1ra-1000/2020 — art.151 alin.4 CP

1ra-1000/2020 — art.151 alin.4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1000/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

27 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Țurcan Anatolie și Cobzac Elena,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul

Spalatu Veaceslav în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09 decembrie 2019, în cauza penală

în privința lui

Coșnean Andrei Xxx, născut la xxx, originar și

domiciliat în xxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 03.06.2019 - 30.07.2019;

Instanță de apel: 21.08.2019 - 09.12.2019;

Instanță de recurs: 13.02.2020 - 27.05.2020.

A C O N S T A T A T :

probelor administrate în faza de urmărire penală, potrivit art.3641 Cod de procedură

penală, Coșnean Andrei a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.151

alin.(4) Cod penal, cu aplicarea art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, la 6 ani și

8 luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis.

A fost admisă acțiunea civilă și s-a dispus încasarea de la Coșnean Andrei în

beneficiul lui Vasilachi Cornei, suma de 100 000 lei cu litiu de prejudiciu moral.

S-a dispus încasarea de la Coșnean Andrei în beneficiul lui Vasilachi Cornel,

începând cu februarie 2019 prejudiciul material cauzat de pierderea întreținătorului

sub forma plăților lunare în mărime de ¼ din salariul mediu lunar pe economie până

la împlinirea vârstei de 18 ani și ulterior până la împlinirea de către acesta a vârstei de

23 ani, cu condiția că ultimul va urma studiile în institute de învățământ, cu excepția

celor efectuate la secția fără frecvență.

S-a dispus încasarea de la Coșnean Andrei în beneficiul Nelii Vasilachi, suma

de 6 000 lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică.

S-a dispus încasarea din contul inculpatului Coșnean Andrei în beneficiul

statului suma de 2 578 lei, cu litiu de cheltuieli de judecată, în rest cererea

procurorului a fost respinsă ca neîntemeiată.

la 13 ianuarie 2019, aproximativ la ora 23 și 05 min, fiind in stare de ebrietate

1

alcoolică, aflându-se în stradă lângă gospodăria lui Petru Rucaveț din xxx, în urma

unui conflict cu Vasilachi Sergiu, intenționat i-a aplicat acestuia multiple lovituri cu

pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, cauzându-i potrivit raportului de

expertiză judiciară nr.201816C0010 din 19.02.2019: traumă craniu-cerebrală

deschisă, hemoragii în țesuturile moi ale capului, fractura oaselor bolții și bazei

craniului, hematom subdural, hemoragie subarahnoidiană, echimoze pe față, care se

califică ca vătămare corporală gravă, în rezultatul cărora la data de 14 ianuarie 2019

victima a decedat.

Acțiunile lui Coșnean Andrei, au fost calificate conform art.151 alin.(4) Cod

penal, conform indicilor: ”vătămate intenționată gravă a integrității corporale sau a

sănătății, adică vătămare intenționată gravă a integrității corporale, acțiuni care au

provocat decesul victimei”.

sentința, solicitând casarea acesteia în partea stabilirii pedepsei și în partea încasării

prejudiciului moral, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatului să-i fie

stabilită o pedeapsă mai blândă și diminuarea prejudiciului moral.

În motivarea cerințelor din apel a invocat că, reieșind din caracterul și gradul

prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele

cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală, reținând faptul că, inculpatul

a recunoscut vina integral în comiterea faptei infracționale incriminate, cele comise le

conștientizează pe deplin, se căiește de cele comise, vârsta la care a fost comisă

infracțiunea fiind una fragedă, consideră că - urmează a-i fi stabilită o pedeapsă mai

blândă decât cea stabilită, or, scopul pedepsei penale urmărește restabilirea echități

sociale, corectarea și resocializarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de

noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane.

În context, a reiterat că în cauză există circumstanțe raportate la personalitatea

inculpatului Coșnean Andrei, ce ar justifica aplicarea unei pedepse mai blânde decât

cea prevăzută dc lege, mai mult - însăși acuzatorul de stat în dezbaterile judiciare a

solicitat instanței de judecata pentru infracțiunea comisă, o pedeapsă penală - 6 ani

privațiune de libertate, însă instanța de fond a considerat ca fiind necesar aplicarea

unei pedepse mai aspre și anume - 6 ani și 8 luni.

Cu referire la aspectul ce ține de încasarea prejudiciului moral, consideră că

acesta urmează a fi diminuat, deoarece prejudiciul moral este criteriul echității, care

exprimă că indemnizația trebuie sa prezinte o justă și integrală despăgubire, or, în

temeiul Convenției Europene pentru Drepturile Omului și a Libertăților

Fundamentale, acest criteriu se traduce prin necesitatea ca partea vătămată să

primească o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral suferit, cuantumul

despăgubirilor trebuie să fie astfel, stabilit, încât acesta să aibă efect compensatoriu și

nu trebuie să constituie nici sume excesive pentru autorii daunelor și nici venituri

nejustificative pentru victimele daunelor.

Prin urmare, consideră ca aplicarea unei pedepse cu închisoare, reprezintă în

sine satisfacție echitabilă succesorului părții vătămate.

3.1. Inculpatul a contestat cu apel sentința, solicitând casarea acesteia în partea

stabilirii pedepsei și aplicarea unei pedepse mai blânde, motivând prin faptul că, a

recunoscut vina pe deplin, a colaborat cu organul de urmărire penala, este caracterizat

2

pozitiv, se căiește sincer de cele comise, a îndeplinit datoria față de patrie în rândurile

Trupelor dc carabinieri în care a fost apreciat cu diplomă de onoare.

Totodată, inculpatul a solicitat aplicarea prevederilor art.4731-4734 Cod de

procedură penală, încălcarea regimului de deținere în penitenciar, precum și

schimbarea tipului penitenciarului, de la închis la semiînchis.

3.2. Avocatul Gheorghiță Oleg în numele succesorului victimei Vasilachi

Cornel a contestat cu apel sentința, solicitând casarea acesteia, cu stabilirea

inculpatului Coșnean Andrei a unei pedepse cu privațiune de libertate pe un termen

de 10 ani.

În motivarea apelului, avocatul a indicat că, cu pedeapsa stabilită de instanța de

fond nu este de acord, deoarece o consideră mult prea blândă în raport ca crima

săvârșită. Pedeapsa pentru infracțiunea prevăzută de art.151 alin.(4) Cod penal

constituie de la 12 la 15 ani privațiune de libertate. Apelantul cu stupoare a aflat, că

inculpatul, persoana ce i-a omorât tatăl cu o cruzime deosebită, a primit o pedeapsă

aproape de două ori mai mică decât cea prevăzută de Codul Penal.

Ținând cont de prevederile art.70 alin.(1) Cod penal, art.3641 alin.(8) Cod de

procedură penală, instanța de fond urma sa aplice o pedeapsă inculpatului în limitele

10-8 ani și nici de cum 6 ani și 8 luni. Consideră că instanța de fond eronat a

interpretat norma art.70 alin.(31), când la stabilirea pedepsei, după ce a scăzut cu 1/3

din limitele pedepsei conform art.3641 Cod de procedură penală, a mai scăzut încă o

data 1/3 din pedeapsă.

La stabilirea pedepsei urma sa fie luat în considerație cruzimea cu care a fost

săvârșită infracțiunea, faptul că la urmărirea penală nu a fost sincer și a încercat să

determine martorii să ducă în eroare organul de urmărire penală și să denatureze

adevărul. În concluzie, inculpatul a depus cerere de examinare a pricinii în procedură

specială doar pentru a beneficia de reducerea pedepsei, dar nu pentru că sincer se

căiește de cele săvârșire.

3.3. Avocatul Spalatu Veaceslav în numele inculpatului, a declarat apel

suplimentar împotriva sentinței nominalizate, prin care a solicitat constatarea și

aplicarea în privința lui Coșnean Andrei a Legii nr.163 din 20.07.2017 și reducerii

termenului de pedeapsă în temeiul art.385 alin.(5) Cod de procedură penală.

În motivarea apelului suplimentar, avocatul a indicat că, până la intrarea

sentinței în vigoare, în privința inculpatului Coșnean Andrei a fost aplicată măsura

preventivă - arestul preventiv și arest la domiciliu din dala de 14 ianuarie până la 31

iulie 2019, iar măsura preventivă - arestul preventiv se menține până în prezent.

Totodată, aduce la cunoștința Colegiului Penal că, în partea ce ține de condițiile

de detenție din Penitenciarul nr.13, contrar prevederilor art.3 din Convenția pentru

apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, A. Coșnean sa aflat pe

parcursul unei perioade îndelungate de timp, în mai multe celule din Penitenciarul

nr.13 Chișinău, care erau supraaglomerate și care nu dispuneau de spațiul prevăzut de

lege și anume de 4 m2, care e necesar să revină fiecărui condamnat.

Pornind de la principiul privind reducerea pedepsei în baza calculului stabilit

de lege: 2 zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv, rezultă că inculpatul

Coșnean Andrei până la data de 09 decembrie 2019, beneficiază de reducerea

pedepsei aplicate cu 628 zile calendaristice (după formula: 314 zile de arest preventiv

3

x 2 zile de închisoare). Prin urmare, termenul de pedeapsă definitivă stabilit

inculpatului Coșnean Andrei - 6 ani și 8 luni de închisoare în penitenciar de tip

închis, urmează a fi redus cu 8 luni și 9 zile ținând cont de art.385 alin.(5) Cod de

procedură penală.

Totodată, susține că, dificultățile cu cure s-a confruntat inculpatul Coșnean

Andrei pe parcursul detenției sale în Penitenciarul nr.13 Chișinău, atât în calitate de

prevenit, cât și în calitate de condamnat, au depășit nivelul inevitabil de suferință

inerent detenției și au atins pragul de severitate contrar art.3 din Convenție, aceste

condiții fiind suficiente pentru constatarea încălcărilor admise în penitenciar.

Prin prisma art.473 alin.(3)-(5) Cod de procedură penală, indică apărătorul că,

Coșnean Andrei s-a aflat în Penitenciarul nr.13 Chișinău în condiții precare de

detenție pe o perioadă de 628 zile calendaristice. Astfel, inculpatul Coșnean Andrei,

pentru perioada de 314 de zile, va beneficia de o reducere stabilită imperativ de către

legiuitor și anume - doua zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv, termenul

pedepsei definitive stabilite lui Coșnean Andrei prin sentința Judecătoriei Criuleni

(sediul Central) din 30 iulie 2019 - 6 ani și 8 luni închisoare, urmează să reducă cu 20

luni și 9 zile (628 zile calendaristice - 20 luni și 9 zile), pentru perioada de aflare în

arest, fiind deținut în Penitenciarul nr.13.

Consideră că, reducerea stabilită este una adecvată și suficientă, bazată pe o

justă și echitabilă evaluare a circumstanțelor de fapt și pe o legătură rezonabilă de

cauzalitate dintre prejudiciul cauzat și recompensa instituită, și care va avea efectul

compensatoriu proporțional circumstanțelor constatate.

2019, apelul suplimentar al avocatului Spalatu Veaceslv a fost respins ca fiind depus

peste termen, în rest apelurile au fost respinse ca nefondate, cu menținerea sentinței.

4.1. În motivarea soluției, instanța de apel a indicat că, judecata în prima

instanță s-a desfășurat pe baza probelor administrate în faza urmăririi penale, potrivit

art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, legalitatea sentinței este verificată sub

aspectele de drept: dacă există erori procesuale și dacă măsura de pedeapsă este

stabilită în limitele legii.

Analizând materialele cauzei, în raport cu normele relevante la caz, instanța de

apel a constatat că, prima instanță a îndeplinit strict cerințele dispozițiilor art.3641

alin.(1) Cod de procedură penală, opțiunea primei instanțe privind judecarea cauzei

potrivit procedurii enunțate, n-a fost viciată, în cadrul urmăririi penale n-au fost

încălcate normele imperative din Codul de procedură penală, fapt ce condiționează

concluzia că, instanța de apel nu este în drept a reține o altă situație de fapt decât cea

reținută în rechizitoriu și de către prima instanță.

Astfel, la caz, instanța de apel a constatat că, prima instanță a respectat normele

procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele

cauzei și a dat probelor administrate în faza de urmărire penală, acceptate de inculpat,

o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, corect

ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului Coșnean Andrei în baza art.151

alin.(4) Cod penal, individualizată prin „vătămarea intenționată gravă a integrității

corporale sau a sănătății, adică vătămare intenționată grava a integrității corporale,

4

acțiuni care au provocat decesul victimei".

Instanța de apel, examinând probatoriul consideră dovedită indubitabil vina

inculpatului Coșnean Andrei în vătămarea intenționată gravă a integrității corporale,

acțiuni care au provocat decesul victimei.

4.2. La capitolul individualizării pedepsei, instanța de apel a reținut că, la

stabilirea pedepsei, instanța ține seama de prevederile art.art.61, 62-71, 75 alin.(1),

(2) Cod penal. Totodată a remarcat că, sancțiunea art.151 alin.(4) Cod penal, prevede

pedeapsa sub formă de închisoare de la 12 la 15 ani.

În conformitate cu prevederile art.76 Cod penal, în calitate de circumstanță

atenuantă, în privința inculpatului, instanța de apel a stabilit săvârșirea infracțiunii de

către o persoană care a atins vârsta de 18 ani, dar nu a atins vârsta de 21 ani.

Circumstanțe ce agravează răspunderea penală în conformitate cu prevederile art.77

Cod penal, în privința inculpatului, instanța de apel a stabilit săvârșirea infracțiunii în

prezența unui minor și în stare de ebrietate.

La fel, instanța de apel la individualizarea, stabilirea categoriei și termenului

pedepsei inculpatului Coșnean Andrei, a ținut, cont de prevederile art.art.6, 7, 16, 76,

77, 78 Cod penal, de gravitatea infracțiunii săvârșite, care se atribuie la categoria,

infracțiunii grave prin prisma prevederilor art.16 Cod penal, de personalitatea

inculpatului care nu are antecedente penale, nu se află la medicul psihiatru sau

narcolog, se caracterizează pozitiv și se căiește sincer de cele comise.

Așa dar, instanța de apel, efectuând o analiză complexă a circumstanțelor

cauzei și a personalității inculpatului, urmărind în acest sens comportamentul lui în

viața socială, precum și cel din înainte și după săvârșirea infracțiunii incriminate,

consideră că în comport cu fapta comisă, urmările prejudiciabile ale faptei și

personalitatea inculpatului, constată că corijarea și reeducarea acestuia este posibilă

doar cu aplicarea unei pedepse sub formă dc închisoare pe un termen de 6 ani 8 luni,

în acest sens, luând în considerație prevederi le art.70 alin.(31) Cod penal, cât și cele

prevăzute de art.3641 Cod de procedură penală.

Or, pedeapsa stabilită de instanța de fond a fost motivată, individualizată și

aplicată inculpatului în corespundere cu prevederile legale, corespunde principiului

proporționalității și scopului de restabilire a echității sociale, corectare a inculpatului,

precum și prevenirii de săvârșire de noi infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a

altor persoane.

În cele din urmă, instanța de apel a ajuns la concluzia că, scopul prestabilit al

legii penale privind corectarea și reeducarea inculpatului Coșnean Andrei, v-a fi pe

deplin atins, doar prin menținerea pedepsei sub forma de 6 ani 8 luni închisoare, cu

executarea acesteia în penitenciar de tip închis în conformitate eu prevederile art.72

alin.(4) Cod penal.

În cazul dat, instanța de apel nu poate admite solicitarea avocatului

succesorului victimei, Gheorghiță Oleg, privind aplicarea unei pedepsei mai aspre în

privința inculpatului decât cea aplicată de prima instanță, de vreme ce în cadrul

cercetării judecătorești, s-a stabilit cu certitudine că Coșnean Andrei a recunoscut

vina incriminată, cauza fiind examinată în procedură simplificată în conformitate cu

prevederile art.3641 Cod de procedură penală, nu are antecedente penale, la locul de

trai se caracterizează satisfăcător, fapt ce denotă că inculpatul se căiește sincer de

5

fapta comisă.

De asemenea, în privința lui Coșnean Andrei nu poate fi aplicată o pedeapsa

mai blândă, așa cum a pledat însăși inculpatul, în situația în care, în urma acțiunilor

sale, a decedat o persoană și prin urmare, pedeapsa numită este una echitabilă în

raport cu fapta comisă.

4.3. Instanța de apel consideră că, acțiunea civilă înaintată în numele fiului

minor al victimei decedate Vasilachi Cornel, este întemeiată pe deplin, instanța de

judecată justificat a admis acțiunea integral, ținând cont de faptul că prin infracțiunea

săvârșită, inculpatul i-a cauzat părții civile Vasilachi Cornel, un prejudiciu moral,

manifestat prin suferințele psihice și morale, fapt ce denotă la caz, echitabil, corect

dar și proporțional pentru a recupera aceste daune morale, prin încasare de la

inculpatul Coșnean Andrei în folosul lui Vasilachi Cornel, a sumei de 100 000 lei, or,

prin acțiunile inculpatului, minorul Vasilachi Cornel a pierdut un părinte, care pe

lângă faptul că îl îndruma în viața cotidiană, acesta și îi asigura existența din punct de

vedere material, moral și spiritual.

Astfel, având în vedere că minorul Vasilachi Cornel se afla la întreținerea

victimei Vasilachi Sergiu, în acest sens, instanța de apel consideră ca fiind justificată

soluția instanței de fond privind încasarea de la Coșnean Andrei în beneficiul lui

Vasilachi Cornel, începând cu februarie 2019 prejudiciul material cauzat de pierderea

întreținătorului sub forma plăților lunare în mărime de ¼ din salariul mediu lunar pe

economie până la împlinirea vârstei de 18 ani și ulterior până la împlinirea de către

acesta a vârstei de 23 ani, cu condiția că ultimul va urma studiile în institute de

învățământ, cu excepția celor efectuate la secția fără frecvență.

În acest context, instanța de apel a considerat ca fiind nefondată solicitarea

avocatului inculpatului privind diminuarea prejudiciului, or, apărătorul, cât și

inculpatul nu au indicat careva motive plauzibile ce ar justifica micșorarea

prejudiciului cauzat, în situația în care, în urma acțiunilor inculpatului, a decedat

întreținătorul familiei.

Cu privire la prejudiciul material solicitat de reprezentantul legal al părții

civile, privind încasarea cheltuielilor de asistență juridică, instanța de apel a reținut

bonul de plată seria BAA nr.12577969 din 24.01.2019, din care se atestă că Vasilachi

Nelea a achitat avocatului suma de 6 000 lei pentru acordarea asistenței juridice în

cauza penală de învinuire a lui Coșnean Andrei. Prin urmare, instanța de apel a

constatat că partea civilă s-a axat pe cerințe legale, iar instanța de fond justificat a

admis solicitarea dată.

4.4. Cu privire la solicitarea inculpatului privind aplicarea prevederilor art.4733

- 4734 Cod de procedură penală, în acest sens, instanța de apel a reiterat că plângerea

referitoare la condițiile de detenție care afectează grav drepturile condamnatului sau

ale prevenitului, se examinează de către judecătorul de instrucție, cu participarea

condamnatului sau a prevenitului și după caz, a avocatului acestuia și a

reprezentantului administrației instituției penitenciare.

Astfel, instanța de apel a explicat că pentru aplicarea prevederilor art.4732-4734

Cod de procedură penală, este necesar să existe o decizie de condamnare irevocabilă,

iar în cazul dat, Coșnean Andrei nu are statut de condamnat, ceea de denotă că în

privința acestuia nu sunt aplicabile prevederile solicitate.

6

4.5. Cu privire la cerere de apel suplimentară înaintată de avocatul Spalatu

Veacesla în interesele inculpatului Coșnean Andrei, în acest sens, instanța de apel

constată că acesta este depusă peste termenul prevăzut de legislația în vigoare.

Sentința Judecătoriei Criuleni (sediul Central) din 30.07.2019, a fost atacată cu

apel de către avocatul Spalatu Veaceslav în interesele inculpatului Coșnean Andrei, la

data de 13.08.2019.

La data de 30.10.2019, ulterior la data de 06.12.2019, în cancelaria Curții de

Apel Chișinău, au fost înregistrate cererile de apel suplimentare înaintate de avocatul

Spalatu Veaceslav în interesele inculpatului Coșnean Andrei.

În conformitate cu prevederile art.402 alin.(l) Cod de procedură penală

„Termenul de apel este de 15 zile de la data pronunțării sentinței integrale, dacă legea

nu dispune altfel."

În aceeași ordine de idei, Colegiul Penal menționează că, după pronunțarea

sentinței din 30.07.2019, prin intermediul Judecătoriei Criuleni (sediul Central), la

data de 13.08.2019, fiind înregistrat apelul avocatului Spalatu Veaceslav în interesele

inculpatului Coșnean Andrei, acesta a înaintat cerere de apel suplimentară, după 15

zile, în interiorul căruia apărătorul urma să declare apel suplimentar împotriva

sentinței de condamnare.

Astfel, instanța de apel a menționat că potrivit regulii generale prescrise de

art.402 Cod de procedură penală, termenul de declarare a apelului este de 15 zile de

la data pronunțării sentinței integrale, dacă legea nu prevede altfel. Excepția de la

regula dată este reglementată de legiuitor în dispoziția art.403 alin.(1) Cod de

procedură penală, unde se specifică că apelul declarat după expirarea termenului

prevăzut de lege, este considerat ca fiind făcut în termen, dacă instanța de apel

constată că întârzierea a fost determinată de motive întemeiate, iar apelul a fost

declarat în cel mult 15 zile de la începerea executării pedepsei sau încasării

despăgubirilor materiale.

În acest sens, instanța de apel a evidențiat că termen de apel est un termen

procedural legal, durata lui este stabilită exhaustiv prin lege, acesta fiind absolut și

având un caracter imperativ, în sens că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a

exercita calea de atac.

alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, a contestat cu recurs decizia, solicitând

casarea parțială a acesteia, în partea stabilirii pedepsei, cu pronunțarea unei noi

decizii, prin care inculpatului Coșnean Andrei să-i fie stabilită o pedeapsă mai

blândă. Totodată, de a micșora considerabil prejudiciul moral încasat în beneficiul

succesorului victimei Vasilachi Cornel.

În motivarea cerințelor sale a invocat că, decizia instanței de apel privind

imposibilitatea aplicării unei pedepse mai blânde este una nemotivată și neîntemeiată,

or, inculpatul Coșnean Andrei a solicitat examinarea cauzei în temeiul art.3641

alin.(8) Cod de procedură penală, a recunoscut săvârșirea faptei incriminate în

rechizitoriu, nu arc antecedente penale, nu se află la evidența medicului psihiatru sau

narcolog, se caracterizează pozitiv și se căiește sincer de cele comise, iar în acest sens

pedeapsa aplicată inculpatului putea fi mai blândă, or, însă-și acuzatorul de stat în

instanța de fond a solicitat condamnarea lui Coșnean Andrei la 6 ani închisoare, însă

7

instanța de fond la condamnat la 6 ani și 8 luni închisoare, cu ispășirea pedepsei în

penitenciar de tip închis.

A mai menționat că, inculpatul Coșnean Andrei a recunoscut vina integral în

comiterea faptei infracționale incriminate acestuia, cele comise le conștientizează pe

deplin se căiește de cele comise, vârsta la care a fost comisă infracțiunea este una

fragedă, consideră că urmează a-i fi stabilită o pedeapsă mai blândă decât cea

stabilită, or scopul pedepsei penale urmărește restabilirea echității sociale, corectarea

și resocializarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât

din partea condamnaților, cât și a altor persoane.

Cu referire la aspectul ce ține de încasarea prejudiciului moral, consideră că

acesta urmează a fi diminuat și a explicat că, prejudiciul moral este criteriul echității,

care exprimă că indemnizația trebuie să prezinte o justă și integrală despăgubire, or,

în temeiul Convenției Europene pentru Drepturile Omului și Libertăților

Fundamentale, acest criteriu se traduce prin necesitatea ca partea vătămată să

primească o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral suferit, cuantumul

despăgubirilor trebuie să fie astfel, stabilit, încât acesta să aibă efect compensatoriu și

nu trebuie să constituie nici sume excesive pentru autorii daunelor și nici venituri

nejustificative pentru victimele daunelor.

În final, a conchis că aplicarea unei pedepse cu închisoarea, privativă de

libertate reprezintă în sine o satisfacție echitabilă, succesorului părții vătămate, în

sensul Legii.

numele în numele succesorului părții vătămate Vasilachi Cornel, care s-a expus

pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind neîntemeiat.

Totodată, a enunțat că la etapa inițială a urmăririi penale A. Coșnean nu a

recunoscut vina și a încercat să ducă organul de urmărire penală pe o pistă greșită

prin influențarea martorilor.

A notat că, până la moment prin careva fapte, Coșnean Andrei nu a dat dovadă

de căința sinceră, nu și-a cerut scuze de la copiii victimei și nu a achitat nimic din

suma prejudiciului ce a fost dispusă spre încasare de instanța de fond și apel.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează că acestea urmează a fi declarat

inadmisibil din următoarele considerente.

Conform art.432 alin.(2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

este în drept să decidă asupra inadmisibilității recursului în cazul în care constată că

este vădit neîntemeiat.

Reieșind din conținutul recursului declarat, Colegiul penal constată că deși

titularul acestuia a invocat doar temeiul pentru recurs prevăzut de pct.6) alin.(1)

art.427 Cod de procedură penală, totuși acesta își exprimă dezacordul și cu modul în

care a fost individualizată pedeapsa, temei de casare care este prevăzut de pct.10)

alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția,

precum și când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale;

Verificând alegațiile recurentului, în raport cu actele cauzei, Colegiul penal

8

conchide că acestea sunt neîntemeiate, iar instanța de apel la adoptarea soluției de

respingere a apelurilor, a respectat prevederile legale, adoptând o soluție corectă și

întemeiată.

7.1. Cu referire la temeiul indicat de către recurent, prin prisma art.427 alin.(1)

pct.6) Cod de procedură penală și anume ce ține de încasarea prejudiciului moral,

Colegiul penal ține să menționeze că, instanța de apel examinând argumentele

invocate în apelul succesorului părții vătămate, precum și în apelul părții apărării

referitor la acțiunea civilă în raport cu sentința primei instanțe în partea încasării

prejudiciului moral în cuantum de 100 000 lei, corect a dispus încasarea acestora din

contul inculpatului, acestea fiind în deplină concordanță cu principiul răspunderii

civile delictuale care impune reparația integrală, reală și efectivă a daunelor morale

cu luarea în considerare a urmărilor faptei, a naturii și duratei acestora.

În acest context, instanța de recurs menționează că, despăgubirile pentru

prejudiciile morale se disting de cele pentru prejudiciile materiale prin faptul că

acestea nu se probează, ci se stabilesc de instanța de judecată prin evaluare.

În acest scop, pentru ca evaluarea să nu fie una subiectivă ori pentru a nu se

ajunge la o îmbogățire fără just temei, este necesar să fie luate în considerare

suferințele fizice și morale susceptibile în mod rezonabil care au fost cauzate prin

fapta săvârșită de inculpat, precum și de toate consecințele acesteia.

Anume în acest context, instanța de apel a evaluat corect dauna morală

încasată în beneficiul lui Vasilachi Cornel, în sumă de 100 000 lei, fiind luate în

considerare suferințele fizice ale acestuia, statutul părții vătămate în societate, gradul

de vinovăție al autorului prejudiciului, consecințele survenite, precum și măsura în

care această compensare poate aduce satisfacție părții vătămate.

Totodată, Colegiul penal respinge argumentul recurentului precum că,

,,aplicarea unei pedepse cu închisoarea, pedeapsă privativă de libertate, reprezintă în

sine o satisfacție echitabilă, succesorului părții vătămate, în sensul Legii”.

Completul de judecată apreciază drept întemeiată poziția instanței de apel,

care a evidențiat că, prin acțiunile inculpatului, minorul Vasilachi Cornel a pierdut un

părinte, care pe lângă faptul că îl îndruma în viața cotidiană, acesta și îi asigura

existența din punct de vedere material, moral și spiritual.

Astfel, prejudiciul moral corect a fost dispus spre încasare din contul

inculpatului Coșnean Andrei.

7.2. Cu referire la temeiul prevăzut de art.427 alin.(1) pct.10) Cod de procedură

penală și anume ce ține de individualizarea pedepsei, Colegiul penal ține să

menționeze că, analizând temeiul respectiv în raport cu motivele invocate, se constată

că acestea nu și-au găsit confirmare.

Totodată, Colegiul penal reține că, autorul recursului este de acord cu starea

de fapt stabilită de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor

inculpatului, dar critică hotărârea instanței de apel referitor la pedeapsa stabilită lui

Coșnean Andrei, considerând că urmează a fi stabilită ă pedeapsă mai blândă.

Respectiv, examinând argumentele recursului prin prisma circumstanțelor

cauzei și prevederilor legale pertinente, instanța de recurs le consideră neîntemeiate.

La acest capitol Colegiul penal relevă că, persoanei recunoscute vinovate de

săvârșirea unei infracțiuni trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele

9

sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată.

Potrivit art.75 alin.(1) Cod penal, la stabilirea categoriei și termenului

pedepsei instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul

acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori

agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Pedeapsa are drept scop și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din

partea inculpatului, cât și a altor persoane. Ca măsură de constrângere, pedeapsa are

pe lângă scopul său represiv și o finalitate de exemplaritate, în ce privește

comportamentul făptuitorului. Pe de altă parte, pedeapsa și modalitatea de executare a

acesteia trebuie individualizată în așa fel, încât inculpatul să se convingă de

necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare.

Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a

tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei

pedepse în limitele prevăzute de lege.

Complementar, potrivit principiului umanismului, legea penală nu urmărește

scopul de a cauza suferințe fizice sau de a leza demnitatea omului.

Închisoarea este una dintre cele mai severe pedepse și se aplică doar în

cazurile când corectarea și reeducarea inculpatului nu este posibilă fără izolarea lui de

societate.

În această ordine de idei, la stabilirea pedepsei lui Coșnean Andrei, instanțele

de fond au ținut seama pe deplin de principiile de aplicare, prevăzute de art.art.7, 61

Cod penal și de criteriile generale de individualizare a pedepsei, de caracterul și

gradul de pericol social al infracțiunii săvârșite, stipulate în art.75 Cod penal, de toate

circumstanțele cauzei, de gravitatea infracțiunii, care face parte din categoria celor

deosebit de grave, ca circumstanță atenuantă a fost reținut – săvârșirea infracțiunii de

către o persoană care a atins vârsta de 18 ani, dar nu a atins vârsta de 21 ani, iar ca

circumstanțe agravante a fost reținută comiterea infracțiunii în prezența unui minor și

în stare de ebrietate.

Reieșind din cele expuse, instanțele corect au conchis că, stabilirea față de

inculpatul Coșnean Andrei a pedepsei de 6 ani 8 luni închisoare este echitabilă și doar

aceasta poate să își atingă scopul de restabilire a echității sociale, corijare și reeducare

a inculpatului.

Astfel, instanțele de fond și apel au respectat principiile generale de stabilire a

pedepsei, concluziile cărora corespund circumstanțelor cauzei și criteriilor de stabilire

a pedepsei, aceasta fiind aplicată în limitele legii și individualizată conform

prevederilor legale.

Analizând materialele cauzei și hotărârea instanței de apel, Colegiul penal nu

constată vreo eroare de drept gravă ce ar afecta legalitatea hotărârii judecătorești

contestate.

În consecință, raportând situația reținută în cauză la prevederile art.432 alin.(2)

Cod de procedură penală, instanța de recurs nu constată prezența erorilor de drept ce

ar genera casarea hotărârii atacate, și prin urmare, se impune soluția inadmisibilității

recursului ordinar declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

10

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Spalatu Veaceslav în

numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 09 decembrie 2019, în cauza penală în privința lui Coșnean Andrei Xxx, deoarece

este vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 30 iulie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

11