1ra-1859/2018 — art.192 alin.1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.192 alin.1 CP
- Temei legal
- art. 427 alin.1 pct.10 CPP
1ra-1859/2018 — art.192 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr.1ra-1859/2018
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
13 noiembrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte - Vladimir Timofti
Judecători - Anatolie Țurcan, Nadejda Toma, Elena Cobzac, Victor Boico,
a judecat fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către avocatul Capcelea
Liviu în numele inculpatului Cornea Veaceslav, prin care se solicită casarea deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 30 mai 2018, în cauza penală privindu-l pe
Cornea Veaceslav xxxx, născut la xx xx xxxx,
originar și domiciliat în mun. Chișinău
xxxx xxxx.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 31.10.2017 – 05.04.2018;
Instanța de apel: 10.05.2018 – 30.05.2018;
Instanța de recurs: 16.08.2018 – 13.11.2018.
Asupra recursului declarat, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit
C O N S T A T Ă:
Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 05 aprilie 2018, adoptată în
conformitate cu art.3641 Cod de procedură penală în baza probelor administrate în faza de
urmărire penală, Cornea Veaceslav a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.192
alin.(1) Cod penal la 1 an închisoare.
În temeiul art.90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoare a fost suspendată
condiționat pe o perioadă de probațiune de 2 ani.
Conform art.87 alin.(2) Cod penal, pedeapsa sub formă de amendă aplicată lui Cornea
Veaceslav prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 04 august 2014 pentru
comiterea infracțiunii prevăzute de art.2641 alin.(1) Cod penal în mărime de 300 unități
convenționale, ce constituie 6 000 lei cu privarea de dreptul de a conduce orice mijloc de
transport pe un termen de 3 ani, se va executa de sine stătător.
Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că Cornea Veaceslav la data
de 05.08.2016, aproximativ la ora 11:00, având scopul sustragerii bunurilor altei persoane,
în timp ce se afla în apropierea „Școlii Sportive nr.6” situată pe str. Ion Pelivan 30/1, mun.
1
Chișinău a sustras din buzunarul lateral al rucsacului ce aparține minorei xxxx un telefon
mobil de model „Samsung AM G355H/DS”, cu nr. de xxxx, în care era activată cartela
SIM cu nr.xxxx, după care, cu bunul sustras a părăsit locul infracțiunii, cauzându-i astfel
părții vătămate un prejudiciu material în sumă de 2 000 lei.
Împotriva sentinței a declarat apel procurorul, solicitând casarea parțială a sentinței
din motivul blândeții pedepsei, rejudecarea cauzei cu adoptarea unei noi hotărâri, prin care
Cornea Veaceslav să fie condamnat în baza art.192 alin.(2) Cod penal, la 1 an 4 luni
închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, invocând blândețea
pedepsei în raport cu cele comise.
În motivarea apelului acuzatorul de stat a indicat:
- la stabilirea categoriei și termenului pedepsei penale aplicate în privința lui Cornea
Veaceslav, instanța de judecată urma să țină cont de categoria infracțiunii săvârșite, de
motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat și nu în ultimul rând, de influența pedepsei
aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului;
- la individualizarea pedepsei instanța a motivat hotărârea emisă prin aceea că
inculpatul Cornea Veaceslav se căiește sincer de cele comise, a recunoscut integral
vinovăția în fapta incriminată, infracțiunea comisă face parte din categoria celor ușoare,
deși instanța a menționat că anterior Cornea Veaceslav a mai comis infracțiuni,
antecedentele penale nefiind stinse, careva concluzii în vederea corectării nu a făcut și a
considerat oportună numirea pedepsei de 1 an închisoare, cu suspendarea condiționată a
pedepsei închisorii în baza art.90 Cod penal pe un termen de probațiune de 2 ani;
- pedeapsa stabilită inculpatului cu aplicarea prevederilor art.90 Cod penal este prea
blândă în raport cu circumstanțele cauzei, lipsește motivarea aplicării prevederilor art.90
Cod penal și nu va duce la corectarea inculpatului și nu restabilește echitatea socială;
- potrivit prevederilor art.75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea
unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în partea specială a
Codului penal, în conformitate cu dispozițiile pârții generale din același cod;
- în acest context, pedeapsa stabilită de prima instanță este vădit prea blândă în coraport
cu circumstanțele cauzei;
- menținerea sentinței poate deschide calea pentru un precedent judiciar greșit.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 30 mai 2018, apelul
declarat a fost admis, casată parțial sentința, în partea stabilirii pedepsei și pronunțată o
nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui Cornea
Veaceslav, recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.192 alin.(1) Cod
penal, i s-a stabilit pedeapsa de 1 an 4 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar
de tip semiînchis.
Conform art.87 alin.(2) Cod penal, pedeapsa sub formă de amendă aplicată lui Cornea
Veaceslav prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 04 august 2014 pentru
comiterea infracțiunii prevăzute de art.2641 alin.(1) Cod penal în mărime de 300 unități
convenționale, ce constituie 6 000 lei cu privarea de dreptul de a conduce orice mijloc de
transport pe un termen de 3 ani, se va executa de sine stătător.
În rest sentința a fost menținută.
2
În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a considerat că prima instanță eronat
a conchis asupra aplicării prevederilor art.90 alin.(1) Cod penal, fără a aprecia în mod
corespunzător circumstanțele cauzei, personalitatea inculpatului, gravitatea infracțiunii,
pericolul social, că infracțiunii săvârșită de către inculpat atentează la proprietatea
persoanei. În contextul dat, instanța de apel a considerat că aceste chestiuni, evaluate în
ansamblu, nu puteau duce la aplicarea prevederilor art.90 alin.(1) Cod penal, în speță.
Instanța de apel a statuat că circumstanțele invocate de către prima instanță nu
îndreptățesc faptele comise de către inculpat și deci, nu poate genera aplicarea unei pedepse
neechitabile, mai mult, soluția adoptată de către prima instanță nu-și va atinge scopul de
corectare și reeducare a inculpatului, pentru a nu admite pe viitor săvârșirea a astfel de
infracțiuni, or, aplicarea unor pedepse penale reale cu închisoare ar asigura conștientizarea
de către Cornea Veaceslav a celor comise cu adoptarea unor concluzii corecte ce țin de
comportamentul în societate.
Instanța de apel a mai reținut că în cauza dată nu există și nu au fost stabilite careva
circumstanțe excepționale sau alte circumstanțe care ar micșora esențial gravitatea faptei
inculpatului, iar în calitate de circumstanțe atenuante prevăzute de art.76 din Codul penal
au fost stabilite: recunoașterea vinovăției și căina sinceră, pe când aceste circumstanțe au
fost luate în considerație la examinarea cauzei în procedură simplificată în baza art.3641
Cod de procedură penală, astfel inculpatul beneficiind de o reducere a pedepsei cu 1/3 din
cea prevăzută de lege, deci acestor circumstanțe nu le pot fi redate dublă valoare juridică
și aplicabilitate în suspendarea condiționată a executării pedepsei.
Instanța de apel a considerat necesară casarea parțială a sentinței, cu excluderea
aplicării prevederilor art.90 alin.(1) Cod penal în cauză și cu stabilirea față de inculpat a
pedepsei cu închisoare pe un termen de 1 an 4 luni, cu executarea ei în penitenciar de tip
semiînchis, pe care a considerat-o echitabilă și aptă să atingă scopul pedepsei penale.
Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Capcelea
Liviu în numele inculpatului, invocând temeiul prevăzut la art.427 alin.(1) pct.10) Cod de
procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi
hotărâri, prin care inculpatului să-i fie aplicată o pedeapsă mai blândă, cu suspendarea
condiționată a executării ei pe termen de probațiune, considerând că instanța de apel și-a
întemeiat soluția de condamnate pe aceleași probe care au fost examinate în prima instanță;
- instanța urma să-i aplice inculpatului o pedeapsa mai blândă, neprivativă de libertate,
pe motiv că pe parcursul urmăririi penale și la examinarea cauzei a recunoscut vina și s-a
căit sincer de cele comise, a solicitat examinarea cauzei în procedura prevăzută de art.3641
Cod de procedură penală, a recuperat integral paguba și singur partea vătămată a solicitat
să nu-i fie aplicată inculpatului o pedeapsă privativă de libertate;
- instanța de apel a stabilit o pedeapsă la limita maxim posibilă, deși în privința
inculpatului lipsesc careva circumstanțe agravante.
În conformitate cu prevederile art.431 alin.(1) pct.11) Cod de procedură penală,
procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului ordinar declarat,
menționând că urmează a fi declarat inadmisibil, deoarece criticele invocate sunt vădit
neîntemeiate.
3
Judecând recursul ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal
lărgit ajunge la concluzia că acesta urmează a fi admis, cu casarea parțială a deciziei
instanței de apel, din următoarele considerente.
Potrivit art.435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul,
instanța de recurs casează parțial sau total hotărârea atacată, rejudecă cauza și pronunță o
nouă hotărâre dacă nu se agravează situația inculpatului.
Instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o caseze
total sau parțial, atunci când se constată comiterea unei erori de drept, care a dus la
adoptarea unei hotărâri ilegale.
Potrivit conținutului recursului declarat, recurentul invocă ca temei de casare a deciziei
instanței de apel art.427 alin.(1) pct.10) Cod de procedură penală, care stipulează că,
hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise
de instanțele de fond și de apel, în cazul în care s-au aplicat pedepse individualizate contrar
prevederilor legale.
În acest sens, Colegiul penal lărgit reține că deși instanța de apel just a constatat
vinovăția inculpatului Cornea Veaceslav, în comiterea infracțiunii prevăzute de art.192
alin.(1) Cod penal, în temeiul cumulului de probe cercetat prin prisma prevederilor art.101
alin.(1) Cod de procedură penală, la individualizarea pedepsei aplicate inculpatului nu a
ținut cont pe deplin de toate circumstanțele cauzei.
Cercetând materialele cauzei în raport cu criticile formulate de recurent instanța de
recurs consideră că, în speță sunt prezente erorile de drept invocate de recurent, iar
concluzia instanței de apel, prin care s-a decis stabilirea pedepsei de 1 an 4 luni închisoare,
este adoptată fără a se verifica corectitudinea și veridicitatea tuturor argumentelor și
alegațiilor invocate în apelul procurorului.
Instanța de recurs menționează că, în conformitate cu prevederile art.75 Cod penal, prin
criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele (regulile) stabilite de lege,
de care este obligată să se conducă instanța de judecată la aplicarea fiecărei pedepse, pentru
fiecare persoană vinovată în parte.
Totodată, Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare în
practică a principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei penale, ținând cont
de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de
circumstanțele cauzei care agravează sau atenuează răspunderea, de influența pedepsei
aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale
familiei acestuia.
La fel, Colegiul penal menționează, că pedeapsa aplicată persoanei recunoscute
vinovate trebuie să fie echitabilă, legală și corect individualizată, capabilă să restabilească
echitatea socială și să realizeze scopurile legii și pedepsei penale, în strictă conformitate cu
dispozițiile părții generale a Codului penal și stabilirea pedepsei în limitele fixate în partea
specială.
Din actele cauzei se reține că cauza penală a fost judecată de instanțele de fond în
conformitate cu art.3641 Cod de procedură penală, în baza probelor administrate în faza de
urmărire penală. Inculpatul a recunoscut integral fapta prejudiciabilă săvârșită și s-a căit
4
sincer de cele comise, acceptând judecarea cauzei în procedură simplificată, care permite
redozarea pedepsei în privința inculpatului cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute
de lege în cazul pedepsei cu închisoare sau cu muncă neremunerată în folosul comunității
și de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu
amendă.
Infracțiunea în baza căreia Cornea Veaceslav a fost condamnat, raportată la art.16 Cod
penal, se atribuie la categoria infracțiunilor celor ușoare.
Totodată ținând cont și de prevederile art.3641 Cod de procedură penală, în caz de
aplicare a pedepsei cu închisoare, inculpatul beneficiază de reducerea cu o treime a
limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare, stabilindu-i-se noi
limite cu care trebuie să opereze instanța de judecată la stabilirea pedepsei. Astfel, pentru
art.192 alin.(1) Cod penal pedeapsa din sancțiune este de la 650 la 850 unități
convenționale, sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 ore, sau
cu închisoare de până la 2 ani.
Prin urmare, potrivit art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, inculpatul care a
recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă pe
baza probelor administrate în faza de urmărire penală beneficiază de reducerea cu o treime
a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei sub formă de închisoare și în
cazul dat, închisoarea maximă este de 1 an 4 luni închisoare.
În atare circumstanțe, Colegiul penal lărgit consideră că inculpatului Cornea Veaceslav
greșit i-a fost aplicată pedeapsa de 1 an 4 luni închisoare, în limita maximă permisă de
art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, astfel neglijându-se efectul atenuant care este
impus de procedura simplificată.
În cazul dat, instanța de judecată nu a operat între limita minimă de 3 luni închisoare și
limita maximă de 1 an 4 luni închisoare. În atare situație, concluzia instanței de apel că
incidența procedurii simplificate nu poate fi valorificată și ca o circumstanță atenuantă, pe
motiv că aceasta ar însemna că aceleiași situații de drept i s-ar acorda o dublă valență, este
lipsită de suport logistic în situația când se aplică o pedeapsă maximul posibil. De fapt, nici
nu este clar argumentat care este incidența atrasă în urma examinării cauzei în procedura
simplificată.
Mai mult, instanța de apel urma să verifice veridicitatea afirmațiilor din apelul
procurorului că, inculpatul Cornea Veaceslav a recunoscut vina doar în instanța de
judecată, or, acest argument al procurorului contravine întrutotul proceselor-verbale de
audiere a lui V. Cornea în calitate de bănuit și învinuit (f.d.124, 150).
La fel, reieșind din cerințele art.414 alin.(5) Cod de procedură penal, in stanța de apel
în mod obligator urma să se expună și asupra ,,motivului” invocat de procuror în apel și
anume că, menținerea sentințe ar deschide calea pentru un precedent judiciar greșit, motiv
pe care instanța de recurs î-l respinge ca fiind irelevant și lipsit de suport juridic.
Astfel, admițând recursul acuzării, instanța de apel nu a clarificat obiectiv toate
circumstanțele cauzei supuse judecării, adoptând o decizie nemotivată în latura
individualizării pedepsei lui Cornea Veaceslav, în baza art.192 alin.(1) Cod penal.
5
Acestea fiind reținute, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia de a admite recursul
ordinar declarat de către avocatul Capcelea Liviu în numele inculpatului, cu casarea
parțială a deciziei instanței de apel adoptată pe caz, în latura penală ce ține de stabilirea
măsurii de pedeapsă, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri în această parte.
Colegiul penal lărgit conchide că, într-adevăr, în lipsa unor circumstanțe agravante, nu
poate fi justificată stabilirea în privința inculpatului a unei pedepse la limita maximă, doar
prin interpretarea eronată că – aplicarea prevederilor art.3641 alin.(8) Cod de procedură
penală nu permite admiterea circumstanței atenuante – recunoașterea vinovăției, prevăzută
la art.77 alin.(1) lit. f) Cod penal. Ținând cont de cele expuse, faptul că, argumentele
procurorului privind nerecunoașterea vinovăției la etapa urmăririi penale nu corespund
adevărului, Colegiul penal v-a stabili în privința lui V. Cornea o pedeapsă în limitele Legii,
în conformitate cu art.art.61, 75-78 Cod penal, reducând această pedeapsă sub limita
maximă permisă de art.3611 alin.(8) Cod penal.
În conformitate cu art.art.434, 435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală,
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E:
Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Capcelea Liviu în numele
inculpatului Cornea Veaceslav, casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel
Chișinău din 30 mai 2018, în partea stabilirii pedepsei, în cauza penală în privința lui
Cornea Veaceslav xxxx, rejudecă cauza în această parte și pronunță o nouă hotărâre, prin
care:
Cornea Veaceslav xxxx se consideră condamnat în baza art.192 alin.(1) Cod penal și i
se stabilește pedeapsa sub formă de 1 (un) an închisoare cu executare în penitenciar de tip
semiînchis.
Termenul de executare a pedepsei lui Cornea Veaceslav xxxx se calculează din
momentul reținerii acestuia.
În rest, celelalte dispoziții ale deciziei se mențin.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 13 decembrie 2018.
Președinte Vladimir Timofti
Judecători Anatolie Țurcan
Nadejda Toma
Elena Cobzac
Victor Boico
6