suma indicată în rechizitoriu de 757 200 lei

nu este certă, bazată pe presupuneri....” .

Totodată, Colegiul reține, că instanța de apel urma să verifice dacă învinuirea

din rechizitoriu, înaintată inculpatului pe fiecare capăt de acuzare (art.251 și 352 al.3

lit.d) Cod penal) corespunde circumstanțelor stabilite în raport cu probele enunțate,

expunîndu-se asupra tuturor argumentelor din apel și în special ” că Tanov Serghei

transmițînd în gaj BC „Moldova Agroindbank” S.A. terenurile cu plantații de viță

de vie care îi aparțineau, era responsabil de integritatea loturilor de pămînt și

plantațiile cu viță de vie pînă la expirarea obligațiunilor contractuale și nu era în

drept să modifice destinația lor sau să distrugă bunurile gajate fără acordul scris al

băncii, existența prejudiciului cauzat, mărimea acestuia, ect.”.

17

Prin urmare, Colegiul penal lărgit menționează că la examinarea cauzei,

instanțele de fond nu au ținut seama în deplină măsură de prevederile art.26, 27, 99-

101 Cod de procedură penală, nu au cercetat sub toate aspectele probele prezentate

de acuzare, nu le-au verificat minuțios, prin prisma pertinenței, concludenței, iar în

ansamblul din punct de vedere al coroborării lor, nu au apreciat fiecare probă

separate, și toate în coroborare, aduse de procuror în susținerea învinuirii și nu s-au

expus în mod convingător de ce resping aceste probe.

În opinia Colegiului penal lărgit, motivele enunțate mai sus constituie fondul

apelului procurorului și asupra cărora instanța de apel nu s-a pronunțat sau s-a

pronunțat superficial fără o motivare adecvată.

În aceiași ordine de idei, instanța de recurs reiterează că obligația instanței de a-

și motiva hotărârea face parte din setul de garanții stabilite pentru existența unui

proces echitabil, iar potrivit considerentelor CEDO, expuse în cazurile aplicării art.

6 al Convenției, s-a conchis că o hotărâre motivată demonstrează că părțile au fost

auzite în cadrul procesului penal (Suominen c. Finlandei (2003) § 37, Kuznețov și

alții c. Rusiei (2007) § 85).

Așadar, în decizia sa instanța de apel urma să analizeze argumentele importante

invocate de procuror în apel și menționate mai sus, motivându-și temeiurile de fapt

și de drept, ce conduc la admiterea sau la respingerea fiecăruia din aceste motive

invocate de procuror. Nepronunțarea instanței de apel asupra tuturor motivelor

invocate echivalează cu nerezolvarea fondului apelului și, în acest caz, decizia

urmează a fi casată, cu rejudecarea cauzei în instanța de apel, așa cum cer prevederile

art. 435 Cod de procedură penală, întrucât o asemenea eroare judiciară nu poate fi

corectată de către instanța de recurs.

Din considerentele expuse mai sus, Colegiul penal lărgit constată că instanța de

apel nu și-a motivat soluția adoptată în conformitate cu dispozițiile legale și nu a dat

răspuns la motivele din apelul procurorului, alegațiilor de bază invocate de către

procuror, care în opinia lui au importanță în cauză, prin ce a admis eroarea de drept

prevăzută de pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală.

În asemenea condiții, Colegiul penal lărgit consideră că, decizia instanței de

apel în cauza dată urmează a fi casată total, cu dispunerea rejudecării cauzei de către

aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată, deoarece erorile comise de către

această instanță, nu pot fi reparate de către instanța de recurs în prezenta procedură,

neavând atribuții de a judeca cauza pe fond și substitui instanța ce a judecat apelurile

cu încălcarea prevederilor procesual penale.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă obligatoriu de

prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare

și limitele acesteia; să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu

prevederile legii procesual - penale asupra motivelor esențiale invocate în apelul

procurorului, nominalizate și în prezenta decizie, precum și în măsura competenței

asupra argumentelor invocate în prezenta cerere de recurs; să cerceteze amănunțit

18

aspectele învinuirii înaintate; să verifice și să aprecieze profund probele

administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii; să le

dea apreciere cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei

probe examinate; să analizeze la modul cuvenit prezența sau lipsa elementelor

infracțiunii imputate; să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și

promptă a cauzei date; să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată,

și ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest

domeniu, precum și de practica relevantă a CEDO, să pronunțe o hotărâre legală și

întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Cahul, Cebotari Vitali, casează total decizia Colegiului penal al Curții

de Apel Cahul din 30 mai 2018, în cauza penală privindu-l pe Tanov Serghei

Xxxxx, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Cahul, în alt

complet de judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată la 24 ianuarie 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Cobzac Elena

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Boico Victor

19