1ra-2052/2018 — Art. 251, art. 352 alin. 3 lit. d CP

Prima instanță: 22.07.2016 – 29.09.2017;

Instanța de apel : 30.10.2017 – 30.05.2018;

Instanța de recurs ordinar : 03.10.2018 – 11.12.2018. Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, ACONSTATAT : 1. Prin sentința Judecătoriei Cahul sediul Taraclia din 29 septembrie 2017, Tanov Serghei a fost achitat, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, prevăzute de art. 251 și art.352 alin. (3) lit. d) Cod penal. 2. Potrivit sentinței s-a constatat că, de către organul de urmărire penală Tanov Serghei este învinuit de faptul, că el, în scopul asigurării contractului de credit nr. xxxxx din 28 decembrie 2009, încheiat între persoană fizică Boșcov Vasile și director – „BC „Moldova-Agroindbank” S.A. Rizov S., privind acordarea creditului în sumă de 80000 lei, a încheiat contractul de ipotecă nr. xxxxx „a” din 28 decembrie 2009, cu directorul BC „Moldova-Agroinbank” S.A. Rizov S., și contractul de ipotecă nr.xxxx „a” din 28 septembrie 2011, care în baza acordului suplimentar se extinde și asupra contractului de credit nr. xxxx din 23 decembrie 2011, fiind transmis în gaj BC „Moldova-Agroindbank” S.A., filiala Taraclia următoarele bunuri: 1 - terenul cu suprafața de 0,1918 ha, inclusiv 0,1726 ha plantat cu viță de vie cu nr.nr. cadastrale xxxx; terenul cu suprafața de 0,1892 ha, inclusiv 0,1703 ha plantat cu viță de vie cu nr.nr. cadastrale xxxxx: terenul cu suprafața de 0,1917 ha, inclusiv 0,1725 ha plantat cu viță de vie cu nr.nr. cadastrale xxxx; terenul cu suprafața de 6,1917 ha, inclusiv 0,17025 ha plantat cu viță de vie cu nr.nr. cadastrale xxxxx: terenul cu suprafața de 0,116 ha, inclusiv 0,1044 ha plantat cu viță de vie cu nr.nr. cadastrale xxxx; terenul cu suprafața de 0,1918 ha, inclusiv 0,1726 ha plantat cu viță de vie cu nr.nr. cadastrale xxxx: terenul cu suprafața de 0,0758 ha, inclusiv 0,0682 ha plantat cu viță de vie cu nr.nr. xxxxx; terenul cu suprafața de 6,1918 ha, inclusiv 0,1726 ha plantat cu viță de vie cu nr.nr. cadastrale xxxx; terenul cu suprafața de 0,1918 ha, inclusiv 0,1726 ha plantat cu viță de vie cu nr.nr. cadastrale xxxx; terenul cu suprafața de 6,1918 ha, inclusiv 0,1726 ha plantat cu viță de vie cu nr.nr. cadastrale xxxxxx. Tot lui i se incriminează că, în scopul asigurării executării contractului de credit nr. xxxx din 27 aprilie 2010, încheiat între persoana fizică Tanova Svetlana și directorul BC „Moldova-Agroindbank” S.A. Rizov S., privind acordarea creditului în sumă de 11 900 dolari SUA, a încheiat contractul de ipotecă nr. xxxxx din 27 aprilie 2010 cu directorul BC „Moldova-Agroinbank” S.A. Rizov S., conform căruia a transmis în gaj BC „Moldova-Agroindbank” S.A., filiala Taraclia următoarele bunuri: - terenul cu suprafața de 0,1918 ha, inclusiv 0,1726 ha plantat cu viță de vie cu nr.nr. cadastrale XXXXX.166 și XXXXX.166.01; terenul cu suprafața de 0,1918 ha, inclusiv 0,1726 ha plantat cu viță de vie cu nr.nr. cadastrale XXXXX.152 și XXXXX.152.01; terenul cu suprafața de 0,096 ha, inclusiv 0,0864 ha plantat cu viță de vie cu nr.nf xxxx. cadastrale XXXXX.200 și XXXXX.200.01; terenul cu suprafața de 0,1917 ha, inclusiv 0,1725 ha plantat cu viță de vie cu nr.nr. cadastrale XXXXX.217 și XXXXX.217.01; terenul cu suprafața de 0,1918 ha, inclusiv 0,1726 ha plantat cu viță de vie cu nr.nr. cadastrale XXXXX.216 și XXXXX.216.01; terenul cu suprafața de 0,3836 ha, inclusiv 0,3452 ha plantat cu viță de vie cu nr.nr. cadastrale XXXXX.215 și XXXXX.215.01; terenul cu suprafața de 0,1919 ha, inclusiv 0,1727 ha plantat cu viță de vie cu nr.nr. cadastrale XXXXX.201 și XXXXX.201.01; terenul cu suprafața de 0,1918 ha, inclusiv 0,1726 ha plantat cu viță de vie cu nr.nr. cadastrale XXXXX.213 și XXXXX.213.01; terenul cu suprafața de 0,1917 ha, inclusiv 0,1725 ha plantat cu viță de vie cu nr.nr. cadastrale XXXXX.214 și XXXXX.214.01; terenul cu suprafața de 0,1918 ha, inclusiv 0,1726 ha plantat cu viță de vie cu nr.nr. cadastrale XXXXX.220 și XXXXX.220.01, terenul cu suprafața de 0,1918 ha. inclusiv 0,1726 ha plantat cu viță de vie cu nr.nr. cadastrale XXXXX.220 și XXXXX.220.01, care în continuare, din cauza neexecutării corespunzătoare a obligațiunilor contractuale pe credit, bunul imobil în formă de terenuri și viță de vie sus menționate, în baza titlului executoriu eliberat de Judecătoria Taraclia din 19 decembrie 2013, procesului-verbal de primire-predare a 2 bunului din 04 aprilie 2014, titlului executoriu al Judecătoriei Taraclia din 07 noiembrie 2013 și procesului-verbal de primire-predare a bunului din 04 aprilie 2014 au trecut în posesia ВС „Moldova-Agroindbank” S.A. pentru vânzarea silită. Ulterior, Tanov Serghei intenționat, încălcând prevederile art. 48 alin. (1), art. 52 alin. (3) Legii cu privire la gaj nr. 449 din 30 iulie 2001, încălcând p. 2.4. a), c), g) a contractului de ipotecă nr. S100093 „a” din 27 aprilie 2010 și contractului de ipotecă nr. S090174 „a” din 28 decembrie 2009, conform cărora era obligat să asigure integritatea imobilelor (terenurile de pământ și vița de vie) neavînd dreptul fără acordul scris al băncii de a modifica destinația, de a distruge imobilul gajat, la fel conform contractului de ipotecă în cazul pericolului de distrugere sau deteriorare a imobilului, care pot încălca drepturile băncii, neîntîrziat de a anunța banca despre acest fapt, în toamna anului 2015, data precisă și ora de organul de urmărire penală nu au fost stabilite, a organizat și a efectuat defrișarea plantărilor viței de vie de pe terenurile sus menționate, aflate în gaj a instituției bancare și a transportat stîlpii din beton armat, depozitându-i pe teritoriul fostei uzine de brînzeturi de pe str. Voczalinaia din or. Taraclia, prin ce a cauzat ВС „Moldova-Agroindbank” SA prin acțiunile sale prejudiciu material pe sumă totală de 757 200 lei. Tot lui Tanov Serghei i se incriminează, că el, în scopul asigurării executării contractului de credit nr. S090174 din 28 decembrie 2009, încheiat între persoana fizică Boșcov Vasile și directorul ВС „Moldova-Agroindbank” S.A. Rizov S., privind acordarea creditului în sumă de 80 000 lei a încheiat contractul de ipotecă nr. S090174 „a” din 28 decembrie 2009, cu directorul ВС „Moldova-Agroinbank” SA Rizov S., și contractul de ipotecă nr. S110327 „a” din 28 septembrie 2011, care se extinde asupra acordului suplimentar și contractului de credit nr. S110439 din 23 decembrie 2011, conform cărora a transmis în gaj ВС „Moldova-Agroindbank” SA filiala Taraclia următoarele bunuri: - terenul cu suprafața de 0,1918 ha, inclusiv 0,1726 ha plantat cu viță de vie cu nr.nr. cadastrale XXXXX.332 și XXXXX.332.01; terenul cu suprafața de 0,1892 ha, inclusiv 0,1703 ha plantat cu viță de vie cu nr.nr. cadastrale XXXXX.343 și XXXXX.343.01; terenul cu suprafața de 0,1917 ha, inclusiv 0,1725 ha plantat cu vița de-vie cu nr.nr. cadastrale XXXXX.328 și XXXXX.328.01; terenul cu suprafața de 0,1917 ha, inclusiv 0,17025 ha plantat cu viță de vie cu nr.nr. cadastrale XXXXX.327 și XXXXX.327.01; terenul cu suprafața de 0,116 ha, inclusiv 0,1044 ha plantat cu viță de vie cu nr.nr. cadastrale XXXXX.198 și XXXXX.198.01; terenul cu suprafața de 0,1918 ha, inclusiv 0,1726 ha plantat cu viță de vie cu nr.nr. cadastrale XXXXX.311 și XXXXX.311.01; terenul cu suprafața de 0,0758 ha, inclusiv 0,0682 ha plantat cu viță de vie cu nr.nr. cadastrale XXXXX.197 și XXXXX.197.01; terenul cu suprafața de 0,1918 ha, inclusiv 0,1726 ha plantat cu viță de vie cu nr.nr. cadastral XXXXX.175 și XXXXX.175.01; terenul cu suprafața de 0,1918 ha, inclusiv 0,1726 ha plantat cu viță de vie cu nr.nr. cadastrale XXXXX.174 și XXXXX.174.01; terenul cu suprafața de 0,1918 ha, inclusiv 0,1726 3 ha plantat cu viță de vie cu nr.nr. cadastrale XXXXX.172 și XXXXX.172.01. Tot lui Tanov Serghei i se mai incriminează că el, în scopul asigurării executării contractului de credit nr. S10093 din 27 aprilie 2010, încheiat între persoana fizică Tanova Svetlana și directorul ВС „Moldova-Agroindbank” SA Rizov S., privind acordarea creditului în sumă de 11900 dolari SUA, a încheiat contractul de ipotecă nr. S10093 „a” din 27 aprilie 2010 cu directorul ВС „Moldova-Agroinbank” SA Rizov S., în baza căruia a transmis în gaj ВС „Moldova-Agroindbank” S.A., filiala Taraclia următoarele bunuri: - terenul cu suprafața de 0,1918 ha, inclusiv 0,1726 ha plantat cu viță de vie cu nr.nr. cadastrale XXXXX.166 și XXXXX.166.01; terenul cu suprafața de 0,1918 ha. inclusiv 0,1726 ha plantat cu viță de vie cu nr.nr. cadastrale XXXXX.152 și XXXXX.152.01; terenul cu suprafața de 0,096 ha, inclusiv 0,0864 ha plantat cu viță de vie cu nr.nr. cadastrale XXXXX.200 și XXXXX.200.01; terenul cu suprafața de 0,1917 ha, inclusiv 0,1725 ha plantat cu viță de vie cu nr.nr. cadastrale XXXXX.217 și XXXXX.217.01; terenul cu suprafața de 0,1918 ha, inclusiv 0,1726 ha plantat cu viță de vie cu nr.nr. cadastrale XXXXX.216 și XXXXX.216.01; terenul cu suprafața de 0,3836 ha, inclusiv 0,3452 ha plantat cu viță de vie cu nr.nr. cadastrale XXXXX.215 și XXXXX.215.01; terenul cu suprafața de 0,1919 ha, inclusiv 0,1727 ha plantat cu viță de vie cu nr.nr. cadastrale XXXXX.201 și XXXXX.201.01; terenul cu suprafața de 0,1918 ha, inclusiv 0,1726 ha plantat cu viță de vie cu nr.nr. cadastrale XXXXX.213 și XXXXX.213.01; terenul cu suprafața de 0,1917 ha, inclusiv 0,1725 ha plantat cu viță de vie cu nr.nr. cadastrale XXXXX.214 și XXXXX.214.01; terenul cu suprafața de 0,1918 ha, inclusiv 0,1726 ha plantat cu viță de vie cu nr.nr. cadastrale XXXXX.220 și XXXXX.220.01; terenul de destinația agricolă cu suprafața de 0,4999 ha cu nr. cadastral 8701410.172. Ulterior, din cauza neexecutării corespunzătoare a obligațiunilor contractuale pe contractele de credit, bunurile imobile în formă de terenuri și viță de vie, în baza titlului executoriu emis de Judecătoria Taraclia din 19 decembrie 2013, procesului-verbal de primire-predare a bunului din 04 aprilie 2014, titlului executoriu a judecătoriei Taraclia din 07 noiembrie 2013 și procesului-verbal de primire-predare a bunului din 04 aprilie 2014 au fost trecute în posesia BC „Moldova-Agroindbank” SA pentru vînzare silită. În continuare, Tanov Serghei intenționat și samavolnic, încălcînd prevederile art. 48 alin. (1), art. 52 alin.(3) Legii cu privire gaj nr. 449 din 30 iulie 2001, în încălcarea p. 2.4. a), c), g) contractului de ipotecă nr. S100093 „a” din 27 aprilie 2010, contractului de ipotecă nr. S090174 „a” din 28 decembrie 2009, conform căruia era obligat să asigure integritatea imobilelor (terenurile de pământ și vița de vie), neavînd dreptul fără acordul scris al băncii de a modifica destinația, de a distruge imobilul gajat, la fel conform contractului de ipotecă în cazul pericolului de distrugere sau deteriorare a imobilului, care pot de a încălca drepturile băncii, neîntârziat de a anunța banca despre acest fapt, în toamna anului 2015 data precisă și ora de organul de urmărire penală nu au fost stabilite, a organizat și a efectuat 4 defrișarea plantărilor de viță de vie de pe terenurile sus menționate, aflate în gaj a instituției bancare și a transportat stîlpii din beton armat, depozitându-i pe teritoriul fostei uzine de brînzeturi de pe str. Voczalinaia din or. Taraclia, prin ce a cauzat BC „Moldova-Agroindbank” SA prin acțiunile sale prejudiciu material pe sumă totală de 757 200 lei. Acțiunile lui Tanov Serghei au fost încadrate de către organul de urmărire penală în baza prevederilor art. 251 Cod penal, conform indicilor: „tăinuirea bunurilor gajate, săvîrșită de o persoană care era obligată, conform legii, să asigure integritatea lor” și art. 352 alin. (3) lit. d) Cod penal, conform indicilor: „samavolnicia, adică exercitarea unui drept presupus în mod arbitrar și prin încălcarea ordinii stabilite, soldate cu daune în proporții deosebit de mari drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice.” 3. Împotriva sentinței a declarat apel procurorul în Procuratura Taraclia - Vornicov V., prin care a solicitat casarea integrală a acestei sentințe și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care Tanov Serghei să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 251 și art. 352 alin. (3) lit. d) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa: - în baza art. 251 Cod penal - 2 ani închisoare; - în baza art. 352 alin. (3) lit. d) Cod penal- 4 ani închisoare; Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate de a-i fi stabilit pedeapsa definitivă sub formă de 05 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis și în conformitate cu art. 90 alin. (6), lit. a, f) Cod penal de a-i fi suspendată executarea pedepsei pe un termen de probațiune de 04 ani cu obligarea lui Tanov Serghei să nu-și schimbe domiciliul și să participe la programe probaționale.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 30 mai 2018, apelul declarat de procurorul Vornicov V. a fost admis. A fost casată integral sentința Judecătoriei Cahul sediul Taraclia din 29 septembrie 2017 și rejudecată cauza, cu pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță după cum urmează: Tanov Serghei învinuit de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 251, art. 352 alin.(3) lit.d) Cod penal, a fost achitat, dat fiind că fapta nu a fost săvîrșită de inculpat. 4.1. În motivarea soluției date instanța de apel a constatat că, la pronunțarea sentinței instanța de fond a stabilit în deplină măsură circumstanțele de fapt, însă eronat a interpretat circumstanțele de drept, care a dus la pronunțarea unei sentințe distorsionate de la cerințele de conținut ale respectivului act, cât și la stabilirea eronată a achitării inculpatului Tanov Serghei acuzat în baza art. 251 Cod penal, conform indicilor: „Tăinuirea bunurilor gajate, săvîrșită de o persoană care era obligată, conform legii, să asigure integritatea lor" și art. 352 alin. (3) lit. d) Cod penal, conform indicilor: „Samavolnicia, adică exercitarea unui drept presupus în 5 mod arbitrar și prin încălcarea ordinii stabilite, soldate cu daune în proporții deosebit de mari drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice”, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. Necătînd la faptul pronunțării sentinței de achitare a lui Tanov Serghei acuzat în baza art. 251 și 352 alin. (3) lit. d) Cod penal, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, contrar circumstanțelor stabilite de fapt și prevederilor legale de drept, instanța de judecată nu a ajustat prevederilor legale calificarea acțiunilor lui Tanov Serghei. Prima instanță nu a identificat elementele concrete ale componenței de infracțiune pentru care l-a achitat pe Tanov Serghei. Instanța de apel a constatat că la pronunțarea sentinței instanța de fond nu a determinat circumstanțele de drept care au servit drept temei pentru achitarea lui Tanov Serghei de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 251, art. 352 alin. (3) lit. d) Cod penal pe motiv că, fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, și consideră întemeiat de a-l achita pe Tanov Serghei învinuit de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 251, art. 352 alin. (3) lit. d) Cod penal, dat fiind că fapta nu a fost comisă de inculpat, din următoarele considerente. Întru adoptarea soluției Colegiul judiciar a reținut că, ponderea probatorie a declarațiilor de acuzare ale părții vătămate și martorilor, contrapuse declarațiilor inculpatului, nu ating nivelul suficient pentru a justifica condamnarea inculpatului Tanov Serghei pe art. 251, art. 352 alin. (3) lit. d) Cod penal. Colegiul judiciar a considerat că, prima instanță a decis asupra nevinovăției inculpatului Tanov Serghei pe motiv că acțiunile lui Tanov Serghei nu întrunesc elementele infracțiunii, prevăzute de art. 251 și art.352 alin. (3) lit. d) Cod penal, motivîndu-și soluția prin faptul că, după transmiterea silită în posesia BC „Moldova Agroindbank” S.A. a bunurilor imobile gajate, cel din urmă era obligat să asigure integritatea lui și nu Tanov Serghei, iar faptul că anume Tanov Serghei a defrișat vița de vie și a transportat stîlpii din beton armat de pe terenurile transmise silit în posesia băncii din cauza neexecutării obligațiunilor contractuale, cît și ulterior a plantat aceste terenurile de pămînt cu semințe de floarea soarelui, nu a fost demonstrată în ședința de judecată. De asemenea a indicat că nu s-a demonstrat nici legătura de cauzalitate că BC „Moldova Agroindbank” S.A. prin acțiunile lui Tanov Serghei i-a fost cauzat prejudiciu în sumă de 757 200 lei. Astfel, necătînd la aceste constatări, în care instanța de fond direct indică, că instanței de judecată nu au fost prezentate probe că anume Tanov Serghei în anul 2015 a organizat și a efectuat defrișarea viței de vie și transportarea stîlpilor din beton armat transmise silit în posesia băncii, a pronunțat sentința, prin care constată că acțiunile lui Tanov Serghei nu întrunesc elementele infracțiunii, prevăzute de art. 251 și art.352 alin. (3) lit. d) Cod penal. Subsidiar instanța de apel a notat că, prima instanță a statuat greșit, că s-a demonstrat cu certitudine că de pe terenurile transmise de executorul judecătoresc Hohlovva Elena, conform procesului de primire-predare din 04 aprilie 2014 de la 6 Tanov Serghei în posesia BC „Moldova Agroindbank” S.A., după data menționată au fost radiate plantațiile viței de vie și transportați stîlpii din beton, or din procesele verbale de cercetare la fața locului din 19 mai 2016 și 28 iunie 2016 nu rezultă cert, că toate terenurile gajate au fost defrișate, atunci cînd martorii Bocicovar Mihail, Hohlova Elena au declarat, că terenurile gajate nu erau situate alături, dar erau împrăștiate și ei nu au fost pe întreaga plantație, dar s-au uitat doar din marginea cîmpului. În afară de aceasta conform procesului verbal de cercetare la fața locului din 19 mai 2016 și planșa fotografică se vede, că nu toate terenurile au fost însămînțate cu floarea soarelui, or se văd terenuri, unde este plantată viță de vie neprelucrată. Colegiul a stabilit, că învinuirea adusă lui Tanov Serghei nu este concretă, atunci cînd nu este cert stabilit, cînd au fost comise faptele incriminate lui Tanov Serghei de vreme ce lui i se impută, că Tanov Serghei în toamna anului 2015 a defrișat plantațiile de viță de vie, de pe terenurile ce se aflau în posesia băncii, în timp ce martorul Pogor Ion a declarat, că ei efectuau controlul terenurilor gajate o dată în trei luni, iar prin actele de verificare a fost stabilit că vița de vie lipsește la sutuația de 18 martie 2016, la această dată fiind plantată deja floarea soarelui. În consecință, Colegiul judiciar a considerat că concluzia instanței de fond este una eronată, deoarece fapta nu a fost săvîrșită de inculpatul Tanov Serghei. Or, cu certitudine nu a fost sabilit, că terenurile au fost defrișate anume de Tanov Serghei. În motivarea soluției sale, instanța de apel a reținut că, potrivit dispoziției art.251 Cod penal constituie faptă infracțională în tăinuirea bunurilor gajate, săvîrșită de o persoană care era obligată, conform legii, să asigure integritatea lor. Cu certitudine a fost constatat că, la data de 23 decembrie 2011 între BC „Moldova Agroindbank” S.A., filiala Taraclia în persoana directorului Rizov Serghei și Boșcov Vasili a fost încheiat contractul de credit nr. S110439, conform căruia banca a eliberat lui Boșcov Vasili credit în sumă de 80 000 lei cu termen final de rambursare pînă la 10 decembrie 2013 /f.d.16-17/. De asemenea la data de 27 aprilie 2010 între BC „Moldova Agroindbank" S.A., filiala Taraclia în persoana directorului Rizov Serghei și Tanov Svetlana a fost încheiat contractul de credit nr. S100093, conform căruia banca a eliberat Tanova Svetlanei credit în sumă de 11 900 dolari SUA lei cu termen final de rambursare pînă la 20 martie 2017. /f.d.24-25, vol. I. În scopul asigurării executării obligațiunilor contractuale pe creditele sus citate, între BC „Moldova Agroindbank” S.A. și Tanov Serghei a fost încheiat Contractul de ipotecă nr. S090174 „a" din 28 decembrie 2009 și Acordul adițional nr. S110439 „a” la contractul de ipotecă nr. 090174 „a” din 28 decembrie 2009./f.d.13,14-15/, deasemenea și Contractul de ipotecă nr. S100093 „a" din 27 aprilie 2010, din care rezultă că ultimul a gajat bunul imobil -terenurile cu destinația agricolă cu plantații de viță de vie, amplasate în extravilanul or. Taraclia, în scopul asigurării restituirii creditului nr. S100093 din 27 aprilie 2010. /f.d.20-23,vol. I/. 7 La data de 04 aprilie 2014 bunul gajat a fost transmis silit de către executorul judecătoresc Hoholova Elena în posesia BC „Moldova Agroindbank" SA, din cauza neexecutării obligațiunilor contractuale de către Boșcov Vasili și Tanova Svetlana, iar la data de 18 martie 2016 creditorul gajist BC „Moldova Agroindbank” SA a constatat că, plantațiile viței de vie ce aparțin cu drept de proprietate lui Tanov Serghei au fost defrișate și stîpii din beton armat scoși și transportați pe teritoriul fostei fabrici de brînzeturi. Aici acuzatorul de stat face referire la prevederile art. 48 alin. (1), art. 52 alin. (3) din Legea cu privire la gaj, nr. 449-XV din 30.07.2001 și pct. 2.4, lit. a), c), g) din Contractul de ipotecă nr. S100093 ,,a” din 27 aprilie 2010, Contractul de ipotecă nr. S090174 ,,a” din 28 decembrie 2009, prin care invocă, că debitorul gajist, în cazul dat Tanov Serghei poartă răspunderea pentru păstrarea bunurilor gajate pînă la executarea obligațiilor conform contractelor de credit, și nu avea dreptul, fără acordul scris al băncii să schimbe destinația, să nimicească bunurile gajate. La caz colegiul găsește nejustificată referirea acuzatorului de stat la prevederile art. 48, 52 din Legea cu privire la gaj, or la caz sînt aplicabile prevederile din Legea cu privire la ipotecă nr.142-XVI din 26.06.2008, în situația că au fost gajate bunuri imobile. În afară de aceasta a fost stabilit cu certitudine și confirmat de martorii audiați, că prin procesul verbal de predare-primire din 04 aprilie 2014 au fost transmise în posesie de către executorul judecătoresc Dimitrova Elena în beneficiul BC ,,Moldova Agriondnbank” SA bunurile gajate de Tanov Serghei. Astel, instanța de apel a considerat, că instanța de fond corect a ajuns la concluzia, că odată ce bunurile gajate au fost transmise în posesia Băncii, cea din urmă poartă răspundere pentru stăpînirea, deținerea, folosința și dispoziția bunurilor transmise. Deci acțiunile de tăinuire a bunurilor gajate nu-i pot fi imputate lui Tanov Serghei. Colegiul judiciar a considerat necesar de a reitera declarațiile martorilor Hohlova Elena, care pe parcursul judecării cauzei penale a declarat că, în calitate de executor judecătoresc a transmis în posesia BC „Moldova Agroindbank” SA plantațiile viței de vie, la momentul transmiterii au ieșit împreună cu reprezentanții băncii la fața locului, Tanov Serghei nu a venit. Vița de vie la momentul transmiterii bunului gajat persista. Ea personal nu a intrat pe teren, acest lucru a fost efectuat de către colaboratorii băncii. Careva reprezentant al Primăriei sau Oficiului cadastral nu a fost prezentat, loturile de teren care urmau a fi transmise au fost indicate și arătate de către reprezentanții băncii. Martorul Boșcov Vasili de asemenea a confirmat că la momentul transmiterii bunului gajat sub formă de viță de vie, aceasta nu era defrișată. În urma ieșirii la fața locului din 18 martie 2016 s-a constatat că plantațiile cu viță de vie au fost defrișate și stîlpii din beton armat au fost scoși și transportați. 8 Martorul Pogor Ion a declarat că nu a participat la transmiterea bunurilor ipotecate și nici la constatarea faptelor din procesul verbal din 18 martie 2016 și nu cunoaște ce s-a întîmplat cu vița de vie. Cît privește argumentele procurorului privind ilegalitatea sentinței și solicitarea de recunoaștere a vinovăției lui Tanov Serghei în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 251 Cod penal, instanța de apel le-a respins ca fiind nefondate, deoarece în ședința de judecată nu au fost prezentate probe în vederea confirmării săvîrșirii infracțiunii imputate lui Tanov Serghei de către acesta, consecințele juridice și beneficiile obținute de Tanov Serghei. Pe aceste raționamente Colegiul judiciar a considerat că vinovăția lui Tanov Serghei de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 251 Cod penal nu a fost dovedită că fapta a fost săvîrșită de inculpat. În privința învinuirii în baza art.352 alin.(3) lit.d) Cod penal, instanța de apel a relevat, că instanța de fond a constatat cu certitudine că, de pe careva terenuri transmise de executorul judecătoresc Hohlova Elena, conform procesului de primire-predare din 04 aprilie 2014 de la Tanov Serghei în posesia BC „Moldova Agroindbank” S.A., după data menționată au fost radiate plantațiile viței de vie și transportați stîlpii din beton, or, acest fapt se confirmă prin procesele verbale de cercetare la fața locului din 19 mai 2016 și 28 iunie 2016, la aceste date s-a constat că era plantată deja floarea soarelui. Colegiul judiciar a considerat necesar de reținut declarațiile martorului Bocicovar Mihail, care a declarat că, ”în urma transmiterii silite în posesia BC „Moldova Agroindbank” S.A. a bunurilor gajate de debitorul gajist Tanov Serghei din 04 aprilie 2014, colaboratorii băncii efectuau periodic ieșirea la fața locului, iar reieșind din faptul că acest bun a fost transmis pentru comercializare, nu au fost întreprinse careva măsuri pentru paza acestuia, și în anul 2016 data de 18 martie s- a constatat că o bună parte din vița de vie este defrișată, iar stîlpii din beton armat transportați pe teritoriul fostei uzine de brînzeturi din orașul Taraclia. A comunicat imediat despre acest fapt oficiului central al băncii, iar lui Tanov Serghei i-a comunicat despre necesitatea de a stinge datoria pe contractele de credit, care l-a asigurat că totul va fi bine și va achita datoria. Cînd au ieșit la fața locului, reprezentanții Primăriei sau Oficiului cadastral nu au fost prezenți, ei se conduceau de planul geografic și numărul cadastral al bunului imobil prezentat la data încheierii contractului de ipotecă. Întrebîndu-l pe Tanov Serghei dacă cunoaște cine a defrișat vița de vie, ultimul i-a comunicat că nu cunoaște, însă presupune că Tanov Serghei cunoștea despre acest fapt. În luna iunie 2016 Tanov Serghei a achitat toate datoriile admise pe contractele de credit și au fost închise creditele, iar bunul gajat eliberat de sub gaj”. Martorul Rizov Gheorghi a declarat că, ”a transportat cu tractorul și remorca aproximativ 10 zile stîlpi din beton armat pe teritoriul fostei uzine de brînzeturi din orașul Taraclia. Indicațiile necesare le-a primit de la Paslari Ivan, care este șeful 9 lui nemijlocit. Nu cunoaște dacă Tanov Serghei este la fel angajat la Paslari Ivan, dar uneori îl vede la serviciu, presupune că sunt prieteni cu Paslari Ivan”. Martorul Valentir Alexandr a declarat că ”la cererea lui Tanov Serghei a plantat pe cîmpul acestuia floarea soarelui, pe o suprafață de aproximativ 2 ha. Pe acest cîmp dețin cote mai mulți proprietari”. Colegiul judiciar nu a reținut ca întemeiate argumentele acuzatorului de stat, că Tanov Serghei în urma transmiterii silite în posesia băncii a bunurilor gajate pentru vînzare, era cointeresat să folosească aceste terenuri în scopurile sale personale, ceea ce rezultă din probele acumulate în cadrul procesului penal, așa cum martorii Bocicovar Mihail, Hohlova Elena, Mutavci Nicolai și Valentir Alexandr, au declarat despre momentul depistării defrișării viței de vie, plantării floarei soarelui și transportarea stîlpilor din beton armat pe teritoriul fostei uzine de brînzeturi din or. Taraclia, însă nu s-a demonstrat faptul că, anume Tanov Serghei intenționat a defrișat vița vie și a transportat stîlpii din beton armat, sau a dat indicații în acest sens. Așa martorul Rizov Gheorghi a declarat că, a transportat stîlpi din beton armat la indicația șefului său Paslari Ivan, iar martorul Chircov Serghei a declarat că a transportat stîlpi la indicația lui Cocev Vitali. Astfel lui Tanov Serghei i s-a incriminat, că prin acțiunile sale a comis samavolnicia, adică exercitarea unui drept legitim sau presupus în mod arbitrar și prin încălcarea ordinii stabilite, dacă s-au cauzat daune în proporții deosebit de mari în sumă de 757 200 lei, atunci cînd nu au fost evaluate terenurile defrișate. Colegiul judiciar a concluzionat, că nu a fost demonstrat prin care acțiuni Tanov Serghei a comis infracțiunea imputată, motiv pentru care s-a impus pronunțarea unei noi hotărîri de achitare a lui Tanov Serghei învinuit de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.352 alin. (3) lit. d) Cod penal. A mai indicat instanța de apel, că acuzarea nu a stabilit și nu a demonstrat cu certitudine acțiunile infracționale ale inculpatului, pe parcurs fiind constatat că, cîmpul amplasat în extravilanul orașului Taraclia are o suprafață de 80 ha, terenurile respective aparținând mai multor proprietari și fiind acordate în arendă SRL „Kelley Greis Imprex”. Terenurile nu sunt consolidate și amplasarea acestor poate fi stabilită doar în baza numărului cadastral și informației din GPS. De asemenea plantațiile cu viță de vie au fost defrișate de către persoane, care foloseau vița de vie ca lemne și scoteau și stîlpii din beton armat. În acest context, Colegiul judiciar a atenționat, că motivarea soluției pronunțate de instanța de judecată constituie o îndatorire care înlătură orice aspect discreționar în realizarea justiției, acordînd părților din proces posibilitatea să-și formeze convingerea cu privire la legalitatea și temeinicia soluției adoptate, iar instanțelor de apel elementele necesare pentru exercitarea controlului judecătoresc. Motivarea hotărîrilor de către instanțele naționale constituie o obligație impusă acestora și prin prevederile art.6 din CEDO. 10 Din care considerente Colegiul judiciar a constatat că se face evident, că fapta prevăzută de art. 352 alin. (3), lit. d) Cod penal nu a fost săvîrșită de inculpatul Tanov Serghei. Colegiul a considerat că în acțiunile inculpatului Tanov Serghei lipsește obiectul infracțiunii, deoarece obiectul nemijlocit al infracțiunii de samavolnicie sunt relațiile sociale care au menirea de a apăra ordinea publică, care este unul distinct de obiectul material, adică consecința acțiunii ilegale - manifestat prin cauzarea prejudiciului. Însă-și încălcarea ordinii publice în cauza dată nu a fost stabilită în cadrul cercetării judecătorești. Referitor la stabilirea obiectului material al infracțiunii, instanța de apel a menționat, că valoarea prejudiciului care se cauzează unei părți vătămate și care poate fi luat în considerare la calificarea acțiunilor unui învinuit, nu poate fi stabilită prin indicarea unei sume, ci urmează a fi dovedit concret, or, chiar și reprezentantul băncii nu a putut explica din ce rezultă prejudiciul adus BC ,,Moldova- Agrioindbank” SA de 757 200 lei, imputat inculpatului, or, orice învinuire trebuie să fie certă, și să nu fie bazată pe presupuneri. Prevederile art. 352 Cod penal, în materie de apreciere a prejudiciului cauzat, operează cu expresia „daune în proporții mari/deosebit de mari” expresia, care potrivit art. 126 Cod penal, reprezintă valoarea bunurilor sustrase, dobîndite, primite, fabricate, distruse, utilizate, transportate ... pagubei pricinuite de o persoană sau de un grup de persoane. Tinînd cont de faptul că legislația procesual-penală nu admite interpretare: extensiv defavorabilă a legislației penale și a celei procesual-penale, este evident că în cazul dat, ținînd cont de faptul că se incriminează comiterea infracțiunii prevăzute de art.352 Cod penal, urmează să se opereze cu noțiunea de pagubă pricinuită de persoană sau de un grup de persoane.

Împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs ordinar procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul, Cebotari Vitali, în termen la data de 19 iulie 2018, prin care indicînd temeiul prevăzut de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei atacate, cu dispunerea rejudecării cauzei penale de către instanța de apel, în alt complet de judecată. În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat următoarele motive : - recurentul menționează că la examinarea cauzei, instanțele de fond și de apel nu au ținut seama în deplină măsură de prevederile art.26, 27, 99-101 Cod de procedură penală, nu au cercetat sub toate aspectele probele prezentate de acuzare, nu le-au verificat minuțios, prin prisma pertinenței, concludenței, iar în ansamblul din punct de vedere al coroborării lor, nu au apreciat fiecare probă separate, și toate în coroborare, aduse de procuror în susținerea învinuirii și nu s-au expus în mod convingător de ce resping aceste probe; - totodată, pe parcursul examinării cauzei în instanța de judecată circumstanțele descrise în învinuirea înaintată și-au găsit confirmare, atît prin declarațiile martorilor, cît și prin documentele atașate la cauza penală; 11 - recurentul consideră concluzia instanței de apel de a-1 achita pe Tanov Serghei, drept una eronată, întrucît Tanov Serghei transmițînd în gaj BC „Moldova Agroindbank” S.A. bunurile imobile - loturile de teren cu plantații de viță de vie care îi aparțineau, conform prevederilor art.48 alin.(1), art.52 al.(3) din Legea cu privire la gaj nr.449 din 30 iulie 2001 și pct.2.4 lit.a), c), g) al contractului de ipoteca S100093 „a” din 27 aprilie 2010, contractului de ipoteca nr. S090174 „a” din 28 decembrie 2009, era responsabil de integritatea bunurilor imobile (loturilor de pămînt și plantațiile cu viță de vie pînă la expirarea obligațiunilor contractuale și nu era în drept să modifice destinația lor sau să distrugă bunurile gajate fără acordul scris al băncii. Această circumstanță este specificată atît în Legea cu privire la gaj nr.449 din 30.07.2001, cît și în pct.2.4 c), g) al contractelor încheiate, ce nu a fost luat în considerație și ignorat de instanța de judecată; - mai mult decît atît, Tanov Serghei știind cu certitudine că este unica persoană interesată, după transmiterea bunurilor în posesia băncii pentru vînzarea forțată, intenționat și samavolnic, neavînd dreptul de a întreprinde careva acțiuni în privința acestor bunuri imobile, în scopul utilizării pămîntului pentru plantare, a organizat defrișarea plantațiilor de viță de vie de pe terenurile susmenționate, ceea ce reiese din ansamblul de probe acumulate în cadrul dosarului penal, stabilite atît în faza de urmărire penală, cît și în cadrul judecării cauzei în instanța de judecată; - astfel, din declarațiile reprezentantului băncii, Bocicovar Mihail, audiat în ședința de judecată rezultă, că atunci cînd băncii i se transmit bunuri imobile, proprietarul bunurilor rămîne debitorul gajist. Bunurile gajate de Tanov Serghei se verificau la fiecare trei luni. Executorul judecătoresc le-a transmis bunurile gajate doar în scopul înstrăinării, proprietarul purtînd în continuare răspundere de integritatea bunurilor gajate, pînă la rambursarea integrală a datoriei conform contractului de credit. După depistarea lipsei viței de vie, el s-a întîlnit cu Tanov Serghei, precum și prin telefon i-a cerut să achite datoriile, în caz contrar, va fi nevoit să se adreseze organelor de drept. Pe faptul lipsei viței de vie Tanov Serghei i-a comunicat ca să nu retrăiască, că totul va fi rezolvat. La rîndul sau. Tanov Serghei conștientizînd caracterul acțiunilor sale ilegale, a încercat să tergiverseze rambursarea datoriei și neadmiterea adresării băncii la organele de drept; - din declarațiile executorului judecătoresc, Hohlova Elena audiată în ședința de judecată s-a stabilit, că ea a efectuat transmiterea forțată a bunurilor gajate prin întocmirea procesului-verbal cu deplasarea la locul aflării bunurilor. Existența bunurilor gajate la momentul transmiterii au identificat angajații băncii. Bunurile s- au transmis băncii doar în posesie, în scopul vînzării silite a acestora. Circumstanțele respective indică la faptul, că banca nu a fost obligată să poarte răspundere pentru integritatea bunurilor; - din declarațiile martorului Mutavci N. audiat în ședința de judecată s-a stabilit, că activînd în calitate de inginer cadastral al primăriei, el împreună cu colaboratorii de poliție s-a deplasat la fața locului pentru cercetare. A fost cercetat sectorul nr.302 12 cu suprafața 80 ha, terenurile de pămînt aflîndu-se în proprietatea cetățenilor și transmise în arendă SRL „Kelley Grains Impex”. SRL „Kelley Grains Impex” a plantat acest cîmp cu floarea soarelui, care conlucrează strîns cu Tanov Serghei. Toate 80 ha erau plantate cu floarea soarelui, iar anterior acest sector era plantat cu viță de vie; - martorul Volentir A., fiind audiat în ședință de judecată de asemenea a declarat, că în luna aprilie-mai 2016 ei au plantat floarea soarelui cînd s-a întîlnit cu Tanov Serghei, care 1-a întrebat dacă este posibil ca să planteze pămîntul cu floarea soarelui. A telefonat conducerii și i-a fost permisă plantarea floarei soarelui, în cazul în care vor rămîne semințe. A plantat aproximativ 2 ha, care aparțineau lui Tanov Serghei, care așa și i-a comunicat. Totodată, martorul Volentir A. la urmărire penală (vol.l, f.d.193-194; vol.2, f.d.36-37) a declarat că din toate terenurile pe care era plantată floarea soarelui, erau și terenuri ce aparțineau lui Tanov Serghei, și pe care anterior era plantată viță de vie; - însă, instanța de apel nu s-a expus asupra acestor probe ca și argumente indicate în apelul procurorului; - martorul Rizov Gheorghe în instanța de apel a depus declarații precum că, ”indicația privind transportarea stîlpilor din beton armat a primit-o de la Paslari Ivan. Despre Tanov S. nu a declarat nimic”, aceste declarații sînt în contradicție cu declarațiile date la urmărire penală, și anume: ”la indicația lui Tanov S. a plecat la vie, situată în partea de nord al or. Taraclia. Ajungînd pe terenurile respective a văzut cum persoane necunoscute la indicația lui Tanov S. încărcau stîlpii din beton în remorca tractorului lui și a lui Chircov Vladimir. Ulterior, stîlpii din beton au fost transportați pe teritoriul fabricii de brînzeturi din or. Taraclia, unde se află și în prezent. În momentul încărcării și transportării stîlpilor din beton plantația de viță de vie lipsea” (vol. I, f. d. 190; vol. II, f.d.35-36). Însă, instanța de apel nu s-a expus asupra acestor probe ca și argumente indicate în apelul procurorului; - însăși Tanov Serghei, fiind audiat în calitate de învinuit la 13.07.2016, (vol.II, f.d.143) a declarat că: ”nu a dat nimănui indicații de defrișare a viței de vie și scoaterii stîlpilor din beton și singur nu a făcut aceste acțiuni. Însă, a fost nevoit să planteze floarea soarelui pe terenurile unde a fost defrișată vița de vie, în legătură cu faptul că alți proprietari ai terenurilor efectuau plantarea. Eu mă adresam verbal la bancă și am comunicat personal lui Bocicovar Mihail despre faptul că se fură stîlpii din beton. La poliție nu s-a adresat și nu a explicat motivul neadresării”; - însă, instanța de apel a ignorant și nu s-a expus deloc asupra acestor probe citite în temeiul art.368 Cod de procedură penală; - în acest context nu este clară și decizia instanței de apel prin care a dispus restituirea stîlpilor din beton proprietarului, fără a indica numele și adresa acestuia, or lui Tanov Serghei, ori BC Moldova Agroindbank SA, ori persoanei care a primit stîlpii din beton, cum indică Tanov Serghei că aceștia au fost sustrași; 13 - totodată, în cadrul procesului penal a fost audiat în calitate de martor Tanov Vasili, (f.d.201-202), care a declarat că, ”Tanov Serghei văzînd că vița de vie a înghețat, a hotărît să curățe terenurile și să defrișeze plantația înghețată a viței de vie pentru lemne. După defrișarea viței de vie, au fost strînși stîlpii din beton care au fost transportați pe teritoriul fabricii de brînzeturi din Taraclia, unde activează în calitate de paznic. Au fost scoase 6 mii pari din beton care se păstrează și în prezent pe teritoriul fabricii.”; - apreciind în ansamblu acțiunile lui Tanov Serghei, instanța de judecată a luat în considerație doar versiunea inculpatului, care în faza judecării cauzei a încercat să convingă instanța de judecată, precum că el nu are nimic cu defrișarea viței de vie și ulterior folosirea pămîntului în scopuri personale, prezentînd dorințele sale ca realitate, însă aceste versiuni au fost combătute prin probele acuzării indicate mai sus; - astfel, Tanov Serghei transmițînd în gaj BC „Moldova Agroindbank” S.A. bunurile imobile - loturile de teren cu plantații de viță de vie care îi aparțineau, era responsabil de integritatea loturilor de pămînt și plantațiile cu viță de vie pînă la expirarea obligațiunilor contractuale și nu era în drept să modifice destinația lor sau să distrugă bunurile gajate fără acordul scris al băncii. Aceste circumstanțe au fost dovedite, însă nu au fost luate în considerație și au fost ignorate de instanțele de judecată inferioare; - luînd în considerație acele fapte constatate din probele administrate și cercetate în cadrul procesului penal, recurentul a concluzionat că instanța de apel nu a respectat întocmai prevederile art.414 și 417 Cod de procedură penală, și sunt temeiuri de a casa decizia instanței de apel, în temeiul prevederilor art.427 alin.(l) pct.6) Cod de procedură penală - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, în legătură cu ce se impune soluția legală ca să fie admis recursul, să fie casată decizia instanței de apel cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Judecînd recursul ordinar în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit constată că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente. Conform prevederilor art.435 alin.(1) pct.2) lit.c) Cod de procedură penală, judecînd recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul și să dispună rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Potrivit art.414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate 14 da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Colegiul penal lărgit constată, că aceste prevederi legale, deși sânt obligatorii, nu au fost întocmai respectate la judecarea cauzei în apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvîrșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpată și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art.101 Cod de procedură penală. La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual penal sau administrativ au fost corect aplicate și hotărîrea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate. În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărîrile pronunțate de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atît în fapt, cît și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței ierarhic superioare de a verifica corespunderea hotărîrii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărîrii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali-vagi, reprezintă motiv de casare. La caz se constată, că modalitatea de motivare a soluției dă dovadă că, instanța de apel nu a acordat deplină eficiență prevederilor art.414 și 417 Cod de procedură penală, instanța neexpunându-se asupra argumentelor din apel, motivarea soluției contravine dispozitivului hotărîrii adoptate, admițînd o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția adoptată. Revenind la textul recursului ordinar declarat de către procurorul Cebotari Vitali se constată că recurentul invocă temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, evidențiind faptul că prin decizia instanței de apel nu s-a dat răspuns la motivele specificate de către apelant în apelul lui, hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, și instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței. Verificând criticile expuse în recursul declarat de procurorul Cebotari Vitali, în raport cu actele cauzei, Colegiul penal lărgit constată, că acestea sânt întemeiate, or, s-a stabilit, că adoptînd soluția enunțată, instanța de apel, contrar prevederilor art.101, 414 Cod procedură penală, trecînd prin revistă probele prezentate, selectiv, nu a dat apreciere unor probe, care au fost puse la baza învinuirii lui Tanov Serghei, ignorînd să se expună asupra altora, deci nu a examinat cauza obiectiv, sub toate aspectele și nu a adus motive pertinente pe care s-ar întemeia soluția. Colegiul penal lărgit reține că, instanța de apel, rejudecând cauza, nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate. Astfel, la pag.7-19 din decizie, instanța de apel a descris declarațiile martorilor, 15 probele scrise, fără a le da apreciere, după regulile art.101 Cod de procedură penală și a-și argumenta soluția admiterii unora și respingerii altora, totodată la pag. 20-23 și-a argumentat contradictoriu soluția: a) acceptînd declarațiile martorului – Rizov Gheorghi, date în instanța de apel precum că, ”indicația privind transportarea stîlpilor din beton armat a primit-o de la Paslari Ivan, nu cunoaște dacă ultimul a fost angajat de Tanov S.”, Colegiul judiciar nu și-a motivat soluția respingerii declarațiilor acestui martor date în cadrul urmăririi penale, care a relatat concret, că anume ”la indicația lui Tanov S. a plecat la vie, situată în partea de nord al or.Taraclia, unde a văzut cum persoane necunoscute la indicația lui Tanov S. încărcau stîlpii din beton în remorca tractorului lui și a lui Chircov Vladimir. Ulterior, stîlpii din beton au fost transportați pe teritoriul fabricii de brînzeturi din or. Taraclia, unde se află și în prezent. În momentul încărcării și transportării stîlpilor din beton plantația de viță de vie lipsea” (vol.I, f.d.190; vol.II, f.d.35-36), astfel, nu au fost înlăturate contradicțiile stabilite, fiind lăsate fără răspuns argumentele procurorului din apel în acest sens; b) descriind declarațiile martorului Volentir Alexandr, care a declarat, „că la cererea lui Tanov Serghei, în luna aprilie-mai 2016 a plantat pe cîmpul acestuia floarea soarelui, pe suprafața de 2 ha,”, Colegiul judiciar fără a-și argumenta soluția ajunge la concluzia că ”nu s-a demonstrat faptul că anume Tanov Serghei intenționat a defrișat vița de vie și a transportat stîlpii din beton armat, sau a dat indicații în acest sens”, reținînd declarațiile reprezentantului băncii, Bocicovar Mihail și a executorului judecătoresc Hohlova Elena, din care rezultă, că ”executorul judecătoresc a transmis bunurile gajate Băncii doar în posesie, în scopul vînzării silite a acestora, proprietarul purtînd în continuare răspundere de integritatea bunurilor gajate, pînă la rambursarea integrală a datoriei conform contractului de credit”, instanța de apel a considerat eronată soluția primei instanțe de achitare a inculpatului ”pe motiv că acțiunile acestuia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor imputate” , totodată, a ajuns la concluzia, că ”învinuirea adusă lui Tanov nu este concretă, pe motiv că nu este indicat cînd au fost comise faptele incriminate acestuia, constatînd, că nu sunt suficiente probe ce ar confirma că terenurile au fost defrișate anume de Tanov Serghei, deoarece după transmiterea terenurilor gajate băncii, anume banca era responsabilă de integritatea acestora, și nu inculpatul, acțiunile de tăinuire a bunurilor gajate nu-i pot fi imputate acestuia, dispunînd achitarea inculpatului pe motiv că fapta nu a fost comisă de către acesta, fără a respinge argumentele procurorului din apel, precum că anume inculpatul era responsabil de păstrarea integrității bunurilor gajate,pînă la stingerea datoriei conform contractului de credit, și anume la indicația acestuia au fost defrișate terenurile de viță de vie și plantată floarea soarelui, or acesta, fiind proprietarul terenurilor era cointeresat să le folosească în scopuri personale, circumstanțe care au fost confirmate și prin delcarațiile martorilor menționați, inclusiv și declarațiile 16 inculpatului, date la diferite etape ale procesului, a martorului Mutavci N., ect. c) au fost lăsate fără apreciere, declarațiile inculpatului Tanov Serghei date în calitate de învinuit la 13.07.2016, probe citite în temeiul art.368 Cod de procedură penală (vol.II, f.d.143), din care rezultă, că inculaptul a confirmat, ”că a fost nevoit să planteze floarea soarelui pe terenurile unde a fost defrișată vița de vie, în legătură cu faptul că alți proprietari ai terenurilor efectuau plantarea, s-a adresat verbal la bancă și a comunicat personal lui Bocicovar Mihail despre faptul că se fură stîlpii din beton, la poliție nu s-a adresat și nu a explicat motivul neadresării”, d) a fost lăsat fără răspuns argumenteul procurorului privind neclaritatea și soluției instanței de apel privind restituirea stîlpilor din beton proprietarului, fără a indica numele și adresa acestuia, or lui Tanov Serghei, ori BC Moldova Agroindbank SA, ori persoanei care a primit stîlpii din beton, cum indică Tanov Serghei că aceștia au fost sustrași; e) instanța de apel, descriind declarațiile martorului Tanov Vasili, date la urmărirea penală (f.d.201-202), nu și-a argumentat soluția admiterii sau respingerii acestora, din care rezultă, că ”Tanov Serghei văzînd că vița de vie a înghețat, a hotărît să curățe terenurile și să defrișeze plantația înghețată a viței de vie pentru lemne. După defrișarea viței de vie, au fost strînși stîlpii din beton care au fost transportați pe teritoriul fabricii de brînzeturi din Taraclia, unde activează în calitate de paznic. Au fost scoase 6 mii pari din beton care se păstrează și în prezent pe teritoriul fabricii. La momentul audierii lui Tanov Vasili acesta a declarat și a confirmat faptul că pe terenurile respective crește floarea soarelui”, or, la caz se constată, că martorul, fiind fratele inculpatului, în ședința de judecată a refuzat să dea declarații, pe cînd la urmărirea penală, fiindu-i explicate prevederile art.90 al.11 din Cod procedură penală, acesta a acceptat și a dat declarații, fiind preîntîmpinat de răspundere penală în baza art.312,313 Cod penal, circumstanțe care au fost lăsate fără apreciere; f) adoptînd o hotărîre de achitare pe motiv că fapta n-a fost comisă de inculpat, instanța de apel contradictoriu motivează, ”că în acțiunile inculpatului lipsește obiectul infracțiunii de samovolnicie și anume nu s-a confirmat prezența prejudiciului material, considerînd că suma indicată în rechizitoriu de 757 200 lei nu este certă, bazată pe presupuneri… ” . Totodată, Colegiul reține, că instanța de apel urma să verifice dacă învinuirea din rechizitoriu, înaintată inculpatului pe fiecare capăt de acuzare (art.251 și 352 al.3 lit.d) Cod penal) corespunde circumstanțelor stabilite în raport cu probele enunțate, expunîndu-se asupra tuturor argumentelor din apel și în special ” că Tanov Serghei transmițînd în gaj BC „Moldova Agroindbank” S.A. terenurile cu plantații de viță de vie care îi aparțineau, era responsabil de integritatea loturilor de pămînt și plantațiile cu viță de vie pînă la expirarea obligațiunilor contractuale și nu era în drept să modifice destinația lor sau să distrugă bunurile gajate fără acordul scris al băncii, existența prejudiciului cauzat, mărimea acestuia, ect.”. 17 Prin urmare, Colegiul penal lărgit menționează că la examinarea cauzei, instanțele de fond nu au ținut seama în deplină măsură de prevederile art.26, 27, 99- 101 Cod de procedură penală, nu au cercetat sub toate aspectele probele prezentate de acuzare, nu le-au verificat minuțios, prin prisma pertinenței, concludenței, iar în ansamblul din punct de vedere al coroborării lor, nu au apreciat fiecare probă separate, și toate în coroborare, aduse de procuror în susținerea învinuirii și nu s-au expus în mod convingător de ce resping aceste probe. În opinia Colegiului penal lărgit, motivele enunțate mai sus constituie fondul apelului procurorului și asupra cărora instanța de apel nu s-a pronunțat sau s-a pronunțat superficial fără o motivare adecvată. În aceiași ordine de idei, instanța de recurs reiterează că obligația instanței de a- și motiva hotărârea face parte din setul de garanții stabilite pentru existența unui proces echitabil, iar potrivit considerentelor CEDO, expuse în cazurile aplicării art. 6 al Convenției, s-a conchis că o hotărâre motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului penal (Suominen c. Finlandei (2003) § 37, Kuznețov și alții c. Rusiei (2007) § 85). Așadar, în decizia sa instanța de apel urma să analizeze argumentele importante invocate de procuror în apel și menționate mai sus, motivându-și temeiurile de fapt și de drept, ce conduc la admiterea sau la respingerea fiecăruia din aceste motive invocate de procuror. Nepronunțarea instanței de apel asupra tuturor motivelor invocate echivalează cu nerezolvarea fondului apelului și, în acest caz, decizia urmează a fi casată, cu rejudecarea cauzei în instanța de apel, așa cum cer prevederile art. 435 Cod de procedură penală, întrucât o asemenea eroare judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Din considerentele expuse mai sus, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel nu și-a motivat soluția adoptată în conformitate cu dispozițiile legale și nu a dat răspuns la motivele din apelul procurorului, alegațiilor de bază invocate de către procuror, care în opinia lui au importanță în cauză, prin ce a admis eroarea de drept prevăzută de pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală. În asemenea condiții, Colegiul penal lărgit consideră că, decizia instanței de apel în cauza dată urmează a fi casată total, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată, deoarece erorile comise de către această instanță, nu pot fi reparate de către instanța de recurs în prezenta procedură, neavând atribuții de a judeca cauza pe fond și substitui instanța ce a judecat apelurile cu încălcarea prevederilor procesual penale. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă obligatoriu de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia; să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual - penale asupra motivelor esențiale invocate în apelul procurorului, nominalizate și în prezenta decizie, precum și în măsura competenței asupra argumentelor invocate în prezenta cerere de recurs; să cerceteze amănunțit 18 aspectele învinuirii înaintate; să verifice și să aprecieze profund probele administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii; să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate; să analizeze la modul cuvenit prezența sau lipsa elementelor infracțiunii imputate; să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date; să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, și ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, precum și de practica relevantă a CEDO, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE : Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul, Cebotari Vitali, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 30 mai 2018, în cauza penală privindu-l pe Tanov Serghei Xxxxx, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Cahul, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune căilor de atac. Decizia motivată pronunțată la 24 ianuarie 2019. Președinte Timofti Vladimir Judecători Cobzac Elena Toma Nadejda Țurcan Anatolie Boico Victor 19